REGLEMENTĂRI CONTABILE CONFORME CU DIRECTIVELE EUROPENE
PRINCIPII , NORME sI REGLEMENTĂRI
PRIVIND ORGANIZAREA SI ŢINEREA CONTABILITĂŢII
NTOCMIREA sI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE
1.1. Organizarea si conducerea contabilitatii la entitati contabile
care au obligatia de a intocmi un set complet de situatii financiare
si entitati care intocmesc situatii financiare simplificate
Organizarea contabilitatii in Romania are la baza legea contabilitatii nr.82/1991 modificata si republicata 259/2007 MO 506/2007 si OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene ( MO 1080/bis/2005 , modificat si completat cu OMFP nr. 2374/2007) .
Conform acestor reglementari societatile comerciale ; companiile nationale ; regiile autonome ; institutiile nationale de cercetare-dezvoltare ; societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice care in baza legilor speciale de organizare ,functioneaza pe principiile societatilor comerciale au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie respectiv contabilitate financiara si contabilitate de gestiune adaptata la specificul activitatii .
Institutiile publice , asociatiile si celelalte persoane juridice cu si scop patrimonial , precum si persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri au de asemenea obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie ( contabilitate financiara si dupa caz contabilitate de gestiune ).
Subunitatile fara personalitate juridica , cu sediul in strainatate , care apartin entitatilor de mai sus , cu sediul sau domiciliul in Romania precum si subunitatile fara personalitate juridica în Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie conform Legii contabilitatii nr.82/1991.
Reglementarile contabile conforme cu Directivele Europene (OMFP nr. 1752/2005) prevad vizavi de entitatile care au obligatia intocmirii situatiilor financiare urmatoarele :
A. societatile comerciale ; companiile nationale ; regiile autonome ; institutiile nationale de cercetare-dezvoltare ; societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii (denumite criterii de marime )
total active : 3.650.000 euro ;
cifra de afaceri neta : 7.300.000 euro ;
numar mediu de salariatii in cursul exercitiului financiar : 50
întocmesc situatiile financiare anuale formate din :
bilant,
situatia modificarilor capitalului propriu,
situatia fluxurilor de trezorerie ,
notele explicative la situatiile financiare anuale
B. persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime întocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind:
o bilant prescurtat ,
o cont de profit si pierdere ,
o notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate
Optional ele pot intocmi :
situatia modificarilor capitalului propriu,
situatia fluxurilor de trezorerie
Trecerea de la situatia intocmirii unui set complet de situatii financiare la situatii financiare simplificate si invers se face doar daca in doua exercitii financiare consecutive au fost îndeplinite doua dintre cele trei criterii .
Situatiile financiare anuale trebuie însotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situatiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementarile Contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitatilor Economice Europene .
Situatiile financiare ale entitatilor care au obligatia elaborarii unui set complet al acestora sunt supuse auditului potrivit legii.
Situatiile financiare simplificate sunt supuse verificarii potrivit legii , nu e nevoie de auditare .
Fac obiectul auditului financiar si situatiile financiare anuale întocmite de entitatile de interes public ( OMFP 907/2005).
Entitatile de interes public :
q institutiile de credit
q institutiile financiare nebancare definite potrivit reglementarilor legale înscrise în registrul general
q societati de asigurare ,reasigurare
q entitati reglementate si supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
q societatile de servicii de investitii financiare
q societati de administrare a investitiilor si organismelor de plasament colectiv autorizate ,avizate de Comisia Nationala a valorilor mobiliare
q societati comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata
q companiile si societatile nationale
q persoane juridice care apartin unui grup de societati si intra în perimetrul de consolidare de catre o societate mama care aplica Standardele Internationale de Raportare financiara .
De asemenea sunt supuse auditului financiar situatiile financiare întocmite în vederea efectuarii operatiilor de fuziune ,divizare sau încetare a activitatii precum si alte entitati stabilite prin OMFP.
