Acest raport ofera o evaluare a cerintelor si practicilor de contabilitate, raportare financiara si audit din cadrul sectoarelor întreprinderilor si financiare din Estonia. Raportul foloseste Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS-uri), Standardele Internationale de Audit si unele parti relevante ale legislatiei Uniunii Europene (UE) (cunoscut, de asemenea acquis comunitar) ca puncte de referinta si se bazeaza pe experienta si pe bunele practici internationale în domeniul reglementarii contabilitatii si a auditului.

În domeniul raportarii financiare si a legislatiei auditului, Estonia a implementat Directivele a patra, a saptea si a Opta ale Societatilor Comerciale, Regulamentele UE referitoare la folosirea Standardelor Internationale de Contabilitate si Standardele Internationale de Audit. Legea cere ca bancile, companiile de asigurari si companiile cotate la bursa (listate) sa întocmeasca situatii financiare legale si consolidate în conformitate cu IFRS începând cu 2005, dar permite si adoptarea înainte de aceasta data. Altele pot continua sa aplice Standardele de Contabilitate Estoniene, care în fond reprezinta rezumate pornind de la principiile care stau la baza IFRS-urilor si în general corespund nevoilor utilizatorilor situatiilor financiare ale întreprinderilor mici si mijlocii. Întreprinderile estoniene se confrunta cu greutati semnificativ mai mari în ceea ce priveste auditul fata de întreprinderile din majoritatea Statelor Membre ale UE. În timp ce aceste cerinte de audit trebuie sa aiba ca rezultat o mai mare respectare a standardelor contabile, îndrumarile de audit estoniene sunt în mod serios deficiente pentru orice rol de reglementare. Acest punct slab semnificativ al standardelor de audit nu afecteaza totusi auditul majoritatii entitati de interes public, care trebuie realizat în conformitate cu Standardele Internationale de Audit. Reglementarea auditului se afla cu mult în urma Recomandarilor Comisiei Europene cu privire la asigurarea calitatii si independenta auditorului. Autoritatile au recunoscut aceasta problema si legislatia de audit, acum aflata în discutie, va alinia reglementarea auditului la cele mai bune practici din UE.

Pe masura ce noile reglementari intra în vigoare, prioritatile se îndreapta catre construirea regimurilor de monitorizare, supervizare si disciplinare necesare pentru a asigura o respectare eficienta. Aceasta evaluare demonstreaza ca aplicarea standardelor de contabilitate, audit si etica atât de entitatile de interes public cât si de întreprinderile mici si mijlocii reprezinta pentru Estonia urmatoarea provocare. Acest raport se bazeaza pe experienta internationala recenta din economiile dezvoltate si tarile nou aderate, precum si pe amendamentele asteptate la nivelul acquisului comunitar si recomanda ca Estonia sa îmbunatateasca reglementarea si practicile de audit (spre exemplu revizuind pregatirea profesionala, asigurarea calitatii si mecanismele disciplinare) si ca Autoritatea de Supervizare Financiara sa îsi continue eforturile pentru îmbunatatirea aplicarii standardelor de contabilitate si audit la entitatile de interes public.

VI. Recomandari de politica

I. INTRODUCERE

1. Aceasta evaluare a practicilor de contabilitate si de audit din Estonia face parte dintr-o initiativa comuna a Bancii Mondiale si Fondului Monetar International (FMI) de întocmire a Rapoartelor privind Respectarea Standardelor si Codurilor (ROSC). Evaluarea se concentreaza asupra punctelor tari si a punctelor slabe din mediul contabil si de audit care influenteaza calitatea raportarii financiare corporative si implica o revizuire atât a cerintelor obligatorii, cât si a practicii efective. Ea foloseste Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS)[1], Standardele Internationale de Audit (ISA), cât si partile relevante ale legislatiei Uniunii Europene (UE), (cunoscuta, de asemenea, ca acquis comunitar ) ca puncte de referinta si se bazeaza pe experienta internationala si pe bunele practici din domeniul reglementarii contabilitatii si auditului.

2. Estonia, cu o populatie de 1,4 milioane de locuitori, are un Produs Intern Brut (PIB) per capita de4.862 US$.[2] Aspiratiile Estoniei de a moderniza economia sa si de a se alatura Uniunii Europene au constituit forta motrice pentru reformele economice. Ţara a implementat cu succes o agenda vasta de stabilizare si politici de reforma structurala în conditiile unui management prudent economic, inclusiv întretinerea cu succes a unui vast acord monetar încheiat în 1992 . Autoritatile au finalizat negocierile pentru a deveni membri ai UE si Estonia s-a alaturat UE la 1 mai 2004.

3. Data fiind populatia tot mai îmbatrânita a Estoniei, guvernul a acceptat la mijlocul anilor 1990 opinia larg raspândita ca sistemul de pensii finantat fiscal (platesti pe masura ce pleci - pay as you go), daca nu este reformat, ar coplesi bugetul central la începutul secolului 21, în afara de cazul în care ar fi fost sporite impozitele sau ar fi fost reduse drepturile care le revin în caz de pensionare. Reforma pensiilor a început în 1997 cu adoptarea unui concept format din trei module, constând din sistemul platesti pe masura ce pleci - pay as you go (Modulul I); (Modulul 2), un sistem obligatoriu finantat si condus privat; si (Modulul 3) un sistem privat voluntar. Cel de-al treilea modul a fost introdus în 1998, cu primele fonduri autorizate în cursul anului urmator. Cel de-al doilea modul a început functionarea în 2002.

4. Investitorii straini controleaza majoritatea sectorului bancar estonian, cu aproximativ 90% din activele bancare totale detinute de trei banci cu capital strain. La sfârsitul anului 2003, Estonia avea sase banci comerciale, o filiala a unei banci straine si sapte birouri reprezentative ale unor banci straine. Mai mult, începând din mai 2004, peste 20 de institutii financiare din State Membre ale UE au notificat Autoritatea de Supraveghere Financiara (FSA) de intentia lor de a oferi servicii transfrontaliere în Estonia. Fuziunile si consolidarile au întarit ceea ce odata era considerat un sector slab si vulnerabil. Ratele scazute ale dobânzilor si cresterea economica robusta au contribuit la o expansiune solida a împrumuturilor bancare pe parcursul anilor 2002 si 2003. În aceasta perioada au crescut în mod semnificativ împrumuturile pentru întreprinderile din sectorul privat si institutiile financiare. Totusi, bancile intervievate de echipa ROSC au indicat toate lipsa unor raportari financiare credibile efectuate de corporatiile care solicita împrumuturi care împiedica acordarea de împrumuturi si au ca rezultat costuri mari ale tranzac# 212e41c 5;iilor. Bancherii au subliniat ar fi foarte de dorit sa se ia masuri de politica ce ar putea promova producerea si diseminarea unor situatii financiare corporative mai credibile ale întreprinderilor mici si mijlocii.

5. Cele 17 companii cotate la Bursa de Valori din Tallinn au o valoare capitalizata de piata de 3,8 miliarde US $ la nivelul anului 2003[4]. Aceasta reprezinta mai mult de 55% din PIBul anului 2003 (6,8 miliarde US$) .Debutul celui de-al doilea modul al fondurilor de pensii a creat o noua clasa de investitori institutionali interni. Desi ei sunt liberi sa investeasca în strainatate, cel de-al doilea modul al fondurilor de pensii au cumparat fonduri proprii în anii 2002 si 2003. Totusi, modelul comercial ilustreaza problemele cu care se confrunta investitorii în bursele mici, cum ar fi Bursa de Valori din Tallinn, în special acele institutii care au ca scop diversificarea portofoliilor. Anuntul recent al grupului HEX ca planuieste sa fuzioneze bursele din Helsinki, Tallinn si Riga într-o singura entitate comerciala în mai 2004 ar parea ca faciliteaza finantarea si investitiile în fonduri proprii.

6. Pentru accederea la UE, Guvernul Estonian si institutiile de piata au trebuit sa introduca si sa implementeze acquisul comunitar pentru raportarea financiara corporativa în domeniile de reglementare respective. Desi reglementarile principale sunt necesare, din recentele scandaluri corporative lectia evidenta care poate fi învatata este ca ele trebuie implementate în mod eficient si suplimentate de utilizarea unor stimulente si informatii pentru a creste tot mai mult numarul unor actionari bine informati, bine motivati. Functionarea eficienta a pietelor bancare si de capital necesita o infrastructura de sustinere pentru prezentarea informatiilor financiare.

II. CADRUL GENERAL INSTITUŢIONAL

A. Cadrul general statutar

7. În legislatie, Estonia a implementat acquisul comunitar. Existenta unui acquis bine elaborat în domeniul reglementarii contabilitatii si auditului a facilitat alegerea unor modele adecvate care trebuie urmate. Totusi, - ca si Statele Membre ale UE si alte tari din primul val de tari care au aderat - Estonia a trebuit sa abordeze aspecte semnificative în proiectarea si întarirea unor institutii adecvate pentru implementarea si aplicarea cerintelor acquisului. În plus, decidentii politici trebuie sa tina pasul cu modificarile permanente ale acquisului care fac parte din raspunsul international la recentele scandaluri corporative.

8. Activitatile de afaceri din Estonia sunt reglementate în principal de Codul Comercial, care se bazeaza pe acquisul comunitar. Codul Comercial recunoaste doua tipuri de companii cu raspundere limitata: private si publice. Pe baza reglementarii legale a companiilor cu raspundere limitata, companiile cu raspundere limitata private se refera la companiile cu un numar mic de actionari, iar companiile cu raspundere limitata publice se refera la companiile cu un numar mare de proprietari. Companiile cu raspundere limitata publice au o structura de management pe trei paliere (actionari, consiliul de supraveghere si consiliul de administratie) si majoritatea companiilor cu raspundere limitata private au o structura de management pe doua paliere (actionarii si consiliul de administratie).

9. Raspunderea colectiva a membrilor consiliului de administratie pentru probitatea situatiilor financiare este în conformitate cu cele mai bune practici din UE, dar directorii nu pot actiona întotdeauna în consecinta. Potrivit Codului Comercial, pentru probitatea situatiilor financiare ale unei companii consiliului de administratie poarta responsabilitatea în mod colectiv. Într-o structura formata dintr-un singur palier, aceasta este suportata atât de directorii executivi, cât si de directorii nonexecutivi; într-o structura pe doua paliere, aceasta este suportata atât de managerii administrativi, cât si de directorii cu atributii de supraveghere[6]. Acesta este un mecanism adecvat pentru evitarea unui numar limitat de membri ai consiliului de administratie, în special anumiti directori executivi a caror performanta urmeaza sa fie reflectata în situatiile financiare, sa aiba un rol decisiv în determinarea continutului acestora. Totusi, în practica mostenirea sistemului contabil sovietic - unde contabilul sef era responsabil pentru probitatea situatiilor financiare - are un impact negativ: Directorii, care nu acorda atentia deosebita acestei atributii, se poate sa nu revizuiasca întotdeauna situatiile financiare sau politicile contabile deosebit de importante pe care compania le aplica.

10. Legislatia estoniana referitoare la raspunderea directorilor este solida dar nu a fost înca testata. Pe lânga raspunderea civila mentionata anterior, noul Cod Penal recunoaste drept infractiune penala prezentarea si înaintarea unor situatii financiare false. Totusi, observatorii nu au putut fi siguri de aplicabilitatea raspunderii civile si penale din cauza lipsei unor decizii de referinta ale curtii în legatura cu aceste subiecte.

11. Legea Contabilitatii permite tuturor companiilor sa aplice fie IFRSurile, fie Standardele de Contabilitate Estoniene (EAS) atunci când întocmesc situatiile lor financiare consolidate si ale persoanelor juridice. O noua Lege a Contabilitatii, aprobata în 2002, este în vigoare pentru perioadele contabile care încep la 1 ianuarie 2003 sau dupa aceasta data. Legea înlocuieste Legea Contabilitatii precedenta care se afla în vigoare de la 1 ianuarie 1995.O companie este libera sa aleaga cadrul general contabil aplicat situatiilor financiare consolidate si ale persoanelor juridice. Daca sunt selectate IFRS-urile, nu mai este necesar sa se întocmeasca un al doilea set de situatii financiare în conformitate cu Standardele de Contabilitate Estoniene (EAS).

