1. DELIMITARI SI STRUCTURI CONTABILE PRIVIND TREZORERIA INTREPRINDERII
1.1. Structuri privind trezoreria intreprinderii
In plan contabil, trezoreria intreprinderii este definita prin prisma stocurilor si fluxurilor de numerar privind investitiile financiare pe termen scurt, disponibilitatile in conturile la banci/casierie, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie.
Investitiile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt sau protejarii lichiditatilor, dupa caz. Spre deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este durabila, perioada de rotatie a titlurilor de plasament nu depaseste, de regula, un an. Ele se identifica cu actiunile, obligatiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie si alte titluri de valoare dobandite pe termen scurt.
Veniturile se realizeaza prin diferenta dintre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare si sub forma dividendelor si dobanzilor incasate. Protejarea sau acoperirea disponibilitatilor banesti se face in raport cu fenomenul inflationist, variatia puterii de cumparare a monedei (riscul de schimb) si riscul dobanzii.
Din structura titlurilor de plasament fac parte si actiunile proprii rascumparate temporar in vederea atribuirii salariatilor societatii, regularizarii cursului de bursa sau reducerii capitalului societatii (de obicei in perioada de prelungita recesiune economica), precum si obligatiunile emise si rascumparate.
Disponibilitatile in conturile la banci si casierie se delimiteaza sub forma valorilor de incasat (cecurile si efectele comerciale depuse la banci), disponibilitatile in lei si in valuta, cecurile unitatii, creditele acordate de banci in conturile curente (creditele de acoperire), creditele bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de imprumut, dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor pe termen scurt si alte valori de trezorerie (acreditive, avansuri de trezorerie, alte valori).
Disponibilitatile sau depozitele create in conturile de banca pot functiona la vedere sau la termen. Daca nu actioneaza la vedere este recomandabil sa se utilizeze tehnica contului curent sau a casei de credit. Prin acest cont se inregistreaza toate operatiunile banesti intre intreprindere si banca. In situatia in care incasarile sunt mai mari decat platile, soldul contului reprezinta disponibilitatile banesti, iar daca incasarile sunt mai mici decat platile, soldul exprima creditele acordate de banca.
Depozitele la termen in banca reprezinta o forma de imobilizare a lichiditatilor pana la un an, fara a fi transferabile sau utilizate inainte de termenul final. Procedand astfel, dobanda este mai mare decat in cazul disponibilitatilor banesti la vedere, care lipseste sau este foarte mica.
Din categoria disponibilitatilor banesti fac parte acreditivele si avansurile de trezorerie. Prin pozitia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilitatile banesti repartizate spre a fi girate de catre administratori sau alte persoane imputernicite de intreprindere in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii. La aceasta pozitie se include si avansurile acordate salariatilor pentru efectuarea de cumparari.
Acreditivul reprezinta mijloacele banesti pastrate la banca intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua platile catre acesta pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor sau prestarii de servicii.
Remarca. In IAS 7 Situatia fluxurilor de numerar este folosita si structura denumita numerar si echivalente de numerar , unde :
(a) numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere;
(b) echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt extrem de
lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Un plasament este, in mod normal, calificat drept echivalent de numerar doar atunci cand are o scadenta mica, in practica se considera de trei luni sau mai putin de la data achizitiei.
Si inca o remarca, daca se face recurs la IAS 32 Instrumente financiare prezentare si descriere este prezenta si notiunea de instrumente financiare.
Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un active financiar pentru o intreprindere si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta intreprindere.
Instrumentele financiare se delimiteaza prin :
(a) activele financiare, delimitate prin urmatoarele elemente calificate :
(a1) numerar;
(a2) un drept contractual de a incasa numerar sau alte active financiare de la alta
intreprindere;
(a3) un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alta intreprindere in
conditiile in care sunt potential favorabile;
(a4) un instrument de capitaluri proprii al unei alte intreprinderi.
(b) datorii financiare, ca orice datorie contractuala:
(b1) de a varsa numerar sau alt activ financiar unei alte intreprinderi; sau
(b2) de a schimba instrumente financiare cu alta intreprindere in conditii in care sunt
potential favorabile.
Structura patrimoniala denumita alte valori de trezorerie se individualizeaza sub forma timbrelor fiscale si postale, tichetelor si biletelor de calatorie, biletelor de tratament si odihna si alte valori.
Descoperirile de cont sau concursurile bancare sub forma creditelor bancare pe termen scurt rambursabile la vedere sau considerate ca o componenta a trezoreriei. Ele se delimiteaza sub forma creditelor de acoperire ( soldul conturilor la banca este descoperit ) si creditelor bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de acoperire.
CLASA 5
CONTURI DE TREZORERIE
50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
501 Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului
502 Actiuni proprii
503 Actiuni
5031 Actiuni cotate
5032 Actiuni necotate
505 Obligatiuni emise si rascumparate
506 Obligatiuni
5061 Obligatiuni cotate
5062 Obligatiuni necotate
508 Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
5081 Alte Investitii financiare pe termen scurt
5088 Dobanzi la obligatiuni si Investitii financiare pe termen scurt
509 Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt
5091 Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului
5098 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt
51 CONTURI CURENTE LA BANCI
511 Valori de incasat
5112 Cecuri de incasat
5113 Efecte de incasat
5114 Efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la banci
5121 Conturi la banci in lei
5124 Conturi la banci in devize
5125 Sume in curs de decontare
518 Dobanzi
5186 Dobanzi de platit
5187 Dobanzi de incasat
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193 Credite externe neguvernamentale
5194 Credite externe garantate de stat
5195 Credite externe garantate de banci
5196 Credite de la trezoreria statului
5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
53 CASA
531 Casa
5311 Casa in lei
5314 Casa in devize
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale si postale
5322 Bilete de tratament si odihna
5323 Tichete si bilete de calatorie
5328 Alte valori
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive in lei
5412 Acreditive in devize
542 Avansuri de trezorerie
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
591 Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul grupului
592 Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii
593 Provizioane pentru deprecierea actiunilor
595 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate
596 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor
598 Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate
1.2. Instrumente de plata
Obligatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale si alte
persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz, in numerar si fara numerar.
Plata/incasarea in numerar se face imediat, fara intermediere, prin miscarea directa a sumelor
banesti.
Documentele de incasari - plati in numerar care sunt folosite pentru inregistrarea operatiilor de casa sunt:
Chitanta serveste ca document justificativ, pentru incasarea unei sume in numerar in casieria societatii comerciale.
Ca o varianta a chitantei este chitanta pentru operatii in valuta.
Pentru cumpararea unor produse, lucrari sau servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura, se completeaza chitanta fiscala.
Predarea sumelor de casierul societatii comerciale catre casierii platitori se consemneaza in procesul - verbal de plati.
Imputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaza o persoana membra a familiei sau incadrata in munca la aceeasi unitate pentru a incasa drepturi banesti de la casieria intreprinderii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.
Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ, impreuna cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu si fara limita de suma.
Dispozitia de platp-incasare catre casierie este documentul prin care compartimentul financiar-contabil da dispozitie casieriei fie sa plateasca, fie sa incaseze in numerar anumite sume potrivit dispozitiilor legale.
Foaia de varsamant se intocmeste in cazul depunerii la banca a numerarului din casieria unitatii.
Platile facute catre salariati se justifica pe baza statului de salarii.
Registrul de casa, in lei sau in valuta, serveste ca document centralizator de inregistrare operativa a incasrilor si platilor in numerar efectuate de casieria intreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele fiecarei zile.
Factura si factura fiscala document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de plata a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor exectuate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document de insotire pe timpul transportului si de receptie - incasare in gestiune a primitorului.
Operatiile de incasari/plati fara numerar constau in lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata, fara miscare efectiva a sumelor banesti. Din categoria acestor instrumente de plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac parte: cecul , cambia, biletul la ordin si ordinul de plata.
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Circuitul sau se deruleaza intre trei persoane, tragator - tras - beneficiar.Instrumentul este creat de tragator care, in baza disponibilului constituit in prealabil la o societate bancara, da ordin acesteia, in calitatea sa de tras, sa plateasca la prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului, aflat in pozitie de beneficiar.
Cecul prezentat este platit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile,
daca cecul este platibil chiar in localitatea in care a fost emis si 15 zile, in celelalte cazuri.
Cecul poate fi la purtator, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat si cecul de calatorie.
Cecul barat consta in inscrirea a doua linii paralele orizontale sau oblice pe fata cecului. Bararea indica obligatia ca beneficiarul sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrisa pe cec, incasarea in numerar direct de la banca tragatorului nefiind posibila.
Cecul certificat prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta si blocarea disponibilului necesar efectuarii platii.
Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare. O prima semnatura se pune in momentul primirii cecului si a doua in momentul incasarii, in
prezenta functionarului bancar sau in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului.
Cambia este simultan un instrument de plata si un titlu de credit prin care tragatorul, creator de
titlu, plateste o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare tragatorului. Plata se face la ordinul tragatorului sau al beneficiarului, dupa caz.
Biletul la ordin este un instrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data 636e47g , o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent in calitatea de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat in calitatea de creditor.
Warantul este o varianta a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra marfurilor. La vanzarea marfurilor, cumparatorul achita contravaloarea lor dobandeste warantul. Posesia legala a warantului echivaleaza cu titlul de proprietate asupra marfurilor respective.
Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul de scadenta fiind de maximum un an.
Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati
bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data.
Pentru a face plata trebuie sa existe lichiditati suficiente in contul de la banca.
Discutat in raport cu timpul trecut, ordinul de plata este asemanator cu dispozitia de plata folosita pana in prezent, cu caracteristici adaptate conditiilor economice, financiare si legislative actuale.
Cecul simplu inlocuieste cecul de numerar, fiind utilizat pentru ridicarea de numerar din conturile de la banci.
Mandatul este o imputernicire scrisa data de un mandant, unei alte persoane numita mandatar pentru a o reprezenta in anumite operatii sau sa lucreze in interesul sau potrivit indicatiilor date. O forma folosita in acest sens este mandatul postal care serveste la expedierea de sume de bani.
2. EVALUARE PRIVIND ELEMENTELE DE TREZORERIE
A) Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are in vedere cele patru momente sau reguli generale stabilite in acest sens, respectiv:
la intrarea in patrimoniu;
cu ocazia inventarierii;
cu prilejul intocmirii bilantului contabil;
la iesirea din patrimoniu.
a) Evaluarea la intrarea in patrimoniu a titlurilor de plasament provenite prin achizitionarea cu titlu oneros se realizeaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea stabilita in baza unui contract de achizitie.
Spre deosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare, cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor in cauza, cum sunt comisioanele si alte cheltuieli aferente, nu se includ in costul de achizitie, ci se inregistreaza, direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
b) Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se realizeaza la valoarea actuala,
estimata in functie de pretul pietei si de utilitatea lor pentru unitatea patrimoniala. Valoarea de utilitate
este o valoare probabila de negociat care are in vedere costul mediu al ultimei luni, in cazul titlurilor
cotate, sau valoarea posibila de negociere, pentru titlurile necotate.
c) Evaluarea cu prilejul intocmirii bilantului contabil, se efectueaza pe categorii de titluri de
aceeasi natura, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, aplicand principiul prudentei.
In cazul diferentelor in minus (cand valoarea de inventar este mai mica), ce se stabilesc in urma
acestei operatii se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament.
d) Evaluarea titlurilor de plasament la iesirea din patrimoniu se face la valoarea lor de intrare sau valoarea contabila.
Se are in vedere si pretul de vanzare (cesiune) care este inscris in actul de vanzare - cumparare
si care nu este influentat, in sensul diminuarii, de cheltuielile de vanzare, care se includ in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
In situatia in care vanzarea se efectueaza numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament
este necesar sa se faca evaluarea in functie de pretul mediu ponderat de cumparare, respectiv de intrare,
sau prin folosirea metodei FIFO, dupa caz.
B) Evaluarea disponibilitatilor si a operatiilor in devize, implica urmatoarele aspecte:
creantele si datoriile unitatii patrimoniale, inclusiv cele in devize, se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala;
operatiile comerciale de decontare in devize, precum si cele de incasari si plati in devize necesita evaluarea la cursul de schimb in vigoare din ziua cand se face operatiunea;
diferentele de curs valutar, intre data inregistrarii creantelor si datoriilor in devize si data incasarii, respectiv a platii lor, inf1uenteaza veniturile sau cheltuielile financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile;
la inchiderea exercitiului, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi a anului, iar diferentele de curs valutar, fata de data inregistrarii in contabilitate, se reflecta potrivit tratamentului de baza in conturile de cheltuieli si venituri.
la inchiderea exercitiului financiar, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data, iar diferentele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli, dupa caz.
3. CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT
Evidenta valorilor mobiliare de plasament se realizeaza prin conturile din grupa 50 Investitii financiare pe termen scurt. Toate conturile, cu exceptia lui 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt au functie contabila de activ. Se debiteaza cu titlurile de valoare - actiuni, obligatiuni si alte optiuni - cumparate sau rascumparate din propriile emisiuni, se crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz. Au sold final debitor care reprezinta valorile mobiliare de plasament aflate in portofoliul intreprinderii.
Valoarea contabila de inregistrare a titlurilor in cadrul conturilor este egala cu pretul de cumparare sau cu valoarea stabilita potrivit contractelor de achizitie. Cheltuielile necesare de cumparare a titlurilor de valoare, cum sunt comisioanele intermediarilor, onorariile, spezele bancare si alte cheltuieli asimilate, se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
Remarca. Asa cum reiese din Standardul de Contabilitate International nr. 25 cheltuielile de mai sus nu se includ in costul de achizitie. In cazul in care titluri de valoare similare au preturi de intrare diferite, evaluarea la iesire se face, dupa caz, potrivit metodei identificarii specifice, costului mediu ponderat sau metodei primului intrat-primului iesit, in aceleasi conditii ca si stocurile. Dupa caz, se poate folosi si metoda ultimului intrat - primului iesit.
Contabilitatea analitica a titlurilor de valoare se organizeaza pe categorii de titluri si gestiuni de
portofoliu create.
Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru titlurile de valoare dobandite dar neachitate integral. In creditul contului se inregistreaza valoarea datorata de varsat pentru titlurile de plasament cumparate, in debit valoarea varsata pentru titlurile de plasament dobandite, iar soldul creditor al contului reprezinta valoarea de varsat pentru plasamentele dobandite.