Societatile comerciale ; companiile nationale ; regiile autonome ; institutiile nationale de cercetare-dezvoltare ; societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa conduca contabilitate în partida dubla si sa întocmeasca situatii financiare anuale care trebuie publicate potrivit legii împreuna cu raportul administratorilor ,raport de audit sau raportul comisiei de cenzori dupa caz .
Situatiile financiare anuale consolidate sunt elaborate conform Directivei a VII a a Comunitatilor Economice Europene .
O societate mama trebuie sa întocmeasca situatii financiare anuale consolidate daca face parte dintr-un grup de societati .
1.2. Formatul bilantului si formatul contului
de profit si pierdere
Formatul bilantului si a contului de profit si pierdere , în special în ceea ce priveste forma adoptata pentru prezentarea acestora , nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar la altul .În cazuri exceptionale sunt permise abaterii de la acest principiu .Orice astfel de abatere trebuie mentionata în notele explicative , împreuna cu o explicatie a motivelor care au determinat-o .
În bilant si în contul de profit si pierdere , elementele trebuie prezentate separat ,în ordinea indicata de OMFP 1752/2005.O subclasificare mai detaliata a elementelor se poate face numai în notele explicative .
Formatul, succesiunea si terminologia elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate , în cazul în care natura specifica a unei entitati impune acest lucru .Astfel de adaptari trebuie efectuate atunci când sunt cerute prin reglementari speciale emise de Autoritatile de reglementare .
Pentru fiecare element de bilant , de cont de profit si pierdere si dupa caz din situatia modificarilor capitalului propriu si a fluxurilor de trezorerie trebuie prezentata valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent .Daca elementele nu sunt comparabile ,absenta comparabilitatii trebuie prezentata în notele explicative ,însotite de comentarii relevante .
Un element de bilant , din contul de profit si pierdere pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat cu exceptia cazului în care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent .
În bilant elementele de activ sunt grupate dupa natura si ordonate dupa lichiditate în ordine crescatoare ,pasivele sunt grupate dupa natura si ordonate dupa exigibilitate în ordine crescatoare .
Prezentarea activelor ca imobilizate sau circulante depinde de scopul caruia îi sunt destinate .Activele imobilizate cuprind activele destinate utilizarii pe o baza continua în scopul desfasurarii entitatii
Miscarile diverselor elemente ale imobilizarii se prezinta în notele explicative ( nota 1 ) , în acest scop se prezinta distinct pretul de achizitie sau costul de productie pentru fiecare element de imobilizare , cresterile , cedarile , transferurile si ajustarile de valoare .
Atunci când se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale , miscarile diverselor elemente de imobilizari se prezinta începând cu pretul de achizitie sau costul de productie rezultat din reevaluare . În acest scop valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale .
Drepturile asupra proprietatilor imobiliare si alte drepturi similare asa cum sunt definite de legislatia nationala trebuie prezentate la terenuri si constructii . Cheltuielile efectuate în cursul exercitiului financiar dar care sunt aferente unui exercitiu financiar ulterior trebuie prezentate la cheltuieli în avans .
Veniturile care desi se refera la exercitiul financiar în cauza nu se încaseaza pâna la închiderea exercitiului se trece la creante . Daca astfel de venituri sunt semnificative trebuie explicate în notele explicative .
Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor stabilite la data bilantului indiferent daca aceasta reducere este sau nu definitiva . Ajustarile pot fi permanente numite amortizari sau provizorii numite ajustari pentru pierdere de valoare .
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor , ele sunt destinate sa acopere datorii a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe sau este cert ca vor exista dar care sunt incerte în ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea .
Veniturile de încasat înainte de data bilantului dar care se refera la exercitiul financiar ulterior trebuie prezentate la venituri în avans .
Cheltuielile care desi se refera la exercitiul financiar în cauza se vor plati în cursul exercitiului financiar ulterior trebuie prezentate la datorii . Atunci când sunt semnificative trebuie prezentate în notele explicative .
Contul de profit si pierdere .
Contul de rezultate cuprinde cifra de afaceri neta , productia realizata , variatia stocurilor , precum si veniturile grupate dupa sursa sau provenienta ; cheltuielile grupate dupa destinatie si rezultate .
