REZOLVAREA ÎNTREBARILOR DE CONTABILITATE

INTREBĂRI PRIVIND REGLEMENTĂRILE CONTABILE CONFORME CU DIRECTIVA A IV-A A COMUNITĂŢILOR ECONOMICE EUROPENE

1. Actele normative cominitare transpuse în legislatia nationala privind Reglementarile contabile cu Directivele Europene (OMFP 1752/2005)

a) D a IV-a CEE 78/660/EEC/25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare

b) art. 10 alin.2 Directiva 2004/25/EC a Parlamrntului European si Consiliuluii din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de preluare.

2. Entitati care aplica Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a.

a) societati comerciale(SNC, SCS, SCA, SA, SRL);

b) societatile(companiile nationale);

c) regiile autonome;

d) instititutiile nationale de cercetare-dezvoltare;

e) societatile cooperative si celelalte persoane juridice care functioneaza pe principiile societatilor comerciale;

f) subunitatile fara personalitate juridica:

- care apartin societatilor mentionate la a)-e) cu sediul sau domiciliul în România;

- sediile permanente care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în strainatate;

3. a) Criteriile de marime:

- total active: 3.650.000 Euro;

- CA neta: 7.3000.000 Euro;

- numar mediu de salariati în cursul exercitiului:50

b) Structura situatiilor financiare:

b ) 5 componente:

bilant;

contul de profit si pierdere;

situatia modificarii capitalurilor proprii;

situatia fluxurilor de trezorerie;

notele explicative.

b₂₎  3 componente _:

bilant;

contul de profit si pierdere;

notele explicative.

Nota: se poate face derogare de la regula si optional se pot întocmi Situatia Fluxurilor de Trezorerie si Situatia Modificarii Capitalurilor Proprii.

4.Prevederi privind formatul situatiilor financiare:

a) forma adoptata pentru bilant si contul de profit si pierdere nu poate fi modificata de la un exercitiu la altul;

b) Bilantul (forma conform Directivelor Europene si forma prescurtata) si Contul de Profit si Pierdere trebuie sa respecte structura indicata(o subclasificare mai detaliata este admisa numai în Notele explicative);

c) adaptarea formatului, succesiunii si terminologiei elementelor din bilant si contul de profit si pierdere în functie de specificul entitatii este admisa numai daca exista reglementari speciale.

d) Pentru fiecare element din Bilant, Contul de Profit si Pierdere, Situatia modificarii capitalurilor proprii, Situatia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentata valoarea elementelor pentru exercitiul precedent

Nota! Daca cele 2 valori (aferente exercitiului curent si exercitiului precedent) nu sunt comparabile, se fac comentarii în Notele explicative.

5.Încadrarea în criteriile de marime în 2006 se face pe baza indicatorilor determinati în situatiile financiare din 2005:

a) o entitate care a întocmit situatii financiare simplificate va întocmi Situatiile Financiare cu 5 componente numai daca în doua exercitii consecutive depaseste limitele a doua dintre cele criterii.

b) o entitate care a întocmit situatii financiare (5 componente) va întocmi situatii financiare anuale simplificate numai daca în doua exercitii financiare consecutive nu depaseste limitele a doua dintre cele trei criterii de marime.

6. a) Total active=A+B+C, unde:

A=Active imobilizate;

B= Active circulante;

C = Cheltuieli în avans.

b)Cifra de afaceri neta :

cuprinde sumele rezultate din vânzari de produse si furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a TVA-ului precum si a altor taxe legate direct de Cifra de afaceri;

în activitatea de leasing dobânda aferenta contractelor din perioada de raportare se include în Cifra de afaceri neta.

c) numarul mediu de salariati

7. Obectivul situatiilor financiare

a) o imagine fidela a:

activelor;

datoriilor;

pozitiei financiare;

performantei.

b) daca prevederile OMPF 1752 sunt insuficiente pentru a da o imagine fidela, pot fi prezentate informatii suplimentare.

c) abaterea de la o imagine fidela:

este posibila în mod exceptional;

trebuie prezentate motivele acesteia în notele explicative;

o situatie privind efectele abaterii asupra:

- activelor

- datoriilor

- pozitiei financiare

- performantei.

8. Prevederi privind abaterile de la principiile contabile:

pot fi admise în mod exceptional;

trebuie aratate motivele în Notele explicative;

efectele asupra:

- activelor;

- datoriilor;

- pozitiei financiare;

- profitului(pierderii).

Nota: sunt aceleasi prevederi privind abaterile de la Reglementarile Contabile.

9. Obligatiile subunitatilor fara personalitate juridica

sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie la nivel de balanta de verificare(nu întocmesc situatii financiare).

pentru sediile permanente în strainatate, apartinând unor entitati cu domiciliul în România, activitatea acestora se raporteaza în situatiile financiare ale persoanelor juridice române(pe teritoriul României).

10. a) Activul este resursa controlata de catre societate care:

rezulta din evenimente trecute;

genereaza beneficii viitoare;

costul poate fi evaluat în mod credibil.

b) Datoria:

o obligatie actuala ;

rezultata din evenimente trecute;

prin decontare se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care încorporeaza beneficii viitoare.

c) capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor în activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

11. a) Activele imobilizate:acele active destinate utilizarii pe o baza continua, în scopul desfasurarii activitatii entitatii.

b) Miscarile diferitelor elemente de imobilizari trebuie explicate în Notele explicative pentru fiecare element privind:

pretul de achizitie(sau costul de propductie);

cresterile, cedarile, transferurile în cursul exercitiului financiar;

ajustarile cumulate de valoare la începutul exercitiului financiar si la data bilantului.

rectificarile asupra ajustarilor de valoare din exercitiul precedent(efectuate în exercitiul financiar).

Nota!

● ajustarile de valoare se prezinta în bilant ca deduceri clare din elementele corespunzatoare;

●când situatiile financiare se întocmesc pentru prima data(aceasta prevedere trebuie prezentata în notele explicative):

costul de achizitie(costul de productie) nu se poate determina fara cheltuieli sau întârzieri exagerate;

valoarea reziduala este pretul de achizitie (costul de productie).

●când se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale:

elementele de imobilizari , miscarile se prezinta la cost de achizitie(cost de productie) rezultat din reevaluare;

valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarii corporale.

12) a) ajustari de valoare=toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, idiferent daca acea reducere este sau nu definitiva.

b) Clasificarea ajustarilor.

ajustari permanente(amortizari);

ajustari provizorii(ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare).

c) Diferente fata de provizioane:

provizioanele acopar datorii a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar sunt incerte privind valoarea sau data la care apar.

provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor.

13. a) ajustari(vezi 12a);

b) datorii (vezi 10 b);

c) provizioanele sunt datorii:

a caror natura este clar definita;

sunt certe sau probabile privind existenta lor la data bilantului;

incerte privind valoarea si data când apar.

d) datorii contingente:

d ) datorie potentiala:

apare din evenimente trecute, anterioare datei bilantului;

existenta va fi confirmata de evenimente viitoare incerte(care nu pot fi sub controlul entitatii).

d ) datorie curenta:

apare din evenimente trecute, anterioare datei bilantului;

dar nu se recunoaste caci:

- nu este sigur ca vor fi iesiri de resurse;

- evaluarea datoriei nu se poate face credibil;

d ) deosebiri între datorii contigente si provizioane:

provizioanele sunt recunoscute ca datorii;

datoriile contigente nu sunt recunoscute ca datorii:

fie ca este o datorie potentiala a carei confirmare depinde de evenimente viitoare incerte;

fie ca este o datorie curenta dar care nu îndeplinette condiâiile de recunoastere.

d ) deosebiri provizioane-ajustari(vezi 12)

d₅) deosebiri între ajustari si datorii contigente :

ajustarile sunt permanente(Amortizarea) sau provizorii(ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare);

datoriile contigente nusunt recunoscute ca datorii în situatiile financiare;

ajustarile de valoare sunt recunoscute în bilant.