12. Regulile si reglementarile fiscale din Estonia au o influenta mai mica asupra situatiilor financiare cu scop general în comparatie cu majoritatea Statelor Membre ale UE. Aceasta poate avea un dublu impact: (a) stimulente reduse pentru subestimarea venitului net raportat si (b) o aplicabilitate redusa a standardelor contabile la întreprinderile mici si mijlocii (IMMuri). Primul, în majoritatea Statelor Membre ale UE, optiunea de a folosi fie IFRSurile, fie standardele nationale de contabilitate ar putea cere autoritatilor fiscale sa se asigure ca persoanele juridice care adopta IFRSurile pentru situatiile financiare primesc în general un tratament fiscal echivalent cu cel al companiilor care continua sa foloseasca standardele nationale de contabilitate. Spre exemplu, autoritatile fiscale ar trebui sa se asigure ca situatiile financiare întocmite în conformitate fie cu IFRSurile, fie cu standardele nationale de contabilitate, constituie un punct de plecare acceptabil pentru calcularea profitului impozabil si sa se asigure ca vor continua sa se aplice reguli fiscale specifice care permit scutiri si credite speciale, indiferent de tratamentul contabil adoptat. Din 2000, plata impozitului pe venitul corporativ în Estonia este amânata pâna în momentul distribuirii profiturilor, iar profiturile reinvestite sunt neimpozabile. Prin urmare, companiile din Estonia sunt mai putin supuse presiunilor din partea autoritatilor fiscale pentru satisfacerea cerintelor contabile în comparatie cu majoritatea Statelor Membre ale UE. Referitor la al doilea aspect, multe State Membre ale UE au la momentul de fata o legatura puternica între contabilitate si fiscalitate. În consecinta, autoritatile fiscale au jucat în mod traditional un rol semnificativ în aplicarea contabilitatii cu privire la efectuarea auditurilor fiscale pâna la punctul în care bancherii comerciali au utilizat adesea mai degraba impozitul pe profit decât situatiile financiare atunci când evaluau credibilitatea IMMurilor din punct de vedere al acordarii creditelor. Regulile fiscale estoniene au înlaturat în mare parte necesitatea auditurilor fiscale, ceea ce a contribuit în mod indirect la aplicarea standardelor contabile. Prin urmare, respectarea standardelor de contabilitate de catre întreprinderile nereglementate se bazeaza doar pe doi piloni (aceasta înseamna profesia de audit, daca entitatea face obiectul unui audit statutar, si managerii corporatiilor, care întocmesc situatiile financiare). De aceea punctele slabe cu privire la managementul corporatiilor si profesia de audit care sunt discutate în cadrul acestui raport sunt de o importanta deosebita pentru îmbunatatirea calitatii raportarii financiare în întreprinderile nereglementate, care constituie o mare parte din PIB.

13. Legea cere pentru majoritatea entitatilor de interes public sa întocmeasca situatiile financiare consolidate sau ale persoanelor juridice în conformitate cu IFRSurile începând cu 1 ianuarie 2005[8]. Institutiilor de credit, companiilor holdinguri financiare, companiilor holdinguri cu activitate mixta sau asiguratorilor si companiilor ale caror actiuni sau alte valori mobiliare sunt cotate la o bursa din Estonia sau un Stat Membru al UE li se va cere sa aplice IFRSurile pentru situatiile lor consolidate si ale persoanelor juridice începând cu 1 ianuarie 2005. Spre deosebire de acestea, fondurilor de investitii si fondurilor de pensii nu li se va cere sa întocmeasca situatii financiare în conformitate cu IFRSurile, în ciuda faptului ca sunt de interes public. Estonia a extins considerabil aria de aplicabilitate a Regulamentului UE 1606/2002 referitor la utilizarea IFRSurilor. La momentul de fata, Regulamentul obliga la folosirea IFRS-urilor pentru situatiile financiare consolidate ale companiilor cotate la bursa . Totusi, prevederile Legii Contabilitatii care cer companiilor cotate sa întocmeasca situatiile financiare consolidate în conformitate cu IFRSurile ar putea fi în cele din urma în conflict cu acquisul daca un anumit standard nu este aprobat de Comisia Europeana. Regulamentul 1606/2002 cere companiilor cotate la bursa sa întocmeasca situatiile lor financiare consolidate în conformitate cu IFRSurile aprobate (aceasta înseamna IFRSurile adoptate de Comisia Europeana). În consecinta, daca un standard nu este aprobat, atunci unei companii nu i se cere - sau nu i se permite - sa îl aplice. Desi la nivel de dezbatere teoretica, controversa din jurul Standardelor Internationale de Contabilitate 32 si 39 cu privire la instrumentele financiare si comentariile recente publicate de Comisia Europeana au facut echipa ROSC sa recomande autoritatilor estoniene amendarea Legii Contabilitatii, art. 17.2 pentru a evita aceasta discrepanta oficiala cu acquisul .În fapt Autoritatea de Supraveghere Financiara (FSA) a recunoscut, de asemenea, aceasta problema potentiala si a propus amendarea articolului 17.2. Trebuie notat, de asemenea, ca Ministerul Finantelor intentioneaza sa amendeze o prevedere a Legii Contabilitatii astfel încât entitatilor de interes publice li se va cere sa întocmeasca situatiile lor financiare în conformitate cu IFRSurile aprobate. Aceasta prevedere a fost deja întocmita si va fi înaintata Guvernului spre a fi aprobata în viitorul apropiat.

14. Facând obiectul constrângerilor Directivelor a Patra si a saptea ale UE privind legislatia societatilor comerciale, Estonia impune cerinte de raportare simplificata pentru întreprinderile mici si mijlocii, care vin în general în întâmpinarea nevoilor identificate ale utilizatorilor situatiilor financiare ale IMMurilor. IMMurile pot continua sa aplice Standardele de Contabilitate Estoniene (EAS). Legea cere, totusi, ca Standardele de Contabilitate Estoniene (EAS) sa fie armonizate cu IFRSurile si sa faca referire la paragrafele din IFRSuri aplicabile. Orice diferente dintre standardele locale în comparatie cu IFRSurile trebuie sa fie explicata si justificata. Pe de alta parte, legea permite folosirea în continuare a Standardelor de Contabilitate Estoniene (EAS) de catre unele întreprinderi mari care nu intra în aria de aplicabilitate a companiilor carora li se cere sa aplice IFRSurile începând din 2005. Publicul general poate avea un interes în a cere acestor întreprinderi mai mari sa foloseasca IFRSurile, de vreme ce Stanardele de Contabilitate Estoniene pot sa nu ofere publicului general suficiente informatii în legatura cu aceste întreprinderi (spre exemplu marile întreprinderi private sau de stat).

15. Codul Comercial include o serie de prevederi prin care dividendele care sunt distribuite, cerintele privind rezerva legala si alte aspecte legate de legea societatilor comerciale pot fi influentate în mod semnificativ în functie de standardele contabile care sunt folosite la întocmirea situatiilor financiare ale persoanei juridice respective. Coexistenta unor situatii financiare ale persoanelor juridice întocmite în conformitate cu IFRSurile sau cu Standardele de Contabilitate Estoniene ar putea da nastere unor îngrijorari în legatura cu faptul ca întreprinderile estoniene sunt la nivelul celorlalti actori de pe piata.

16. Întreprinderile estoniene se confrunta cu poveri de audit semnificativ mai mari decât întreprinderile din majoritatea Statelor Membre ale UE. Codul Comercial cere ca toate companiile cu raspundere limitata publice si private - al caror capital social este mai mare de 400.000 EEK (echivalent cu 32.232 US$) - sa angajeze un auditor statutar[12]. Pentru companiile cu un capital social mai mic este posibil sa se solicite angajarea unui auditor statutar. Aceasta poate fi mandatata de articolele din actul de constituire al companiei, sau este prevazut prin lege în anumite cazuri. Mai mult, Legea Contabilitatii cere sa se ia în calcul entitatile care depasesc doua din urmatoarele trei praguri - total bilant de 3 milioane EEK (echivalent a 241.740 US$), cifra de afaceri neta sau venit de 6 milioane EEK (echivalent a 483.480 US$) si numar de angajati (5). Aceste praguri sunt considerabil mai mici decât cele din Directiva a Patra a UE privind Legea Societatilor Comerciale si poate avea ca rezultat auditarea situatiilor financiare chiar si acolo unde nu exista o cerinta legata de interesul public. O astfel de cerinta de audit supra - extinsa poate submina calitatea auditului, chiar si pentru entitatile de interes public, de vreme ce întreaga cultura a calitatii si respectarii devine diluata, fara masuri de siguranta care sa contracareze acest lucru.

17. Actionarii desemneaza auditorul statutar, dar spre deosebire de anumite State Membre ale UE, Codul Comercial nu include nici un mecanism de încetare care ar putea oferi masuri de siguranta suplimentare pentru independenta auditorului. Prin urmare, un auditor statutar poate demisiona sau poate fi demis pentru a evita o calificare a opiniei de audit. Motivele demiterii sau demisiei nu trebuie sa fie prezentate autoritatilor de supraveghere responsabile. De asemenea, Codul nu cere auditorilor statutari sa participe la adunarile generale anuale ale actionarilor si sa fie la dispozitia actionarilor pentru eventualele întrebari ale actionarilor.

18. Exista cerinte legale suplimentare privind auditul firmelor de investitii, bancilor, companiilor de asigurari si companiilor cotate la bursa. Cu privire la auditorii externi au entitatilor care fac obiectul autorizarii de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, se aplica urmatoarele prevederi:

Desemnarea auditorilor statutari face obiectul unor cerinte suplimentare privind competenta si al unei aprobari prealabile. Legea cere ca auditorul statutar al unei firme de investitii, banci, sau companii de asigurari sa satisfaca cerinte legate de experienta si expertiza. Totusi, doar Legea privind Activitatile de Asigurari prevede ca numirea unui auditor financiar al unei companii de asigurari trebuie sa faca obiectul aprobarii prealabile de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara. Legislativul poate lua în consideratie introducerea unui drept de veto împotriva desemnarii unui auditor statutar mai degraba decât o astfel de aprobare prealabila si extinderea dreptului de veto asupra tuturor entitatilor supuse aprobarii de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara. Experienta unor astfel de mecanisme de aprobare prealabila în alte tari arata ca ele pot slabi pozitia autoritatii de supraveghere în eventualitatea unui audit slab, de vreme ce aprobarea de catre autoritate este evident pusa sub semnul întrebarii.

Auditul statutar al situatiilor financiare consolidate. Firmele de investitii si bancile care apartin aceluiasi grup de consolidare trebuie auditate de cel putin un auditor comun. Aceasta regula nu exista în sectorul asigurarilor sau pentru companiile cotate la bursa. Aceasta prevedere asa cum este formulata s-ar putea sa nu aiba întotdeauna ca rezultat un audit de înalta calitate, de vreme ce ar putea cere unei companii sa angajeze o firma slaba de audit de peste hotare pentru a audita o filiala straina pentru simplul motiv ca apartine de aceeasi retea de firme de audit ca auditorul companiei mama. Aceasta prevedere legala ar putea fi chiar si mai eficienta daca ar introduce principiul ca auditorul grupului poarta întreaga responsabilitate pentru raportul de audit în relatie cu situatiile financiare consolidate.

Contributia la procesul de supraveghere. Un auditor statutar al unei banci sau al unei companii de asigurari efectueaza misiuni specifice si emite rapoarte speciale în conformitate cu statutele pentru a sprijini Autoritatea de Supraveghere Financiara în îndeplinirea atributiilor sale de supraveghere. Aceste obligatii includ raportarea în legatura cu daca sistemul de mentinere a înregistrarilor contabile si sistemele de control intern sunt adecvate, permiterea pierderilor din împrumuturi este adecvata (bancile) si provizioanele tehnice sunt corect formulate (companiile de asigurari). În practica, auditorii bancilor nu par a înainta rapoartele în forma lunga care sunt cerute. Pe masura ce bancile cresc ca grad de complexitate, inspectia se dovedeste din ce în ce mai costisitoare din punct de vedere al resurselor de supraveghere. Cum Autoritatea de Supraveghere Financiara efectueaza o inspectie la fata locului, ea ar putea dori sa aplice aceasta cerinta si sa ceara auditorului statutar sprijinul în acele domenii în care aptitudinile auditorului financiar sunt potrivite în mod deosebit.