1.3. Principiile contabile generale - esenta
tuturor regulilor si normelor
Principiile contabile sunt enunturi de esenta a conceptelor generale , delimitate ca sistem de referinta pentru constructia informatiei contabile cu privire la pozitia financiara , performantele financiare si modificarea pozitiei financiare a unei entitati , utile unei game largi de utilizatori .
Principiile contabile sunt enunturi care asigura cadrul normativ cu privire la limitele evaluarii si recunoasterii posturilor din sistemele financiare ale entitatilor economice .
Necesitatea principiilor contabile este impusa de activitatea practica , întrucât se pot întâlni operatii , evenimente si tranzactii pentru care nu exista reguli sau proceduri unice de solutionare , ceea ce impune apelarea la rationamentul profesional care are la baza reguli si conventii contabile universal acceptate .
Principiile contabile care privesc organizarea contabilitatii în România constituie o sectiune distincta a reglementarilor aprobate OMFP 1752 / 2005 .
Evenimentele prezentate în situatiile financiare anuale se evalueaza în conformitate cu principiile contabile generale conform contabilitatii de angajamente , astfel efectele tranzactiilor si altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzactiile si evenimentele se produc ( si nu pe masura ce trezoreria sau echivalentul sau este încasat sau platit ), fiind înregistrate în contabilitate si raportate în situatiile financiare ale perioadelor aferente .
Principiile contabile generale ce trebuie avute în vedere la evaluarea si recunoasterea structurilor în situatiile financiare sunt explicatii sumare .
1) Principiul continuitatii activitatii - entitatea nu va intra în perioada urmatoare în întreruperea sau reducerea semnificativa a activitatii , prezumându - se continuarea acesteia si în viitor ;
2) Principiul permanentei metodelor - consecventa în aplicarea regulilor , normelor si metodelor , creându - se astfel premisele compatibilitatii informatiilor ;
3) Principiul prudentei - aprecierea rezonabila a tranzactiilor , evitându - se riscul de transfer , în viitor , a incertitudinilor prezentului . În esenta , prudenta în contabilitate consta în contabilizarea pierderilor chiar daca sunt doar previzibile si contabilizarea profiturilor decât daca sunt certe . Conform acestui principiu un venit nu poate fi contabilizat decât daca este validat , în timp ce o cheltuiala poate fi înregistrata daca realizarea ei este probabila .
Evaluarea structurilor din sistemele financiare trebuie facuta pe o baza prudenta astfel :
i. Poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului ;
ii. Trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute în cursul exercitiului curent sau a unui exercitiu precedent , chiar daca acestea devin evidente numai între data bilantului si data intocmirii acestuia ;
iii. Trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute în cursul exercitiului financiar curent sau precedent , chiar daca acestea devin evidente numai între data bilantului si data întocmirii acestuia ;
iv. Trebuie sa se tina cont de toate deprecierile , indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit .
4) Principiul independentei exercitiului - trebuie sa tinem cont de toate veniturile si cheltuielile aferente exercitiului , indiferent de data încasarii sau platii acestora ;
5) Principiul intangibilitatii - bilantul de deschidere a exercitiului trebuie sa corespunda cu bilantul de închidere a exercitiului precedent ;
6) Principiul necompensarii - prevede orice compensare între elementele de activ si de datorii (pasiv) sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa. Eventualele compensari între creante si datorii fata de acelasi agent economic pot fi efectuate numai dupa înregistrarea în contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea intergala .
7) Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv
Conform acestui principiu ,componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat .
Cele sapte principii sunt obligatorii pentru entitatile care întocmesc situatii financiare simplificate .Entitatile care întocmesc un set complet de situatii financiare trebuie sa respecte înca doua principii :
8) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului conform caruia prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere se face tinând seama de fondul economic al tranzactiei si nu numai de forma juridica a acestuia .
9) Principiul pragului de semnificatie . Conform acestui principiu elementele din bilant si din contul de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate daca :
q acestea reprezinta o suma semnificativa
q o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate , cu conditia ca elementele astfel combinate sa fie prezentate separat în notele explicative .