14) a)Cheltuielile si veniturile realizate în exercitiul financiar curent dar care privesc exercitiile urmatoare:

b) Exemple:

- chelzuieli în avans: chiriile, abomamentele efectuate anticipat;

- veniturile în avans: chiriile, abonamentele aferente perioadelor viitoare.

15. Cifra de afaceri neta(vezi 6).

16. a)Distinctia între curent si extraordinar:

este data mai ales de natura tranzactiei;

si mai putin de frecventa aparitiei.

b) Un eveniment este extraordinar:

daca rezulta dintr-o activitate diferita de cea curenta;

nu se asteapta sa se repete în mod frecvent sau regulat.

c) Exemple:

expropierea activelor;

cutremure;

alte dezastre naturale.

17.Principii contabile generale privind evaluarea

a) principiul continuitatii activitatii

entitatea îsi continua în mod normal functionarea fara a intra în lichidare sau reducere semnificativa a activitatii;

daca nu se respecta acest principiu, trebuie precizat în notele explicative.

b) principiul permanentei metodelor

metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul.

c) Principiul prudentei: Evaluarea trebuie sa se faca pe o baza prudenta astfel:

se include numai profitul realizat la data bilantului;

trebuie sa se ia în consideratie toate datoriile aparute în cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent(chiar daca acestea sunt evidente între data bilantului si data întocmirii acestuia);

trebuie sa se tina cont de toate datorile previzibile si pierderile potentiale aparute în cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent(chiar daca acestea sunt evidente între data bilantului si data întocmirii acestuia);

trebuie sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit;

d) principiul independentei exercitiului:

trebuie sa tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exercitiului, indiferent de data încasarii sau platii acestora;

e) principiul evaluarii separate a elementelor de activ si datorii:

componentele elementelor de activ si datorii trebuie evaluate separat.

f) principiul intangibilitatii

bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de închidere al exercitiului financiar precedent;

g) principiul necompensarii

orice compensare între elementele de activ si datorii sau între elementele de venituri si cheltuieli este interzisa;

eventualele compensari între creante si datorii ale entitatii fata de acelasi agent economic pot fi efectuate, numai dupa înregistrarea în contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala;

i) principiul prevalentei economicului asupra juridicului

se aplica de entitatile care îndeplinesc criteriile de marime la întocmirea situatiilor financiare individuale si la situatiile financiare consolidate;

prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinând seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate si nu numai de forma juridica a acestora;

j)principiul pragului de semnificatie

elementele din bilant si contul de profit si pierdere precedate de cifre arabe pot fi combinate daca:

■reprezinta o suma semnificativa;

■ combinarea ofera un nivel mare de claritate;

- elementele combinate trebuie prezentate separat în bilant;

- se aplica numai de societatile care îndeplinesc criteriile de marime.

18. Abaterile de la principiile contabile

- se fac în mod exceptional;

- trebuie prezentate în notele explicative;

- trebuie aratate motivele;

- trebuie evaluat efectul abterilor asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii.

19. Prevalenta economicului asupra juridicului

a) se face tinând seama de fondul economic al tranzactiei si nu numai de forma juridica;

b) Ex: leasingul financiar.

Evaluarea la data intrarii

a) cost de achizitie pentru bunuri procurate cu titlu oneros;

b) cost productie pentru bunuri produse de entitate;

c) valoare de aport(în urma evaluarii) pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social.

d) valoare justa pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit:

valoarea justa:suma pentru care activul poate fi schimbat de bunavoie între parti aflate în cunostinta de cauza în cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv;

costul de achizitie cuprinde:

pretul de cumparare;

taxe de import si alte taxe nedeductibile;

cheltuieli transport, ,manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitiei în cauza.

Nota! Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.

21. Componentele costului de productie:

a) costul de achizitie al materiilor prime si al materialelor consumabile;

b) cheltuielile directe:

- materialele directe

- energia în scopuri tehnologice

- manopera directa

- alte cheltuieli directe.

c) cota de cheltuieli indirecte alocata în mod rational.

d) exemple de costuri care nu sunt incluse în costul stocurilor:

- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri înregistrate peste limitele normal admise;

- cheltuielile de depozotare cu exceptia cazului în care acestea sunt necesare trecerii într-o noua faza de fabricatie;

- costurile de desfacere;

- regiile generale de administratie care nu sunt legate de aducerea stocurilor în forma si locul final.

22.Evaluarea la închiderea exercitiului a elementele de activ si datorii:

a) la sfarsitul exercitiului financiar, elementele de activ si pasiv de natura datoriilor se evaleaza si se reflecta în situatiile financiare la valoarea de intrare, puse de acord cu rezultatele inventarierii.

b) Diferentele în minus între valoarea de inventar si valoarea contabila neta a elementelor de activ:

b ) la activele amortizabile

- se înregistreaza ca o amortizare suplimentara (când deprecierea este ireversibila);

- se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare(când deprecierea este reversibila)

Nota! Elementele de activ se mentin la valoarea de intrare

b ) valorile mobiliare pe termen scurt

- cele tranzactionate pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi a tranzactiei;

- cele netranzactionate se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierderea de valoare;

b ) valorile mobiliare pe termen lung

- se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierderea de valoare;

b ) elementele monetare exprimate în valuta

- disponibilitati si alte elemente asimilate

- acreditive

- creante si datorii în valuta

Trebuie evaluate si raportate la cursul de schimb comunicat de BNR si valabil la încheierea exercitiului financiar.

Nota! Diferentele de curs valutar se înregistreaza, dupa caz, la venituri sau cheltuieli.

b ) Creantele si datoriile exprimate în lei a caror decontare se face în functie de cursul unei valute:

- se evalueaza similar ca la b4

- diferentele favorabile sau nefavorabile se înregistreaza la venituri sau cheltuieli, dupa caz.

b ) elementele nemontare achizitionatecu plata în valuta

● înregistrate la costul istoric (imobilizari, stocuri) trebuie raportate la cursul de schimb existent la data tranzactiei;

● înregistrate la valoarea justa trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent la data determinarii valorilor respective.

Nota!Elementele monetare sunt disponibilitatile banesti si activele(datoriile) de primit(platit) în sume fixe sau determinabile

c) pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele în plus între valoarea de inventar si valoarea contabila se înregistreaza se înregistreaza pe seama elementelor corespunzatoare de datorii;

23. Evaluarea elementelor monetare si nemonetare exprimate în lei, a caror decontare se face în functie de cursul unei valute:

a) elementele monetare(disponibilitati,acreditive, depozite) la cursul comunicat de BNR valabil la încheierea exercitiului;

b) elementele monetare exprimate în lei (creante, datorii) se evalueaza si raporteaza ca la a).

c) elementele nemonetare achizitionate cu plata în valuta:

c1) înregistrate la costul istoric se evalueaza la cursul de schimb de la data tranzactiei;

c2) înregistrate la valoarea justa se evalueaza la cursul existent la data evaluarii;

24. Evenimentele ulterioare datei bilantului:

a) sunt acele evenimente favorabile sau nefavorabile vcare au loc între data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare;

b) Situatii:

● se obtin informatii despre evenimente care avusesera loc la data bilantului(pot fi ajustate situatiile financiare);

●se obtin informatii despre evenimente petrecute ulterior datei bilantului, dar a caror prezentare este necesara pentru utilizatorii de informatii(se prezinta în notele explicative)

c) Informatii privind evenimentele ulterioare prezentate în notele explicative:

- natura evenimentului

- estimarea efectului financiar sau o mentiune ca o astfel de estimare nu poate fi facuta.

25. Exemple de evenimente ulterioare

a) care ajusteaza situatiile financiare

- rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului;

● impune ajustarea unui provizion deja recunoscut;

●recunoasterea unui nou provizion.