Inregistrarea datoriilor prin contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt se face numai in cazul in care nu sunt apelate sau nominalizate sub aspectul termenului de decontare. Daca sunt apelate, se inregistreaza in contul 462 Creditori diversi.
4. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE INCASARI
SI PLATI EFECTUATE PRIN CONTURILE DE LA BANCI
Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banca, disponibilitatile in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.
Toate conturile de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au functie contabila de activ. Se debiteaza, dupa caz, cu valorile de incasat sau cu incasarile de lichiditati, se crediteaza cu diminuarea valorilor de incasat pe masura lichidarii lor si cu platile de lichiditati. Au sold final debitor
care reprezinta valorile de incasat sau disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci, dupa caz.
Functia contabila a contului 512 Conturi curente la banci, prin cele doua sintetice de gradul
II, 5121 Conturi la banci in lei si 5124 Conturi la banci in devize, trebuie nuantata in sensul ca prin intermediul sau sunt evidentiate si creditele de trezorerie acordate de banca. In toate cazurile cand soldul contului este creditor, el reprezinta creditele de trezorerie primite de intreprindere, pentru acoperirea decalajului intre totalul stocurilor si cheltuielilor, pe de o parte, si totalul resurselor si incasarilor, pe de alta parte.
Evidenta analitica a conturilor de la banci se dezvolta pe fiecare banca in parte.
Contabilitatea operatiilor de incasari si plati, efectuate prin conturile curente de la banci, se realizeaza prin urmatoarele tipuri de inregistrari:
a) depunerea la banca, pe baza de borderou, a valorilor de incasat (cecul, cambia si biletul la ordin):
511 = 4111
Valori de incasat Clienti
413
Efecte de primit
461
Debitori diversi
b) incasarea titlurilor de valoare:
512 = 511
Conturi curente la banci Valori de incasat
666
Cheltuieli privind dobanzile
627
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
5. PUNCTAJUL BANCAR
Este prudent de a compara la perioade de timp regulate (in general in fiecare luna) soldul ce figureaza in extrasul de cont cu soldul ce figureaza in contul 512 Conturi curente la banci. Aceasta
comparatie reprezinta un punctaj bancar care permite identificarea si justificarea diferentelor intre soldurile extrasului de cont si cel al contului tinut de catre intreprindere.
In cazul in care la sfarsitul perioadei se constata ca soldul contului 512 Conturi curente la banci nu coincide cu soldul care figureaza in extrasul de cont, diferentele care se pot intalni sunt:
a) intreprinderea a tras la sfarsitul exercitiului cecuri in favoarea furnizorilor, dar acestia nu au avut timp sa depuna cecurile la banca inainte de 31 decembrie;
b) intreprinderea depune la banca cecurile primite de la clientii sai, dar banca nu a avut timp sa consemneze aceste sume in extrasul de cont intocmit la 31 decembrie;
c) banca a incasat fonduri in contul intreprinderii, exemplu creante asupra clientilor si dividende, incasarile figureaza in extrasul de cont dar intreprinderea nu a cunoscut aceasta situatie pentru ca nu a primit inca extrasul;
d) banca a facturat anumite sume intreprinderii, exemplu cheltuieli bancare, care figureaza in extrasul de cont la 31 decembrie dar de care intreprinderea nu a stiut neprimind extrasul.
Aceste situatii odata cunoscute permit stabilirea unui punctaj bancar adica a diferentei intre soldul contului 512 Conturi curente la banci si soldul ce figureaza in extrasul de cont.
6. CONTABILITATEA DOBANZILOR AFERENTE DISPONIBILITATILOR BANESTI SI CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT
Societatile comerciale primesc de la unitatile bancare dobanzi pentru pastrarea disponibilitatilor in conturile deschise la banci.
Aceste dobanzi reprezinta pentru societatile in cauza venituri financiare si se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 5187 Dobanzi de primit.
Societatile comerciale care primesc de la banca credite curente (credite de plati), precum si societatile care contracteaza credite bancare pe termen scurt datoreaza bancii dobanzi pentru aceste credite.
Dobanzile aferente creditelor de plati se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 5186 Dobanzi de platit iar dobanzile aferente creditelor bancare pe termen scurt se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Cele doua categorii de dobanzi reprezinta pentru firma cheltuieli financiare si se vor inregistra ca atare.
Instrumentarea contabila a operatiunilor de incasare, respectiv plata a dobanzii:
1. Dobanda cuvenita societatii comerciale pentru disponibilitatile pastrate in cont la banca:
5187 = 766
Dobanzi de primit Venituri din dobanzi
2. Incasarea dobanzii:
512 = 5187
Conturi curente la banci Dobanzi de primit
3.Dobanda de platit bancii aferenta creditelor de plati:
666 = 5186
Cheltuieli privind dobanzile Dobanzi de platit
4.Plata dobanzii:
5186 = 512
Dobanzi de platit Conturi curente la banci
5.Dobanda aferenta creditelor bancare pe termen scurt:
666 = 5198
Cheltuieli privind dobanzile Dobanzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt
6.Plata dobanzii:
5198 = 512
Dobanzi aferente creditelor Conturi curente la banci
bancare pe termen scurt
7. CONTABILITATEA OPERATIILOR DE INCASARI
SI PLATI IN NUMERAR
Toate incasarile in numerar se inregistreaza in debitul contului 531 Casa si in creditul conturilor care arata sursa incasarilor. Platile se oglindesc in creditul contului in corespondenta cu debitul conturilor care evidentiaza destinatia platilor.
Documentul de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa este Registrul de casa la care se anexeaza documentele justificative de incasari si plati in numerar.
Tipurile de inregistrari contabile mai importante sunt:
a) operatii de incasari in numerar:
531 = 41
Casa Clienti si conturi asimilate
45
Grup si asociati
46
Debitori si creditori diversi
70
Venituri din vanzari de produse,
marfuri, prestari servicii si din alte activitati
76
Venituri financiare
b) operatii de plati in numerar:
40 = 531
Furnizori si conturi asimilate Casa
42
Personal si conturi asimilate
44
Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate
45
Grup si asociati
46
Debitori si creditori diversi
c) plusurile constatate la inventarierea casieriei:
la intreprinderile private:
531 = 758
Casa Alte venituri din exploatare
la intreprinderile regii autonome si societati cu capital majoritar de stat:
531 = 4481
Casa Alte datorii fata de bugetul statului
8. PARTICULARITATI PRIVIND CONTABILITATEA
OPERATIILOR IN DEVIZE
Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize se poate folosi metoda: inregistrarii operatiilor la cursul zilei sau curs variabil. Diferentele cursului fix in raport de cursul zilei sunt inregistrate in conturile de cheltuieli sau de venituri, dupa caz.
La incheierea exercitiului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul zilei, iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferenta de curs valutar. Astfel, diferentele de curs valutar nefavorabile (cursul zilei este mai mic decat cel din momentul obtinerii devizelor) se inregistreaza ca o cheltuiala:
665 = 512
Cheltuieli din diferente de curs valutar Conturi curente la banci
531
Casa
Diferentele de curs valutar favorabile se inregistreaza ca un venit:
512 = 765
Conturi curente la banci Venituri din diferente de curs valutar
531
Casa
Venituri din diferente de curs valutar
Exemplu. In cursul exercitiului prin contul curent de la banca au loc urmatoarele operatii:
30.01.2002, incasarea a 600 USD Χ 30.000 lei cursul zilei, 30.000 lei cursul din momentul crearii creantei;
25.04.2002, incasarea a 400 USD Χ 31.000 lei cursul zilei, 30.500 lei cursul creantei;
08.07.2002, plati de 700 USD Χ 32.000 lei cursul zilei, 31.500 lei cursul din momentul
crearii datoriei;
09.11.2002, incasari de 300 USD Χ 31.500 lei cursul zilei, 32.000 lei cursul creantei.
Cursul fix stabilit la 01.01.2002 este de 30.500 lei, cursul din 31.12.2002 este 1 USD = 33.000 lei.
Metoda la cursul zilei (curs variabil)
a) incasarea la 30.01.2002
constituirea creantei, 600 USD Χ 30.000 lei = 18.000.000 lei:
18 000 000 lei 4111 = 707 18 000 000 lei
Clienti Venituri din vanzarea
marfurilor
incasarea creantei, 600 USD Χ 30.000 lei = 18.000.000 lei:
18 000 000 lei 5124 = 4111 18 000 000 lei
Conturi la banci in devize Clienti
b) incasare la 25.04.2002:
constituirea creantei, 400 USD Χ 30.500 lei = 12.200.000 lei:
12 200 000 lei 4111 = 707 12 200 000 lei
Clienti Venituri din vanzarea
marfurilor
incasarea creantei, 400 USD Χ 31.000 lei = 21.400.000 lei:
12 400 000 lei 5124 = 4111 12 200 000 lei
Conturi la banci Clienti
in devize (400 USD Χ 30.500 lei)
765 200 000 lei
Venituri din diferente de curs
valutar
400 USD Χ (31.000 lei 30.500 lei)
c) plati la 08.07.2002:
constituirea datoriei, 700 USD Χ 31.500 lei = 22.050.000 lei:
22.050.000 lei 371 = 401 22.050.000 lei
Marfuri Furnizori
plata datoriei, 700 USD Χ 32.000 lei = 22.400.000 lei:
22 050 000 lei 401 = 5124 22 400 000 lei
Furnizori Conturi la banci in devize
(700 USD Χ 31.500 lei)
350 000 lei 665
Cheltuieli din diferente de curs
valutar
700 USD Χ (32.000 lei 31.500 lei)
d) incasari la 09.11.2002:
constituirea creantei, 300 USD Χ 32.000 lei = 9.600.000 lei:
9.600.000 lei 411 = 707 9 600 000 lei
Clienti Venituri din vanzarea
marfurilor
incasarea creantei, 300 USD Χ 31.500 lei = 9.450.000 lei:
9 450 000 lei 5124 = 411 9 600 000 lei
Conturi la banci in devize Clienti
(300 USD Χ 32.000 lei)
150 000 lei 665
Cheltuieli din diferente de curs
valutar
300 USD Χ (31.500 lei 32.000 lei)
e) diferenta de curs valutar la inchiderea exercitiului:
D 5124 C
30.01
600 USD Χ 30.000 lei = 18.000.000 lei 08.07 700 USD Χ 32.000 lei = 22.400.000 lei
25.04 400 USD Χ 31.000 lei = 12.400.000 lei S.D. 600 USD 17.450.000 lei
09.11 300 USD Χ 31.500 lei = 9.450.000 lei Diferen]a de curs valutar 2.350.000 lei
__________ ______ ____ ________
1 300 USD 39 850 000 lei Sold 600 USD Χ 33.000 lei = 19.800.000 lei
Diferenta de curs valutar = (600 USD Χ 33.000 lei) -17.450.000 lei = 2.350.000 lei
2 350 000 lei 5124 = 765 2 350 000 lei
Conturi la banci Venituri din diferente de curs
in devize valutar
Metoda cursului fix
Este recomandabil ca la deschiderea exercitiului cursul de la inchiderea exercitiului sa devina
curs fix pentru N+1. In caz contrar se inregistreaza diferenta dintre cursul de la inchiderea exercitiului N si cursul fix al exercitiului N+1 prin relatiile:
daca cursul fix este mai mare:
5124 = 765
Conturi la banci in devize Venituri din diferente de curs valutar
daca cursul fix este mai mic:
665 = 5124
Cheltuieli din diferente de curs valutar Conturi la banci in devize
a) incasare la 30.01.2002:
constituirea creantei 600 USD Χ 30.000 lei:
18 000 000 lei 4111 = 707 18 000 000 lei
Clienti Venituri din vanzarea
600 USD Χ 30.000 lei marfurilor
600 USD Χ 30.000 lei
incasarea creantei:
18 300 000 lei 5124 = 4111 18 000 000 lei
Conturi la banci in devize Clienti
600 USD Χ 30.500 lei 600 USD Χ 30.000 lei
765 300 000 lei
Venituri din diferente de curs
valutar
600 USD Χ (30.500 lei 30.000 lei)
b) incasare la 25.04.2002:
constituirea creantei:
12 200 000 lei 4111 = 707 12 200 000 lei
Clienti Venituri din vanzarea
400 USD Χ 30.500 lei marfurilor
400 USD Χ 30.500 lei
incasarea creantei:
12 200 000 lei 5124 = 4111 12 200 000 lei
Conturi la banci in Clienti
devize 400 USD Χ 30.500 lei
400 USD Χ 30.500 lei
200 000 lei 665 765 200 000 lei
Cheltuieli din diferente de curs Venituri din diferente de curs
valutar valutar
400 USD Χ (30.500 lei 31.000 lei) 400 USD Χ (31.000 lei 30.500 lei)
c) plata la 08.07.2002:
constituirea datoriei:
22 050 000 lei 371 = 401 22 050 000 lei
Marfuri Furnizori
700 USD Χ 31.500 lei 700 USD Χ 31.500 lei
plata datoriei:
22 050 000 lei 401 = 5124 21 350 000 lei
Furnizori Conturi la banci in devize
(700 USD Χ 31.500 lei) 700 USD Χ 30.500 lei
350 000 lei 665 765 1 050 000 lei
Cheltuieli din diferente Venituri din diferente de curs
de curs valutar valutar
700 USD Χ (31.500 lei - 32.000) lei) 700 USD Χ (32.000 lei - 30.500 lei)
d) incasari la 09.11.2002:
constituirea creantei:
9 600 000 lei 4111 = 707 9 600 000 lei
Clienti Venituri din vanzarea
300 USD Χ 32.000 lei marfurilor
300 USD Χ 32.000 lei
incasarea creantei:
9 150 000 lei 5124 = 4111 9 600 000 lei
Conturi la banci in Clienti
devize 300 USD Χ 32.000 lei
300 USD Χ 30.500 lei
450 000 lei 665
Cheltuieli din diferente de curs
valutar
300 USD Χ (30.500 lei 31.500 lei) = 300.000 lei
300 USD Χ (31.500 lei 32.000 lei) = 150.000 lei
TOTAL 450.000 lei
e) diferente de curs valutar la inchiderea exercitiului financiar:
D 5124
C
30.01. 600 USD Χ 30.500 lei = 18.300.000 lei 08.07. 700 USD Χ 30.500 lei = 21.350.000 lei
30.04. 400 USD Χ 30.500 lei = 12.200.000 lei S.D 600 USD Χ 30.500 lei = 18.300.000 lei
09.11. 300 USD Χ 30.500 lei = 9.150.000lei Diferenta de curs valutar 1.500.000 lei
1
300 USD Χ 30.500 lei = 39.650.000 lei S.D. 600 USD Χ 33.000 lei =
19.800.000 lei
Diferenta de curs valutar = (600 USD Χ33.000 lei) -(600 USD Χ 30.500 lei)
= 19.800.000 lei 18.300.000 lei = 1.500.000 lei
1 500 000 lei 5124 = 765 1 500 000 lei
Conturi la banci in lei Venituri din diferente de curs
Valutar
Diferentele de curs valutar s-au calculat la incasare in conditiile in care s-au avut in vedere cele
trei cursuri: curs fix, curs de tranzactie si curs de incasare la zi. Pentru simplificarea inregistrarii
operatiilor, este indicat sa se utilizeze numai cele doua
cursuri -cursul fix si cursul de tranzactie, cursul de zi la incasare sau plata
intrand in rol numai la inchiderea exercitiului. De exemplu, operatia ( c )
22 050 000 lei 401 = 5124 21 350 000 lei
Furnizori Conturi la banci in
(700 USD Χ 31.500 lei) devize
700 USD Χ 30.500 lei
765 700 000 lei
Venituri din diferente de curs
valutar
700 USD Χ (31.500 lei 30.500 lei)
Un caz particular al disponibilitatilor in devize este cel al incasarii de valuta prin licitatie de la
banca. Tipurile de inregistrari care intervin in aceasta situatie sunt:
a) suma virata din contul curent in lei pentru licitatia valutara:
5125 = 5121
Sume in curs de decontare Conturi la banci in lei
b) suma incasata in valuta la licitatia valutara:
5124 = 5125
Conturi la banci in devize Sume in curs de decontare
c)suma neconsumata virata in contul curent si comisionul bancar retinut:
627 = 5125
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Sume in curs de decontare
(comisionul bancar)
5121
Conturi la banci in lei
(suma neta virata in contul curent)
9. PARTICULARITATI PRIVIND CONTABILITATEA
ACREDITIVELOR SI AVANSURILOR DE TREZORERIE
Acreditivele si avansurile de trezorerie reprezinta sumele rezervate la banci sau puse la
dispozitia tertilor, in vederea efectuarii unor plati datorate de intreprindere.