Abaterile de la principiile contabile generale pot fi efectuate doar în cazuri exceptionale .Orice astfel de abatere trebuie prezentata în notele explicative , precum si motivele care le-au determinat , împreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor ,datoriilor ,pozitiei financiare si a profitului sau pierderii .
1.4. Reguli generale de evaluare
Elementele prezentate în situatiile financiare anuale se evalueaza , în general , pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie .
Costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare , taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale ) ,cheltuielile de transport , manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitiei bunurilor respective .
Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie .
Ca = Pc + T import si alte taxe (taxe nerecup) + C transp + Alte chelt.
Costul de productie cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile , alte cheltuieli directe atribuite bunului si cheltuieli indirecte .
Urmatoarele exemple de costuri sunt considerate cheltuieli ale perioadei si nu trebuie incluse în costul bunurilor (stocurilor) :
-pierderile de materiale , manopera sau alte costuri de productie înregistrate peste limitele normal admise
-cheltuielile de depozitare cu exceptia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de productie , anterior trecerii într-o noua faza de fabricatie
-regiile (cheltuielile ) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor în forma si locul final
-costurile de desfacere
Evaluarea bunurilor obtinute cu titlu gratuit se face la valoarea justa .
Valoarea justa este suma sau pretul pentru care un activ poate fi schimbat de bunavoie între doua parti aflate în cunostinta de cauza în cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv .
Evaluarea bunurilor detinute de entitati se face în patru momente :
a) la data intrarii în unitate
b) cu ocazia inventarierii
c) la inchiderea exercitiului financiar
d) la data iesirii din unitate
Se recomanda urmatoarele metode :
v FIFO
v CMP
v LIFO
v Costul Standard
v Pretului cu amanuntul
Pentru bunurile care nu sunt fungibile se foloseste metoda identificarii specifice
Nota Standardul IAS 2 Stocuri nu mai recomanda în prezent metoda LIFO
Costul prestabilit ( standard ) - niveluri medii de productie ale costurilor din perioadele precedente
|
Kr = |
Si dif. + R dif. |
|
Si stocului + intrari stocuri |
Kr X valoarea iesirilor = valoarea diferentelor aferenta iesirilor
Pva = Ca + Ac + TVA nexigibil
Evaluarea la inventariere se face la valoarea actuala de inventar si valoarea de inventar conform OMFP 1753 / 2004
Evaluarea la închiderea exercitiului ( evaluare bilantiera ) . Evaluarea se face la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii .
1.5. Documentele financiar contabile
si registrele de contabilitate
1.5.1. Documentele justificative
Sunt documente primare care probeaza legal o operatiune , un eveniment sau o tranzactie .
Acestea stau la baza înregistrarilor în contabilitate si angajeaza raspunderea persoanelor care le - au întocmit , vizat si aprobat precum si a celor care le - au înregistrat în contabilitate dupa caz .
Orice operatiune economico - financiara efectuata se consemneaza în momentul efectuarii ei într - un document care sta la baza înregistrarilor în contabilitate .
Documentele care consemneaza evenimente si tranzactii în momentul si la locul producerii lor se numesc documente primare .
Documentele contabile servesc la prelucrarea , centralizarea si înregistrarea în contabilitate a operatiunilor consemnate în documente justificative si îmbraca forma (note contabile ,jurnale , fise de cont etc ).
Atât documentele justificative cât si contabile trebuie sa îndeplineasca o serie de conditii :
a) de forma ;
b) autenticitate ;
c) valabilitate ;
d) corectitudinea calculelor ;
conditii de fond ;
legalitate ;
oportunitate ;
necesitate ;
realitate
eficienta operatiunilor economico financiare
Întocmirea documentelor justificative trebuie realizata în conformitate cu normele în vigoare elaborate de Ministerul Finantelor Publice .Conform acestor norme înscrierea datelor în documente se face cu cerneala , cu ajutorul tehnicii electronice ,exclus creionul .
Completarea unui document justificativ trebuie sa se faca în mod citet , clar ,fara stersaturi sau corecturi si prin completarea tuturor rubricilor .
Corectarea documentelor justificative se face în functie de situatie astfel :
q -daca operatiunea implica primirea , eliberarea sau justificarea numerarului documentele gresite se anuleaza întocmindu-se alte documente ;
q -în cazul celorlante documente corectarea se realizeaza prin taierea cu o linie textul sau cifra gresita iar deasupra se scrie cifra sau textul corect mentionându-se data corecturii si semnatura persoanei care a intocmit si semnat documentul .
Gestionarea documentelor are în vedere :
-organizarea circulatiei documentelor care trebuie sa se faca în baza unui grafic întocmit de directorul financiar contabil cu aprobarea conducatorului entitatii;
-evidenta si utilizarea documentelor justificative are în vedere cunoasterea în orice moment a existentei intrarilor ,iesirilor si a locului în care se gasesc documentele justificative si contabile;
Clasarea este operatiunea de grupare aranjare si îndosariere a documentelor justificative si contabile în functie de anumite criterii care sa permita o buna pastrare dar si sa faca posibila descoperirea cu usurinta la nevoie .
Clasarea poate fi :
i. provizorie care se realizeaza în timpul anului
ii. definitiva care se realizeaza la sfârsitul anului în cadrul arhivei generale .
Pastrarea documentelor trebuie sa se realizeze astfel încât sa asigure intergitatea lor deplina.
Termenul de pastrare a documentelor este de 10 ani ,exceptie statele de salarii care se pastreaza 50 de ani ,prin exceptie se pot stabili în mod justificat prin ordin a OMEF registrele de contabilitate si documentele justificative care se pastreaza timp de 5 ani .
Arhivarea documentelor justificative se face la sfârsitul anului în cadrul arhivei generale în mod cronologic si sistematic fiind evidentiate în cadrul registrului de evidenta a arhivei .
Reconstutuirea documentelor
În caz de pierdere ,sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire în termen de 30 zile de la constatare în baza unui dosar de reconstituire ce va cuprinde :
1) sesizarea scrisa a persoanei care a constatat disparitia documentului în termen de 24 de ore ;
3) declaratia scrisa a salariatului responsabil cu documentul ;
4) dovada sesizarii Organelor in Drept daca se dovedeste ca este cu intentie sau dovada sanctionarii administrative ;
5) dispozitia scrisa a conducatorului entitatii privind reconstituirea;
6) documentul reconstituit în copie cu mentiunea " RECONSTITUIT "
1.5.2. Registre de contabilitate
Sunt documente contabile obligatorii în cadrul carora entitatile înregistreaza periodic ,cronologic si sistematic operatiunile economice si financiare consemnate în documentele justificative care produc modificari asupra pozitiei financiare, performantelor financiare ,fluxurilor de trezorerie .
În conformitate cu Legea contabilitatii registrele de contabilitate obligatorii sunt :
o -registrul jurnal (pentru evidenta cronologica )
o -registrul inventar
o -registrul cartea mare pentru evidenta sistematica
o -registrul jurnal de încasari si plati pentru asociatiile familiale si persoane fizice autorizate care au calitatea de comerciant.
1.6. Balanta de verificare
Pentru verificarea înregistrarii corecte în contabilitate a operatiunilor efectuate se întocmeste balanta de verificare ,cel putin anual , la închiderea exercitiului financiar sau la termenele de întocmire a raportarilor contabile stabilite potrivit legii.
Balanta de verificare este procedeul de centralizare si verificare a egalitatilor generate de dubla înregistrare .Este un document contabil cu o structura specifica care cuprinde :
simbol si denumirea conturilor sistematizate pe clase de conturi
solduri initiale debitoare si creditoare
total sume
solduri finale
Întocmirea balantei conturilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape
o -se preia din balanta precedenta soldurile finale ca solduri initiale ;
o -se înregistreaza operatiunile economico financiare în ordine cronologica cu ajutorul notelor contabile ;
o -se transpun informatiile din notele contabile în registrul jurnal (evidenta cronologica) si în fisele de cont (evidenta sistematica) deschizându-se conturi specifice ;
o -se determina în cadrul fiecarei fise de cont soldurile initiale ,rulajele ,total sume ,solduri finale care se preiau în coloanele speciale ale balantei de verificare (totalul);
o -se aduna coloanele urmarindu-se egalitati perechi .