- insolventa unui client, ulterior datei bilantului

● confirma ca la data bilantului exista o pierdere aferenta unei creante comerciale;

● trebuie ajustata valoarea contabila a creantei comerciale.

b) evenimente care nu ajusteaza situatiile financiare

- diminuarea valorii de piata a valorilor mobiliare(între data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare)

26. Erorile contabile

a) corectarea erorilor contabile se face pe baza rezultatului reportat;

b) în cazul corectarii unei erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita înaintea oricarei repartizari de profit;

c) Exemplu de erori.

-efectele greselilor matematice;

- efectele gresilor de aplicare a politicilor contabile;

- ignorarii sau interpretarii gresite a fraudelor, evenimentelor.

Erorile:

a) Din punct de vedere contabil:

- sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse în situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare;

- rezulta din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza informatii credibile:

● care erau disponibile la momentul în care situatiile financiare aferente acelor perioade au fost aprobate spre a fi emise;

● care puteau fi obtinute în mod rezonabil si luate în considerare la întocmirea si prezentarea acelor situatii financiare

b) informatiile ce trebuie prezentate în notele explicative privind erorile

- informatii suplimentare cu privire la erorile constatate.

28) Activele imobilizate

a) Definitie

- sunt active generatoare de beneficii si detinute pe o perioada mai mare de un an;

- beneficii economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau echivalente de trezorerie catre entitate(Potentialul poate fi unul productiv, fiind parte a activelor de exploatare ale entitatii).

b) Evaluarea

b1) la costul de achizitie

b2) la costul de productie

● Nota:costul de achizitie, costul de productie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica trebuie redus cu ajustarile de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, în mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economica.

●durata de utilizare economica reprezinta durata utila de viata:

perioada în care un activ este prevazut a fi disponibil de catre o entitate;

numarul unitatilor produse sau a unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv

c) ajustari pentru deprecierea activelor imobilizate

imobilizarile fac obiectul ajustarilor de valoare, indiferent daca duratele lor de utilizare economica sunt limitate sau nu;

imobilizarile trebuie evaluate la cea mai mica valoare atribuila acestora la data bilantului(daca se estimeaza ca reducerea valorii acestora este performanta)

imobilizarile financiare se evalueaza la cea mai mica valoare atribuita acestora la data bilantului, daca se constata pierderi de valoare;

ajustarile de valoare trebuie înregistrate în contul de profit si pierdere si prezentate distinct în notele explicative, daca acestea nu au fost prezentate separat în contul profit si pierdere.

evaluarea la valori minime nu poate fi continuata daca nu sunt aplicabile motivele ajustarilor respective

d) informatii în notele explicative

se prezinta valoarea ajustarilor si motivele acestora în cazul activelor imobilizate care fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare;

- se prezinta în mod distinct ajustarile de valoare daca acestea nu au fost înregistrate separat în contul de profit si pierdere.

29) Recunoasterea imobilizarilor necorporale

a) Definitie:Un activ necorporal este un activ:identificabil, nemonetar, fara suport   material detinut pentru:

- utilizare în procesul de productie;

- furnizare de bunuri sau servicii pentru a fi închiriat tertilor;

- în scopuri administrative;

b) Este recunoscut în bilant

- daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate;
- costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

c) structura

- cheltuielile de constituire;

- cheltuielile de dezvoltare;

- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate;

- fondul comercial;

- alte imobilizari necorporale;

- avansurile si imobilizarile în curs de executie;

30) Cheltuielile de constituire

a) Definitie:sunt cheltuielile ocazionate de înfiintarea sau dezvoltarea unei entitati

b) Exemple:taxe si alte cheltuieli de înscriere si înmatriculare:

- cheltuielile privind emisiunea si vânzarea de actiuni si obligatiuni;

- alte cheltuieli legate de înfiintarea si extinderea activitatii entitatii;

c) posibilitati de imobilizare

- se pot imobiliza la "Aczive"(în acest caz trebuie amortizate în maxim 5 ani);

d) Restrictiile la distribuirea profitului

- nu se face nici o distribuire din profituri când cheltuielile de constituire nu au fost   integral amortizate;

- cu exceptia când suma dintre rezervele disponibile pentru distribuire si profitul reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor de constituire naemortizate.

e) informati în notele explicative

- sumele înregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în note.

31.Cheltuielile de dezvoltare

a) Definitie

Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii(sau a altor cunostinte) în scopul:

realizarii de produse sau servicii noi

sau îmbunatatite substantial

înaintea obtineriiproductiei de serie sau utilizarii

b) Exemple:

- proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare(folosirea intermediara a prototipului si modelelor)

- proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua

- proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot (care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru productia pe scara larga).

- proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, procesele, produsele sau serviciile noi sau îmbunatatite.

c) Informatii în notele explicative

- Sumele înregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în notele explicative.

32. Cheltuielile de dezvoltare

a) amortizare

- se face pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz;

- când durata contractului sau durata de utilizare depaseste 5 ani, trebuie prezentate motivele care au determinat-o(în notele explicative);

b) restrictii la distribuirea profitului

- nu se face nici o distribuire din profit:

●când cheltuielile de dezvoltare nu au fost amortizate integral;

● cu exceptia când suma dintre rezervele disponibile pentru distribuire si profitul reportat este cel putin cu cea a cheltuielilor neamortizate

c) Exemple(vezi 31b)

33.Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare

a) concesiunile, brevetele, licentele,marcile comerciale, drepturile si activele similarea reprezentând aport, achizitionate sau dobândite pe alte cai:

- se înregistreaza la imobilizarile necorporale atunci când contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare derminata pentru concesiune;

- amortizarea concesiunii se înregistreaza pe durata de utilzare a acesteia conform contractului;

- când contractul prevede plata unei chirii (si nu o valoare amortizabila), în contabilitatea entitatii care primeste concesiunea se reflecta cheltuiala privind chiria, fara a recunoaste imobilizarea necorporala.

.Evaluarea imobilizarilor necorporale

a) evaluarea la recunoastera initiala

- un activ necorporal se înregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie;

b)Evaluarea ulterioara

- cheltuielile ulterioare vor fi contabilizate, majorând costul activului necorporal atunci când este probabil ca:

● sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial;

●sa fie evaluate credibil .

Nota:

● un element necorporal raportat drept cheltuiala într-o perioada nu poate fi recunoscut nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.

● cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa cumpararea sau finalizarea acestuia se înregistreaza în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

c) evaluarea la data bilantului

- în bilant, activul necorporal se prezinta la valoarea de intrare diminuata cu ajustarile cumulate de valoare

d) evaluarea la iesirea din unitate

●un activ necorporal este scos din evidenta:

-la cedare;

- când nu se asteapta nici un beneficiu economic viitor din utilizarea sa ulterioara

●câstigurile

35. Exemplu privind capitalizarea cheltuielilor ulterioare efectuate cu un activ necorporal în costul acestuia (pe care îl majoreaza)

Cerintele pentru capitalizarea cheltuielilor ulterioare efectuate:

- pot fi evaluate credibil;

- permit activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial.

Exemple: ♣ "O fabrica de autoturisme concepe în cadrul departamentului de cercetare un schimbator de viteze care sa reactioneze la vocea conducatorului auto, cheltuind 8000 u.m. Proiectul îsi demonstreaza fezabilitatea , permitând autoturismului sa obtina beneficii viitoare peste performanta initiala"

Cheltuielile aferente proiectului de cercetare se capitalizeaza în cheltuieli de dezvoltare, înregistrându-se astfel:

"Cheltuieli de dezvoltare"="Venituri din productia de imobilizari necorporale

♣ " Departamentul de cercetare al unei întreprinderi dezvolta un nou produs , angajând cheltuieli în suma de 25.000 u.m. Întrucât proiectul de cercetare demonstreaza fezabilitatea tehnica si comerciala a produsului, cheltuielile aferente se capitalizeaza în brevete, astfel:

Brevete= Venituri din productia de imobilizari necorporale 25.000"

Exemplu privind cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal care nu se capitalizeaza în costul acestuia.