Acreditivul este o forma de decontare solicitata de furnizor pentru a avea certitudinea ca isi incaseaza de la client contravaloarea bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate in contul acestuia.
Acreditivul se constituie la banca prin virarea unei sume de bani din contul de disponibilitati banesti al cumparatorului intr-un cont distinct, deschis la dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua plata acestuia. Aceasta operatie (plata) se face pe masura ce furnizorul face bancii dovada ca a realizat obiectul prevazut in contractul dintre parti.
Daca cumparatorii nu dispun de suficiente disponibilitati banesti, acreditivul se poate constitui la cererea acestora si din credite bancare pe termen scurt.
Dupa deschiderea acreditivului, banca cumparatorului comunica acest lucru bancii furnizorului, impreuna cu conditiile in care el se realizeaza. Acreditivul poate fi deschis in lei sau in valuta.
Daca disponibilitatile sunt imobilizate sub forma de acreditive se inregistreaza in debitul contului 541Acreditive care se desfasoara sub doua subconturi si anume 5411 ,,Acreditive in lei,, si 5412 ,,Acreditive in valuta,,. Pe masura efectuarii platilor catre terti sau incetarii valabilitatii acreditivului, contul se crediteaza. Soldul debitor reprezinta acreditivele existente deschise la banci.
Sumele incredintate de intreprindere administratorilor sau altor persoane imputernicite, inclusiv
avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor plati in favoarea acesteia (aprovizionari cu materiale, efectuarea unor cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, a unor cheltuieli de transport, deplasari, detasari, servicii de posta si telecomunicatii ) se inregistreaza la contul 542Avansuri de trezorerie.
Avansurile pot fi acordate in lei sau in valuta. In cazul in care se acorda in devize, la decontarea lor pot sa apara diferente de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, care se inregistreaza in contabilitate.
Soldul debitor al contului reprezinta avansurile nejustificate.
Ca inregistrari contabile vom avea:
1. Acordarea avansului:
542 = 5311
Avansuri de trezorerie Casa in lei
2. Justificarea avansului de trezorerie:
6028 = 542
Cheltuieli privind combustibilul Avansuri de trezorerie
4426
TVA deductibila
626
Cheltuieli de posta si telecomunicatii
623
Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
625
Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
624
Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal
628
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
10. CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT
Societatile comerciale care nu dispun de suficiente disponibilitati pentru a-si desfasura in mod normal activitatea apeleaza la societatile bancare carora le solicita credite pe termen scurt (sub un an).
Acordarea creditelor de catre banca unitatilor se poate realiza prin una din urmatoarele modalitati:
- acordarea de credite in limita unor plafoane de creditare (limita de creditare).
Banca achita obligatiile intreprinderii chiar si in situatia in care nu exista in contul curent suficiente disponibilitati la momentul efectuarii platilor. Aceasta modalitate de creditare determina existenta soldului creditor al contului de disponibilitati 512.
- acordarea creditelor prin virarea de catre banca a sumei respective in contul de disponibil al intreprinderii.
In aceasta ipoteza, acordarea creditului reprezinta alimentarea contului de disponibil cu suma creditului bancar, situatie ce impune in contabilitate utilizarea contului 519 ,,Credite bancare pe termen scurt,, care se dezvolta pe conturi sintetice de gradul doi.
Creditele de trezorerie primite prin contul curent se reflecta ca sold creditor al conturilor 512
Conturi curente la banci, in situatia in care incasarile sunt mai mici decat platile si se ramburseaza in cazul in care incasarile devin mai mari decat platile.
Creditele pentru nevoi temporare se obtin prin conturi separate de imprumut, iar inregistrarea
este de forma:
512 = 5191
Conturi curente la banci Credite bancare pe termen scurt
La rambursarea creditelor catre banca finantatoare inregistrarea este de sens invers.
Intreprinderea poate beneficia si de credite de scont pentru mobilizarea creantelor comerciale
sub forma efectelor primite.
Evidenta acestor credite se realizeazs prin contul 5114 Efecte remise spre scontare ale carui
continut si functie contabila au fost prezentate in capitolul V.
11. PARTICULARITATI PRIVIND CONTABILITATEA ALTOR VALORI
In aceasta categorie sunt incluse timbrele fiscale, biletele de tratament si odihna tichetele si
biletele de calatorie si alte valori. Aceste valori sunt inregistrate prin contul 532 Alte valori dezvoltat pe patru sintetice de gradul II corespunzatoare fiecarui fel de valoare. In debitul contului de inregistreaza pretul de cumparare al valorilor achizitionate, iar in credit valorile folosite evaluate la pretul de intrare.
Soldul contului este debitor si reprezinta alte valori existente in gestiunea activitatii de trezorerie.
Contabilitatea analitica se tine pe feluri de valori si pe gestiuni create.
a) cumpararea de timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna tichete si bilete de
calatorie:
532 = 401
Alte valori Furnizori
531
Casa
b) utilizarea altor valori:
624 = 532
Cheltuieli cu transportul de bunuri si Alte valori
personal
626
Cheltuieli postale si taxe de
telecomunicatii
658
Alte cheltuieli de exploatare
Inregistrarile se fac la pretul de cumparare care devine si baza pentru valorea contabila.
VIRAMENTELOR INTERNE
Operatiile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile de la banci, precum si intre
conturile de la banci si casieria intreprinderii se inregistreaza prin contul 581 Viramente interne. In
debitul contului se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie; in
creditul contului se inregistreaza sumele intrate intr-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie. De regula, contul nu prezinta sold.
Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii pe baza de borderou la
banca a ordinului de plata si documentelor justificative privind transferul efectiv de sume intre conturile de trezorerie si consemnarea lor in extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. In acest interval de timp, operatiile se inregistreaza prin contul 581 Viramente interne.
Exemplu. La depunerea din casierie pe baza de chitanta - varsamant a unei sume de
bani in contul curent de la banca se fac inregistrarile:
a) la depunerea efectiva a sumei de bani:
581 = 531
Viramente interne Casa
b) la consemnarea operatiei in extrasul de cont:
512 = 581
Conturi curente la banci Viramente interne
Un al doilea motiv este cel al delimitarilor acelor operatii care fac obiectul inregistrarii in mai
multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie, precum si evitarea contabilizarii fara
risc a dublei folosiri a viramentelor de disponibilitati dintr-un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie.
13. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND
PROVIZIOANELE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
La finele exercitiului financiar societatile comerciale efectueaza, potrivit legii, inventarierea generala a activelor si datoriilor intreprinderii. Cu aceasta ocazie se inventariaza si investitiile financiare pe termen scurt stabilindu-se valoare de piata sau valoarea justa.
Valoarea de piata se compara cu valoarea de cumparare ( de intrare) a titlurilor.
Astfel daca valoarea de piata este mai mica decat valoarea de intrare a investitiilor financiare pe termen scurt, diferenta respectiva reprezinta o depreciere si pentru a contabiliza aceasta depreciere se poate utiliza una din metodele:
se constituie un provizion pe seama cheltuielilor (metoda provizioanelor);
se ajusteaza valoarea contabila a investitiilor financiare pe termen scurt (metoda ajustarii valorii contabile).
La sfarsitul exercitiului urmator operatia de inventariere se repeta si in urma acesteia pot rezulta doua situatii:
1. pretul de piata este mai mic decat pretul de intrare;
2. pretul de piata este mai mare decat pretul de intrare.
In prima situatie pentru diferenta dintre cele doua preturi se constituie o depreciere suplimentara, fie prin intermediul provizionului, fie ajustand valoarea contabila a investitiilor financiare pe termen scurt. Deprecierea se inregistreaza intr-un cont de cheltuieli.
In a doua situatie, provizionul constituit la sfarsitul exercitiului precedent se diminueaza sau se anuleaza transformandu-se in venituri financiare din provizioane pentru depreciere.
Potrivit Regulamentului privind aplicarea Legii contabilitatii, provizioanele pentru deprecierea
conturilor de trezorerie se constituie numai pentru investitiile financiare pe termen scurt. In acest scop se folosesc conturile sintetice de gradul I 591, 592, 593, 595, 596, 598 . In creditul contului se inregistreaza sumele aferente deprecierii titlurilor de plasament calculate la inchiderea exercitiului pe baza de inventar, iar in debitul sau, sumele corespunzatoare diminuarii provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament. Soldul creditor al contului reprezinta provizioanele constituite pentru titlurile de plasament existente in portofoliul de gestiune al intreprinderii.
Din punct de vedere contabil vom avea urmatoarele inregistrari:
1. Constituirea provizionului pentru depreciere
6864 = 593
Cheltuieli financiare privind Provizioane pentru deprecierea
provizioanele pentru deprecierea actiunilor
activelor circulante
2. Anularea vechiului provision cand acesta devine fara obiect:
593 = 7864
Provizioane pentru deprecierea Venituri financiare privind
actiunilor provizioanele pentru deprecierea
activelor circulante
1. STUDIU DE CAZ la S.C. ROSAL GRUP S.R.L.
1.1. Constituirea societatii comerciale
SC ROSAL GRUP SRL are ca obiect principal de activitate prestarea serviciilor de salubritate la asociatii de locatari, locuinte individuale, institutii si agenti economici, curatenie cai publice, deszapezirea si combaterea poleiului, conform Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala cod CAEN 9002 Colectarea si tratarea altor reziduuri si cod CAEN 9003 Salubritate, depoluare si activitati similare.
SC ROSAL GRUP SRL
este prima societate comerciala cu capital privat integral romanesc, infiintata
Echipa manageriala a SC ROSAL GRUP SRL a mai dezvoltat afaceri de succes in domenii cum ar fi: productia de soft, transporturi, industria sticlei, industria de mobila, etc.
Sediul social :
Bucuresti - Sos.Dudesti-Pantelimon nr.4-6, sect.3
C.U.I: R 6089555
Numarul de inregistrare la Registrul Comertului: J40/8222/1994
Capital social: 30 miliarde lei
Domeniul
de activitate: eliminarea deseurilor si apelor uzate, salubritate si activitati
similare, cod
Obiect de activitate: colectarea si tratarea altor reziduuri - COD CAEN 9002.
Durata: Nelimitata
Portofoliu servicii:
a. Precolectare, colectare, transport si depozitare reziduuri solide
b. Maturat si spalat caile publice, intretinere spatii verzi si parcuri
c. Preselectare si organizare a reciclarii reziduurilor solide
d. Curatare si transport al zapezii de pe caile
publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet
e. Infiintare si administrare de depozite ecologice de stocare si neutralizare a reziduurilor solide si producere de compost
f. Deratizare, dezinsectie, dezinfectie
g. Amenajare, curatenie, intretinere, administare spatii verzi, zone de agrement si parcuri.
1.2. Functionarea societatii comerciale
SC ROSAL GRUP SRL are ca organ de conducere Adunarea Generala a Asociatiilor. Administrarea societatii ii este incredintata si realizata de un administrator, in conformitate cu prevederile Legii 31/1991. Conducerea operativa a societatii este asigurata de catre o Echipa Manageriala, care este direct subordonata Directorului General.
Echipa Manageriala este un organ colectiv operativ, ce se intruneste cel putin o data pe saptamana luand decizii, fiind necesara majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai. Deciziile Echipei Manageriale pot fi anulate ori suspendate de catre administrator, cu atat mai mult, de catre Adunarea Generala a Asociatiilor .
1.3. Organizarea si functionarea societatii
Administrarea, organizarea, conducerea operativa si gestionarea societatii pot fi asigurate si de catre persoane fizice sau juridice, in calitate de administrator si/sau manager, conform contractului incheiat intre acesta si societate, prin administratori.