Aspectele care necesita un interes urgent din partea Autoritatii de Supraveghere Financiara. În plus legea cere ca auditorul statutar sa comunice Autoritatii de Supraveghere Financiara anumite aspecte. Acestea includ cazurile de frauda, aspectele legate de continuitatea exploatarii sau aspectele care ar putea avea ca rezultat exprimarea unei opinii cu rezerve sau a unei opinii adverse de audit. Obligatia auditorului cu privire la confidentialitatea este încalcata prin statut, aceasta înseamna ca autoritatea de supraveghere este îndreptatita sa primeasca informatii confidentiale de la auditori.

Autoritatea de Supraveghere Financiara a recunoscut deja aceste domenii potentiale de îmbunatatire si în prezent lucreaza împreuna cu Guvernul la luarea masurilor necesare pentru solutionarea lor.

19. Recentele scandaluri legate de raportarea financiara din Statele Unite si UE au avut ecou prompt în Estonia cu privire la examinarea viitoare a Legii Contabilului Public Autorizat aflata în vigoare din 1999. Estonia reconsidera prioritatile sale pentru îmbunatatirea calitatii auditurilor statutare. Subiectele cheie pe agenda sa sunt asigurarea externa a calitatii, standardele de audit, independenta auditorului si îmbunatatirea supravegherii publice asupra profesiei de audit.

20. Bursa de Valori din Tallinn si Registrul Comertului folosesc sisteme avansate de tehnologia informatiilor pentru a pune la dispozitia publicului general informatii despre companii. Codul Comercial cere ca situatiile financiare auditate sa fie înaintate la Registrul Comertului nu mai târziu de sase luni de la sfârsitul anului financiar atât pentru companiile private cât si pentru companiile publice cu raspundere limitata. Bancile, companiile de asigurari si firmele de investitii fac obiectul unor cerinte si mai stringente de transmitere si publicare.

B. Profesia

21. Diferentele în ceea ce priveste capacitatea tehnica a auditorilor statutari au ca rezultat diferente semnificative în ceea ce priveste calitatea auditului. În linie cu cerintele acquisului comunitar, dreptul de a efectua audituri statutare ale situatiilor financiare a fost rezervat membrilor Consiliului Estonian al Auditorilor. Consiliul Estonian al Auditorilor, care a fost înfiintat în 1999, are 429 membri persoane fizice, din care 289 îsi desfasoara activitatea ca persoane fizice autorizate (20 au fost suspendati temporar) si registrul are 58 de firme de audit înregistrate. Firmele de audit includ firmele membre locale ale retelelor internationale de firme de audit, precum si firme "cu adevarat locale". Utilizatorii institutionali ai situatiilor financiare auditate descriu o profesie de audit structurata pe trei paliere:

Un audit de o înalta calitate se asteapta sa fie oferit de firmele de audit selectate reprezentând aproximativ 25% din profesie.

Un audit de o calitate adecvata se asteapta sa fie oferit de aproximativ 10 firme de audit si practicieni individuali selectati reprezentând alte 25% din profesie

Un audit de o slaba calitate se asteapta sa fie oferit de restul de aproximativ 50% din profesie.

Cum putinele cercetari efectuate nu pot detalia aceste opinii, datele empirice oferite în Sectiunea IV a acestui raport ofera putin credit acestor perceptii. În plus, doar perceptia publicului - ca jumatate din profesie ofera audituri sub standarde - este daunatoare si pune în pericol contributia auditului statutar la buna functionare a pietelor de capital si a intermedierilor bancare eficiente. Valoarea unui audit se bazeaza pe încrederea utilizatorului. În discutiile privind Aplicarea Standardelor de Contabilitate si de Audit (Sectiunea I.E.) Consiliul Estonian al Auditorilor a înteles ca situatia actuala necesita initiative viitoare pentru a îmbunatati încrederea publicului în functia auditului în Estonia.

22. Mandatul Consiliului Auditorilor nu include în mod explicit servirea interesului public. Legea Contabilului Public Autorizat a înfiintat Consiliul Estonian al Auditorilor ca "organizatie profesionala de auto-guvernare a auditorilor estonieni, care organizeaza activitatile profesionale ale auditorilor si protejeaza drepturile auditorilor". Aceasta Lege nu impune o distinctie pentru acceptarea responsabilitatii publice din partea profesiei de audit. "Publicul" profesiei de audit consta din clienti, ofertantii de credite, administratiile, angajatorii, angajatii, investitorii, comunitatea financiara si de afaceri si altii care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea auditorilor pentru a mentine functionarea în bune conditii a comertului.

23. Legea Contabilului Public Autorizat recunoaste profesia în mare masura ca auto-reglementata si independenta, cu exceptia evaluarii capacitatii si competentei profesionale a candidatului înainte de calificare. Printre obligatiile pe care Legea le cere Consiliului Auditorilor se numara organizarea pregatirii profesionale continue; mentinerea registrului auditorilor, inclusiv al firmelor de audit; elaborarea unui cod profesional de etica si controlul calitatii activitatii de audit si a conduitei profesionale a membrilor; elaborarea, daca este necesar, a regulilor si tehnicilor profesionale de audit; si solutionarea plângerilor cu privire la activitatea auditorilor.

24. Consiliul Estonian al Auditorilor nu are cerinte de etica profesionala si îndrumari stricte cu privire la independenta auditorului. Consiliul Estonian al Auditorilor are un cod de conduita profesionala pentru membrii sai, care este sub nivelul Codului de Etica pentru Contabilii profesionisti (revizuit în 2001) al Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC). Legea Contabilului Public Autorizat si îndrumarile de audit nu pot împiedica auditorii financiari sa nu accepte servicii care nu sunt de audit de la clientii de audit, inclusiv proiectarea sistemelor de informatii financiare si implementarea si evaluarea, sau servicii de evaluare[13]. Actiunile îndreptate împotriva celor care încalca principiile specifice de independenta, asa cum prevede Codul IFAC, sunt dificil de aplicat fara un cod adecvat de etica si fara cerinte adecvate de independenta (în fapt si în aparenta).

25. Cerinte mai stringente guverneaza auditul statutar al bancilor, companiilor de asigurari si al firmelor de investitii, dar nu si al companiilor cotate la bursa. Auditul statutar al bancilor si companiilor de asigurari se cere a fi efectuat în conformitate cu standardele internationale de audit si prin urmare trebuie sa respecte Codul de Etica pentru Contabilii Profesionisti emis de IFAC. Auditorii bancilor si firmelor de investitii fac obiectul unei perioade de rotatii obligatorii de 5 ani. În practica, se roteste doar partenerul cheie din cadrul unei firme de audit care este responsabil pentru efectuarea auditului statutar. Cum un auditor este definit în cadrul Articolului 2 al Legii Contabilului Public Autorizat fie ca persoana fizica, fie o firma, nu este clar daca intentia legiuitorului a fost ca rotatia obligatorie sa se limiteze doar la partener, mai degraba decât la firma, asa cum a fost interpretat de Autoritatea de Supraveghere Financiara si firmele de audit. Nu este de asemenea clar de ce legiuitorul nu a extins rotatia obligatorie si la companiile de asigurari si la companiile cotate la bursa.

26. Legislatia estoniana referitoare la responsabilitatea auditorului nu a fost testata. Legea existenta ofera o prevenire puternica, dar lipsa unor decizii ale curtii de referinta reduce eficienta acestor prevederi. Creditorii si detinatorii capitalurilor proprii tind sa nu urmareasca auditorii financiari prin plângeri la adresa acestora, în parte din cauza unei perceptii ca astfel de plângeri consuma timp si sunt costisitoare. Principalele aspecte cu privire la legislatia estoniana actuala referitoare la activitatile auditorilor includ urmatoarele:[14]

Tertele parti ar putea cere despagubiri datorate încalcarii de catre auditor a responsabilitatilor care îi revin. Potrivit Legii Contabilului Public Autorizat, un auditor sau o firma de audit este obligat sa ofere servicii de audit adecvate si oferite cu grija si sa respecte regulile profesiei. Un auditor are o asa numita obligatie privind obiectivitatea pentru orice pagube provocate în legatura cu serviciile de audit statutar pe care le ofera. Orice acord în scrisoarea de acceptare a misiunii de audit care limiteaza raspunderea unui auditor este nul. Avocatii estonieni sunt de acord ca tertele parti ar putea dovedi în fata tribunalelor estoniene ca au dreptul legal de a actiona în instanta solicitând daune din partea auditorilor.

Auditorul statutar are o obligatie fata de companie si fata de tertele parti care s-ar putea baza pe activitatea auditorului. Una din apararile în cazurile de actiuni în caz de neglijenta ar putea fi ca este greu de dovedit ca auditorul a încalcat obligatia de atentie care trebuie acordata care îi revine. Desi acest lucru nu a fost testat, experienta din tarile cu o traditie juridica asemanatoare arata ca cea mai buna dovada ca un auditor si-a efectuat obligatia de a efectua activitatea cu atentie este ca auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele de audit aplicabile. Deoarece îndrumarile estoniene de audit sunt sub nivelul ISA si au stabilit un prag foarte scazut cu privire la grija cuvenita, echipa ROSC nu crede ca sistemul existent privind raspunderea civila este un factor cheie pentru asigurarea calitatii auditului.

În sfârsit, nu este clar daca un tribunal ar dovedi grija pe care trebuie sa o acorde un auditor statutar estonian în conformitate cu ISA - în cazurile în care auditurile statutare sunt efectuate în conformitate cu ISA (spre exemplu la banci) - de vreme ce cerintele legate de limba din procedurile juridice în fata tribunalelor ar cere o traducere estoniana oficiala a ISA, care nu a fost înca publicata.

Codul Penal identifica situatiile în care se poate aplica raspunderea penala a unui auditor. Avocatii estonieni sunt de acord în general ca terminologia Codului Penal este vaga. Dar sunt unele împrejurari specifice ale raspunderii auditorului statutar incluse în Codul Penal care ar avea ca rezultat pâna la trei ani de închisoare. În aceasta privinta, poate fi necesar sa se stabileasca o legatura mai clara între Codul Penal si Legea Contabilului Public Autorizat.

27. Firmele de audit sunt înregistrate în general ca societati cu raspundere limitata cu un capital social scazut care ofera o slaba protectie reclamantilor. Legea Contabilului Public Autorizat cere ca auditorii sa încheie o asigurare de risc profesional. Consiliul Estonian al Auditorilor stabileste suma minima a indemnizatiei (aproximativ 16.000US$) si termenii si conditiile esentiale ale contractului de asigurare de risc profesional. Totusi, Legea se afla în prezent în proces de amendare. În conformitate cu noul proiect al Legii Contabilului Public Autorizat, auditorilor li se va cere sa încheie o polita de asigurare de risc profesional de cel putin 500.000 EEK (echivalentul a 40.290 US$). Totusi, Autoritatea de Supraveghere Financiara a avertizat ca o astfel de limitare a raspunderii, în ciuda faptului ca este folosita în unele State Membre ale UE, poate împiedica îmbunatatirea calitatii auditului în Estonia.

C. Pregatire si Educatie Profesionala

28. Pregatirea si educatia contabila se afla cu mult în urma nevoilor de dezvoltare rapida a economiei estoniene. Programa de contabilitate de la universitatile de frunte estoniene nu adera la standardele recunoscute la nivel international. Etica afacerilor constituie curs obligatoriu în anul trei de studii pentru toti studentii de la administrarea afacerilor. În ciuda acestor progrese, studentii au aratat ca unii membri ai facultatilor nu au modificat instrumentele de predare în mod adecvat si nu si-au adaptat programa pentru a veni în întâmpinarea cerintelor economiei estoniene actuale. Personalul superior din departamentul financiar din principalele întreprinderi estoniene arata ca nivelul mediul al educatiei în domeniul contabilitatii se afla în urma Statelor Membre mai avansate ale UE si atrage atentia asupra unor diferente semnificative între universitati si scolile de afaceri.