SID = SIC
RD = RC
TSD = TSC
SFD = SFC
RULAJE D = RULAJE C
Erori de inregistrare identificabile cu ajutorul balantei de verificare :
Cu ocazia elaborarii balantei de verificare a conturilor pot fi descoperite o serie de erori ce pot fi grupate în doua categorii :
a) erori care determina ruperea egalitatii dintre totalurile coloanelor perechi ce pot fi :
erori de inregistrare în evidenta sistematica ;
exemplu : suma trecuta în debit dar omisa în credit ;
erori de pregatire a conturilor care pot apare ca urmare a însumarii gresite a rulajelor ;
erori de întocmire a balantei conturilor ca urmare a insumarii gresite a coloanelor ;
b) erori care nu influenteaza egalitatile între totalul coloanelor perechi:
q erori de în registrul jurnal spre exemplu inversarea unei formule contabile ,înregistrarea unei operatii de mai multe ori , folosirea gresita a conturilor corespondente ,
q erori de imputare ca urmare a transcrierii gresite în conturi sau trecerea în alt cont ;
q erori de compesatie ( s-a trecut la un cont în plus si la alt cont în minus dar aceeasi suma ) ;
q omisiuni de înregistrare ;
Toate erorile amintite pot fi corectate sau îndreptate prin reverificarea documentelor justificative si contabile prin punctaj .
1.7. Ciclul contabil de prelucrare a datelor
si formele de înregistrare contabila
1.7.1. Continutul ciclului contabil si fluxurile prelucrarii datelor
Specialistii conteporani în domeniul economicului considera pe buna dreptate contabilitatea ca o creatie deosebit de valoroasa a umanitatii fiind una din cele mai sublime si folositoare creatii ale spiritului omenesc .
Obiectul de studiu al contabilitatii concretizat în obtinerea de informatii presupune realizarea unui ciclu contabil de prelucrare a datelor în cadrul urmatoarelor lucrari reprezentative :
q întocmirea documentelor justificative
q prelucrarea informatiilor din documentele justificative precum si verificarea de forma si de fond a acestora
q analiza operatiilor si întocmirea notelor de contabilitate sau formulele contabile
q întocmirea registrelor de evidenta cronologica si sistematica (jurnal si cartea mare )
q centralizarea si verificarea înregistrarilor cu ajutorul balantei de verificare
q verificarea realitatii datelor prin inventariere
q întocmirea situatiilor financiare anuale
q aprobarea ,auditarea ,certificarea si depunerea ,publicarea situatiilor financiare anuale
Ciclul contabil de prelucrare a datelor vizeaza anumite fluxuri care pot fi paralele ,succesive si combinate sau integrate .
1.7.2 Formele de înregistrare contabila
Ciclul de prelucrare a datelor de natura financiar contabila presupune adaptarea unei anumite tehnici de înregistrare contabila sau forma de contabilitate exprima modul de organizare a ciclului contabil dupa anumite reguli bine definite precum si instrumentele de lucru utilizate în acest scop în vederea obtinerii fondului de informatii care sa caracterizeze în expresia valorica starea si miscarea patrimoniului .
Formele de inregistrare contabila au în vedere înregistrarea si prelucrarea datelor cu ajutorul registrelor contabile fara sa exprime întregul ciclu contabil al carui continut este mult mai complex .
Prin intermediul formelor de contabilitate se urmareste combinarea si coordonarea documentelor contabile cu metodele si procedeele metodei contabilitatii în vederea realizarii obiectului de studiu al contabilitatii.
Principalele forme de înregistrare contabila utilizate în Romania sunt :
v forma pe jurnale ;
v forma maestrul sah ;
v forma jurnal cartea mare ;
v sau alte forme de contabilitate care sa respecte legislatia în vigoare si utilizarea corespunzatoare al registrelor jurnal ,cartea mare , inventar .
|