Echipa Manageriala isi indeplineste atributiile conducand Directiile societatii si este formata din:
- DIRECTOR GENERAL
- DIRECTOR PRODUCTIE
- DIRECTOR SPATII VERZI
- DIRECTOR TEHNIC
- DIRECTOR PROGRAME SI STRATEGII
- DIRECTOR ECONOMIC
- DIRECTOR COMERCIAL
- DIRECTOR MEDIA
- DIRECTOR CALITATE
- DIRECTOR SUCURSALA
Intre structurile superioare si cele inferioare exista o relatie de subordonare, iar intre cele paralele, exista relatii de colaborare. In subordinea directa a Directorului General se afla Directia Generala. Directorul General are in subordine directa Directiile si Sucursalele ROSAL GRUP astfel:
a) Directia Productie, Directia Spatii Verzi, Directia Tehnica, Directia Programe si Strategii, Directia Economica, Directia Comerciala, Directia Media si Sucursala;
b) coordoneaza activitatile legate de colaborarea cu partenerii externi. In plus, coordoneaza activitatile legate de implementarea Sistemelor de Management al Calitatii, Mediului, Securitate si Sanatate in Munca.
In absenta Directorului General, acesta va desemna unul dintre membrii Echipei Manageriale sau un alt angajat al societatii sa conduca SC ROSAL GRUP SRL, persoana in cauza fiind numita printr-o decizie emisa de catre Directorul General si vizata de catre un membru A.G.A.
1.4. Structura organizatorica
SC ROSAL GRUP SRL este organizat pe sistem piramidal astfel:
a) Structura organizatorica de baza este Compartimentul sau Departamentul in functie de numarul de angajati si specificul activitatii desfasurate la nivelul respectivei structuri.
b) Un departament poate fi o structura organizatorica de baza sau poate fi format din mai multe compartimente, in special la nivelul unei Sucursale.
c) Compartimentele/Departamentele care concura la realizarea activitatii lor cu specific apropiat formeaza o Directie sau o Sucursala.
Modul in care este organizat SC ROSAL GRUP SRL este succint reprezentata astfel:
La nivel de unitate SC ROSAL GRUP SRL este organizat in:
a) Directia Generala
b) Directia Productie, Directia Spatii Verzi, Directia Tehnic, Directia Programe si Strategii, Directia Economica, Directia Comerciala, Directia Media, Sucursala Suceava.
Adunarea Generala a Asociatiilor are in cadrul organizarii si functionarii societatii urmatoarele atributii:
- numeste si revoca Administratorul societatii si ii stabileste competentele, atributiile, raspunderile si remunerarea acestuia, daca este cazul, si il descarca de gestiuni;
- aproba si modifica programul de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli;
- aproba bugetul de cheltuieli pe fiecare Directie a Societatii;
- aproba structura organizatorica si statul de functii;
- aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi
- aproba repartizarea profitului
- decide cu privire la infiintarea si desfiintarea de sucursale, filiale, agentii, ateliere, puncte de lucru, magazine,
- decide cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social sau a valorii nominale a partilor sociale.
- decide cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea sau lichidarea societatii;
Hotararile luate de catre Adunarea Generala a Asociatilor vor avea forma scrisa si vor fi obligatorii pentru societate de la data emiterii lor, sau dupa caz dupa indeplinirea procedurilor legale.
Administratorul societatii sunt numiti de catre Adunarea Generala a Asociatiilor, numarul acestora fiind de cel putin unul, care trebuie sa fie cetatean roman.
Durata mandatului
Administratorului este stabilita de catre Adunarea Generala a Asociatilor. Administratorul
are urmatoarele atributii:
- indeplineste functia de conducere de Director General;
- selecteaza, angajeaza, numeste, concediaza Directorii societatii, in baza contractelor individuale de munca sau pe baza de alte tipuri de contracte, stabilindu-le drepturile si obligatiile in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, cu aprobarea prealabil a Adunarii Generale a Asociatilor.
- face propuneri scrise in A.G.A privind actiunile care presupun instrainarea sau grevarea de sarcini a bunurilor societatii.
- face propuneri scrise in A.G.A cu privire la realizarea de investitii sau executarea de reparatii capitale.
La nivel de unitate SC ROSAL GRUP SRL este organizat in:
a) Directia Generala
b) Directia Productie, Directia Spatii Verzi, Directia Tehnic, Directia Programe si Strategii, Directia Economica, Directia Comerciala, Directia Media, Sucursala Suceava.
Adunarea Generala a Asociatilor are in cadrul organizarii si functionarii societatii urmatoarele atributii:
- numeste si revoca Administratorul societatii si ii stabileste competentele, atributiile, raspunderile si remunerarea acestuia, daca este cazul, si il descarca de gestiuni;
- aproba si modifica programul de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli;
- aproba bugetul de cheltuieli pe fiecare Directie a Societatii;
- aproba structura organizatorica si statul de functii;
- aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi
- aproba repartizarea profitului
- decide cu privire la infiintarea si desfiintarea de sucursale, filiale, agentii, ateliere, puncte de lucru, magazine,
- decide cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social sau a valorii nominale a partilor sociale.
- decide cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea sau lichidarea societatii;
Hotararile luate de catre Adunarea Generala a Asociatilor vor avea forma scrisa si vor fi obligatorii pentru societate de la data emiterii lor, sau dupa caz dupa indeplinirea procedurilor legale.
Administratorii societatii sunt numiti de catre Adunarea Generala a Asociatilor, numarul acestora fiind de cel putin unul, care trebuie sa fie cetatean roman.
Durata mandatului
Administratorului este stabilita de catre Adunarea Generala a Asociatilor. Administratorul
are urmatoarele atributii:
- indeplineste functia de
conducere de Director General;
- selecteaza, angajeaza, numeste, concediaza Directorii societatii, in baza contractelor individuale de munca sau pe baza de alte tipuri de contracte, stabilindu-le drepturile si obligatiile in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, cu aprobarea in prealabil a Adunarii Generale a Asociatilor.
- face propuneri scrise in A.G.A privind actiunile care presupun instrainarea sau grevarea de sarcini a bunurilor societatii.
- face propuneri scrise in A.G.A cu privire la realizarea de investitii sau executarea de reparatii capitale.
Directorul General face parte din randul membrilor Echipei Manageriale. Directorul General al societatii are urmatoarele atributii:
- asigura conducerea operativa a societatii, avand in subordine toate directiile, compartimentele si departamentele din cadrul societatii;
- angajeaza, concediaza sau revoca din functie intregul personal al societatii, stabileste atributiile personalului, din cadrul SC ROSAL GRUP SRL aproba fisele posturilor.
- ia masuri si aplica sanctiunile legale personalului societatii in conditiile legii;
- decide asupra realizarii de investitii si efectueaza reparatiile, in limita competentelor decizionale acordate;
- organizeaza si conduce prin factorii de decizie, toate activitatile de productie, tehnice, economice, comerciale si de alta natura ale societatii;
- emite deciziile de recuperare a pagubelor aduse societatii in conformitate cu prevederile Codului Muncii.
- ia masuri in perspectiva pentru asigurarea fortei de munca, perfectionarea si specializarea acesteia, colaborand cu ceilalti factori decizionali.
In cadrul exercitarii atributiilor sale colaboreaza cu ceilalti directori, sefi compartimente/ departamente si sefi de servicii.
Lunar intocmeste un raport de activitate pe care il prezinta A.G.A. Directorii sunt angajati de catre societate prin Director General, care-i numeste si revoca din aceasta functie in urma aprobarii prealabile a Adunarii Generale a Asociatilor. Ei sunt membri Echipei Manageriale. Directorii au urmatoarele atributii generale:
- coordoneaza, supravegheaza si raspund in fata Directorului General de buna functionare a directiilor, compartimentelor, departamentelor din subordine;
- colaboreaza cu Directorul General in vederea derularii si desfasurarii in bune conditii a activitatii societatii;
- raspund din punct de vedere civil, penal, material, avand in vedere atat atributiile dobandite prin delegare, imputernicire, precum si cele conform fisei postului.
- stabilesc raspunderile si sarcinile de activitate pentru personalul aflat in subordinea lor, avizeaza fisele posturilor celor din subordine.
- propun realizarea de investitii suplimentare;
- stabilesc necesarul pieselor de schimb, materialelor, consumabilelor etc. pentru buna functionare a mijloacelor fixe apartinand societatii, precum si pentru cele aflate in folosinta societatii.
- asigura procedurile documentate in toate punctele de aplicare a acestora si verifica modul in care acestea sunt aplicate.
Sefii de Compartimente/Departamente sunt angajatii de catre societate prin Director General, care ii numeste si revoca din aceasta functie la propunerea Directorului Directiei din care fac parte avand in vedere aptitudinile si pregatirea profesionala.Au urmatoarele atributtii generale:
- coordoneaza, supravegheaza si raspund in fata Directorului, de buna functionare a compartimentelor, departamentelor, formatiilor din subordine;
- colaboreaza cu Directorul si cu celelalte compartimente din cadrul Directiei sau a societatii in vederea derularii si desfasurarii in bune conditiuni a activitatii societatii;
- fac propuneri catre Director in vederea eficientizarii activitatii compartimentelor ce le conduc si implicit a activitatii societatii, propuneri ce pot fi initiate direct de catre acestia sau de catre angajatii din subordinea lor;
- raporteaza Directorului orice nereguli sau probleme tehnice sau administrative ivite in interiorul compartimentelor ce le conduc si a structurilor ce o compun si propun masurile ce o compun si propun masurile ce le considera eficiente pentru solutionarea acestora;
- reprezinta compartimentul in calitate de reprezentant al auditatului in relatii cu Echipele de Audit.
1.5. Organizarea si tinerea contabilitatii
Contabilitatea in aceasta firma este organizata in compartimente distincte conduse de d-na ALECU IOANA, in functie de director economic care este Licentiata in Economie.
Se folosesc programe de informatica din care: ACCESS, CIEL.
Compartimentul Financiar - Contabil care raspunde in urmatoarele domenii:
1) analize economice
2) contabilitate
3) finantarea investitiilor si a cercetarii stiintifice
4) decontari valutare
Acest compartiment analizeaza permanent activitatea economica - financiara a societatii, stabileste masuri concrete si eficiente pentru imbunatatirea continua a activitatii si raspunde de reducerea permanenta a cheltuielilor materiale, cresterea rentabilitatii economice si eliminarea pierderilor.
Asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare a furnizorilor si beneficiari, stabilind impreuna cu bancile masuri corespunzatoare pentru incasarea intr-un termen cat mai scurt a contravalorii prestatiilor executate .
Acest compartiment controleaza aplicarea cu fermitatea a controlului financiar preventiv asupra necesitatii oportunitatii legalitatii tuturor operatiunilor din care se nasc, se modifica si se sting drepturi si obligatii patrimoniale pentru a preintampina pe cele nelegale, nereale si neeconomicoase, precum si incalcarea - dispozitiilor legale, imobilizarea fondurilor si pagubirea fondurilor si pagubirea avutului obstesc.
Analizeaza activitatea economico - financiara pe baza de bilant, stabileste masuri concrete si eficiente pentru imbunatatirea continua a activitatii economico-financiare.
Urmareste permanent utilizarea eficienta a plafoanelor de credite si ia masuri pentru diminuarea lor, conform necesitatilor stricte ale productiei.
Asigura desfasurarea ritmica, in termenul cel mai scurt, a operatiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii stabilind masuri corespunzatoare de incasare a contravalorii prestatiilor efectuate.
Compartimentul fianciar-contabil organizeaza evidenta prestatiilor executate si a facturilor de decontare a prestatiilor si raspunde ca prestatiile sa fie in totalitate facturate in termenele prevazute de lege si prin graficele de circulatie a documentelor.
Analizeaza sistematic si permanent cauzele refuzurilor si stabileste masuri eficiente de imbunatatire a activitatii, astfel incat aceste cauze sa nu mai determine producerea de refuzuri din motive de diferente calitative, cantitative sau din motive de intocmire eronata a documentatiei primare sau a altor motive, care constituie obiectul refuzului.
Plata la termen a sumelor ce constituie obligatia societatii fata de bugetul statului si alte obligatii fata de terti ( creditori, furnizori ) este asigurata de acest compartiment precum si raspunderea de efectuarea corecta si la timp a calculelor privind drepturile de salarizare sau alte drepturi banesti ale personalului societatii.
Compartimentul face propuneri pentru extinderea metodelor moderne de determinare a preturilor si tarifelor, intocmeste documentatii pentru propuneri de preturi si tarife la prestatii noi, asigurand corecta determinare a costurilor, valorificarea maxima a rezervelor interne si cresterea acumularilor.
1.6. Registrele si formularele privind activitatea financiar - contabila
Ca forma de inregistrare contabila este folosita cea pe jurnale, globala, cantitativ valorica. Sunt utilizate urmatoarele registre de contabilitate:
1. REGISTRUL JURNAL - este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic, operatie cu operatie fara spatii libere toate modificarile patrimoniului unitatii. Orice inregistrare in Registrul Jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la felul, numarul, data documentului justificativ, explicatii privind operatiile respective si conturile debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiilor efectuate.
2. REGISTRUL INVENTAR - document contabil obligatoriu in care se inregistreaza grupat toate elementele patrimoniale inventariate de unitatate potrivit regulamentului privind aplicarea legii contabile.La sfarsitul fiecarui an in acest registru se inscriu intr-o forma recapitulativa elementele patrimoniale, dupa natura lor detaliate astfel incat sa poata justifica continutul fiecaruia dintre posturile lantului contabil. Registrul Inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si pasiv. Se intocmeste la infiintarea unitatii patrimoniale, anual la inchiderea exercitiului financiar precum si cu ocazia fuziunii, divizarii, lichidarii, precum si in alte situatii. Daca inventarierea are loc pe parcursul anului in Registrul Inventar se trec soldurile existente la data inventarierii la care se aduna intrarile si se scad iesirile de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului.
3. REGISTRUL CARTEA MARE - document contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic prin regruparea conturilor, miscarea si existenta elementelor patrimoniale.
Este un document de sinteza si sistematizare si contine simbolul conturilor debitoare si creditoare corespondente; rulajul debitor si creditor precum si soldul conturilor pentru fiecare luna a anului curent. Registrul Cartea Mare contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Continutul acestui registru sta la baza intocmirii balantei de verificare .
4. REGISTRUL GENERAL DE EVIDENTA AL SALARIATILOR - incadrarea in
munca a unei persoane se face potrivit Codului Muncii numai prin incheierea
unui contract individual de munca in temeiul carora persona fizica (salariat) se
obliga sa presteze munca sub autoritatea unei persoane fizice sau juridice in
schimbul unei remuneratii - salariu -. In termen de 10 zile de la infiintarea unei societati
angajatorul are obligatia achizitionarii registrului si inregistrarea acestuia
- datele de identificare ale salariatilor;
- data incheierii contractului;
- data inceperii activitatii;
- durata muncii;
- ocupatia;
- durata contractului;
- salariul de baza;
- data si temeiul legal in baza caruia poate inceta contractul.