29. Legea Contabilului Public Autorizat respecta prevederile Directivei a Opta a UE privind legea societatilor comerciale din 10 aprilie 1984 referitor la autorizarea persoanelor responsabile pentru efectuarea auditului statutar al situatiilor financiare[15]. Comitetul pentru calificare profesionala format de Guvern organizeaza examinarile profesionale. O majoritate a membrilor din comitetul de calificare profesionala sunt independenti de profesia de audit. Programul de examinare trebuie sa fie aprobat de Ministerul Finantelor si mecanismul de examinare este finantat de la bugetul de stat. Consiliul Estonian al Auditorilor nu a elaborat un program de pre-calificare, inclusiv o programa si manuale care sa acopere subiectele cuprinse în Lege. De asemenea, nu exista furnizori privati de pregatire care sa ofere ajutor candidatilor înainte de sustinerea examenului profesional.

30. Consiliul Estonian al Auditorilor nu monitorizeaza în mod adecvat experienta în perioada de pre-calificare si pregatirea oferita persoanelor fizice (stagiarilor) în cadrul firmelor de audit. Experienta practica, ce conduce la calificarea pentru a deveni membru al Consiliului Estonian al Auditorilor, se efectueaza sub îndrumarea unui mentor care este membru al Consiliului Estonian al Auditorilor. Totusi, Consiliul nu a stabilit un mecanism pentru autorizarea angajatorilor adecvati pentru a oferi experienta adecvata stagiarilor. Stagiarii în audit îsi aleg mentorul si îndrumatorul de stagiu. Consiliul nu supravegheaza calitatea pregatirii practice oferite.

31. Consiliul Estonian al Auditorilor cere dar nu aplica efectiv participarea membrilor în programe de pregatire profesionala continua (CPE). Pentru a îsi mentine autorizatia, auditorului i se cere sa înainteze Consiliului de conducere al Consiliului Estonian al Auditorilor un raport de activitate, cel putin o data la trei ani. Daca se considera ca auditorul nu si-a mentinut competenta profesionala, consiliul de conducere poate supune auditorul unui test de aptitudini. O parte semnificativa a profesiei de audit pare a nu fi pastrat suficiente cunostinte tehnice si aptitudini profesionale. În consecinta, ei nu au tinut pasul cu recentele modificari din mediul de contabilitate si de audit. Aplicarea laxa a cerintelor de pregatire profesionala continua contribuie la o calitate scazuta a auditului si la situatia descrisa în cadrul paragrafului 21 de mai sus.

D. Elaborarea Standardelor de Contabilitate si de Audit

32. Legea Contabilitatii prevede înfiintarea Consiliul pentru Standarde Estoniene de Contabilitate (EASB) a carui functie este de a emite îndrumari contabili care sa explice si sa specifice Legea Contabilitatii. EASB este un comitet independent ale carui reguli de procedura sunt aprobate de Guvern la propunerea Ministerului Finantelor. EASB este format din sapte membri care sunt specialisti contabili, experti contabili teoreticieni sau contabili practicieni.

33. EASB a reîntocmit deja majoritatea Standardelor Estoniene de Contabilitate si le-a adus mai aproape de cerintele IFRS-urilor. Noile standarde nationale au intrat în vigoare pentru perioadele contabile care încep la 1 ianuarie 2003 sau dupa aceasta data. Noile standarde sunt în esenta un rezumat al IFRS-urilor cu referire la paragraful corespunzator din standardele IFRS si care se concentreaza asupra a 16 standarde (300 de pagini) în domeniile care sunt relevante pentru întreprinderile mici si mijlocii estoniene. Unele domenii contabile din IFRSuri sunt deja acoperite pe scurt sau nu sunt acoperite deloc. În astfel de domenii, se recomanda tratamentul din IFRSuri, dar nu este obligatoriu.

34. Lipsa resurselor limiteaza activitatile EASB. Având un buget limitat si fara personal angajat permanent, EASB îsi desfasoara activitatea aproape pe baza de voluntariat. Aceasta putea stânjeni desfasurarea la timp a activitatilor EASB care includ traducerea, îndrumarea si interpretarea care rezulta din adoptarea IFRSurilor si a noilor Standarde Estoniene de Contabilitate. Spre exemplu, EASB nu revizuieste aspectele contabile care este posibil sa primeasca un tratament divergent sau inacceptabil în absenta unor îndrumari cu autoritate, în vederea atingerii unui consens cu privire la tratamentul contabil adecvat[16]. De aceea, cei care întocmesc situatiile financiare solicita profesiei de audit sa elaboreze interpretari. Asa cum au demonstrat si scandalurile recente, a te baza doar pe profesia de audit, atunci când principiile contabile permit interpretari care variaza de la cele conservatoare la cele agresive, este o optiune ce trebuie reconsiderata. Dezvoltarea capacitatii de interpretare în cadrul EASB trebuie sa reflecte în mod evident procesul în derulare la nivelul UE si structura necesara pentru o interpretare si o aplicare uniforma a IFRSurilor. De asemenea, traducerea în limba estoniana a IFRSurilor nu a fost înca finalizata si nu a fost publicata. Nu este clar în ce masura cerintele privind limba standardelor în procedurile judiciare în fata tribunalelor ar putea stânjeni drepturile utilizatorilor situatiilor financiare întocmite potrivit IFRSurilor de catre majoritatea companiilor cotate la bursa.

35. Consiliul Estonian al Auditorilor a publicat îndrumari de audit (inclusiv etica), ce au fost aprobate ca Regulamentul 50 din 15 iunie 2000 de Ministerul Finantelor. Cele 33 de pagini de îndrumari spun ca auditorii trebuie sa efectueze auditurile în conformitate cu ISA, exercitând atentia si diligenta cuvenite si cu respectarea principiilor de integritate, obiectivitate si independenta. Îndrumarile totusi sunt deficiente în ceea ce priveste orice rol de reglementare (vezi Sectiunea IV, Standardele de Audit, asa cum sunt întocmite si cum sunt aplicate în practica)

E. Aplicarea Standardelor de Contabilitate si Audit

36. Nu exista nici un mecanism eficient pentru aplicarea cerintelor de raportare financiara la întreprinderile nereglementate. Asa cum s-a aratat în paragraful 12 de mai sus, autoritatile fiscale din Estonia au un rol de aplicare diminuat în comparatie cu majoritatea Statelor Membre ale UE. De asemenea, directorii trebuie sa îsi schimbe cultura de la una în care raportarea financiara este delegata contabililor sefi, la cea în care directorii trebuie sa asigure pregatirea fidela si reala a situatiilor financiare ale companiei. În sfârsit, desi multe IMMuri solicita audituri statutare, calitatea auditurilor IMMurilor, în medie, este slaba, ceea ce are ca rezultat un audit de o mica valoare.

37. Din 2002, pietele bancare, de asigurari si de valori mobiliare s-au aflat sub controlul unei Autoritati de Supraveghere Financiara integrate, care aplica standardele de contabilitate în banci, firme de investitii, companii de asigurari, companii cotate la bursa, companii de management si fonduri de investitii. Departamentul de Supraveghere a Pietei din cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara are angajati sase avocati si economisti, unul dintre ei fiind direct implicat în aspectele de contabilitate, raportare si audit. Din cauza personalului insuficient, Departamentul de Supraveghere a Pietei nu monitorizeaza situatiile financiare ale tuturor entitatilor supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiara. Mai degraba, monitorizeaza situatiile financiare ale entitatilor cotate la Bursa de Valori din Tallinn. Mai mult, Departamentul de Supraveghere a Pietei nu monitorizeaza soliditatea financiara si obligatiile legale, ci respectarea obligatiei de prezentare informatiilor sensibile pentru pret de catre companiile cotate la bursa cu principiile contabile declarate. Nu exista nici o procedura standardizata pentru monitorizarea respectarii IFRS si ISA. De asemenea, nu este clar daca legea confera Autoritatii de Supraveghere Financiara autoritatea - în împrejurari specifice si proceduri definite - de a solicita documentatia de audit si de a obliga la întocmirea documentelor sau la participarea martorilor. Autoritatea de Supraveghere Financiara a recunoscut deja aceste domenii potentiale de îmbunatatire si în prezent lucreaza împreuna cu Guvernul la luarea masurilor necesare pentru solutionarea acestora. Bursa de Valori din Tallinn nu asigura aplicarea standardelor de contabilitate.

38. Consiliul Estonian al Auditorilor a stabilit proceduri pentru controlul calitatii auditorilor si firmelor de audit, desi eficienta acestora ramâne sub semnul întrebarii. Principalele caracteristici si deficiente ale sistemului existent includ urmatoarele:

Regimul de asigurare a calitatii se concentreaza asupra auditorilor persoane fizice mai degraba decât asupra firmelor de audit. Toti membrii Consiliului Estonian al Auditorilor, inclusiv cei angajati în firmele de audit, fac obiectul sistemului Consiliului de asigurare a calitatii. Prin urmare, auditorul persoana fizica si nu firma de audit face obiectul revizuirii. Sunt alese cel putin doua misiuni (una de catre cel care efectueaza revizuirea, una de catre cel revizuit) pentru a fi revizuite si discutate. Aria de aplicabilitate a revizuirii actuale de asigurare a calitatii nu include o evaluare a sistemului intern de controlul calitatii al firmei de audit, sprijinita de o testare adecvata a dosarelor de audit selectate în ceea ce priveste aplicarea standardelor de audit aplicabile si a cerintelor de independenta.

Ciclul atingerii unei acoperiri complete a tuturor auditorilor statutari este prea lung. Consiliul Estonian al Auditorilor revizuieste doar 20 pâna la 40 de auditori anual. Dat fiind faptul ca sunt peste 400 de membri în Consiliul Estonian al Auditorilor, o acoperire completa ar dura 10 ani sau mai mult - mult peste standardele din cadrul sectorului si peste cerintele acquisului. Consiliul nu scurteaza ciclul pentru auditorii statutari care au clienti entitati de interes public.

Sistemul de asigurare a calitatii nu are o supraveghere publica suficienta. Sistemul de supraveghere publica nu include o majoritate de persoane care nu sunt auditori. Desi Legea Contabilului Public Autorizat cere ca deciziile Consiliului Auditorilor cu privire la suspendarea sau încetarea activitatii desfasurate de un auditor trebuie sa fie coordonate cu comitetul pentru calificari profesionale, care are în componenta persoane care nu sunt auditori, sistemul general face lipsa unei supravegheri publice adecvate. În consecinta, sistemele estoniene de asigurare a calitatii nu au credibilitatea necesara pentru a sustine încrederea publicului si pentru a demonstra Autoritatii de Supraveghere Financiara si altor organisme de reglementare îndeplinirea în mod adecvat a responsabilitatilor de auto-reglementare.

Acordurile de confidentialitate trebuie îmbunatatite. Nu este clar daca prevederea privind încalcarea obligatiei de confidentialitate a auditorului din Lege este suficient de vasta pentru a permite Consiliului efectuarea unei revizuiri a calitatii mai cuprinzatoare.

În ciuda eforturilor Consiliului, sistemul de asigurare a calitatii nu a primit resursele adecvate pentru a avea un impact realist asupra credibilitatii în fata publicului.