Exemple: ♣ "cheltuielile dupa achizitia sau finalizarea unui activ necorpral se înregistreaza în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate".;

♣" Departamentul de cercetare al unei întreprinderi concepe un produs nou care nu poate demonstra fezabilitatea tehnica si comercila. Întrucât cheltuielile generate de acest proiect nu îndeplinesc conditiile de capitalizare în imobilizari necorporale, se vor recunoaste cheltuieli ale perioadei"

Exemplu de înregistrari în contabilitate a cheltuielilor ulterioare efectuate cu un activ necorporal

a) când se capitalizeaza în costul activului respectiv(vezi 35)

b) când nu se capitalizeaza în costul activului respectiv(vezi 36)

38. Exemplu privind vânzarea unui activ necorporal si înregistrarea rezultatului vânzarii în contul de profit si pierdere:

♣ Facturarea vânzarii unei alte imobilizari necorporale

10190 "Debitori" 461=%

7583"Venit din vânz.activelor si alte op. capital"10000

4427"TVA colectata" 190

♣ Scaderea din gestiune a imobilizarii necorporale vândute:

% = 208"Alte imobilizari necorporale" 8000

2805 "Amortizarea altor imobilizari necorporale"  6000

Diferenta dintre veniturile din vânzare (1000 u.m.) si valoarea neamortizata a activului necorporal (inclusiv cheltuielile generate de cedare) în suma de 2000 u.m. reprezinta rezultatul vânzarii(profit de 8000 u.m.) care se înregistreaza în contul de profit si pierdere.

. Recunoasterea imobilizarilor corporale

a) Definitie:Imobilizarile corporale reprezinta active care:

- sunt obtinute de o entitate pentru a fi utilizate în productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;

- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an;

b) Categorii de imobilizari corporale:

- terenuri si constructii;

- instalatii tehnice si masini;

- alte instalatii, utilaje si mobilier;

- avansuri si imobilizari corporale în curs de executie.

c) Criterii de recunoastere

■ când valoarea contabila a unei imobilizari corporale tine cont de o pierdere de avantaje economice, cheltuielile ulterioare reconstituirii avantajelor economice viitoare la activul în cauza sunt capitalizate în costul acestui activ cu conditia ca valoarea contabila sa nu depaseasca valoarea recuperabila a bunului.

cheltuielile angajate pentru a înlocui sau a renova o componenta a unui activ sunt contabilizate în varianta achizitionarii unui activ distinct(ex: reînnoirea captuselii interioare a unui cuptor), iar activul înlocuit este scos din bilant(aceste componente se contabilizeaza ca active distincte pentru ca au durate diferite de viata).

40. Imobilizarile corporale detinute an baza unui contract de leasing

a) reflectarea în contabilitate

- în functie de natura contractului de leasing(stabilita potrivit legii) se aplica principiul prevalentei conomicului asupra juridicului;

b)informatiile ce trebuie prezentate în notele explicative în cazul leasingului financiar

41. Evaluarea imobilizarilor corporale

a) evaluarea la recunoasterea initiala

- o imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluta initial la costul sau determinat conform regulilor de evaluare, în functie de modalitatea de intrare în entitate.

b) evaluarea ulterioara

- costul reparatiilor efectuate în scopul asigurarii continue a imobilizarilor trebuie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este efectuata;

investitiile efectuate la imobilizarile corporale se capitalizeaza în costul acestora, când:

● au ca efect îmbunatatirea parametrilor tehnici initiali;

● obtinerea de beneficii viitoare suplimentare fata de cele estimate initial:

- direct, prin cresterea veniturilor

- indirect, prin reducerea cheltuielilor de întretinere si functionare

c) evaluarea la data bilantului

- o imobilizare trebuie prezentata în bilant la valorea de intrare mai putin ajustarile de valoare cumulate

d) evaluarea la iesirea din entitate

- o imobilizare trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci când nu se mai asteapta nici un beneficiu economic viitor din utilizarea sa ulterioara;

- câstigurile sau pierderile în urma cedarii sau casarii se determina ca diferenta între veniturile generate de scoaterea din evidenta si valoarea sa neamortizata inclusiv cheltuielile ocazionate ;

- câstigurile sau pierderile de mai sus se înregistreaza, dupa caz, ca venituri sau cheltuiala în contul de profit si pierdere.

42. Exemplu privind capitalizarea cheltuielilor ulterioare efectuate la imobilizarile corporale:

- investitiile care îmbunatatesc parametrii tehnici initiali

- duc la beneficii suplimentare viitoare fata de cele estimate initial:

●direct(cresterea veniturilor);

●indirect(diminuarea cheltuielilor de întretinere si functionare).

- adoptarea unor noi procedee care duc la diminuarea cheltuielilor de exploatare estimate initial;

- modernizarile unor componente ale activului care duc la cresterea calitatii produselor fabricate cu acest activ;

- modificarile care duc la cresterea duratei de viata sau la cresterea capacitatii activului;

- reparatiile unui echipament tehnologic în suma de 5000 u.m. care maresc performata acestuia peste nivelul initial estimat se înregistreaza:

"Echipamente tehnologice"=Furnizori" 5000

43. Un exemplu privind cheltuielile ulterioare efectuate la imobilizarile corporale care nu se capitalizeaza în costul acestora

Exemplu: costul reparatiilor efectuate în scopul asigurarii utilizarii continue a imobilizarilor corporale(care nu au ca rezultat cresterea performantelor initiale) se înregistreaza la cheltuieli:

"Cheltuieli cu reparatiile"="Furnizori" 5000

44. Doua exemple de înregistrare a cheltuielilor ulterioare efectuate la imobilizarile corporale în contul de profit si pierdere

- chetuielile efectuate pentru modernizarea unei componente a echipamentului tehnologic nu duc la cresterea calitatii produselor obtinute cu acesta(Cheltuieli=Furnizori 2000);

- departamentul de cercetare initiaza un proiect care urmareste cresterea capacitatii unui echipament tehnologic; proiectul nu poate demonstra fezabilitatea tehnica iar cheltuielile generate nu se pot capitaliza(ele afecteaza rezultatul perioadei).

45. Imobilizarile corporale în curs de execuâie inclusiv cele realizate în regie proprie

a) Definitie:

Imobilizarile corporale în curs de executie reprezinta investitiile neterminate efectuate:

● în regie proprie;

● în antrepriza

b) Evaluarea:

● se evalueaza dupa caz la :

- costul de productie;

- costul de achizitie.

● costul unei imobilizari corporale construit în regie proprie este determinat folosind aceleasi principii ca si pentru un activ achizitionat:

- daca entitatea produce active similare, în scopul comercializarii, în cadrul unor tranzactii normale, atunci costul activului este aceleasi cu costul de construire al activului destinat vânzarii;

- orice profituri interne sunt eliminate din costul activului;

- cheltuielile reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum si pierderile care au aparut în cursul constructiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul acestuia.

46. Amortizarea imobilizarilor corporale

a) Mod de determinare

● prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale;

● se calculeaza pe baza unui plan de amortizare:

de la data punerii în functiune a acestora;

pâna la recuperarea valorii lor de intrare;

conform duratelor de utilizare economica si conditiilor de utilizare a acestora;

● amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, închiriate sau în locatie de gestiune se calculeaza si înregistreaza în contabilitatea entitatii care le are în proprietate;

● terenurile nu se amortizeaza;

● investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, lacurilor, baltilor, iazurilor se recupereaza pe calea amortizarii, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioada hotarata de Consiliul de Administratie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului;

b) Regimuri de amortizare:

- amortizarea liniara;

- amortizarea degresiva;

- amortizarea accelerata.