5. REGISTRUL UNIC DE CONTROL - are ca scop evidenta tuturor controalelor desfasurate la contribuabili de catre organele de control specializate in domeniile: financiar-contabil, sanitar, urbanism, protectia consumatorului, inspectia muncii precum si altor domenii prevazute de lege. Evidentierea controalelor se face cu semnaturile reprezentantilor legali, ai contribuabilului si organului de control. Inaintea inceperii controlului, organele de control au obligatia consemnarii urmatoarelor elemente:
- numele si prenumele persoanelor imputernicite de a efectua controlul;
- unitatea de care apartine;
- numarul legitimatiei;
- numarul si data ordinului de deplasare;
- obiectivele controlului perioadei desfasurarii controlului;
- perioada ce urmeaza a fi controlata precum si temeiul legal in baza caruia se efectueaza controlul. Dupa finalizarea controlului in Registrul Unic de Control se inscriu obligatoriu numarul si data actului de control intocmit. Registrul Unic de Control se numeroteaza, se sigileaza si se pastreaza de reprezentantul legal al unitatii.
1.7. Arhivarea si pastrarea registrelor si documentelor justificative si contabile
Anual, documentele se grupeaza in unitati arhivistice, potrivit problematicii si termenelor de pastrare stabilite in Nomenclatorul Documentelor de Arhiva, formular cod SP-04-F1, care se intocmeste de catre fiecare creator pentru documentele proprii.
Seful fiecarui Compartiment raspunde de intocmirea proiectului de nomenclator pentru documentele specifice compartimentului respectiv. Stabilirea termenului de pastrare se face tinand cont de legile in vigoare, de importanta practica pentru activitatea creatorului de documente si, in mod deosebit, de importanta stiintifica a informatiilor pe care le contin documentele.
La expirarea termenului de pastrare, documentele vor fi analizate de comisia de selectionare si, dupa caz, pot fi propuse pentru eliminare sau retinute permanent. Intr-un dosar se grupeaza documentele referitoare la aceeasi problema, cu aceleasi termene de pastrare.
Nomenclatorul documentelor se aproba de catre conducerea SC ROSAL GRUP SRL si se confirma de catre Arhivele Nationale. Dupa confirmare, nomenclatorul va fi difuzat la toate compartimentele, in vederea aplicarii lui.
Dupa rezolvarea lor, documentele se grupeaza in dosare potrivit nomenclatorului si se predau la depozitul arhivei SC ROSAL GRUP SRL, in al doilea an de la constituire. In vederea predarii dosarelor la depozitul de arhiva se efectueaza urmatoarele operatiuni:
- documentele cuprinse se ordoneaza cronologic (actele mai vechi trebuie sa se afle deasupra si cele mai noi dedesubt) sau, in cazuri specifice, dupa alte criterii( alfabetic, geografic,etc.);
- se indeparteaza acele, clamele, agrafele metalice, filele nescrise, dubletele;
- documentele din fiecare dosar se leaga in coperti de carton, in asa fel incat sa se asigure citirea completa a textului, datelor si rezolutiilor;
- dosarele nu trebuie sa aiba mai mult de 300 file; in cazul depasirii acestui numar, se constituie mai multe volume ale aceluiasi dosar ;
- filele dosarelor se numeroteaza cu creionul in coltul din dreapta sus, urmand ca pe o pagina nescrisa la sfarsitul dosarului sau la inceput, lucratorul de la compartimentul al dosarului sa faca certificarea;
- pe coperta dosarului se inscriu: denumirea unitatii si a compartimentului creator, numarul de dosar din inventar, anul, indicativul din nomenclator;
Dosarele se depun la arhiva pe baza de Inventar, formular cod SP4-04-F2 si proces-verbal de predare primire corespunzator. Inventarul cuprinde toate dosarele cu acelasi termen de pastrare, create in cursul unui an, de catre un compartiment. Astfel, fiecare serviciu/compartiment va intocmi atatea inventare cate termene de pastrare sunt prevazute in nomenclator, la compartimentul respectiv.
Inventarele se intocmesc in 3 exemplare pentru documente nepermanente si in 4 exemplare pentru documentele permanente. Un exemplar ramane la compartimentul care face predarea, celelalte se predau la arhiva.
In cadrul SC ROSAL GRUP SRL isi desfasoara activitatea Comisia de selectionare a documentelor, care se intruneste anual sau de cate ori este necesar, pentru a analiza fiecare unitate arhivistica in parte, stabilindu-i valoarea practica sau istorica. Hotararea luata se consemneaza intr-un proces-verbal de selectionare, formular cod SP-04-F4.
Persoanele juridice creatoare si detinatoare de documente depun spre pastrare permanenta la Arhivele Nationale si la directiile judetene ale Arhivelor Nationale, dupa cum urmeaza:
- documentele fotografice, precum si peliculele cinematografice, dupa 20 de ani de la crearea lor;
- documentele tehnice, dupa 50 de ani de la crearea lor;
- actele de stare civila, dupa 100 de ani de la intocmirea lor;
Persoana responsabila cu probleme de arhiva:
- organizeaza activitatea de intocmire a nomenclatorului dosarelor, in cadrul SC ROSAL GRUP SRL;
- asigura legatura cu directia judeteana a Arhivelor Nationale, in vederea verificarii si confirmarii nomenclatorului;
- verifica si preia de la compartimente, pe baza de inventare, dosarele constituite;
- intocmeste inventare pentru documentele fara evidenta, aflate in depozit;
- mentine ordinea si asigura curatenia in depozitul de arhiva;
- solicita conducerii SC ROSAL GRUP SRL dotarea corespunzatoare a depozitului (rafturi, mobilier);
- comunica in scris, in termen de 30 de zile, directiei Arhivelor Nationale, infiintarea reorganizarea sau oricare alte modificari survenite in activitatea SC ROSAL GRUP SRL, cu implicatii asupra activitatii de arhiva;
- este secretarul Comisiei de Selectionare;
- convoaca Comisia de Selectionare in vederea analizarii dosarelor cu termene de pastrare expirate si care, in principiu, pot fi propuse pentru eliminare ca fiind nefolositoare;
- intocmeste formele prevazute de lege pentru confirmarea selectiei de catre directia Arhivele Nationale;
- asigura predarea integrala a arhivei selectionate la unitatile de recuperare;
- la restituire verifica integritatea documentului imprumutat; dupa restituire, acestea vor fi reintegrate la fond;
Creatorii si detinatorii de documente:
- inregistreaza si tin evidenta tuturor documentelor intrate, a celor intocmite pentru uz intern, precum si a celor iesite;
- intocmesc proiectul de nomenclator pentru documentele specifice;
- pastreaza documentele create sau detinute in conditii corespunzatoare, asigurandu-le impotriva distrugerii, degradarii, sustragerii ori comercializarii in alte conditii decat cele prevazute de lege.
1.8. Bilantul contabil conform legii contabile a reglementarilor contabile armonizate
cu directiva a IV a C.E.E.
Situatiile financiare intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate trebuie sa includa urmatoarele:
1. Bilantul ( IAS 1 paragrafele 53 pana 74 )
2. Contul de profit si pierdere ( IAS 1 paragrafele 75 pana la 85 )
3. Situatiile care reflecta modificarile din capitalul propriu ( IAS 1 paragrafele 86 pana la 89 )
4. Situatia fluxurilor de numerar ( IAS 1 paragraful 90 si IAS 7 )
5. Rezumatul politicilor contabile ( IAS 1 paragrafele 97 pana la 101 )
6. Note explicative ( IAS 1 paragrafele 91 pana la 102 )
IAS 1 incurajeaza dar nu impune intreprinderilor sa prezinte un raport al conducerii asupra performantei financiare si a pozitiei financiare a intreprinderii si asupra riscurilor majore, a incertitudinilor.
Raportul conducerii asupra performantei financiare si a pozitiei financiare a societatii reprezinta oportunitatea de a explica, intr-o forma narativa situatia financiara curenta a unei intreprinderi si previziunile. Acest raport ar trebui sa ofere investitorilor, intr-o situatie ideala, posibilitatea de a evalua intreprinderea din punct de vedere al conducerii, furnizand informatii privind atat situatia istorica si curenta a societatii cat si perspectivele acesteia. Conducerea are astfel posibilitatea de a utiliza acest forum pentru a discuta dinamica afacerii si analiza situatiilor financiare. Aceste informatii citite si analizate in paralel cu situatiile generale financiare, permit investitorilor sa evalueze performanta si perspectivele societatii. Pana in prezent nici un alt IAS cu exceptia IAS 1, paragraful 8 nu ofera informatii suplimentare in acest sens.
IAS 1 paragraful 9 incurajeaza prezentarea de informatii suplimentare in afara situatiilor financiare ale intreprinderii, in conditiile in care conducerea considera astfel de informatii folositoare si in sprijinul luarii de decizii economice. Paragrafele 11 si 14 din IAS 1 specifica in mod clar faptul ca nu este potrivita prezentarea situatiilor financiare ca fiind conforme cu IAS-urile atunci cand exista abateri semnificative de la metodele de contabilizare si de prezentare a informatiilor impuse de standarde sau interpretari.
Din IAS 1 reiese ca aplicarea prevederilor specifice prevazute in IAS-uri completate eventual de prezentari suplimentare, conduce la o prezentare fidela a pozitiei financiare a unei societati in practic toate circumstantele.
Paragraful 13 din IAS 1 stipuleaza ca
pot exista, desi extrem de rar situatii in care conducerea poate sa contrazica
cele de mai sus daca se considera ca unui IAS sau a unei anumite prevederi din
IAS nu este suficient de explicita si poate induce in eroare, ca urmare nu va
fi urmarita. O abatere de
Prezentarea informatiilor impuse de prevederile invocate din IAS 1 urmareste sa ofere utilizatorilor situatiilor financiare suficiente informatii in vederea prelucrarii situatiilor in litera IAS asa cum s-ar fi aplicat.
IAS 1 paragraful 20 impune conducerii sa adopte politici contabile care sa duca la intocmirea de situatii financiare care sa furnizeze informatii relevante si credibile. Atunci cand o situatie nu este prezentata in standarde, politicile adecvate de recunoastere, evaluarea si prezentarea trebuie stabilite in conformitate cu IAS 1 paragrafele 20 si 22. Cadrul general paragrafele 26 pana la 30 iau in discutie intelesul termenilor de relevanta si prag de semnificatie. Informatiile sunt relevante daca influenteaza deciziile economice in sensul ca ii ajuta pe utilizatori sa evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare. Relevanta este afectata de pragul de semnificatie al unui element, tinandu-se cont si de natura acestuia. Paragraful 29 din IAS 1 se refera la pragul de semnificatie in ceea ce priveste prezentarea informatiilor financiare.
IAS 1 identifica 3 surse din care pot rezulta politici contabile corespunzatoare in situatii in care standardele si interpretarile nu ofera precizari:
a) Analogia cu prevederi similare ale IAS-urilor si interpretarilor. In absenta unor prevederi specifice, Intreprinderile trebuie sa ia in considerare standarde sau interpretari care nu se refera direct la aspectul in cauza. Pentru a stabili care sunt cazurile similare sau diferite este necesara judecata profesionala.
b) Aplicarea definitiilor si criteriilor generale prevazute de cadrul general al IASC.
Cadrul general contine definitii ale elementelor situatiilor financiare si criterii de recunoastere ale acestora. Aceste criterii vor fi folosite de exemplu in determinarea daca sau cand un anumit element al carui transfer nu este specificat de IAS-uri trebuie sa fie capitalizat, inregistrat ca o cheltuiala este necesara constituirea unui provizion. Rolul cadrului general este si acela de a-i ajuta pe cei care intocmesc situatii financiare la aplicarea IAS-urilor si la tratarea subiectelor care nu se formeaza inca obiectul vreunui standard.
c) Transpunerea prevederilor si practicilor nationale acceptate IAS 1 paragrafele 14 si 28 precizeaza ca prevederile internationale prevaleaza in cazul existentei unor norme rationale contrare daca situatiilor financiare ale unei intreprinderi nu coincid.
IAS 1 paragraful 22 nu face referire la proiectele de expunere sau la alte materiale publicate de catre IASC cu privire la elaborarea urmatoarelor standarde ca sursa de interpretare, din moment ce rezultatul final al unor astfel de documente este incert inainte de aprobarea lor de catre consiliu sub forma unui nou IAS. Practic, astfel de materiale pot fi utilizate cu precautie ca un indiciu suplimentar pentru stabilirea tratamentului contabil in domenii specifice. In special in cazul in care reiese ca propunerile prevazute intr-un proiect de expunere beneficiaza de o larga sustinere, este rezonabila utilizarea acestora. Totusi, daca prevederile standardului final difera de cele din proiectul de expunere, sau de cele din alte documente utilizate in elaborarea tratamentului contabil, poate fi necesara o ajustare retrospectiva in functie de prevederile tranzitorii ale noului IAS.
IAS 1 paragraful 29 impune ca fiecare element semnificativ sa fie prezentat separat in situatiile financiare. Elementele semnificative, insa trebuie cumulate cu sume de natura sau functie similara si nu trebuie prezentate separat. O informatie se considera semnificativa daca poate afecta in mod rezonabil evaluarile si deciziile cu privire la entitatea sociala raportoare sau daca omiterea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor. Informatia mai poate fi semnificativa si atunci cand tranzactia sau evenimentul este de asa natura s-au s-a produs in asemenea circumstante incat utilizatorii situatiilor financiare trebuie atentionati cu privire la acestea.
La evaluarea semnificatiei elementelor, fiecare caz trebuie analizat in functie de natura si dimensiunea sa in raport cu situatiile financiare ale intreprinderii, ca un tot unitar, sau cu anumite componente ale situatiilor financiare. Standardul nu furnizeaza un prag cantitativ sau o limita fixa pentru determinarea, in general, a ceea ce se considera semnificativ.
Activele si pasivele nemonetare, respectiv imobilizarile necorporale, corporale, financiare, stocurile sunt prezentate la costul istoric.
Disponibilitatile banesti sunt formate din numerar si disponibilul in conturi la banci.
Conturile la banci in devize sunt prezentate in lei, conversia fiind realizata la cursul de schimb valabil la data raportarii.
Elementele de natura stocurilor sunt evaluate in bilant la cost istoric; metoda de descarcare a gestiunii de marfa, materiale , piese de schimb este metoda FIFO.