Legea Contabilului Public Autorizat garanteaza autoritatea Consiliului Estonian al Auditorilor de a investiga si de a acorda sanctiuni pentru detectarea, corectarea si prevenirea efectuarii inadecvate a auditului statutar, dar sistemul nu a fost implementat în mod eficient. Legea prevede penalizari efective, descurajatoare civile, disciplinare (avertisment, mustrare, amenda si suspendare temporara sau permanenta) sau penale în cazurile în care auditurile statutare nu sunt efectuate în conformitate cu legea. Potrivit regulilor actuale, apelul împotriva sanctiunilor disciplinare (în principal suspendari) facut la Consiliul Estonian al Auditorilor este blocat în instante, acolo unde aceste sanctiuni au fost în general invalidate. Observatorii noteaza ca auditorii au reusit sa anuleze sanctiunile din cauza lipsei dovezilor din dosarele de revizuire de la Consiliu, ceea ce ar fi un rezultat al faptului ca acest Consiliu este o institutie tânara si nu are resurse suficiente. Aceasta problema poate fi contracarata de lipsa de experienta a tribunalelor de apel în ceea ce priveste activitatea specifica. În sfârsit, nu este clar daca sistemul existent de investigatie si sanctiuni respecta cerintele privind dreptul natural si, în special, Conventia Europeana a Drepturilor Omului[17] de vreme ce nu pare a exista stabilita o separare adecvata a functiilor în cadrul sistemului.

II. Standardele de Contabilitate cum sunt întocmite si cum sunt puse în practica

40. Standardele Estoniene de Contabilitate sunt croite în conformitate cu nevoile situatiilor financiare ale IMMurilor. Principiile de masurare si recunoastere din noile Standarde Estoniene de Contabilitate se bazeaza în mare parte pe IFRS-uri. În unele cazuri, totusi, standardele nationale ofera metode simplificate si cer mai putine prezentari decât IFRSurile. Aceste simplificari se bazeaza în general fie pe nevoile identificate ale utilizatorilor situatiilor financiare ale IMMurilor fie pe o analiza cost-beneficiu.

41. Echipa ROSC a facut evaluari ale diferentei privind respectarea pe un esantion de 14 seturi de situatii financiare întocmite în conformitate cu IFRSurile si 6 seturi întocmite în conformitate cu Standardele Estoniene de Contabilitate. Pentru revizuirea esantionului, echipa ROSC a selectat 14 întreprinderi din sectorul companiilor (cotate si necotate) si 6 banci si companii de asigurari. Calitatea situatiilor financiare potrivit IFRS si Standardelor Estoniene de Contabilitate ale majoritatii entitatilor de interes public la întreprinderile din sector este în general foarte buna cu doar câteva aspecte relativ minore. Politicile contabile si prezentarile sunt în general foarte clare. Prezentarile pe segmente si catre partile afiliate (cu câteva exceptii) sunt în general de un foarte înalt standard. Aspectele semnificative care au reiesit atunci când poate exista o nerespectare semnificativa a IFRSurilor sau a Standardelor Estoniene de Audit, pot ridica de asemenea întrebari în legatura cu opinia de audit[18]:

Contabilitate inadecvata pentru prezentarile privind investitiile în proprietate care au ca rezultat o supraestimare a venitului net. În câteva cazuri, entitatile au reclasificat proprietatile din cadrul "imobilizarilor corporale" la "investitii imobiliare" si au inclus surplusul care a rezultat din schimbarea modelului din IAS 16 "Imobilizari corporale" cu modelul din IAS 40 "Investitii imobiliare" la valoarea justa în contul de profit si pierdere. Totusi, IAS 40 cere ca surplusul care rezulta din reclasificare sa fie creditat mai degraba la capitalurile proprii în conformitate cu IAS 16, decât în contul de profit si pierdere. În plus, câteva prezentari semnificative potrivit IAS 40 lipsesc din situatiile financiare (spre exemplu prezentarea metodelor si a prezumtiilor semnificative aplicate la determinarea valorii juste a investitiilor imobiliare).

Unele nerespectari ale cerintelor IAS 32 si IAS 39 cu privire la clasificarea instrumentelor compuse (datorii convertibile), contabilitatea de acoperire si masurarea valorilor mobiliare tranzactionabile si a investitiilor pe termen lung care arata nevoia construirii capacitatii în acest domeniu. Echipa ROSC a discutat aceste aspecte cu managementul, auditorii si organismele de reglementare care au recunoscut nevoia construirii capacitatii în acest domeniu. Totusi, echipa ROSC nu a observat nici un aspect de nerespectare de o natura semnificativa care sa induca în eroare utilizatorii situatiilor financiare.

Posibile esecuri în recunoasterea pierderilor din depreciere la imobilizari corporale care pot avea ca rezultat active supraapreciate. Spre exemplu, un raport anual descrie evenimente care arata ca activele pe termen lung ale companiei pot fi depreciate. Nu este clar daca testele de depreciere cerute de IAS 36 Deprecierea activelor au fost efectuate sau nu au fost recunoscute pierderi din depreciere ceea ce ar avea ca rezultat active pe termen lung sunt supraevaluate. Bancherii au coroborat aceasta analiza si au aratat câteva situatii în care ei cred ca valoarea contabila a imobilizarilor corporale din situatiile financiare auditate sunt supraevaluate.

Folosirea inadecvata a ajustarilor contabile retroactive referitoare la cheltuielile subevaluate. Modificarea termenilor închirierii si modificarile aferente intervenite în împrejurarile afacerii care au rezultat din deciziile de management au fost tratate ca modificari ale politicilor contabile si au fost înregistrate la capitaluri proprii si nu ca si cheltuieli ale perioadelor curente si viitoare. Aceste ajustari retroactive au avut ca rezultat faptul ca unele companii au raportat profituri mai mari decât cele permise de IFRSuri si nu respecta IAS 8 Profitul sau Pierderea Neta pentru perioada respectiva, Erori Fundamentale si Modificari ale Politicilor Contabile si IAS 17 Închirieri.

Posibila neevidentiere a tranzactiilor cu parti afiliate. Cum este foarte dificil de a aprecia calitatea evidentierilor referitoare la partile afiliate, echipa ROSC a observat cazuri în care o companie cotata controlata de compania sa mama a oferit doar informatii limitate cu privire la tranzactiile semnificative cu compania mama. Aproape 80% din venitul companiei a rezultat din vânzari catre compania mama si au existat de asemenea si achizitii substantiale de bunuri si servicii de la compania mama. Compania a transferat de asemenea unul din departamentele sale, reprezentând 30% din vânzari catre compania sa mama si a încheiat si un contract de licenta cu compania sa mama. Nota referitoare la partea afiliata nu respecta IAS 24 Prezentarea informatiilor referitoare la tranzactiile cu partile afiliate de vreme ce nu se refera la transferul acelui departament sau al contractului de licenta. Cum raportul de audit era cu rezerve pentru nerespectarea IAS 24, situatiile financiare nu sunt adecvate pentru a informa în mod corespunzator actionarii minoritari. Echipa ROSC nu a putut stabili daca opinia de audit cu rezerve s-a datorat unei actiuni a Autoritatii de Supraveghere Financiara într-un efort de a proteja actionarii minoritari.

42. Într-o serie de esantioane nu este clar cine a întocmit situatii financiare bazate pe IFRS. Echipa ROSC a discutat politicile contabile si evidentierile semnificative cu managementul companiei pe durata misiunii sale de evaluare. Uneori, lipsa unui personal de management si financiar adecvat sugereaza faptul ca acea companie se poate sa nu aiba resursele sau capacitatea de a întocmi situatii financiare în conformitate cu IFSRurile. Este posibil, prin urmare, ca auditorii fie sa fi întocmit, fie sa fi oferit asistenta semnificativa la întocmirea acestor situatii financiare. Aceasta ridica o problema semnificativa de independenta - care a fost ulterior confirmata în câteva ocazii - în legatura cu faptul daca politicile contabile urmate de companii respecta evidentierile "sabloane" din situatiile financiare bazate pe IFRS. O revizuire superficiala a situatiilor financiare nu permite echipei ROSC sa concluzioneze în legatura cu frecventa acestei situati, dar procesul de asigurare externa a asigurarii calitatii profesiei de audit, împreuna cu numarul mai mare de monitorizari a raportarii financiare din partea Autoritatii de Supraveghere Financiara, ar trebuie sa abordeze aceste îngrijorari.

43. Calitatea situatiilor financiare potrivit Standardelor Estoniene de Contabilitate si IFRS auditate din sectorul financiar este în general foarte buna dar pot exista diferente între politicile contabile evidentiate si practicile efective. Politicile contabile si evidentierile sunt în general foarte clare si se conformeaza Standardelor Estoniene de Contabilitate sau IFRS. Un aspect semnificativ care a aparut atunci când este o nerespectare semnificativa a Standardelor Estoniene de Contabilitate sau IFRS, ridica de asemenea întrebari în legatura cu opinia de audit:

Discrepantele dintre politicile contabile efective urmate de institutiile financiare si evidentierile de "sabloane" din situatiile lor financiare potrivit IFRS. O serie de banci au aratat ca ele calculeaza deprecierea daca o parte neasigurata a împrumuturilor si creantelor pe baza matricei de provizionare care specifica o gama de rate fixe de provizionare pentru un numar de zile a facut ca un împrumut sa fie clasificat ca fiind neperformant (spre exemplu 0% daca este mai putin de 30 de zile, 1% daca este între 30 - 90 de zile, 20% daca este între 90 - 180 de zile, 50% daca este între 180 - 360 de zile si 100% daca este mai mult de 360 de zile). Aceasta metodologie se poate sa nu respecte IAS 39 care cere ca deprecierea sau pierderile cu împrumuturile sa fie calculate ca diferenta dintre valoarea contabila a activului si valoarea curenta a fluxurilor de numerar viitoare estimate (excluzând viitoarele pierderi cu împrumuturile care nu au fost contractate), actualizate la rata efectiva initiala a dobânzii a activului financiar. Echipa ROSC nu poate determina pragul de semnificatie pentru o astfel de îndepartare de la IAS 39. Echipa ROSC este îngrijorata de asemenea ca politica de contabilitate evidentiata se bazeaza pe respectarea IAS 39 atunci când banca aplica de fapt o politica diferita.

IV. Standardele de audit cum sunt întocmite si cum sunt puse în practica

44. În legislatie, Estonia cauta sa atinga o respectare maxima a Directivelor UE si a Recomandarilor cu privire la audit pentru a crea un mediu pentru implementarea ISA. Legea Contabilului Public Autorizat si practica actuala nu respecta înca toate prevederile Recomandarilor Comisiei Europene cu privire la independenta auditorului (16 mai 2002) si cu privire la asigurarea calitatii pentru auditurile statutare (15 noiembrie 2000). Recomandarile Comisiei sunt instrumente care nu sunt obligatorii. Comisia a determinat ca nu trebuie sa se bazeze doar pe Recomandari pentru a oferi un grad necesar de aplicare riguroasa care este ceruta de situatia actuala si a emis o propunere pentru o noua Directiva a Opta a UR privind Legea Societatilor Comerciale pentru a oferi o baza legala cuprinzatoare pentru toate auditurile statutare efectuate în UE. Domeniile selectate pentru diferentele dintre reglementarile estoniene si Recomandari si, deci, Directiva propusa includ urmatoarele:

Supravegherea publica. În anul 2000, Comisia Europeana a recomandat ca sistemele de asigurare a calitatii trebuie sa aiba o supraveghere publica adecvata. Aceasta cerinta de supraveghere publica a fost menita sa asigure ca asigurarea calitatii este în fapt si în aparenta un exercitiu cu suficienta integritate publica. Singurul mecanism de supraveghere publica este prin intermediul Ministerului de Finante care poate sa nu reprezinte în mod adecvat toate partile interesate. Pentru solutionarea acestei probleme, Estonia ia în consideratie o modificare a sistemului de supraveghere pentru a se armoniza cu propunerea pentru noua Directiva a UE privind Legea societatilor Comerciale. Propunerea, daca este adoptata, va îmbunatati în mod semnificativ principiile propuse cu privire la supravegherea publica stabilite în Recomandarea privind asigurarea calitatii. Principiile comune UE propuse pentru supravegherea publica reprezinta o cerinta minima pentru o supraveghere publica adecvata în Estonia.