Cedarea si casarea imobilizarilor corporale

câstigurile sau pierderile rezultate în urma cedarii sau casarii se determina ca diferenta între veniturile din vânzare si valoarea neamortizata a activului(inclusiv cheltuielile cu cedarea);

- se înregistreaza în contul de profit si pierdere, dupa caz(venit sau cheltuiala);

- înregistrarile contabile privind vânzarea unei imobilizari corporale:

48. Compensatiile de la terti în cazul distrugerii de imobilizari corporale

a) Exemple:

- sumele platite(de platit) de catre companiile de asigurare pentru depreciere sau pierderea unor imobilizari corporale cauzate de dezastre naturale, de furt;

- sumele acordate de guvern, în schimbul unor imobilizari corporale(ex:terenurile care au fost expropriate).

b) Înregistrarile contabile

deprecierea activelor se evidentiaza la momentul constatarii acesteia;

- se înregistreaza dreptul de a încasa compensatiile pe seama veniturilor în momentul stabilirii acestuia(conform contabilitatii de angajamente);

c) Exemplu de contabilizare a unei imobilizari corporale distruse pentru care se primeste o compensatie de la o terta parte:

● în debitul contului 671" Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare" se înregistreaza valoarea pierderilor din calamitati, expropieri de active în contrapartida cu conturile care reflecta activele imobilizate(211, 212, 213, 214, 231);

● în creditul contului 771" Venituri din subventii pentru evenimentele extraordinare si altele similare" se înregistreaza subentiile primite sau de primit din compensatiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare(5121, 5124, 445).

49. Regula alternativa de evaluare a imobilizarii corporale

a) Momentul:

- la sfârsitul exercitiului financiar, entitatile economice pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale, reflectând în contabilitate rezultatele acesteia;

b) Frecventa reevaluarii imobilizarilor corporale

- reevaluarilre trebuie facute cu suficienta regularitate;

- astfel încât valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului;

c) Informatiile generale ce trebuie prezentate în notele explicative privind reevaluarea imobilizarilor corporale

- valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare;

- valoarea diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentând costul istoric(la data bilantului) si, când este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.

Nota! Informatiile de mai sus se prezinta separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate.

50. Regula alternativa de evaluare a imobilizarilor corporale

a) Momentul:

- la sfarsitul exercitiului financiar;

b) Valoarea la care se poate face reevaluarea:

- la valoarea justa de la data bilantului;

c) Tratamentul amortizarii:

- recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului(metoda valorii brute), astfel încât valoarea contabila a activului, dupa reevaluare , sa fie egala cu valoarea sa reevaluata(activul este reevaluat prin aplicarea unui indice);

- amortizarea se determina eliminând din valoarea contabila bruta a activului (metoda valorii nete), amortizarea cumulata si ajustarile de valoare si se recalculeaza la valoarea reevaluata a activului(metoda utilizata pentru reevaluarea cladirilor).

51.Valoarea justa în contextul reevaluarii imobilizarilor corporale

52.Reevaluarea elementelor dintr-o grupa de imobilizari corporale

Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea în situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

53.Un activ dintr-o grupa de active care nu poate fi reevaluat caci nu exista o piata activa pentru acesta

Se prezinta în bilant la cost minus ajustarile de valoare

54.Diferenta dintre valoarea rezultata în urma reevaluarii imobilizarilor corporale si valoarea la cost istoric

a) prezentarea în bilant

Trebuie prezentata la rezerva din reevaluare ca un subelement distinct în "Capital si rezerve"

b) informatiile ce trebuie prezentate în notele explicative

♣ valoarea rezervei din reevaluare la începutul exercitiului financiar;

♣ diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul  exercitiului financiar;

♣ sumele capitalizate sau transferate întru-un alt mod din rezerva de reevaluare în cursul exercitiului financiar, prezentându-se natura oricarui astfel de transfer;

♣ valoarea rezervei din reevaluare la sfârsitul exercitiului financiar;

55 Tratamentul surplusului din reevaluare inclus în rezerva de reevaluare

♣ este capitalizat prin transferul direct la rezerve atunci când acest surplus reprezinta un câstig realizat;

♣ câstigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare;

♣ totusi, o parte din câstig poate fi realizata pe masura ce activul este folosit de entitate;

♣ în cazul de mai sus, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valorea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.

56.Tratamentul contabil privind rezultatele reevaluarii

a) daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza:

♣ ca o crestere a rezervei din reevaluare daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ;

♣ ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

b) daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza :

♣ ca o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva de reevaluare nu este înregistrat un surplus din reevaluare;

♣ ca o scadere a rezervei de reevaluare, cu minimul dintre valoarea rezervei si valoarea descresterii( eventuala diferenta ramasa neacoperita se înregistreaza ca o cheltuiala).

57.Informatii ce trebuie prezentate în notele explicative privind reevaluarea imobilizarilor corporale

♣elementele de imobilizari supuse evaluarii;

♣ metoda prin care s-au calculat valorile prezentate;

♣ elementul qfectat din contul de profit si pierdere;

♣ valoarea rezervei din reevaluare la începutul exercitiului financiar;

♣ diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul  exercitiului financiar;

♣ sumele capitalizate sau transferate întru-un alt mod din rezerva de reevaluare în cursul exercitiului financiar, prezentându-se natura oricarui astfel de transfer;

♣ valoarea rezervei din reevaluare la sfârsitul exercitiului financiar;

58.Vânzarea unei imobilizari corporale reevaluate

a) reflectarea în contabilitate

b) tratamentul rezervei din reevaluare în aceasta situatie

59. Reglementarile contabile privind imobilizarile financiare(Directiva a IV)

a) elemente de imobilizari financiare:

- actiunile detinute la entitatile afiliate;

- împrumuturile acordate entitatilor afiliate;

- interesele de participare;

- împrumuturile acordate entitatilor de care compania este legata în virtutea intereselor de participare;

- alte investitii detinute ca imobilizari;

- alte împrumuturi.

b) precizari privind elementele de imobilizari financiare

- în conturile de creante reprezentând împrumuturile acordate se înregistreaza sumele acordate tertilor în baza unor contracte,pentru care entitatea percepe dobânzi;

- la alte împrumuturi acordate tertilor se cuprind:garantiile, depozitele si cautiunile depuse de entitate la terti;

- creantele aferente contractelor de leasing financiar(precum si alte creante imobilizate cu o scadenta mai mare de un an ) vor fi prezentate în bilant la imobilizari financiare numai pentru partea cu scadenta mai mare de 12 luni(diferenta se va reflecta la creante).

c) evaluarea la recunoasterea initiala

- la costul de achizitie;

- valoarea determinata prin contractul de dobândire a acestora.

d) evaluarea la data bilantului:

- la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare

e) ajustari pentru pierderi de valoare

60) Reglementari contabile conforme cu Directiva a IV a CEE

a) regulile de revaluare alternative:

- reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului;

-amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata în doua modalitati(vezi întrebarea nr.5 privind tratamentul amortizarii în urma reevaluarii);

- valoarea din reevaluare va fi atribuita activului în locul costului de achizitie(productie)sau al oricarei valori atribuite înainte acelui activ(în cazul în care reevaluarea activului are loc ulterior recunoasterii initiale a acestuia) iar regulile de amortizare se vor aplica având în vedere valoarea determinata în urma reevaluarii.

b) reflectarea în situatiile financiare a categoriilor de active care sunt evaluate la valoarea justa

daca un activ este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte, trebuie reevaluate(cu exceptia situatiei când nu exista o piata activa pentru acel activ);

- daca un activ, dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat deoarece nu exista o piata activa pentru acesta, activul trebuie prezentat în bilant la cost minus ajustarile cumulate de valoare;

- daca valoarea justa a unei imobilizari corporale nu poate fi determinata prin referire la o piata activa, în bilant activul respectiv se reflecta la valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare

c) grupa de imobilizari corporale

- cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate în exploatarea unei entitati.