Imobilizarile corporale se inregistreaza in evidenta contabila la costul istoric. Duratele de functionare in calculul amortizarii acestora este cel din HG 964/1999 conform L15. Metodele de amortizare folosite sunt metoda liniara si cea accelerata.
Imobilizarile corporale in curs nu se amortizeaza pana in momentul in care sunt transferate in categoria de imobilizari corporale.
1.9. Contul de profit si pierdere
Inca de acum o jumatate de mileniu, Luca Paciolo arata in prima lucrare de literatura contabila in anul 1494 ca ''scopul fiecarui negustor este de a dobandi castig ilicit si competent pentru subzistenta sa''. De fapt, Paciolo vulgariza ceea ce sesizasera negustorii italieni: existanta oricarei afaceri este conditionata de obtinerea unui castig, din moment ce ei utilizau la 1434 un instrument pentru masurarea performantei - contul de profit si pierdere.
Daca la sfarsitul Evului Mediu, cand economia bazata pe capital era incipienta, masura performantei unei afaceri era castigul, in secolul al XIX-lea marile companii pe actiuni ce in industrie si comert isi masurau si analizau periodic performanta si profitul prezentat in contul de profit si pierdere.
Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteza care masoara performantele activitatii unei intreprinderi, in cursul unei perioade date. El constituie o sinteza a contabilitatii de flux la nivel microeconomic, deoarece pune in evidenta fluxurile de valoare care au contribuit la cresterea sau micsorarea bogatiei unei intreprinderi, pentru o anumita durata. Insa, definirea perfomantei firmei se face diferit, in functie de interesele utilizatorilor de informatie contabila si de postulatele si principiile contabile retinute pentru determinarea rezultatului. Astfel, unii utilizatori de informatie contabila sunt interesati mai mult de informatia privind profitul intreprinderii, pe cand altii urmaresc fluxurile de trezorerie. Chiar notiunea de profit nu este definita in acelasi mod de economisti si de profesionisti contabili.
Astfel, unii experti contabili nu includ iin beneficiu
anumite elemente care contribuie la cresterea generala si reusita firmei. In
schimb, economistul J.R.Hicks (in ''Value and Capital'',
Mai mult, conform uneia dintre interpretarile definitiei lui Hicks, nu trebuie masurat numai beneficiul monetar, ci si beneficiul fizic, reprezentat de ''masura cresterii bogatiei, care provine din anumite calitati particulare'', ca de exemplu, din cresterea gradului de pregatire profesionala. Desi expertii contabili recunosc utilitatea masurarii acestor elemente calitative , o astfel de evaluare prezinta un anumit grad de incertitudine datorat atat limitelor teoriei economice actuale cat si instrumentarului metodologic al contabilitatii.
Masurarea performantelor intreprinderii vizeaza, in mod esential, masurarea profitului, care poate fi abordata astazi din trei unghiuri de vedere:
- Patrimonial, prin compararea valorii unei intreprinderi referitoare la doua momente diferite utilizand aceleasi metode de evaluare.
- Economic, prin deducerea cheltuielilor din venituri, ambele referitoare la aceeasi perioada.
- Financiar, prin deducerea amortizarii din fluxurile nete de trezorerie.
Din punct de vedere patrimonial , masurarea profitului intreprinderii pleaca de la educatia juridica a bilantului:
ACTIVE - DATORII = CAPITALURI PROPRII
Apoi, prin comparea capitalurilor proprii aferente a doua exercitii succesive, se poate determina rezultatul :
Capitaluri proprii - Capitaluri proprii = Rezultatul
aferente exercitiului aferente exercitiului exercitiului
N N-1 N
Deoarece aceasta relatie nu tine cont de posibilele modificari ale capitalului social, intervenite in cursul exercitiului cat si de faptul ca o parte din profit poate fi distribuita asociatilor sub forma de dividende, ecuatia care permite determinarea rezultatului exercitiului este:
Valoarea capitalurilor - Cresterile de capital + Distribuiri = Rezultatul
proprii intre doua social aferente de dividente exercitiului
exercitii succesive exercitiului eventual, reduceri N
(N si N+1) N aferente ex. N
Determinarea rezultatului exercitiului prin prisma abordarii patrimoniale este criticabila in perioada de cresteri de preturi, deoarece ajustarile aduse elementelor patrimoniale, ca urmare a variatiilor de preturi, se pot realiza prin metode diferite, ceea ce atrage furnizarea mai multor imagini plauzibile de rezultate.
Punctul de vedere economic defineste rezultatul ca diferenta intre venituri si cheltuieli:
VENITURI - CHELTUIELI = REZULTATUL EXERCITIULUI
Rezultatul poate fi o marime pozitiva, denumita profit sau beneficiu, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, sau o marime negativa, denumita pierdere, in situatia inversa. Dificultatea determinarii rezultatului exercitiului, din punct de vedere economic, pleaca de la controversele privind definirea si conectarea veniturilor si cheltuielilor aferente unui exercitiu.
Din punct de vedere financiar, rezultatul exercitiului apare ca variatia trezoreriei intreprinderii in cursul unei perioade, prin compararea fluxurilor de incasari cu cele de plati. Deoarece autofinantarea intreprinderii este asigurata de rezultatul exercitiului si cresterea amortizarii si provizioanelor, care sunt cheltuieli calculate, negeneratoare de plati, relatia care exprima marimea rezultatului in aceasta abordare este:
Capacitatea - Cheltuieli cu amortizarea = Rezultatul
de autofinantare si provizioanele exercitiului
Contul de profit si pierdere prezinta importanta pentru o gama larga de utilizatori de informatie contabila, fiecare urmarind satisfacerea propriilor nevoi informationale. Astfel, plecand de la contul de profit si pierdere, investitorii si creditorii pot sa evalueze fluxurile viitoare de trezorerie ale intreprinderii. In felul acesta, investitorii pot sa evalueze, cu cea mai mare exactitate, valoarea economica a intreprinderii unde sunt actionari, iar creditorii pot sa determine masura in care intreprinderea isi va putea rambursa datoriile.
Previziunea fluxurilor de trezorerie se face prin actualizarea performantelor trecute ale intreprinderii, iar atunci cand exista o corelatie rationala intre performantele trecute si cele viitoare, estimarea rezultatelor si fluxurilor de trezorerie nu trebuie pusa la indoiala.
Contul de rezultate poate fi utilizat si de alte categorii de utilizatori: clientii vor sa fie informati asupra capacitatii in care intreprinderea le poate furniza bunurile si serviciile de care au nevoie; sindicatele sunt interesate sa examineze rezultatele in vederea negocierii de noi conventii colective; guvernele utilizeaza informatiile privind rezultatele pentru fundamentarea politicilor economice si fiscale ; in fine, managerii utilizeaza contul de profit si pierdere pentru evaluarea eficacitatii resurselor consumate si proiectarea de noi strategii de firma.
Intocmirea contului de profit si
pierdere, ca si bilantul contabil, constituie, de regula, o obligatie legala
pentru societatile comerciale sau grupurile de societati. Prezentarea contului
de rezultate variaza, insa, de la o
Practica contabila contemporana permite conturarea unei tipologii de prezentare a contului de profit si pierdere, care are la baza doua criterii:
1) Clasificarea conturilor de rezultate dupa forma de prezentare:
- sub forma de tablou bilateral sau forma de cont
- sub forma de lista
Cea mai utilizata forma de prezentare a contului de profit si pierdere pe plan mondial, este sub forma de lista.
2) Clasificarea conturilor de rezultate dupa continutul informational:
- cont de rezultate cu prezentarea destinatiei cheltuielilor si veniturilor
Literatura de specialitate consemneaza diferite opinii asupra avantajelor si limitelor fiecarui mod de prezentare a contului de rezultate. Astfel, se considera ca forma lista a contului de profit si pierdere pune in evidenta rezultatul generat de fiecare tip de activitate desfasurata de o intreprindere.
Alte opinii considera ca prezentarea contului de rezultate dupa natura economica a cheltuielilor si veniturilor este cea care raspunde unui criteriu obiectiv, prin opozitie cu delimitarea cheltuielilor pe functiuni ale intreprinderii, considerata ca fiind o prezentare subiectiva. Subiectivismul este explicat prin modul de delimitare a functiunilor intreprinderii dat fiind ca intreprinderea este supusa unor mutatii permanente, atat datorita mediului intern cat si extern. In plus, introducerea de noi functiuni prezinta destule limite, deoarece acest decupaj functional duce la subiectivism in repartitia cheltuielilor, fapt ce are drept consecinta dezinformarea tertilor.
Practica prezentarii contului de rezultate in forma lista vertical si pe funciiuni ale inteprinderii este intalnita, in special, in tarile anglo-saxone, cu un sistem contabil de intreprindere de tip monist, in care contabilitatea financiara este conectata cu contabilitatea de gestiune, cat si in alte tari, unde normalizatorul contabil a prevazut si aceasta alternativa. Acesta forma de prezentare a contului de rezultate raspunde mai bine nevoilor informationale ale managerilor, deoarece ofera in mod direct datelor necesare gestiunii firmei, asa cum rezulta din urmtoarea schema simplificata:
Abordarea contului de rezultate pe functiuni ale intreprinderii:
Cifra de afaceri
- Costul productiei
=Marja
- Cheltuieli externe si interne, altele decat cheltuielile de productie
= Rezultat
Structurarea contului de profit si pierderi dupa natura economica a cheltuielilor permite determinarea valorii adaugate la nivelul intreprinderii si furnizarea de informatii necesare conturilor nationale. Aceasta clasificare a cheltuielilor asigura facilitarea prelucrarii informatiei contabile, deoarece inregistrarile in contabilitate se fac plecand de la natura operatiei consemnate in documente, independent de destinatia interna a cheltuielii. Controlul intern si extern este, de asemenea, facilitate. De regula, prezentarea contului de rezultate dupa natura veniturilor si cheltuielilor se intalneste in tarile cu un sistem contabil de tip dualist, caracterizat prin decontarea, in diverse grade, a contabilitatii financiare de contabilitatea de gestiune. Prezentarea contului de rezultate dupa natura veniturilor si cheltuielilor este considerat ca raspunde contabilitatii generale deoarece prezinta marimea valorii adaugate de intreprindere si explica modul ei de impartire intre participantii la cresterea acestei valori, asa cum rezulta din urmatoarea schema:
Abordarea contului de rezultate dupa natura economica a veniturilor si cheltuielilor:
Productie
- Consumatii provenind de la terti
= Valoarea adaugata
- Suma cheltuielilor interne
= Rezultat
Aceasta structurare a contului de profit si pierdere prezinta informatii globale asupra intreprinderii privind capacitatea acesteia de a genera o valoare adaugata la intrarile in ciclul de exploatare, ca urmare a mijloacelor proprii utilizate in procesul de productie si de distibutie si creeaza posibilitatea unor analize globale privind performanta intreprinderii. In practica, aceasta prezentare are inconvenientul ca modul de determinare a valorii adaugate a valorii adaugate, util si in contabilitatea nationala, se limiteaza doar la stabilirea valorii adaugate, fara a explica modul ei de formare, ceea ce ii limiteaza unitatea in gestiunea intreprinderii. De aceea, unele solutii propun prezentarea contului de rezultate dupa natura economica a veniturilor si cheltuielilor, cu o clasificare secundara a cheltuielilor dupa functiile intreprinderii.
Informatia privind performanta intreprinderii este furnizata, in principal, de contul de rezultate, insa un cont de profit si pierdere ofera o imagine incompleta a performantei, fiind necesara folosirea lui impreuna cu bilantul contabil si un tablou de evolutie a situatiei financiare (tabloul de finantare sau tabloul fluxurilor de trezorerie).
Cheltuielile cu intretinerea si reparatia mijloacelor fixe sunt incluse in contul de profit si pierdere pe masura ce au fost efectuate ; imbunatatirile care maresc in mod semnificativ durata de viata a activelor sau performantelor tehnice se capitalizeaza.
In cadrul imobilizarilor necorporale sunt cuprinse conturile 201 ''Cheltuielile de constituire''; 205 ''Concesiuni, brevete, marci''; 208 ''Alte imobilizari necorporale'' si conturile aferente de amortizari. Cheltuielile de constituire se amortizeaza liniar pe o perioada de 12 luni conform politicilor contabile.
1.10. Situatia modificarii capitalului propriu
Asa cum rezulta din IAS 1, intreprinderea trebuie sa prezinte, ca o componenta separata a situatiei financiare, o situatie care sa evidentieze:
a) profitul net sau pierderea neta a perioadei
b) fiecare element de venit si cheltuiala, castig sau pierdere care, asa cum este cerut de alte standarde, este recunoscut direct in capitalul propriu si totalul acestor elemente.
c) efectul cumulativ al modificari politicilor contabile si corectia erorilor fundamentale abordate la tratamentele de baza din IAS 8;
d) tranzactiile de capital cu proprietarii si distributiile catre acestia.
e) soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la inceputul perioadei si la data bilantului si modificarea pe parcursul perioadei de gestiune.
f) o reconciliere intre valoarea contabila a fiecarei clase de capital propriu, prime de capital la inceputul si sfarsitul perioadei prezentand distinct fiecare modificare.
Prin natura lor modificarile de capital propriu, reprezinta cresterea sau reducerea activului net in cursul perioadei determinate de pierderile si castigurile capitalizate cum sunt : plusvalorile si minusurile din reevaluare, diferente de curs valutar etc.
Primele de capital sunt de urmatoarele feluri:
a) primele de emisiune - se constituie ca excedent intre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor.
b) primele de fuziune - apar ca diferente intre VMC sau VMI a actiunilor stabilite in urma fuziunii societatii comerciale si valoarea lor nominala.
c) primele de aport - rezultatul diferentei valorii bunurilor primite ca aport si valoarea nominala a actiunilor subscrise;
d) primele de conversie a obligatiunilor in actiuni - reprezinta diferenta intre valoarea nominala a unei obligatiuni si valoarea nominala a unei actiuni.
Rezervele reprezinta in principiu beneficii capitalizate; ele se constituie si se majoreaza din profitul anual. In mod exceptional rezervele se mai pot constitui si din diferente din reevaluare si primele de capital .
Rezerva legala este constituita din profitul brut al exercitiului conform statului si a Legii 31/1990 a societatilor comerciale la o cota de 5% din profit, pana cand rezerva totala ajunge la 20% din capitalul social subscris si varsat potrivit legislatiei statuare.
Rezervele legale se constituie pentru protejarea capitalului social impotriva pierderilor.
Rezervele statuare se constituie anual din profitul net conform actului constitutiv al societatii comerciale.
Alte rezerve prevazute sau de statut pot fi constituite pe seama profitului si din alte surse cum sunt: primele de capital fiind destinate acoperirii pierderilor , cresterii capitalului social.
Capitalurile proprii includ si rezultatele reportate din exercitiile precedente a caror decizie de repartizare a fost amanata de AGA. Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana la data distribuirii, iar pierderea pana la acoperirea sa din profitul exercitiului urmator sau din rezervele destinate in acest sens.
Titlurile financiare se pot clasifica astfel:
a) investitiile in filiale - titluri de participare detinute de societate mama in filiale in conditii de control;
b) investitiile in intreprinderi asociate - titluri financiare detinute de inventar in capitalul altor societati care nu sunt filiale ale acestuia;
c) investitii financiare - investitiile in capitalul altor societati in urma carora investitorul nu detine controlul exclusiv sau o influenta nesemnificativa.
Pentru societatea ROSAL GRUP SRL situatia modificarii capitalurilor proprii la 31 decembrie 2003 este prezentata mai jos:
|
Element al capitalului propriu |
Sold la 01.01.2003 |
Cresteri |
Reduceri |
Sold la 31.12.2003 |
||
|
Total din care |
Prin transfer |
Total din care |
Prin transfer |
|||
|
Capital subscris |
4.500.000 |
0 |
0 |
0 |
0 |
4.500.000 |
|
Rezerve din reevaluare |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
Rezerve legale |
900.000 |
0 |
0 |
0 |
0 |
900.000 |
|
Alte fonduri |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
Alte rezerve |
15.842.907 |
0 |
0 |
0 |
0 |
15.842.906 |
|
Rezerve din conversie |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
Rezultatul reportat |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
Profit nerepartizat |
0 |
23.552.547 |
23.552.547 |
0 |
0 |
23.552.547 |
|
Repartizarea profitului |
5.378.255 |
0 |
0 |
5.378.255 |
5.378.255 |
0 |
|
Rezultat reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS | ||||||
|
Sold creditor | ||||||
|
Sold debitor |
1.035.022 |
1.133.975 |
1.133.975 |
1.133.975 |
1.133.975 |
1.035.022 |
|
Rezultatul exercitiului financiar | ||||||
|
Sold creditor |
28.930.801 |
92.004.441 |
92.004.441 |
28.930.801 |
28.930.801 |
92.004.441 |
|
Sold debitor | ||||||
|
Total capitaluri proprii |
43.760.431 |
114.423.013 |
114.423.013 |
22.418.571 |
22.418.571 |
135.764.872 |
1.11. Situatia fluxurilor de trezorerie
Aceasta situatie stabileste cerintele privind prezentarea situatiei fluxurilor de numerar si informatiile pe care trebuie sa le contina.
Fluxurile de trezorerie reprezinta ansamblul intrarilor si iesirilor de numerar sau de echivalente de numerar (cvasilichiditati).
Numerarul (lichiditati) se refera la disponibilitatile banesti si la depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar - investitiile financiare pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu usurinta in sume cunoscute de numerar si a caror valoare nu risca sa se schimbe in mod semnificativ.
In cadrul situatiei fluxurilor de trezorerie, operatiile de numerar sunt grupate pe 3 activitati:
1) de exploatare - fluxurile provenite din aceasta activitate sunt generate de principala activitate producatoare de venituri ale intreprinderii precum si alte activitati care nu sunt activitati de finantare sau de investitie.
2) de investitii - constau in achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii, care sunt incluse in echivalente de numerar
3) de finantare - vizeaza constituirea si rambursarea resurselor de finantare pe termen lung sau stabile.
Situatia fluxurilor de trezorerie se determina prin doua metode : metoda directa si metoda indirecta. Indiferent de metoda aleasa, finalitatea trebuie sa fie aceeasi si anume determinarea soldului de disponibilitati si echivalente ale acestora la finele perioadei.
Astfel situatia fluxurilor de trezorerie a societatii ROSAL GRUP SRL la 31 decembrie 2003 calculata dupa metoda directa este urmatoarea:
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare
- incasari de numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de
servicii .516.421.725,858 mii lei
- incasarile in numerar provenite din redevente,onorarii,
comisioane si alte venituri ..1.237.309,221 mii lei
- platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii -254.637.513,872 mii lei
- plati in numerar catre si in numele angajatilor -130.751.832,969 mii lei
- platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit,
doar daca nu pot fi identificate in mod specific cu
activitatile de investitii si de finantare ..-91.896.949,684 mii lei
TOTAL
Fluxuri de numerar din activitati de investitii
- platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri,
si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe
termen lung -67.298.559,656 mii lei
- incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si
cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale
si alte active pe termen lung .. 0 mii lei
- platile in numerar pentru achizitia de instrumente
de capital propriu si de creanta ale altor
intreprinderi -8.000,000 mii lei
- incasarile in numerar din vanzarea de instrumente
de capital propriu si de creanta ale altor
intreprinderi .0 mii lei
- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate
catre alte parti .0 mii lei
- incasarile in numerar din rambursarea avansurilor
si imprumuturilor efectuate catre alte parti 0 mii lei
TOTAL FLUX DE NUMERAR DIN INVESTITII -67.306.559,656 mii lei
Fluxuri de numerar din activitati de finantare - veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu
- veniturile in numerar din emisiunea de actiuni
si alte instrumente de capital propriu 0 mii lei
- platile in numerar catre actionari pentru a
achizitiona sau a rascumpara actiunile
intreprinderii ..0 mii lei
- veniturile in numerar din emisiunea de
obligatiuni, credite, ipoteci si alte
imprumuturi . .253.791.545,945 mii lei
- rambursarile in numerar ale unor sume
imprumutate .-213.936.572,585 mii lei
- platile in numerar ale locatarului pentru reducerea
obligatiillor legate de o operatiune de leasing
financiar .-10.652.273,127 mii lei
TOTAL FLUX DE NUMERAR DIN FINANTARE . .29.202.700,233 mii lei
NUMERAR LA INCEPUTUL PERIOADEI 2.478.407,998 mii lei
NUMERAR LA FINELE PERIOADEI 4.747.287,129 mii lei
1.12. Notele explicative la situatiile financiare
Notele explicative cuprind date menite sa detalieze sau sa explice utilizatorilor informatiile cuprinse in situatiile financiare in ceea ce priveste:
politici contabile si metode de evaluare;
active imobilizate in cadrul carora se au in vedere:
- duratele de viata utila;
- ratele de amortizare utilizate;
- metodele de amortizare utilizate;
- bazele de evaluare folosite in determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau
valoare reevaluata);
- valoarea imobilizarilor corporale in curs;
- informatii privind valoarea justa, aria si natura instrumentelor financiare.
- garantii si gajuri cu mentionarea valorii acestora;
- metode de evaluare a stocurilor;
- subclasificari ale creantelor prezentate in bilant, clasificate intr-o maniera corespunzatoare
activitatii desfasurate iar sumele de incasat de la entitatile afiliate si intreprinderile asociate
trebuie prezentate separate;
- sumele datorate de entitate care devin exigibile dupa o perioada mai mare de cinci ani, precum
si valoarea totala a datoriilor entitatii acoperite cu garantii reale depuse de aceasta, cu indicarea
naturii si formei garantiilor;
obligatii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane dar care sunt relevante
pentru a aprecia situatia economica a entitatii;
situatia provizioanelor si miscarea acestora in cursul exercitiului finaciar (majorare,
diminuare, natura, sursa si destinatia oricaror astfel de transferuri, valoarea provizioanelor la
sfarsitul exercitiului financiar);
informatii referitoare la capitalul firmei (valoarea capitalului subscris, numarul si valoarea
actiunilor subscrise, actiuni rascumparabile, drepturi legate de distribuirea actiunilor, rezerve
incluse in capitaluri proprii cu descrierea naturii rezervei precum si a scopului pentru care a fost
constituita;
informatii referitoare la contul de profit si pierdere si anume:
- cifra de afaceri neta defalcata pe segmente de activitati si pe piete geografice
- numarul mediu de personae angajate in cursul exercitiului financiar defalcat pe
categorii;
- indemnizatiile acordate in exercitiul financiar membrilor organelor de administratie,
conducere si de supraveghere in virtutea responsabilitatilor acestora, precum si orice
angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru fostii membri ai acestor organe
indicandu-se valoarea totala a angajamentelor pentru fiecare categorie;
- totalul onorariilor percepute, aferente exercitiului financiar, de auditorul financiar sau
firma de audit pentru auditul financiar al situatiilor financiare anuale, onorariile percepute
pentru alte servicii de asigurare, servicii de consultanta fiscala, si orice alte servicii decat
cele de audit;
- suma avansurilor si creditelor acordate membrilor organelor de administratie, conducere
si supraveghere, cu indicarea ratelor dobanzii, principalelor conditii si a oricaror sume
restituite, precum si a angajamentelor asumate in numele acestora sub forma garantiilor de
orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
- masura in care calculul profitului sau pierderii exercitiului a fost afectat de o evaluare a
elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale si regulile de evaluare
prevazute in reglementarile legale, a fost efectuata in cursul exercitiului financiar curent
sau intr-un exercitiu financiar precedent in vederea obtinerii de facilitati fiscale
- diferenta intre cheltuiala cu impozitul pe profit aferenta exercitiului financiar curent
si exercitiilor financiare precedente si suma impozitelor ramasa de plata pentru aceste
exercitii, cu conditaia ca aceasta diferenta sa fie semnificativa pentru obligatiile fiscale
viitoare;
- reconcilierea dintre rezultatul contabil al exercitiului financiar si rezultatul fiscal prezentat
in declaratia de impozit pe profit;
- propunerea de repartizare a profitului net pe destinatii si anume:
- sume repartizate la rezerve;
- sume repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii
precedenti;
- dividende;
- alte repartizari.
Politicile contabile adoptate de SC ROSAL GRUP SRL in pregatirea situatiilor financiare conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr.94/2001 se prezinta astfel:
Bazele intocmirii situatiilor financiare
Situatiile financiare au fost intocmite in coformitate cu Ordinul 94/2001, care impune:
Legea Contabilitatii nr.82/1991 (modificata si republicata) prin Ordonanta nr.61/2001
Planul de conturi generale aprobat prin Ordinul 94/2001
Formatul bilantului, contului de profit si pierdere, situatiei fluxului de trezorerie, situatia modificarii capitalului propriu, politici contabile si note explicative.
Bazele contabilitatii
Societatea fiind inregistrata ca persoana juridica romana, a efectuat inregistrari in contabilitate in limba romana si in moneda nationala, folosindu-se sistemul informatizat.
Pentru tranzactiile in valuta s-a tinut evidenta atat in moneda nationala cat si in valuta respectiva si diferentele de curs valutar se recunosc direct in cheltuielile si veniturile exercitiului la momentul producerii lor.
Principalele rate de schimb folosite pentru conversia soldurilor exprimate la data de 31.12.2002 au fost de 1 USD = 33.500 lei si 1EUR = 34.919 lei, in timp ce la 31 decembrie 2003 au fost de 1 USD = 32.595 lei si 1 EUR = 41.117 lei.
Astfel societatea SC ROSAL GRUP SRL are cuprinsa in contul 205 licenta clasa 1 servicii publice salubrizare, iar contul 208 cuprinde programe de contabilitate, licente de filme, licente WINDOWS.
Contul 201 ,,Cheltuieli de constituire,, a suportat o crestere de 92.485 mii lei aferenta anului 2003 care reprezinta:
taxe notariale;
certificate constatatoare;
legalizari de acte;
timbre judiciare datorate schimbarii denumirii firmei din ROSAL SERVIS in ROSAL GRUP;
cesiune de parti sociale;
crearea unei sucursale la Suceava.
Cheltuielile de constituire se amortizeaza liniar pe o perioada de 12 luni conform politicilor contabile.
Mijloacele fixe, in functie de categoria din care fac parte si de prevederile fiscale in vigoare se amortizeaza in:
regim de amortizare liniara
regim de amortizare accelerata conform Legii 15/1994
regim de amortizare cu 20% deducere la achizitie conform Legii 414/2005 si anume articolul nr. 11.
Iesirile de mijloace fixe reprezinta casari datorate deprecierii fizice si morale constatate in urma inventarului anual.
Societatea ROSAL GRUP SRL recunoaste veniturile atunci cand este probabil ca beneficiile economice asociate cu tranzactiile vor intra in posesia societatii si cand acestea sunt masurate cu exactitate.
Vanzarile sunt recunoscute ca venituri atunci cand a avut loc livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor si nu contin TVA( si discount-uri).
Veniturile din prestarea de servicii se recunosc facandu-se referire la stadiul de finalizare a lucrarilor si atunci cand acesta se poate determina in mod corect. Stadiul de finalizare este determinat prin sondaje la nivelul serviciilor prestate.
Impozitul pe profit se calculeaza in conformitate cu legislatia romana si se bazeaza pe rezultatele raportate in situatiile financiare de catre societate, intocmite conform cu reglementarile romanesti dupa deducerile permise prin Legea 414/2002 si Legea 232/2003.
Datoriile catre furnizori, inregistrate la valoarea nominala includ facturile pentru produse, marfuri si servicii postale la costul lor istoric plus TVA si diminuate cu rabatul si discount-urile primite.
Dividendele sunt inregistrate in situatiile financiare in anul in care au fost repartizate si adoptate de actionari.
Provizioanele sunt recunoscute atunci cand intreprinderea are o obligatie curenta ca urmare a unui eveniment trecut si este probabil ca o iesire de resurse reprezentand beneficii economice sa fie necesara pentru decontarea obligatiei, putand fi facuta o estimare corecta in ceea ce priveste suma obligatorie viitoare. In deductibilitatea provizioanelor se tine cont de legislatia in vigoare (Hot.nr.830/2002).
SC ROSAL GRUP a constituit la 31.12.2003 provizion pentru riscuri si cheltuieli - nedeductibil din punct de vedere fiscal - cont 6812.9 aferent proceselor verbale de sanctiuni reprezentand amenzi in suma de 120.000 mii lei primite de la Primaria Municipiului Bucuresti, si impotriva carora societatea a facut contestatie in instanta. Intrucat procesele sunt inca pe rol, iar pana la data bilantului s-au pierdut 4 din cele 20 de procese, si riscul pierderii acestora este major, s-a hotarat a se constitui 120.000 mii lei provizioane pentru litigii.
Rezerva legala este constituita din profitul brut al exercitiului conform statutului si a Legii 31/1990 a societatilor comerciale la o cota de 5% din profitul brut, pana cand rezerva totala ajunge la 20% din capitalul social subscris si varsat potrivit legislatiei statutare.
Costurile cu salariile includ datoriile societatii fata de salariati, asigurarile sociale ( sanatate, pensie) si somajul aferent acestora si sunt recunoscute in cheltuieli o data cu veniturile aferente lor (sau o data cu prestarea serviciilor catre salariati).
In ceea ce priveste drepturile dupa angajare, societatea si fiecare salariat in parte sunt obligati prin lege sa contribuie la fondul national de pensii. In consecinta, societatea nu este obligata sa plateasca drepturi viitoare salariale. Obligatia societatii este sa plateasca aceste contributii atunci cand acestea sunt calculate si retinute.
Creantele SC ROSAL GRUP SRL sunt la
data de 31.12.2003, in suma de 15.129.235 mii lei, inregistrand fata de anul
trecut o crestere in valoare de 89.961.917 mii lei, crestere determinata in
principal de creantele la clienti (soldul contului 4111) care au inregistrat o
crestere fata de anul 2002 de 20.600.400 mii lei. Dintre acestea, ponderea cea
mai mare o detin creantele cu Primariile, ce au crescut de la 230.000 mii lei
la 31.12.2002, pana la 25.398.241 mii
lei la 31.12.2003, semnificativa fiind creanta detinuta
Deci, creantele provin in principal din prestarile de servicii-salubritate - inregistrate in contul 4111 si efectuate de societatea noastra in baza contractului nr.5066/1999 incheiat cu Primaria Sectorului 3 Bucuresti si a contractelor 36313, 36312, 36314/26.11.2003 pentru Municipiul Suceava.
In cadrul anului 2003, s-au incheiat un numar 2883 contracte, din care 1753 pentru clienti- agenti economici, 1001 pentru persoane fizice, 129 pentru asociatii de locatari.
Soldul contului 4111, in valoarea totala de 42.513.131.741 lei aferent serviciilor prestate catre clientii din sectorul 3 Bucuresti. La creantele avute la agentii economici s-a inregistrat o crestere cu 2.092.767 mii lei. De asemenea, din totalul creantelor din clienti debitori, suma de 1.815.300 mii lei provine din contractele de barter incheiate si urmeaza a se inchide prin compensare.
In afara de creantele de la clienti, SC ROSAL GRUP SRL detine si alte creante, cum sunt: creante din debitori diversi, creante de la furnizori platiti in avans, creante in legatura cu personalul si creante din operatiuni in curs de clarificare.
Creantele inregistrate in contul 418 reprezinta prestari de servicii efectuate in decembrie 2003 de catre societate catre clienti si care s-au facturat, conform contractelor existente, in ianuarie 2004.
Alte creante in legatura cu personalul se refera la sume imputate salariatiilor in curs de recuperare.
Creantele din asigurari si protectie sociala aflate in soldul debitor al contului 4314.3 reprezinta fond de sanatate 6.5% aferente veniturilor din drepturi de autor platite in plus.
Soldul debitor al contului 4428 este format din 130.638 mii lei reprezentand TVA neexigibila aferenta contractelor de cumparare cu plata in rate, 511.576 mii lei reprezentand TVA neexigibila pentru facturi nesosite in cursul anului si 4.444 mii lei reprezentand TVA aferent protocol.
Contul 4092 ''Furnizori-debitori pentru servicii'' are un sold initial la 2003 de 3.253.219 mii lei si un sold final de 940.000 mii lei si are in componenta sa doua analitice:
- contul 4092.1- ''Furnizori-debitori pentru servicii cu factura'' care are sold final la 2003 - 664.806 mii lei.
- contul 4092.2 -''Furnizori-debitori pentru servicii fara factura'' care are sold final la 2003 - 170.897 mii lei.
In soldul contului 4092.1 se regasesc avansurile platite si facturate, dintre care enumeram:
- Electrica Oltenia - 89.597 mii lei - reprezentand prezumat energie electrica;
- Konica Minolta - 2.110 mii lei - reprezentand avans contracte service copiatoare;
- Romtelecom - 112.329 mii lei- reprezentand avans servicii telefoane fixe;
- Transcoral Bucuresti 93 - 556.000 mii leI;
In soldul contului 4092.2 se regasesc avansurile platite, dintre care enumeram:
-
Automobile
- Expo Travel - 50.857 mii lei - avans servicii transport.
Creantele din fonduri speciale sunt reprezentate de fondul special de invatamant 2% platit in plus.
Alte creante cu bugetul statului aflate in soldul debitor al contului 4481 reprezinta majorari platite in plus pentru fondul de sanatate 7%.
Societatea are in derulare la 31 decembrie 2003 credite in valuta si in lei conform situatiei anexate:
|
Explicatii |
Contract nr/data |
Sold in euro la 31 decembrie 2003 |
Sold in lei la 31 decembrie 2003 |
|
Banca Franco-Romana |
Ctr.15/10.10.2001 |
45.400 |
1.866.711.800 |
|
Banca Franco-Romana |
Ctr.455/12.05.2003 |
400.000 |
16.446.800.000 |
|
Banca Franco-Romana |
Ctr.999/6/12.02.2003 |
1.676.000.000 |
|
|
Banca Comerciala Romana |
Ctr.969/6/12.05.2003 |
11.081.032.280 |
|
|
R.I.B-Carte credit in lei |
1.905.132 |
||
|
R.I.B-Carte credit in valuta-usd |
13.233.896 |
||
|
TOTAL |
445.400 |
31.085.683.108 |
Pentru creditele in lei si valuta obtinute de la banci, societatea a constituit o serie de garantii:
- garantie reala imobiliara asupra parcului de masini de salubritate;
- garantie reala imobiliara asupra celor 19 masini de salubritate care fac obiectul prezentului contract in maxim 15 zile de la data receptiei lor, precum si a oricaror alte utilaje care au fost finantate din acest credit.
- ipoteca asupra imobilului ,,Hala industriala DEFG,, in suprafata de 4500 mp inclusiv teren, situate in soseaua Dudesti Pantelimon nr.40 sector 3.
- constituirea unei ipoteci de prim rang asupra unui teren proprietate privata situat in comuna Pantelimon in suprafata de 2580 mp format din patru parcele avand numerele cadastrale: 158, 159, 160, 161.
- imprumutatul emite in favoarea bancii BFR un bilet la ordin, cu mentiunea fara protest, in suma totala de 100.000 euro avalizat in nume propriu de actionarii firmei.
- cesionarea incasarilor din cash-flow-ul societatii derulat prin Banca Comercila Romana pentru creditul contractat de la aceasta banca.
De asemenea, la data de 31.12.2003 exista in derulare un credit de investitii obtinut de la Banca Transilvania conform contract numarul 53/10.11.2001, evidentiat in contul 162 ,,Credite bancare pe termen lung,, care are urmatoarele caracteristici:
- valoarea initiala a creditului a fost de 256.000 euro rambursabil in 33 rate lunare;
- soldul initial la data de 01.01.2003 a fost de 139.000 euro respectiv 4.853.741 mii lei
in care s-au rambursat in cursul anului 2003 93.600 euro a carui echivalent in lei este de
3.268.418 mii lei;
- soldul la data de 31.12.2003 a creditului de investitii este de 45.400 euro fiind evaluat la
cursul de 41.117 lei/euro.
1.13. Recunoasterea structurilor situatiei financiare
La intocmirea situatiilor financiare anuale conform OMF 94/2001 s-au inscris date ce corespund cu cele inregistrate in evidenta contabila, fiind puse de acord cu situatiile reale ale elementelor patrimoniale stabilite pe baza de inventar.
Evidenta operatiunilor economico - financiare s-a facut pe baza de acte legale tipizate, incepand cu documentele de evidenta primara, documente ce au fost contabilizate in evidenta in momentul producerii fenomenului economic in societate.
Evidenta gestiunilor de valori materiale este organizata cantitativ si valoric cu ajutorul programelor informatice.
Soldurile din balantele analitice corespund cu balanta sintetica.
Nu s-au efectuat compensari intre conturi bilantiere si nici intre veniturile si cheltuielile contului de profit si pierdere.
Situatiile financiare anuale au fost intocmite pe baza OMFP nr.94/2001, care contine reglementari contabile aplicabile in Romania, armonizate cu Directiva a IVa a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate si Legii Contabilitatii nr.82/1991 republicata.
Din analiza economico - financiara a firmei rezulta urmatoarele:
In anul 2002 societatea a incheiat conventii de esalonare a datoriilor catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor de sanatate si bugetul de asigurari sociale pe perioade cuprinse intre 28 si 48 de luni.
Prin urmare in 2003 societatea a platit atat datoriile esalonate cat si pe cele curente, respectandu-si astfel obligatiile asumate prin conventiile de esalonare a datoriilor.
La redresarea situatiei economico - financiare a firmei a contribuit si faptul ca activitatea de televiziune a trecut pe alta firma incepand cu data de 18.09.2003, fapt care a permis demararea unui program investitional curajos spre sfarsitul anului 2003.
Investitiile incepute la sfarsitul anului 2003 si continuate in 2004 vizeaza activitatea de salubritate, activitate care s-a dovedit profitabila.
EXEMPLU
In data de 15 mai exercitiul curent, societatea SC ROSAL GRUP SRL a avut urmatoarele operatiuni de trezorerie:
incasari de la clienti pentru serviciile de salubritate prestate in valoare de 700.000.000 lei din care 300.000.000 cash iar restul de 400.000.000 lei prin banca;
avansuri de trezorerie acordate prin casa angajatilor in suma de 5.000.000 lei;
incasarea prin casa a unei diferente privind un avans de trezorerie in valuta in valoare de 500 euro, cursul de schimb fiind de 36.500 lei/euro. Avansul a fost acordat pe data de 3 mai, cursul de schimb fiind la acea data de 36.200 lei/euro;
primirea unui decont prin care un angajat justifica un avans primit cu doua zile in urma ca fiind cheltuieli de depunere la posta a unor documente de 500.000 lei si deplasarea cu taxiul la Administratia Financiara de 236.500 lei;
depunere de numerar la banca pe baza foii de varsamant in valoare de 280.000.000 lei;
plata prin banca a unor furnizori pentru facturi in valoare de 150.000.000 lei;
plata prin banca a chiriei pe luna mai catre o persoana fizica pe baza contractului de inchiriere in valoare de 185.000.000 lei;
plata pe card a lichidarii salariilor in suma de 1.600.000.000 lei;
plata prin banca a obligatiilor legate de salarii: cas = 450.000.000 lei, somaj = 160.000.000 lei, sanatate = 380.000.000 lei, impozit pe salarii = 550.000.000 lei;
incasarea unui credit bancar pe termen scurt in valoare de 700.000.000 lei rambursabil in 5 luni. Dobanda aferenta este de 2.5% pe luna si se plateste odata cu rambursarea creditului;
primirea unui cec de la un client X, in care este inscrisa suma de 50.000.000 lei, cec care este depus la banca spre incasare (incasarea banilor se va face peste 3 zile);
incasarea de la clientul Y prin cec a sumei de 10.000.000 lei;
Reflectarea in contabilitate a operatiunilor respective este urmatoarea:
1. Incasarea clientilor prin casierie:
5311 = 411 300.000.000 lei
Casa in lei Clienti
2. Incasarea clientilor prin banca:
5121 = 411 400.000.000 lei
Banca in lei Clienti
3. Avansuri spre decontare acordate angajatilor:
542 = 5311 5.000.000 lei
Avansuri de trezorerie Casa in lei
4. Restituirea in valuta a avansului spre decontare nejustificat prin decont de 500 euro:
5314 = 542 18.100.000 lei
Casa in devize Avansuri de trezorerie
765 150.000 lei
Venituri din diferente
de curs valutar
5. Inregistrarea unui decont de cheltuieli in valoare de 736.500 lei dupa cum rezulta din documentele anexate si anume: 500.000 lei taxe postale si 236.500 lei deplasarea cu taxiul la Administratia Financiara:
% = 542 736.500 lei
626 Avansuri de trezorerie 500.000 lei
Cheltuieli de posta si telecomunicatii
624 236.500 lei
Cheltuieli cu transportul de bunuri
si de personal
6. Depunere de numerar la banca conform foii de varsamant:
5121 = 581 280.000.000 lei
Banca in lei Viramente interne
7. Plata prin banca a facturilor de furnizori ajunse la scadenta:
401 = 5121 150.000.000 lei
Furnizori Banca in lei
8. Plata chiriei pe luna mai catre proprietarul persoana fizica pe baza contractului de inchiriere:
461 = 5121 185.000.000 lei
Debitori diversi Banca in lei
9. Viramentul pe card a lichidarii salariilor aferente lunii aprilie conform contractelor de munca :
421 = 5121 1.600.000.000 lei
Personal remuneratii Banca in lei
datorate
10. Plata prin banca a obligatiilor legate de salarii: cas = 450.000.000 lei, somaj = 160.000.000 lei, sanatate = 380.000.000 lei, impozit pe salarii = 550.000.000 lei:
% = 5121 1.540.000.000 lei
431 Banca in lei 450.000.000 lei
Contributia la asigurarile sociale
437 160.000.000 lei
Contributia la fondul de somaj
431 380.000.000 lei
Contributia la asigurarile sociale
de sanatate
444 550.000.000 lei
Impozit pe salarii
11. Incasarea de societate a creditului pe termen scurt acordat de banca de 700.000.000 lei:
5121 = 5191 700.000.000 lei
Banca in lei Credite bancare pe
termen scurt
12. Dobanda cuvenita bancii:
700.000.000 lei * 2.5% * 5 luni = 87.500.000 lei
666 = 5186 87.500.000 lei
Cheltuieli privind dobanzile Dobanzi de platit
13. Primirea cec-ului de la clientul X si depunerea acestuia la banca spre incasare:
5112 = 411 50.000.000 lei
Cecuri de incasat Clienti
14. Incasarea cec-ului primit de la clientul Y la data scadenta:
5121 = 5112 10.000.000 lei
Banca in lei Cecuri de incasat
|