Evidentierea onorariilor. Atunci când o entitate de interes public are un consiliu de conducere (spre exemplu un consiliu de supraveghere) Comisia Europeana a recomandat în 2002 ca auditorul trebuie sa evidentieze - cel putin anual în scris catre organul de conducere - onorariile totale pe care auditorul, firma de audit si membrii retelei din care face parte le-au perceput de la client si partile sale afiliate pentru oferirea de servicii pe durata perioadei de raportare. Aceasta suma totala trebuie defalcata în patru categorii vaste de servicii: audit statutar, asigurare ulterioara, consultanta fiscala si alte servicii care nu sunt de audit. Mai mult, Comisia a recomandat ca astfel de onorarii sa fie dezvaluite public. În prezent, aceasta nici nu este ceruta de legislatia estoniana, nici nu este acceptata în general de profesia de audit.

Consiliul Estonian al Auditorilor este foarte constient de deficientele mentionate anterior si în prezent sunt dezbatute amendamente la Legea Contabilului Public Autorizat pentru a respecta Recomandarile si propunerea pentru o noua Directiva a Opta a UE privind Legea Societatilor Comerciale.

45. Pentru majoritatea entitatilor de interes public carora li se cere sa fie auditate în conformitate cu ISA, preocuparea majora este evident cea legata de respectare decât cea legata de calitatea standardelor. Aceasta nu este valabil si pentru auditurile efectuate în conformitate cu îndrumarile estoniene de audit. Desi îndrumarile constituie o introducere utila a principiilor care stau la baza principalelor ISA, ele sunt deficiente în mod serios în ceea ce priveste orice rol de reglementare.

46. În practica, unele rapoarte de audit nu respecta cerintele legale. Pe durata revizuirii situatiilor financiare, echipa ROSC a observat ca unii auditori, inclusiv membri locali ai retelelor internationale de audit, îsi adreseaza raportul mai degraba catre consiliul de administratie, decât catre actionari. De asemenea, echipa a observat ca unii auditori tind sa îsi exprime opinia în legatura cu prezentarea fidela, în toate aspectele semnificative, a situatiilor financiare (abordarea SUA), în timp ce UE cere auditorului sa îsi exprime opinia în legatura cu prezentarea unei imagini fidele si reale si respectarea standardelor contabile. În sfârsit, nici unul din rapoartele de audit revizuite de echipa ROSC nu a inclus o declaratie ca raportul anual este consistent cu situatiile financiare. Acestea sunt îndepartari de la cerintele stabilite în Directivele a Patra si a saptea ale UE cu privire la Legea societatilor comerciale.

47. În timp ce multe firme de audit fac eforturi sustinute pentru a efectua auditurile în conformitate cu ISA, se pare ca putini actionari, directori sau membri de management înteleg scopul unui audit, ceea ce face ca probele de audit sa fie dificil de obtinut. În timp ce aceasta problema apare fara îndoiala si în alte tari, inclusiv în cele cu cerinte si practica de audit dezvoltate, gradul în care apar unele probleme este mai mare în Estonia decât în alte tari. Este evident nevoie de mai multa educatie, problema care ar putea fi abordata prin modulul ROSC privind guvernanta corporativa.

48. Observatorii subliniaza o îmbunatatire semnificativa a auditului entitatilor de interes public în ultimii cinci ani, dar auditul IMMurilor este mult în urma. Majoritatea practicienilor individuali si auditorilor angajati în firmele mici de audit nu au acces la un manual de practica de audit. Ducând lipsa de cunostinte în legatura cu modul în care sa aplice ISA, multi auditori folosesc doar îndrumarile estoniene de audit, desi nu în mod corect. În baza discutiilor care au avut loc între echipa ROSC si practicienii individuali, domeniile cu probleme firmelor mari si mici de audit si ale Consiliului Estonian al Auditorilor care ar avea un impact negativ asupra calitatii medii a practicilor de audit din Estonia care au fost analizate sunt:

Lipsa documentatiei. Consiliul Estonian al Auditorilor a notat ca unii auditori nu documenteaza aspectele care sunt importante pentru oferirea de probe pentru sustinerea opiniei de audit si probe ca auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele aplicabile.

Frauda si eroarea. Ca raspuns la recentele scandaluri de raportare corporativa, standardul international referitor la frauda si eroare a managementului a fost întarit de un amendament recent care nu a fost înca reflectat în îndrumarile estoniene de audit. Mai îngrijorator este faptul ca putini auditori - în afara celor care aplica ISA - par sa înteleaga responsabilitatea lor în a lua în consideratie frauda în auditurile situatiilor financiare.

Sistemele de control intern. Auditorii tind sa înceapa cu teste substantiale si nu cauta întotdeauna sa obtina o întelegere a sistemelor de contabilitate si de control intern. Drept rezultat, auditorii nu devin constienti de punctele slabe semnificative din proiectarea sau functionarea sistemelor de contabilitate sau de control intern. Aceasta este o oportunitate pierduta de a îmbunatati managementul financiar la IMMurile estoniene.

Partile afiliate. Aplicarea stricta a bunelor practici internationale cu privire la tranzactiile cu partile afiliate pare sa dea nastere la tensiuni între auditor si management si pot avea ca rezultat evidentierea inadecvata a tranzactiilor cu parti afiliate.

Lipsa probelor de audit. Unii auditori nu par sa participe în mod sistematic la numararea stocurilor chiar daca inventarul este semnificativ pentru situatiile financiare. În plus, unii auditori nu par sa foloseasca confirmarile externe (spre exemplu de la banci) chiar daca împrejurarile solicita acest lucru.

V. PERCEPŢII ÎN LEGĂTURĂ CU CALITATEA RAPORTĂRII FINANCIARE

49. Cererea crescuta de situatii financiare transparente s-a dezvoltat în rândul creditorilor si potentialilor investitori locali. Cererea crescuta de situatii financiare este întarita de perceperea unei credibilitati sporite a acestora. Totusi, interviurile cu reprezentantii investitorilor institutionali, bancherii locali si straini, analisti si alti diversi utilizatori a informatiilor financiare despre corporatii au relevat o opinie comuna ca îmbunatatirea calitatii auditului în ultimii cinci ani s-a limitat la o mâna de firme de audit, iar calitatea auditurilor efectuate de restul profesiei este perceputa ca fiind foarte scazuta.

VI. RECOMANDĂRI DE POLITICĂ

50. Recomandarile din acest raport ROSC privind contabilitatea si auditul sunt deopotriva si de sustinere în multe moduri evidente. Spre exemplu, standardele contabile foarte bune sunt periclitate la început daca oamenii nu înteleg modul în care sa transpuna aceste standarde într-o înregistrare de jurnal. Fara a încerca sa ofere un model tactic detaliat de reforma, si fara a pretinde sa faca dreptate adevaratului specific al conditiilor din tara, acest raport ROSC de contabilitate si audit schiteaza recomandarile de politica pentru îmbunatatirea calitatii raportarii financiare corporative. Aceasta va contribui la promovarea cresterii sectorului privat si la reducerea volatilitatii, prin:

Îmbunatatirea arhitecturii financiare a tarii si reducerea riscului crizelor financiare pe piata si al impacturilor economice negative asociate.

Contribuirea la investitiile straine directe si sprijin în mobilizarea economiilor domestice.

Facilitarea accesului la creditele din împrumuturi corporative pe scara mica din sectorul financiar oficial prin micsorarea barierelor pentru informatii si costuri mari cu împrumuturile

Permiterea investitorilor sa evalueze prospectele corporatiilor si luarea unor decizii de investitii si decizii de vot informate, care va avea ca rezultat un cost mai scazut al capitalului si o mai buna alocare a resurselor; si

Facilitarea integrarii tarii în Uniunea Europeana.

Raportarea financiara este de asemenea o piatra de temelie pentru o monitorizare bazata pe piata a companiilor, ceea ce permite actionarilor si publicului în general sa evalueze performantele managementului, influentând astfel comportamentul acestuia.

51. Sunt necesare modificari minore la cadrul general statutar si implementarea acestuia. Contabilitatea si auditul sunt reglementate în primul rând prin Codul Comercial, Legea Contabilitatii, Legea Contabilului Public Autorizat, Legea Pietelor de Valori Mobiliare, Legea Institutiilor de Credit, Legea Activitatilor de Asigurare, Legea Fondurilor de Investitii, Legea Fondurilor de Pensii si legislatia secundara aferenta. Acestea poate fi necesar sa fie amendate pentru a include urmatoarele recomandari legislative:

Cresterea responsabilitatii celor care întocmesc situatiile financiare. În vederea îmbunatatirii responsabilitatii, toti membrii consiliului de administratie trebuie sa fie responsabili în mod colectiv pentru imaginea fidela si reala a situatiilor financiare, prin lege sau în practica. Pentru a atinge un echilibru, Estonia nu doreste reglementari si practici atât de stringente astfel încât oamenii onesti, capabili sa fie îndepartati din consiliile de administratie, dar în acelasi timp legea si practica trebuie sa fie robusta pentru a face fata în mod corect cazurilor în care ceva nu este în regula ca rezultat al unei neglijente (grosolane) sau al lipsei onestitatii. ROSC recomanda ca un grup de experti din Estonia sa se asigure ca Codul Comercial si implementarea acestuia (aceasta înseamna implementarea juridica) ofera cadrul general corect pentru companii pentru a face afaceri prin asigurarea a doua prevederi: (a) prevederile privind responsabilitatea civila si penala a directorilor sunt în conformitate cu cele mai bune practici ale legislatiei societatilor comerciale; si (b) Codul Comercial trebuie sa faca referire la nevoia de a oferi asigurari adecvate privind raspunderea directorilor executivi si non-executivi.

În plus, grupul poate revizui Codul Comercial în linie cu propunerea pentru noua Directiva a Opta a UE privind legea societatilor comerciale, care defineste standardele minime aplicabile pentru rolul comitetelor de audit în supravegherea functiei de audit, atât în ceea ce priveste aspectele externe (spre exemplu selectarea auditorului extern prin numirea acestuia de actionari, monitorizarea relatiei cu auditorul extern, inclusiv onorariile care nu sunt pentru audit) si aspectele sale interne (spre exemplu revizuirea politicilor contabile). În acest context, autoritatile estoniene pot dori sa efectueze modulul privind guvernanta corporativa al programului ROSC si sa stabileasca împreuna cu echipa ROSC punctele de referinta ale reglementarilor si practicilor estoniene sa fie bazate nu numai în comparatie cu Principiile OECD de guvernanta corporativa, dar si cu acquisul comunitar.

Sa se asigure ca entitatile de interes public folosesc IFRSurile. Estonia a adoptat pe buna dreptate IFRSurile pentru majoritatea entitatilor de interes public. Estonia foloseste în principal doua criterii pentru de defini relevanta pentru public: (a) faptul ca are valorile mobiliare cotate la bursa; si (b) natura afacerii (spre exemplu, bancile si companiile de asigurari). Totusi, marimea întreprinderii (numarul de angajati) a fost lasat la o parte. Estonia poate dori sa largeasca aria de aplicabilitate prin includerea, spre exemplu, a marilor companii de stat sau familiale, de vreme ce respectarea Standardelor Estoniene de Contabilitate pot sa nu aiba ca rezultat transparenta adecvata a acelor companii mari.