61. Instrumentele financiare:

orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate

62. Activul financiar ste orice activ care reprezinta:

a) trezorerie;

b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte unitati;

c) un drept contractual:

- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la alta entitate;

- de a schima active sau datorii financiare cu alta entitate în conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate

d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii:

- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa primeasca un numar variabil din propriile sale instrumente;

- un instrument financiar derivat care va fi sau poate sa fie decontat în alt fel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numar fix din instrumentele de capital ale entitatii

Nota:instrumentele de capital ale unitatii nu includ instrumentele care sunt ele insele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii

63.O datorie financiara este orice datorie care reprezinta:

a) o obligatie contractuala:

- de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati;

- de a schimba active sau datorii financiare cu alta unitate în conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate,

b) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii:

- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa livreze un numar variabil din propriile sale instrumente;

- un instrument financiar derivat care va fi sau poate sa fie decontat în alt fel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numar fix din instrumentele de capital ale entitatii

64) Caracteristicile pe care trebuie sa le considere contractele pentru a fi considerate active sau datorii financiare

Contractele bazate pe marfa care dau dreptul oricarei din partile contractante de decontare în numerar sau prin alte instrumente financiare se considera instrumente financiare derivate, cu exceptia cazurilor:

a)      acestea au fost încheiate si continua îndeplineasca cerintele asteptate ale entitatii privind cumpararea, vânzarea sau utilizarea produsului de baza;

b)      acestea au fost initial destinate altui scop;

c)      se asteapta ca acestea sa fie decontate prin livrarea marfii.

65)Instrumentele financiare care nu se evalueaza la valoarea justa:

a) instrumentelor financiare nederivate detinute pana la scadenta

b) împrumuturilor si creantelor generate de entitate si nedetinute înscopul tranzactionarii;

c) intereselor în filiale, întreprinderi asociate si asocieri în participatie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingenta într-o combinare de întreprinderi, precum si altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale si care, în concordanta cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaza diferit fata de alte instrumente financiare

66) Valorile care se au în vedere la determinarea valorii juste a instrumentelor financiare:

a) valoarea de piata pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica o piata credibila

b) valoare determinata cu ajutorul unor modele si tehnici de evaluare general acceptate pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu usurinta o piata credibila

Nota ! Daca valoarea de piata nu se poate determina cu usurinta pentru un instrument financiar, dar poate fi identificata cu usurinta pentru componentele sale sau pentru un instrument financiar, valoarea de piata poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar.

67) Tratamentul con tabil al modificarilor de valoare în cazul instrumentelor financiare evaluate la valoarea justa:

a) instrumentele financiare care se evalueaza la valoarea justa

- se evalueaza la valoarea justa numai datoriile care:

♣ detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare;

♣ instrumentelor financiare derivate.

b) tratamentul contabil al modificarilor de valoare

- modificarea valorii se include în contul de profit si pierdere(se face exceptie de la principiul prudentei)

- totusi , o astfel de modificare se include direct în capitalul propriu, într-o valoare de valoare justa, daca:

♣♣ instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire împotriva riscurilor

♣♣ modificarea de valoare se refera la o diferenta de schimb valutar aparuta la un element monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii într-o entitate straina.

Nota! Investitia neta într-o entitate straina reprezinta partea entitatii raportare din activele nete ale acelei entitati straine.

68) Modificarea valorii juste a instrumentelor financiare se reflecta într-o rezerva de valoare justa:

modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vanzare, altul decât un instrument financiar derivat, poate fi inclusa direct în capitalul propriu, în rezerva de valoare justa;

- rezerva de valoare justa se ajusteaza atunci când sumele înregistrate în aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evaluarii la valoarea justa;

- rezerva de valoare justa va râmâne evidentiata în contabilitate atâta timp cât sunt evidentiate în bilant instrumentele financiare carora le este aferenta.

69) Informatiile ce trebuie prezentate în situatiile financiare anuale când instrumentele financiare se evalueaza la valoarea justa(regula de evaluare alternativa) - ipotezele semnificative care stau la baza modelelor si tehnicilor de evaluare;

- pentru fiecare categorie de instrumente financiare se prezinta:

♣ valoarea justa;

♣ modificarile de valoare incluse direct în contul de profit si pierdere;

♣ modificarile de valoare incluse în rezerva justa.

- pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate se prezinta:

♣ informatii privind aria si natura instrumentelor;

♣ termenii si conditiile semnificative care pot afecta valoarea;

♣momentul si certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie.

- tabel care sa prezinte modificarile rezervei de valoare în cursul exercitiului financiar

70) Principiul prudentei

a) exemplu de situatie care constituie exceptie de la principiul prudentei, privind evaluarea instrumentelor financiare:?????

b) Reflectarea în contabilitate??????

71) Principalele momente si reguli de evaluare a activelor circulante?????

72) Regulile privind recunoasterea activelor circulante

- daca este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat în termen de 12 luni de la data bilantului;

- este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;

- este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.

73. Evaluarea activelor circulante la momentul intrarii

- se evalueaza la costul de achizitie sau de productie, dupa caz;

- ajustarile de valoare se fasc în vederea prezentarii activelor circulante la cea mai mica valoare de piata( sau în circumstante speciale, la o valoare minima atribuibila acestora la data bilantului).

74) Activele circulante

a) Principalele componente:

- stocuri , inclusiv valoarea valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmita factura;

- creante;

- investitii pe termen scurt;

-casa si conturi la banci.

b) Regulile de recunoastere de a elementelor componente ale activelor circulante în situatiile financiare????

75.Dprecierea activelor circulante pe categorii de elemente componente:

a) deprecierea stocurilor

- stocurile nu trebuie reflectate în bilant la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vânzarea lor;

- valoarea stocurilor se diminueaza pâna la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere;

- valoarea realizabila neta este pretul de vânzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, si costurile estimate necesare vânzarii.

b) deprecierea creantelor??????

c) deprecierea investitiilor pe termen scurt

- la sfârsitul exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii, se reflecta ajustari pentru pierderi de valoare, pe seama cheltuielilor;

- la sfârsitul exercitiului financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectatate se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza, dupa caz.

- la iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierdere de valoare se anuleaza.

d) casa si conturile la banci

la încheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor în valuta si a altor valori de trezorerie(titluri de stat în valuta, acreditive si depozite pe termen scurt în valuta), la cursul de schimb comunicat de BNR, valabil la data încheierii exercitiului , se înregistreaza în conturile de venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar.

76) Stocurile

a) definitie:stocurile sunt active circulante:

- detinute pentru a fi vândute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

- în curs de productie în vederea vânzarii în procesul desfasurarii normale a activitatii;

- sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite în procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

b) Elementele componente

- marfurile, bunurile pe care entitatea le cumpara în vederea revânzarii sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;

- materiile prime care participa direct la fabricarea produsului si se regasesc în produsul finit integral sau partial, fie în starea lor initiala, fie în starea transformata;

- materialele consumabile(materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasim, de regula în produsul finit;

- produsele :

♣ semifabricatele , adica produsele al caror proces tehnologic a fost terminat într-o sectie(faza de fabricatie) si care trec în continuare în procesul tehnologic al altei sectii(faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;

♣Produsele finite, adica produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare în cadrul entitatii, putând fi depozitate în vederea livrarii sau expedierii direct clientilor;

♣rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;

- animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel crescute si folosite pentru reproductie, animalele la îngrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie(lana, lapte si blana);

- ambalajele care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vândute care în mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii în conditiile prevazute în contracte;

- productia în curs de executie :

productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare;

produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate în întregime;

lucrarile si serviciile, precum si studiile în curs de executie sau neterminate

- bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignatie la terti

77.Evaluarea stocurilor la cele patru momente

a) la intrare:

- la costul de achizitie

- la costul de productie

b) la iesire:

- metoda primului intrat- primul iesit -FIFO

- metoda costului mediu ponderat - CMP

- metoda ultimul intrat- primul iesit- LIFO

c) la inventariere

d) la bilant

78) Elementele componente ale costului de achizitie si de productie

a) costul de achizitie:

- ???

b) costul de productie:

- cheltuielile directe aferente productiei:

♣materiale directe;

♣energie consumata în scopuri tehnologice;

♣ manopera directa;

♣ alte cheltuieli directe.

- cota de cheltuieli indirecta alocata în mod rational .

79.Metodele de determinare a costurilor stocurilor:

a) costul standard ia în consideratie nivelurile normale:

- ale materialelor si consumabilelor;

- manoperei;

- eficientei si capacitatii de productie;

Nota! Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate , daca este necesar, în functie de conditiile existente la un moment dat

b) identificarea specifica a costului:

- pentru stocurile care nu sunt fungibile;

- pentru bunurile si serviciile produse si destinate unor comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse;

- presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor;

- nu poate fi folosita în cazurile în care stocurile cuprind un numar mare de elemente , care sunt de regula fungibile.

Nota: Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge substantial unele de altele!

c)metoda pretului cu amanuntul

- se utilizeaza în comertul cu amanuntul;

- determina costul stocurilor cu articole numeroase si miscare rapida , care au marje similare;

- costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea marjei brute din pretul de vânzare a stocurilor;

- orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.

80. Care este valoarea la care trebuie prezentate stocurile în situatiile financiare

a) reflectarea în bilant:

- stocurile nu trebuie reflectate în bilant la o valoare mai mare decât valoarea care se obtine prin utilizarea sau vânzarea lor;

- valoarea stocurilor se diminueaza pâna la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere;

b) exemplu privind valoarea la care se prezinta un stoc de materii prime în situatiile financiare anuale si cum se înregistreaza ajustarile necesare pentru obtinerea acestor valori?????

81. Metoda costului standard ca metoda de determinare a costului stocurilor( vezi 79 a )

82. Exemplificati o situatie în care se poate utiliza metoda de identificare specifica a costurilor ?????

83. Metodele de evaluare a stocurilor la iesire:

a) sunt:CMP, FIFO, LIFO

b) Exemplifcarea uneia la alegere?????

84) Reglementari contabile privind stocurile

a) elemente din categoria stocurilor:

- marfurile;

- materiile prime;

- materialele consumabile;

-materialele de natura obiectelor de inventar;

- produsele:

♣ semifabricatele;

♣ produsele finite;

♣ rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;

- animalele si pasarile;

- ambalajele;

- productia în curs de executie;

b) Exemplu privind achizitia stocurilor

85. Principalele aspecte legate de evaluarea stocurilor la intrarea în entitate si la data bilantului.

a) la intrare:

- cost de achizitie;

- cost de productie.

b) la data bilantului:

- la valoarea realizabila neta

86) Diferentele între metoda LIFO si metoda FIFO

a) FIFO:

- bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achiztie sau productie al primei intrari;

- pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, în ordine cronologica.

b) LIFO

- bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari;

- pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior, în ordine cronologica.

87. Tratamentul contabil al diferentelor de pret între costul de achizitie sau productie si costul standard:

- diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.

- repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient K.

- k= (sold initial al dif. de pret +dif. pret aferente intrarilor în cursul perioadeicumulat de la începutul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta):

(sold initial al stocurilor la pret de înregistrare +valoarea intrarilor în cursul perioadei la pret de înregistrare, cumulat de la începutul exercitiului pâna la finele perioadei de referinta)

coeficientii de repartizare a dif. de pret se calculeaza pe grupe sau categorii de stocuri.

la sfârsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza la soldurile conturilor de stocuri, astfel încât aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau de productie, dupa caz.

diferentele de pret se înregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite , cât si asupra bunurilor ramase în stoc.

88.Metoda FIFO comparativ cu CMP

a) FIFO (vezi 86 a)

b) CMP:

- poate fi calculat periodic sau dupa fiecare receptie;

- costul se calculeaza pe baza mediei ponderate costurilor elementelor

similare aflate în stoc la începutul perioadei si a costului elementelor produse sau cumparate în timpul perioadei.

89. Metoda inventarului permanent si metoda inventarului intermitent

a) metoda inventarului permanent:

- se înregistreaza toate operatiile de intrare si iesire;

- se poate determina si cunoaste în orice moment stocurile, atât catitativ cât si valoric. b) metoda inventarului intermitent

- iesirile se stabilesc pe baza inventarieii si se înregistreaza în contabilitate la sfârsitul perioadei;

- iesirile se determina ca diferenta :(stoc initial +intrarile)-stocul final

c) Exemplu privind înregistrarea stocurilor prin cele doua metode

90. Valoarea realizabila neta

a) definitie:pretul de vânzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, si costurile estimate necesare vânzarii

b) se determina

- la data bilantului

91. Investitiile pe termen scurt:

a) elementele componente

- actiuni detinute la entitatile afiliate(ct 501-591)

- alte investitii pe termen scurt(505 +506 +508 - 595- 596- 598 +5113 +5114):

- obligatiunile emise si rascumparate;

- obligatiunile achizitionate

- alte valori mobiliare achizitionate în vederea obtinerii unui profit pe termen scurt

b) evaluare

♣la intrare:la costul de achizitie care este

- pretul de cumparare;

- valoarea stabilita potrivit contractelor.

♣ la iesire:

- FIFO, CMP, LIFO

♣ la inventariere:

- se determina deprecierile care se reflecta ca ajustari pentru pierderi de valoare pe seama cheltuielilor

♣ la bilant

- ajustarile pentru pierderi de valoare se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza dupa caz;

- la iesirea din entitate a investitii pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderi

de valoare se anuleaza

c) prezentare în situatiile financiare anuale

- la valoarea neta=valoarea de achizitie- ajustarea pentru pierdere de valoare.

92. Prezentare comparativa a evaluarii la data bilantului a investitiilor pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata si a celor neadmise cu înregistrarile contabile aferente:

a) evaluarea la data bilantului a investitiilor pe termen scurt admise la trnzactionare pe o piata reglementata;

b) evaluarea la data bilantului a investitiilor pe termen scurt neadmise la tranzactionare

c) înregistrarile contabile

93. Metodele de determinare a costului la iesirea din gestiune a valorilor mobiliare detinute de entitate pe termen scurt.(vezi 91 b)

94. Impactul alegerii unei metode de evaluare a costului de iesire din gestiune pentru valorile mobiliare pe termen scurt , detinute de entitate asupra informatiilor cuprinse în situatiile financiare anuale.??????

a) impactul asupra informatiilor reflectate de bilant

b) exemplu

95.Înregistrarea si evaluarea la data bilantului a creantelor si datoriilor cu decontare în valuta

- diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor în valuta la cursuri diferite fata de cele care au fost înregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate în situatiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar;

- atunci când creanta sau datoria în valuta este decontata în decursul aceluiasi exercitiu financiar care a survenit, întreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta în acel exercitiu;

- atunci când creanta sau datoria în valuta este decontata într-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta în fiecare exercitiu financiar, care intervine pâna în exercitiuldecontarii, sedetermina tinând seama de modificarea cursurilor de schimb

96.Evaluarea disponibilului în valuta la data bilantului

- la încheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilului în valuta, la cursul de schimb comunicat de BNR, valabil la data încheierii exercitiului financiar, se înregistreaza în conturile de venituri si cheltuieli din diferente de curs valutar.

- exemplu:

INTREBĂRI PRIVIND CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE sI PREZENTARE A SITUAŢIILOR FINANCIARE sI SI STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ

ACTIVELE CIRCULANTE ÎN VIZIUNEA IAS 2"STOCURI"

1. IAS 2 "Stocuri"

a) definitia stocurilor

Stocurile sunt active:

● detinute pentru a fi vândute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

● în curs de productie pentru a fi vândute în perioadele urmatoare;

● sub forma de materii prime si materiale consumabile, folosite pentru productia unor bunuri sau pentru realizarea unor servicii.

b) elemente care se includ la stocuri: toate stocurile reflectate în situatiile financiare întocmite în sistemul costului istoric, cu exceptia:

● productiei în curs de executie obtinuta în cadrul contractelor de constructie, inclusiv celor de prestari de servicii direct legate de acestea (IAS 11 - Contracte de constructie);

instrumentelor financiare (IAS 39 - Instrumente financiare: recunoastere si evaluare);

● stocurilor de produse agricole, forestiere, minereuri care apartin producatorilor atunci când sunt evaluate la valoarea realizabila neta, pe baza unor practici specifice fiecarui sector în parte.

2. Diferenta între notiunea de "valoare realizabila neta" si valoare justa în contextul IAS 2

a) "valoare realizabila neta" este pretul de vânzare estimat a fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea elementului de stoc, precum si a costurilor asociate vânzarii acestuia.

b) valoare justa este marimea la care stocul ar putea sa fie schimbat între parti informate si care cad de acord, diminuata cu costurile estimate pentru terminare si cu cele estimate si necesare, pentru realizarea unei astfel de vânzari.

3. Costul stocurilor

a) costul de achiziti care cuprinde

- pretul de cumparare;

- taxe de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care întreprinderea le poate recupera de la autoritatile fiscale);

- costuri de transport, manipulare si alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de produse finite, materiale si servicii.

Nota!

● reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achizitie.

● costurile de achizitie pot include diferentele de curs valutar care au aparut direct din achizitionarea recenta de bunuri facturate în valuta doar în acele cazuri rare care sunt permise prin tratamentul alternativ prevazut de IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar(aceste diferente de curs valutar se limiteaza doar la acelea care au rezultat dintr-o depreciere monetara accentuata împotriva careia nu exista nici un mijloc practic de acoperire a riscului si care afecteaza datorii care nu pot fi deconectate, rezultate din achizitia recenta a stocurilor).

b) costul de prelucrare care include:

- costurile direct aferente unitatilor produse, cum ar fi costurile cu manopera directa.

- regia de productie, fixa si variabila, alocata sistematic,generata de transformarea materialelor în produse finite.

c) Alte costuri se includ în costul stocurilor numai în masura în care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma si în locul în care se gasesc în prezent(de exemplu, poate fi adecvata includerea în costul stocurilor a regiilor sau costul proiectarii produselor destinate anumitor clienti).

4. Regia de productie

a) regia fixa de productie

- consta în acele costuri indirecte de productie care ramân relativ constante, indiferent de volumul productiei;

- exemple:: amortizarea, întretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor;

b) regia variabila de productie

- consta în acele costuri indirecte de productie care variaza direct proportional sau aproape direct proportional cu volumul productiei;

- exemple: t costurile indirecte cu materiile prime si materialele si cu forta de munca.

5. Alocarea regiei fixe de productie

- alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacitatii normale de productie.

- valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati de produs se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor active.

- regia nealocata este recunoscuta drept cheltuiala în perioada în care a aparut.

Nota!

● capacitatea normala de productie este productia estimata a fi obtinuta, în medie, de-a lungul unui anumit numar de perioade sau sezoane, în conditii normale, având în vedere si pierderea de capacitate rezultata din întretinerea planificata a echipamentului;

● stocurile nu trebuie sa fie evaluate la o valoare mai mare decât costul lor.;

● regia variabila este alocata fiecarei unitati de produs pe baza folosirii reale a facilitatilor productive.

● majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativa.(în aceste cazuri, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabila neta si aceasta valoare se deduce din costul produsului principal.)

6. Exemple de costuri care nu se cuprind în costul de productie al stocurilor, conform IAS2

a)         Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie înregistrate peste limitele normale admise;

b)         Cheltuieli de depozitare, cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de productie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricatie;

c)         Regii generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor în forma si în locul în care se gasesc în prezent; si

d)         Costuri de desfacere.

Nota!

În anumite circumstante, costul îndatorarii poate fi inclus în costul stocurilor(aceste circumstante sunt identificate prin tratamentul contabil alternativ permis IAS 23 Costul îndatorarii).

. Costul stocurilor unui prestator conform IAS 2

a) Evaluare(elemente componente):

- manopera

- si din alte costuri legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.

b) nu include:

- costurile cu personalul angajat în activitatea de desfacere si administratie ( sunt recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au loc).

8. Tehnicile de masurare a stocurilor,prezentate în IAS 2

a) metoda costului standard :

- ia în considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie;

- aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, în functie de conditiile actuale.

b) metoda pretului cu amanuntul :

este adesea folosita în comertul cu amanuntul pentru a masura costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare;

- costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vânzare al stocurilor;

- procentajul marjei brute utilizat ia în considerare stocurile al caror pret a fost redus sub pretul de vânzare initial;

- adesea este utilizat un procent mediu pentru fiecare departament.

9. Formulele de determinare a costului stocurilor

a) pentru elemente identificabile(care nu sunt fungibile)

● identificarea specifica a costurilor individuale presupune:

atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor;

acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse;

identificarea specifica nu poate fi folosita în cazurile în care stocurile cuprind un numar mare de elemente care sunt, de regula, fungibile.

b) pentru elemente neidentificabile(care sunt fungibile)

- metoda "primul intrat-primul iesit" (FIFO):

● presupune ca elementele oes din stoc în ordinea intrarii lor;

● elementele care ramân în stoc la sfârsitul perioadei sunt cele cumparate sau produse cel mai recent.

sau metoda costului mediu ponderat (CMP):

● calculeaza costul fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate în timpul perioadei.

● media poate fi calculata periodic sau dupa receptia fiecarei intrari, în functie de circumstantele în care se gaseste întreprinderea.

Nota! Tratamentul contabil alternativ, respectiv metoda "ultimul intrat, primul-iesit" (LIFO) nu mai este permisa de noua varianta a IAS 2.

10. Formulele de prezentare a costului stocurilor fungibile:

a) metoda "primul intrat-primul iesit" (FIFO):

Prin aplicarea acestei metode, stocul ramas la finele perioadei este de 1.050 unitati monetare.

b) metoda costului mediu ponderat (CMP):

Prin aplicarea acestei metode, stocul ramas la finele perioadei este de 1.011 unitati monetare

11. Valoarea realizabila neta

a) Definitie: Valoarea realizabila neta este pretul de vânzare estimat în conditiile normale de activitate, diminuat cu costurile necesare finalizarii lor, precum si cu costurile de vânzare.

Nota! Costul stocurilor nu este recuperabil daca aceste stocuri au suferit deteriorari, au fost uzate moral integral sau partial sau preturile lor de vânzare s-au diminuat.

b) estimarea valorii realizabile nete( ia în considerare scopul pentru care stocurile sunt detinute):

● valoarea realizabila neta a stocurilor ce urmeaza a fi livrate în baza unor contracte ferme pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii este pretul stabilit contractual

în situatia în care cantitatea contractata este mai mica decât cantitatea detinuta, valoarea realizabila neta a surplusului se va determina pornind de la preturile generale de vânzare practicate pe piata.

● valoarea materialelor si a consumabilelor folosite în productie nu este diminuata sub cost daca se estimeaza ca produsele finite în care urmeaza sa se încorporeze vor fi vândute pentru un pret mai mare sau egal cu costul lor( în caz contrar, costul materialelor aferente se diminueaza pâna la valoarea realizabila neta):

● pentru fiecare perioada ulterioara se efectueaza o noua evaluare a valorii realizabile nete.

Nota!

practica diminuarii valorii stocurilor sub cost, pâna la valoarea realizabila neta, este consecventa cu principiul conform caruia activele nu trebuie reflectate în bilant la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vânzarea lor;

● daca acele conditii care au determinat decizia de a diminua valoarea realizabila neta au încetat sa mai existe, atunci valoarea cu care s-a reflectat diminuarea se va storna, astfel încât noua valoare contabila a stocului sa fie egala cu cea mai mica valoare dintre valoarea de intrare si valoarea realizabila neta revizuita.