Îmbunatatirea reglementarii pentru îtarirea calitatii auditului. Grupul de experti pregateste în momentul de fata amendamente la Legea Contabilului Public Autorizat trebuie sa asigure includerea urmatoarelor:

o sa se profite de avantajul sporit al exceptiei de la auditare pentru IMMuri din Directiva a Patra si a saptea a UE cu privire la Legea Societatilor Comerciale acolo unde nu exista o cerinta legata de interes pentru auditarea situatiilor financiare.

o Auditorii statutari si firmele de audit trebuie sa faca obiectul unor etici profesionale robuste. Punctul de plecare trebuie sa fie Codul de etica al IFAC pentru Contabilii profesionisti.

o Autoritatile trebuie sa se asigure ca traducerea oficiala a ISA si a Codului de Etica sunt obtinute în scurt timp.

o Sa se asigure ca prevederile legale privind demisia si demiterea auditorilor statutari ofera masuri de siguranta adecvate pentru independenta acestuia. În linie cu acquisul care urmeaza sa fie aprobat, legea ar putea introduce principiul ca auditorul statutar sau firma de audit pot fi demise doar daca exista un motiv semnificativ pentru care auditorul statutar nu poate finaliza auditul.

o Ca o conditie a utilizarii numelui unei retele internationale, sa solicite firmelor membre locale ale retelelor internationale ale firmelor de audit sa dezvaluie suficiente informatii în legatura cu structura si functionarea retelelor respective si în legatura cu relatiile individuale cu acestea. Aceasta dezvaluire ar permite unui utilizator al unui raport de audit sa cunoasca masura în care se poate pune baza pe afirmatia implicita privind calitatea care sta la baza utilizarii serviciilor unui nume de marca al unei retele internationale. Astfel de dezvaluiri trebuie sa descrie standardele de calitate aplicate de retea, asigurarea calitatii pentru aplicarea standardelor si detalii despre cât de frecvent firma de audit face obiectul revizuirii calitatii de catre retea. Aceasta ar forta reteaua sa exercite un standard mult mai înalt privind atentia acordata calitatii firmelor membre - de vreme ce procedurile lor vor fi transparente pentru public - si ar da asigurari ca punctele slabe privind calitatea sunt abordate rapid.

o Sa solicite sa fie evidentiate onorariile pentru audit si pentru alte servicii. Aceasta ar permite utilizatorilor sa aprecieze daca onorariile pentru auditurile statutare sunt adecvate pentru a permite o calitate adecvata a auditului si nu sunt influentate sau determinate de oferirea de servicii suplimentare entitatii auditate.

o Sa se asigure ca firmele de audit înregistrate ca societati cu raspundere limitata au suficient capital social si o asigurare de risc profesional suficienta care ofera o protectie adecvata reclamantilor.

o Sa se asigure ca auditorii statutari comunica aspectele de interes pentru guvernanta care decurg din auditul situatiilor financiare cu membrii organismului de supraveghere din cadrul companiei.

Mai general, legislativul ar trebui sa includa prevederi privind propunerea Noii directive a Opta a UE privind legea societatilor comerciale.

Sa îmbunatateasca aplicarea de catre organismele de reglementare a cerintelor de contabilitate si de audit. Autoritatea de Supraveghere Financiara poate dori sa armonizeze si sa clarifice cerintele legale privind relatia dintre auditor si Autoritatea de Supraveghere Financiara în rândul sectoarelor. În plus, unele prevederi existente (spre exemplu responsabilitatea auditorilor grupului) poate fi necesar sa fie revizuite în contextul propunerii pentru o noua Directive a Opta a UE privind Societatile Comerciale. În esenta, echipa ROSC considera ca este adecvat ca cerinte mai stringente sa trebuiasca sa guverneze auditul statutar al entitatilor care se afla sub supravegherea Autoritatii de Supraveghere Financiara si recomanda ca legea sa ofere o mai mare autoritate Autoritatii de Supraveghere Financiara asupra firmelor de audit care efectueaza audituri statuare ale entitatilor de interes.

Sa îmbunatateasca cerintele de transparenta financiara. Estonia poate dori, de asemenea, sa includa în mod legal cerintele noii Directive a UE cu privire la armonizarea cerintelor de transparenta cu privire la informatiile despre emitentii ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata. De vreme ce situatiile financiare sunt de obicei usor de obtinut, Directiva va scurta termenul limita pentru transmiterea situatiilor financiare anuale si va introduce o cerinta de a prezenta situatii financiare semestriale si trimestriale. Printre cerintele cheie se numara urmatoarele :

o termenul limita pentru prezentarea unui raport financiar anual, inclusiv a raportului de audit statutar, fata de public trebuie sa fie de trei luni dupa sfârsitul anului fiscal. Autoritatile ar trebui prin urmare sa se asigure ca prevederile Codului Comercial nu împiedica prezentarea în termen, dupa cum va fi cazul, daca raportul financiar anual trebuie sa fie aprobat în versiunea finala de actionari la adunarea generala anuala.

o Raportul semestrial trebuie îmbunatatit pâna la nivelul unui raport format dintr-un set condensat de situatii financiare care va fi stabilit potrivit prevederilor IAS 34 Raportarea Financiara Intermediara, si un raport de management asupra activitatilor companiei. Raportul financiar semestrial trebuie publicat în doua luni de la sfârsitul semestrului.

o Un emitent de titluri de participatie trebuie sa prezinte, de asemenea, publicului situatii financiare trimestriale în termen de doua luni de la sfârsitul trimestrului.

52. Îmbunatatirea organizarii profesiei de audit. Pe lânga îmbunatatirea reglementarii auditului, autoritatile si Consiliul Estonian al Auditorilor trebuie sa abordeze urmatoarele aspecte majore:

Sa se asigure ca Consiliul Estonian al Auditorilor aproba în mod oficial si îsi respecta mandatul de a servi interesul public.

Sa se asigure ca Consiliul Estonian al Auditorilor are resurse adecvate pentru a realiza educatia, pregatirea, dezvoltarea tehnica, cercetarea, reglementarea profesionala si alte atributii.

Sa se asigure ca Consiliul Estonian al Auditorilor dezvolta sistemul sau de asigurarea calitatii pentru a se asigura ca auditorii respecta standardele de audit si de etica si cerintele de independenta. Sistemul ar trebui sa includa revizuiri ale calitatii în profunzime ale firmelor de audit si ale misiunilor specifice de audit pe baza unei agende stabilite astfel încât: (a) fiecare firma de audit sau fiecare practician individual si (b) dosarele de audit pentru fiecare entitate de interes public face obiectul unei supravegheri regulate (spre exemplu la fiecare trei ani).

Sa se asigure ca Estonia are un sistem eficient de investigatii si sanctiuni pentru a detecta, corecta si preveni auditurile statutare inadecvate. Legea ofera la momentul de fata posibilitatea retragerii autorizatiei auditorilor statutari, dar a anulat în instanta sanctiunile acordate auditorilor care au adus în fata instantelor anularea sanctiunilor pronuntate de Consiliul Estonian al Auditorilor. Consiliul si autoritatile trebuie sa revizuiasca procesul disciplinar si sa se asigure ca ofera un cadru general robust pentru impunerea unor sanctiuni eficiente în cazul efectuarii inadecvate a auditului statutar. Pentru a face astfel, trebuie luate în calcul prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Sa sporeasca supravegherea publica a profesiei de audit. Lipsa actuala a acordurilor de auto-reglementare si a puterilor de a impune sanctiuni trebuie echilibrata de un sistem de supraveghere adecvat. Aria de aplicabilitate a supravegherii trebuie extinsa la educatie, emiterea licentelor, stabilirea standardelor, asigurarea calitatii si sistemele disciplinare în linie cu propunerea pentru o noua Directiva a Opta privind Legea societatilor comerciale. În timp ce Autoritatea de Supraveghere Financiara si alte organisme de reglementare pot fi considerate ca fiind aparatori delegati ai interesului public, organismul de supraveghere publica trebuie sa includa alte parti interesate.

53. Asigurarea stabilirii si interpretarilor standardelor de contabilitate si de audit. Mecanismele de stabilire a standardelor si de interpretare trebuie sa fie revizuite pentru a asigura o adoptare lina a IFRSurilor si ISAurilor si transparenta procesului urmat.

Standardele contabile. Adoptarea IFRSurilor pentru entitatile de interes public cere stabilirea unui sistem durabil din cadrul Consiliului pentru Standarde Estoniene de Contabilitate pentru a publica îndrumarile de implementare cu privire la IFRSurile individuale care ar trebui legate de IFRIC.

Standardele de audit. Adoptarea ISA cere stabilirea unui sistem durabil în cadrul Consiliului Estonian al Auditorilor pentru a permite (a) traducerea imediata si adoptarea noilor ISA si a proiectelor pentru expunere publicate de Federatia Internationala a Contabililor si (b) sa se elaboreze îndrumari de audit referitoare la ISAuri individuale.

Este esential ca traducerea IFRS si ISA sa se faca oficial astfel încât sa se conformeze oricaror cerinte legate de limba materialelor în procedurile judiciare din fata instantelor de judecata.

Întarirea supravegherii practicilor de contabilitate si de audit de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara. Revizuirea ROSC a descoperit o deficienta semnificativa referitoare la standardele de contabilitate si audit. Echipa ROSC recomanda ca Autoritatea de Supraveghere Financiara sa îsi îmbunatateasca acordurile de monitorizare si aplicare în linie cu cerintele exprimate în paragraful 16 din Regulamentul UE privind aplicarea IFRSurilor. Aplicarea cuprinde o cascada de diferite elemente care includ: (1) standarde de contabilitate clare; (2) interpretari si îndrumari de implementare elaborate la timp; (3) audit statutar, (4) monitorizare de organismele de supraveghere si (5) sanctiuni eficiente. Fiecare dintre acestea trebuie sa functioneze eficient: sistemul va fi atât de puternic pe masura celei mai slabe parti în ceea ce priveste oferirea unei puternice protectii a creditorilor si investitorilor. Autoritatea de Supraveghere Financiara are un rol deosebit de important în asigurarea ca licentele sale (companii cotate la bursa, banci, companii de asigurari etc) respecta cerintele de raportare financiara. Exista în mod evident un interes major pentru asigurarea unei aplicari corecte si uniforme a standardelor de contabilitate în pietele financiare si de valori mobiliare pe care le supravegheaza Autoritatea de Supraveghere Financiara. De aceea rolul de aplicare a raportarii financiare al Autoritatii de Supraveghere Financiara trebuie îmbunatatit dupa cum urmeaza:

Obiectivele de monitorizare ale Autoritatii de Supraveghere Financiara. Având în vedere faptul ca pentru institutiile de credit, companiile holdinguri financiare, companiile holding cu activitati mixte sau asiguratorii si companiile ale caror actiuni sau alte valori mobiliare sunt cotate la o bursa de valori din Estonia sau un Stat Membru al UE se va cere sa aplice IFRSurile pentru situatiile financiare consolidate si ale persoanelor juridice începând cu 1 ianuarie 2005, echipa ROSC recomanda ca respectarea de catre entitatile reglementate a IFRSurilor trebuie adoptata în mod oficial printre obiectivele de monitorizare ale Autoritatii de Supraveghere Financiara.

Coordonarea la nivel european. De vreme ce aplicarea standardelor de contabilitate este asigurata mai degraba la nivel national decât la nivel european, acordurile de aplicare trebuie sa prevada un mecanism de coordonare internationala pentru a crea un nivel comun pentru actorii din UE si pentru a asigura decizii uniforme. În acest scop, echipa ROSC recomanda ca Autoritatea de Supraveghere Financiara sa joace un rol mai activ în Comitetul European de Reglementare a Valorilor Mobiliare (CESR) si sa adopte/implementeze standardele privind aplicarea publicate de CESR în martie 2003 si aprilie 2004.[21]

Definitia aplicarii. Exhaustivitatea, acuratetea si valabilitatea informatiilor financiare sunt responsabilitatea consiliului de administratie al emitentului. Auditorii statutari actioneaza ca o prima linie externa de aparare împotriva erorilor prin exprimarea opiniei lor privind situatiile financiare pe baza auditului lor. Autoritatea de Supraveghere Financiara trebuie, prin urmare, sa monitorizeze respectarea cerintelor IFRS privind informatiile financiare prezentate de cei autorizati si sa ia masuri adecvate în cazul unor încalcari descoperite în cursul aplicarii.

Puterile necesare. Puterile necesare ale Autoritatii de Supraveghere Financiara trebuie sa includa cel putin puterea de a monitoriza informatiile financiare, de a cere informatii suplimentare de la emitenti si auditorii statutari si sa ia masuri în conformitate cu scopul aplicarii. Autoritatea de Supraveghere Financiara trebuie sa fie responsabila pentru stabilirea unui proces adecvat de aplicare si sa implementeze acel proces. Autoritatea de Supraveghere Financiara trebuie prin urmare sa aiba la dispozitie resurse suficiente pentru a stabili si a derula un sistem eficient de monitorizare. Aceasta include sa aiba personal cu aptitudini profesionale adecvate care ar trebui sa aiba experienta în domeniul IFRS si al implicatiilor legale ale aplicarii.

Emitentii si documentele. Aplicarea trebuie sa se aplice informatiilor financiare oferite de entitatile autorizate Autoritatii de Supraveghere Financiara, incluzând companii cotate la bursa, banci si companii de asigurari. Informatiile financiare trebuie sa includa situatiile financiare si rapoartele anuale si intermediare, întocmite la nivel individual sau consolidate, precum si prospectele si documentele echivalente.

Metodele de aplicare. Pentru informatiile financiare altele decât prospectele, aplicarea ex-post reprezinta procedura normala. Pentru prospecte, aprobarea ex-ante reprezinta procedura normala asa cum este specificata de Directivele UE, care identifica, de asemenea natura aprobarii. Aplicarea tuturor informatiilor financiare se bazeaza pe selectarea emitentilor si a documentelor care urmeaza sa fie examinate. Modelele preferate pentru selectarea informatiilor financiare pentru scopul aplicarii sunt modelele mixte prin care o abordare bazata pe riscuri este combinata cu o abordare de rotatie sau de esantionare. Metodele de aplicare cu privire la informatiile selectate acopera un spectru larg de posibile proceduri de verificare, variind de la verificari pur formale la verificari în profunzime substantiale ca natura. Nivelul riscului trebuie sa determine intensitatea verificarii care urmeaza sa fie aplicata de catre cei care asigura aplicarea.

Actiuni. Acolo unde este detectata o eroare semnificativa în informatiile financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiara trebuie sa întreprinda masuri adecvate si, acolo unde este relevant, corectarea publica a erorilor (în linie cu cerintele IFRSurilor). Departarile care nu sunt semnificative de la cadrul de raportare nu vor atrage în mod neaparat corectarea publica, chiar daca si ele merita de obicei întreprinderea unei actiuni (spre exemplu, declaratia Autoritatii de Supraveghere Financiara transmisa celui care a încalcat reglementarile). Actiunile trebuie sa fie eficiente, luate la timp si proportionale cu impactul încalcarilor detectate.

Raportarea. Autoritatea de Supraveghere Financiara trebuie sa raporteze periodic publicului cu privire la activitatile lor oferind cel putin privind politicile de aplicare adoptate si deciziile luate în cazuri individuale inclusiv aspectele legate de contabilitate si de prezentare.

55. Îmbunatatirea educatiei universitare si profesionale precum si a pregatirii. Prin adoptarea IFRSurilor si ISA Estonia si-a stabilit un obiectiv provocator si ambitios. Aceasta necesita educatia si pregatirea aferenta pentru cei care întocmesc situatiile financiare, pentru auditori si pentru organismele de reglementare:

Programa universitara. Sa se asigure o mai mare uniformitate la nivelul programelor din domeniul contabilitatii din universitati si scolile de afaceri. Principala programa din domeniul contabilitatii trebuie sa includa pregatire în domeniul IFRS, mai multa administrare a afacerilor si studii de caz pentru a pregati cel mai bine contabilii (si nu pe cei care tin contabilitatea primara sau pe functionarii care verifica respectarea reglementarilor fiscale) pentru cariere în corporatiile din Estonia.

Echipa ROSC recomanda ca un grup de experti sa revizuiasca si sa actualizeze programa de contabilitate pentru a cuprinde IFRS si ISA si predarea orientata pe exemple practice la nivel universitar în universitatile si scolile de afaceri. Dimensiunea etica a managementului afacerilor, finantelor corporative si contabilitatii si auditului trebuie predate cu studii de caz în cadrul programelor universitare. O atentie deosebita trebuie acordata aptitudinilor din ce în ce mai importante din domeniul gândirii critice. Pentru a îmbunatati capacitatea medie a universitatilor si scolilor de afaceri pentru predarea cursurilor de contabilitate si audit cu componente internationale, poate fi necesara reorientarea unor membri ai facultatilor.

Organismele de reglementare. Ofera pregatire deosebita teoretica si practica pentru personalul angajat din cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara si al altor organisme de reglementare astfel încât sa poata aplica standardele de contabilitate, de raportare financiara si de audit, dupa cum este recomandat. Personalul Autoritatii de Supraveghere Financiara trebuie sa aiba experienta practica în domeniul bancar, al asigurarilor sau al pietelor de capital; cu aspecte juridice si de reglementare; si cu aspecte de contabilitate, audit si financiare. În plus, personalul Autoritatii de Supraveghere Financiara trebuie sa îsi mentina si sa îsi dezvolte experienta prin pregatire continua regulata, inclusiv învatare structurata în domeniile IFRS si ISA. Autoritatea de Supraveghere Financiara a recunoscut de mult timp ca angajarea tinerilor din timpul universitatii nu este suficienta, chiar daca au cunostinte teoretice solide si pot fi foarte motivati si flexibili. Totusi, recrutarea unor profesionisti cu experienta de piata între cinci si zece ani este dificila în Estonia (ca si în alte tari din primul val de tari care au aderat). De aceea este o nevoie imperioasa de pregatire regulata la locul de munca. Aceasta ar putea fi realizata prin participarea ca stagiar în cadrul autoritatilor de frunte de pe piata din UE pentru a obtine o imagine solida asupra pietei si pentru a cunoaste instrumentele pietei si problemele pe care le-ar putea întâmpina piata si autoritatea estoniana mai târziu în timp.

Programul de educatie profesionala în domeniul contabilitatii. Consiliul Estonian al Auditorilor trebuie sa revizuiasca organizarea programului sau de pregatire profesionala în domeniul contabilitatii. La un nivel minim Consiliul trebuie sa întocmeasca o programa a cursurilor din cadrul programului si a textelor cu informatii tehnice la zi. În caz contrar, Consiliul trebuie sa asigure furnizori privati de pregatire precum si manuale si sa încheie acorduri pentru monitorizarea calitatii pregatirii profesionale. Aceste proceduri trebuie sa fie aliniate la Standardele Internationale de Educatie pentru Contabilii Profesionisti ale IFAC.

Pregatirea profesionala continua (CPE). Consiliul Estonian al Auditorilor trebuie sa faca o prioritate de a implementa cel putin îndrumarile IFAC cu privire la pregatirea profesionala continua. Consiliul Estonian al Auditorilor poate încheia acorduri de înfratire cu un organism profesional de frunte dintr-un Stat Membru al UE pentru a îmbunatati experienta sa. Propunerea pentru noua Directiva a Opta privind Legea societatilor comerciale face pregatirea profesionala continua obligatorie începând din 2006.

Standardele Internationale de Contabilitate (IAS) si Interpretarile Comitetului Permanent pentru Interpretari (SIC) au fost adoptate de Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) în aprilie 2001. La acea vreme, IASB a aprobat toate IAS-urile emise de predecesorul sau, Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASC). Standardele contabile pe care le elaboreaza IASB se numesc Standarde Internationale de Raportare Financiara (IFRS-uri) si interpretarile IFRS-urilor sunt publicate ca interpretari ale Comitetului pentru Interpretari ale Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRIC). Pentru scopul acestui raport, acele standarde si interpretari sunt denumite IFRS-uri.

Fondul Monetar International, World Economic Outlook Database, Septembrie 2003.

Odata cu lansarea monedei euro la 1 ianuarie 1999, valoarea coroanei estoniene (EEK) fata de euro a fost fixata în linie cu rata de schimb valutar a marcii germane. Toate sumele din acest raport au fost calculate la rata aplicabila la 31 decembrie 2003 (EEK 12,41 1 US

Bursa de valori din Tallinn, Capitalizarea Fondurilor proprii de piata, 31 decembrie 2003.

Fondul Monetar International, World Economic Outlook Database, Septembrie 2003.

Aceasta este reflectata în cerinta prevazuta în Legea Contabilitatii ca toti directorii executivi, nonexecutivi si de supraveghere sa semneze situatiile financiare ale companiei.

În cadrul acestui raport, întreprinderile nereglementate sunt cele care nu se afla sub supravegherea Autoritatii de Supraveghere Financiara (FSA)

În cadrul acestui raport, entitatile de interes public sunt cele în care publicul general are un interes în virtutea naturii întreprinderii, marimii, numarului de angajati sau varietatii actionarilor. Exemplele includ bancile, companiile de asigurari, fondurile de investitii, fondurile de pensii, companiile cotate la bursa si întreprinderile mari. Aceasta definitie este în conformitate cu conceptul discutat si elaborat în timpul întocmirii Recomandarii privind asigurarea calitatii si independenta auditorului în Comitetul pentru Audit al UE. Propunerea pentru noua Directiva a Opta privind societatile comerciale ofera alte îndrumari în legatura cu acest aspect.

Regulamentul 1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 19 iulie 2002 referitor la aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate.

Vezi art. 17.2 din Legea Contabilitatii.

Vezi Comentariile Comisiei Europene din noiembrie 2003 privind anumite Articole ale Regulamentului 1606/2002 si Directivele a patra si a saptea ale UE. Comentariile spun ca "în masura în care un sandard respins intra în conflict cu un standard care a fost aprobat - spre exemplu în cazul în care un standard aprobat este amendat - standardul respins poate sa nu fie aplicat. Compania trebuie sa continue sa aplice în totalitate standardul aprobat de UE".

400.000 EEK este capitalul social minim pentru o companie publica cu raspundere limitata în conformitate cu Articolul 222 al Codului Comercial.

Îndrumarile de audit au fost emise în cadrul Regulamentului 50 din 15 iunie 2000 de Ministerul Finantelor.

Acest raport scoate în evidenta principiile legale aplicabile cu privire la fiecare din domeniile de mai sus si unele aspecte diverse si nu încearca sa ofere mai mult decât o introducere privind aceste aspecte. Acest raport nu se doreste a fi o interpretare exhaustiva a legii si nici nu ofera o consultanta juridica cititorilor acestuia.

Trebuie notat ca desi Directiva a Opta a UE privind Legea Societatilor Comerciale contine unele cerinte cu privire la înregistrare si integritate profesionala, nu include cerinte cu privire la modul în care trebuie efectuat un audit statutar si gradul de supraveghere publica sau de asigurare externa a calitatii care este necesar pentru a asigura un audit de o înalta calitate. Lipsa unei abordari armonizate a auditului statutar în UE a fost principalul motiv care a stat la baza propunerii Comisiei cu privire la o noua Directiva a Opta a UE privind Legea Societatilor Comerciale (Martie 2004) care mentine conditiile de baza cu privire la educatie si pregatire din Directiva existenta dar largeste aria de aplicabilitate a aplicarii legislatiei UE prin introducerea unor noi cerinte privind modul în care trebuie efectuat un audit statutar si structurile necesare pentru a asigura calitatea auditului, precum si pentru a asigura încrederea în functia de audit.

Trebuie notat totusi ca Standardele Estoniene de Contabilitate includ în mod semnificativ mai multe exemple decât IFRSurile. Aceste exemple reprezinta evident o principala sursa de interpretare pentru cei care întocmesc situatiile financiare si pentru auditorii acestora.

Incluse în Legea drepturilor Omului din 1998.

Echipa ROSC a folosit o esantionare stratificata la întâmplare pentru selectarea companiilor care au fost analizate în acest raport. Totusi, din cauza dimensiunii mici a esantionului, nu poate fi condiderat ca fiind reprezentativ pentru toate companiile cotate la bursa. Prin urmare, rezultatele desi utile pentru ilustrarea potentialelor probleme din raportarea financiara, lasa loc unor deficiente ale situatiilor financiare ale unor companii specifice. Rezultatele nu doresc a reflecta problemele sistemice care s-ar aplica pentru companiile cotate la bursa în general.

IAS 32 Instrumente Financiare: Evidentiere si Prezentare; IAS 39 Instrumente Financiare: Recunoastere si Masurare

Directiva introduce cerinte specifice de raportare financiara pentru emitentii doar de titluri de creanta care în prezent nu fac obiectul nici unei cerinte de raportare intermediara.

Standardul no. 1 privind Informatiile Financiare - Aplicarea Standardelor privind Informatiile Financiare în Europa" publicat la 1 martie 2003 si no. 2 privind "Informatiile Financiare - Coordonarea Activitatilor de aplicare" publicat în 22 aprilie 2004 de CESR.

Document Info

Accesari: 5270
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare