ROLUL BILANTULUI CONTABIL IN ANALIZA ACTIVITATII AGENTILOR ECONOMICI

CUPRINS

·   &nb 737h74h sp;   PREZENTAREA SOCIETATII

·   &nb 737h74h sp;   ANALIZA BILANTULUI CONTABIL

·   &nb 737h74h sp;   ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI

·   &nb 737h74h sp;   STUDIU DE CAZ

·   &nb 737h74h sp;   ANEXE

CAP. 2 REGLEMENTARI CONTABILE

ARMONIZATE CU DIRECTIVA A IV-A A COMUNITATILOR ECONOMICE EUROPENE SI CU STANDARDELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

Aceste reglementari se aplica incepand cu situatiile financiare ale anului 2000 de societatile comerciale cotate la Bursa de Valori Bucuresti, unele regii autonome, companii si societati nationale, alte intreprinderi de interes national, precum si unele categorii specifice de societati ce opereaza pe piata de capital, conform ordinului 94/20 februarie 2001.

Pentru judetul Valcea, au fost selectate 6 societati Alutus SA, Barreco SA, Baile Olanesti , Mopariv SA, Olanesti SA,Oltchim SA, Roti Auto SA Dragasani.

Pentru perioada 2001-2005, programul de implementare a reglementarilor este :

Reglementarile contabile cuprind:

·   &nb 737h74h sp;    Dispozitii generale

·   &nb 737h74h sp;    Reglementarile privind contabilitatea si situatiile financiare ale intreprinderii

·   &nb 737h74h sp;    Planul de conturi general

·   &nb 737h74h sp;    Formatul bilantului, contului de profit si pierdere, situatiei fluxurilor de trezorerie, situatiei modificarilor capitalului propriu si exemple de prezentare a notelor explicative

·   &nb 737h74h sp;    Exemplu de corespondenta a planului de conturi general cu formatul bilantului si contului de profit si pierdere

·   &nb 737h74h sp;    Explicarea unor termeni utilizati si colaterali acestora

FORMA BILANTULUI CONTABIL

Formatul cerut pentru bilantul contabil este urmatorul:

A.   Active imobilizate

1.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Imobilizari necorporale

2.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Imobilizari corporale

3.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Imobilizari financiare

B.    Active circulante

1.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Stocuri

2.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Creante

3.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Investitii financiare pe termen scurt

4.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Casa si conturi la banci

C.   Cheltuieli in avans

D.   Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an

E.    Active circulante nete, respectiv datorii curente nete

F.    Total active minus datorii curente

G.   Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

H.   Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

I.   &nb 737h74h sp;   Venituri in avans

J.   &nb 737h74h sp;  Capital si rezerve

I.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   Capital subscris

II.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;    Prime de capital

III.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Rezerve de evaluare

IV.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;    Rezerve

V.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   Rezultatul reportat

VI.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;    Rezultatul exercitiului financiar

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Formatul cerut pentru contul de profit si pierdere este urmatorul:

1.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Cifra de afaceri neta

2.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si productie in curs de executie

3.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Productia imobilizata

4.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Alte venituri din exploatare

5.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

6.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Cheltuieli cu personalul

7.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale

b) Ajustarea valorii activelor circulante

8.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Alte cheltuieli de exploatare

Profitul sau pierderea din exploatare

9.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Venituri din interese de participare

10.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din activele imobilizate

11.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Venituri din dobanzi

12.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante

13.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli similare

14.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Profitul sau pierderea din activitatea curenta

15.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Venituri extraordinare

16.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Cheltuieli extraordinare

17.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara

18.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Impozitul pe profit

19.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Alte categorii de impozite

20.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Rezultatul exercitiului financiar

21.   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; Rezultatul pe actiune:

-   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; de baza

-   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; diluat

SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

A.   Metoda directa

Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare:

·   &nb 737h74h sp;    Incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;

·   &nb 737h74h sp;    Incasarile in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;

·   &nb 737h74h sp;    Platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii;

·   &nb 737h74h sp;    Platile in numerar catre si in numele angajatilor;

·   &nb 737h74h sp;    Platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi identificate in mod specific in activitatile de investitii si de finantare;

Fluxurile de numerar din activitati si investitii:

·   &nb 737h74h sp;    Platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung;

·   &nb 737h74h sp;    Incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung;

·   &nb 737h74h sp;    Platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;

·   &nb 737h74h sp;    Incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;

·   &nb 737h74h sp;    Avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;

·   &nb 737h74h sp;    Incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.

Fluxurile de numerar din activitati de finantare:

·   &nb 737h74h sp;    Veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

·   &nb 737h74h sp;    Platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile intreprinderii;

·   &nb 737h74h sp;    Veniturile in numerar din emisiunea de obigatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi;

·   &nb 737h74h sp;    Rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;

·   &nb 737h74h sp;    Platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar

Fluxuri de numerar - total

Numerar la inceputul perioadei

Numerar la finele perioadei

B.    Metoda indirecta

Fluxuri de numerar din activitatile de exploatare:

·   &nb 737h74h sp;    rezultat net;modificarile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;

·   &nb 737h74h sp;    ajustari pentru elementele nemonetare si alte elemente incluse la activitatile de investitii sau de finantare.

Fluxurile de numerar din activitati de investitii

·   &nb 737h74h sp;    platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung

·   &nb 737h74h sp;    incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung;

·   &nb 737h74h sp;    platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;

·   &nb 737h74h sp;    incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;

·   &nb 737h74h sp;    avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;

·   &nb 737h74h sp;    incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.

Fluxuri de numerar din activitati de finantare:

·   &nb 737h74h sp;    veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

·   &nb 737h74h sp;    platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile intreprinderii;

·   &nb 737h74h sp;    veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi;

·   &nb 737h74h sp;    rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;

·   &nb 737h74h sp;    platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar.

Fluxuri de numerar - total

Numerar la inceputul perioadei

Numerar la finele perioadei

ANALIZA BILANTULUI

Analiza initiala a bilantului din declaratie este numai un proces al evaluarii bazat pe dovezi limitate prin verificarea concordantei dintre bilantul contabil cu registrele de contabilitate si daca aceste registre sunt tinute in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Abordarile ce pot fi utilizate variaza:

1.   &nb 737h74h sp; Se poate lucra de la coada la cap. Aceasta insemnand ca se poate incepe cu rezultatul final (bilantul contabil), se regasesc pasii contribuabilului pana cind se gasesc dovezile examinate.

2.   &nb 737h74h sp; In alt caz, se poate lucra direct de la contul ce reprezinta un numar in bilantul contabil pina la dovada ca suma este corecta.

3.   &nb 737h74h sp; In alte cazuri, soldul din cont poate fi verificat prin examinarea tranzactiilor ce au afectat contul.

Cifrele aratate in bilantul contabil al contribuabilului nu fac subiectul unei analize, reprezentata prin comparatiile dintre acestea, deoarece cifrele luate individual sunt relative si fara insemnatate. Aceleasi cifre dobandesc o credibilitate sporita daca sunt comparate intre ele, cu cifrele anterioare , cu cifrele corelate din declaratiile financiare si cu declaratiile din anii anteriori (exemple in Anexa nr.)

Controlul si analiza bilantului presupun verificarea urmatoarelor elemente de patrimoniu:

I. LICHIDITATI IN NUMERAR SI IN BANCA

a)   &nb 737h74h sp; In conturile de trezorerie (ct. 5311,512 etc.) si filele registrului de casa (respectiv soldul ultimei zile din luna, an) si extrasele de cont emise de banci, trebuie sa existe concordanta.

b)    Soldul contului 581 "Viramente interne" prin care se fac depunerile sau ridicarile de numerar in si din banca trebuie sa fie zero.

c)   &nb 737h74h sp; Chitantele, ordinele de plata intocmite trebuie sa reflecte plati catre persoane fizice si juridice care sa evidentieze activitatea societatii si nicidecum sa fie diverse cheltuieli personale ale patronului sau altor asociati.

d)    Sa se verifice vanzarea unui activ sau venit platit in avans de beneficiari , care s-a omis a fi inregistrat si calculat TVA aferent.

e)   &nb 737h74h sp; Verificarea conturilor de credite (tipul lor si termenul pentru care au fost acordate) si a dobanzilor pentru depozitele la termen ca venituri si respectiv plata dobanzilor restante

f)   &nb 737h74h sp;  Sa se verifice acreditivele in devize acordate furnizorilor interni precum si avansurile de trezorerie ridicate.

II.STOCURILE SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

a)   &nb 737h74h sp; Verificati daca metoda de evaluare a stocurilor este aceeasi pentru intreg exercitiul financiar si in conformitate cu metodele standardizate (preturi de achizitie, preturi standard, preturi de inregistrare).

b)    Se va verifica daca s-a efectuat inventarierea si daca au fost inregistrate plusurile si minusurile de inventar semnalate.

c)   &nb 737h74h sp; Verificati daca la iesirea din patrimoniu bunurile materiale se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea aceleasi metode pe intreg anul : metoda costului mediu ponderat, metoda primei intrari-primei iesiri (FIFO) sau a metodei ultimei intrari- primei iesiri (LIFO).

d)    Verificati daca soldul de inceput al exercitiului este acelasi cu cel de sfirsit al anului anterior.

e)   &nb 737h74h sp; Verificati daca in valoarea stocurilor de materii prime , materiale, marfuri sunt cuprinse atat adaosurile comerciale cat si de cheltuieli aferente (exemplu: importuri, marfuri, etc).

f)   &nb 737h74h sp;  Verificati determinarea productiei neterminate la finele perioadei prin utilizarea celor doua tipuri de inventar permanent sau intermitent.

g)   &nb 737h74h sp; Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, etc. se verifica constituirea de provizioane pe seama cheltuielilor.

III.IMPRUMUTURI CATRE SI DE LA ACTIONARI

a)   &nb 737h74h sp; Poate reprezenta un avans in bani de la societate catre actionar. Astfel de avansuri au loc in sume diverse de-a lungul unei perioade de timp, constituind suma finala. Numirea unui avans ca un imprumut nu il transforma automat in imprumut. Poate fi dividend. Orice cheltuiala efectuata de catre o societate in beneficiul personal al unui actionar poate rezulta din primirea de catre actionar in fapt a unui dividend. Deci problema care trebuie stabilita este daca avansurile in beneficiul actionarilor sunt intr-adevar imprumuturi sau impartirea dividendelor.

b)    Verificarea imprumuturilor acordate de persoane fizice societatilor si modul de restituire a acestora, daca se calculeaza dobanda, ce se inregistreaza pe cheltuielile societatii.

IV. DATORII DE PLATA

Se va face o analiza a datoriilor si creantelor societatii in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, actionari si diversi debitori.

a)   &nb 737h74h sp; Se vor analiza furnizorii, debitorii, avansurile acordate furnizorilor, atat la intern cat si la extern, precum si diferentele de curs valutar care pot conduce la inregistrarea unor provizioane din diferente de curs valutar.

b)    Se va verifica influenta fiscala inregistrata de evidentierea pe cheltuielile societatii a clientilor incerti si neincasati suportati din profitul societatii si a altor pierderi inregistrate.

c)   &nb 737h74h sp; Se vor evidentia obligatiile catre bugetul statului, prin verificarea constituirii acestora si inregistrarea si virarea corecta si la termenele prevazute de legislatia in vigoare. Astfel vor fi analizate urmatoarele aspecte:

Obligatii buget de stat:

1)   &nb 737h74h sp; Impozitul pe salarii - se vor verifica existenta darii de seama, calculul corect al impozitului aplicat salariilor, primelor de participare la profit, concediilor, virarea la termenele legale, calculandu-se majorari de intarziere pentru intarziere.

2)   &nb 737h74h sp; T.V.A. - se vor verifica:

-   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; exactitatea deconturilor de TVA si reflectarea in balanta de verificare;

-   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; nivelul cotelor aplicate in functie de activitatea desfasurata, exigibilitatea si scutirea de la plata acesteia;

-   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; corelatia dintre venituri si TVA pentru a determina veniturile neinregistrate sau TVA-urile uitate;

-   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; pentru plata cu intarziere se vor calcula majorari de intarziere.

3)   &nb 737h74h sp; Impozitul pe profit - se vor verifica:

-   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; declaratia privind impozitul pe profit (respectare termen de depunere si modalitate de calcul)

-   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; calculul impozitului pe profit si influentele diverselor cheltuieli nedeductibile fiscal (amenzi, penalitati, depasire cheltuieli protocol si sponsorizare, depasire actiuni sociale, minusuri de inventar, diverse pierderi de gestiune, clienti incerti suportati de societate, depasire de diurna, etc)

-   &nb 737h74h sp;   &nb 737h74h sp; facilitatile fiscale de care beneficiaza societatea privind reducerea impozitului pe profit - cu 50% pentru cei care incadreaza personal handicapat, proportional cu numarul acestora, cu 50 % pentru investitii din profitul net contabil al exercitiului financiar si cu 30 % pentru cei privatizati dupa metoda MEBO. In total reducerea nu poate depasi 50% din valoarea impozitului pe profit.

4)   &nb 737h74h sp; Impozite si taxe locale

5)   &nb 737h74h sp; Impozite pe dividende

6)   &nb 737h74h sp; Obligatii la bugetul asigurarilor sociale (CAS, pensie 3%, somaj 1% si 5%, fondul asigurarilor sociale 3%,4%,5%).

7)   &nb 737h74h sp; Fonduri speciale - 1% pentru risc si accidente

-1% tutun si alcool

-10% pentru publicitate

-2% sanatate, etc.

V. IMOBILIZARI - INVESTITII

Atunci cand sunt examinate conturile de investitii ar trebui analizate modificarile survenite intr-un an fiscal asa cum sunt ele inregistrate in evidenta.

a)   &nb 737h74h sp; Verificarea inregistrarii mijloacelor fixe la intrarea in patrimoniu la valoarea de intrare (respectiv costul de achizitie, costul de productie, valoarea actuala, valoarea de aport).

b)    Verificarea calculului corect al amortizarii, prin utilizarea aceleiasi metode de amortizare (liniara, degresiva sau accelerata) si a introducerii pe cheltuielile societatii dupa gradul de utilizare calculat.

c)   &nb 737h74h sp; Verificarea vanzarilor de mijloace fixe. Daca vanzarea s-a realizat cu profit sau pierdere pentru societate si influntele fiscale aferente.

d)    Vanzarile de proprietati catre actionari sub valoarea corecta de plata (chilipiruri) rezulta in momentul vanzarii unui dividend al destinatarului egal cu diferenta dintre pretul de achizitie si valoarea corecta de piata.

VI. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE

a)   &nb 737h74h sp;  Se vor verifica soldurile conturilor "Personal - remuneratii datorate" si "Avansuri acordate personalului", precum si calculul diverselor retineri din salarii (1% somaj, 3% pensia suplimentara, impozit pe salariu);

b)   &nb 737h74h sp; Verificarea incadrarii personalului respectiv cu contract de munca sau colaborare va conduce la stabilirea tuturor obligatiilor societatii legate de salarii fata de bugetul statului si cel al asigurarilor sociale si, implicit, majorarea cheltuielilor societatii;

c)   &nb 737h74h sp; Verificarea vechimii salariilor neridicate si constituirea acestora ca venituri exceptionale.

VII. VENITURI SI CHELTUIELI

Principalele elemente care formeaza veniturile unitatii patrimoniale sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat care se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contracte, care atesta transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor; executarea unor obligatii legale din partea tertilor; venituri din productia stocata, imobilizata, din vanzarea activelor, din diminuarea sau asimilarea provizioanelor. Ca urmare, inspectorul va controla:

-momentul inregistrarii veniturilor si totalitatea acestora;

-oportunitatea acestor venituri;

-influenta soldului creditor (cu semnul plus) sau soldului debitor (cu semnul minus) a veniturilor din productia stocata alaturi de celelalte venituri in cazul productiei pe stoc, respectiv productia neterminata inregistrata;

-creantele recuperate de societate daca sunt inregistrate ca alte venituri din exploatare;

-subventiile acordate de stat pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor precum si cele acordate pentru finantarea activitatii de cercetare si alte finantari, daca sunt inregistrare in veniturile din subventii de exploatare;

-se va verifica daca dobanzile aferente depozitelor bancare sau diferentelor de curs valutar sunt inregistrate ca venituri financiare, precum si veniturile din titluri de plasament, etc;

Cheltuielile unitatii patrimoniale reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru:

-cheltuielile cu personalul;

-consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate;

-cheltuielile exceptionale;

-amortizarile si provizioanele constituite;

-valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute.

a)   &nb 737h74h sp; Verificarile pe care controlul le va efectua se bazeaza pe faptul ca , cheltuielile trebuie sa se tina pe feluri de cheltuieli, dupa natura acestora si sa se reflecte activitatea desfasurata de societate si nu cea personala a actionarilor.

b)    Cheltuielile se inregistreaza in momentul producerii si nu pentru perioadele viitoare sau alt exercitiu financiar.

c)   &nb 737h74h sp; Trebuie controlata respectarea limitelor legale prevazute de actele normative in vigoare pentru cheltuielile de protocol si sponsorizare

d)    Se vor analiza acele cheltuieli exceptionale care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a societatii ce se refera fie la operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, perisabilitati si lipsuri de inventar, donatii si subventii acordate, precum si pentru sprijinirea activitatii sociale, culturale si sportive, pierderi din debitori diversi), fie la operatii de capital.

CONTUL PROFIT SI PIERDERI, REGULI CONTABILE SI FISCALE PRIVIND IMPOZITAREA PROFITULUI

1.   &nb 737h74h sp; Analiza structurala a contului "profit si pierderi"

Analiza structurala a categoriei economice "profit si pierderi" presupune descompunerea in elemente componente a acesteia, care se poate face din mai multe puncte de vedere.

Rezultatul exercitiului inaintea impozitarii (profit brut sau pierdere) nu este omogen, in compozitia sa intrand rezultate din activitati diferite. In fig. 1 se prezinta modul de formare a rezultatului exercitiului inaintea impozitarii pe baza datelor din contul de profit si pierdere.

Fig.1

Rezultatul exploatarii se determina ca diferenta intre veniturile din exploatare si cheltuielile de exploatare. Veniturile din exploatare sunt compuse din cifra de afaceri, veniturile din productia stocata, veniturile aferente productiei de imobilizari si alte venituri din exploatare.

Cheltuielile de exploatare includ toate cheltuielile aferente ciclului de exploatare (activitati de productie si de comercializare a marfurilor). In cazul in care productia stocata si productia imobilizata se evalueaza la costuri efective, veniturile aferente lor sunt egale cu cheltuielile, neinregistrandu-se profit. In aceasta situatie, rezultatul din exploatare este determinat de rezultatul aferent cifrei de afaceri, de diferenta dintre alte venituri din exploatare si alte cheltuieli de exploatare si de diferenta dintre veniturile din provizioane privind exploatarea (cand obiectul sau cauza care a generat constituirea provizionului nu mai exista) si cheltuielile cu provizioanele aferente exploatarii (pentru deprecierea stocurilor de materii prime, materiale, productie nedeterminata, produse finite, marfuri; pentru creante neincasate, clienti rau platnici sau aflati in litigiu; pentru deprecierea activelor imobilizate necorporale si corporale etc.).

Rezultatul financiar (profit sau pierdere) se calculeaza ca diferenta intre veniturile financiare si cheltuielile financiare.

Rezultatul curent al exercitiului (profit sau pierdere) se obtine insumand rezultatul exploatarii si rezultatul financiar. O alta modalitate de determinare a rezultatului curent al exercitiului este ca diferenta intre veniturile curente (venituri din exploatare plus venituri financiare) si cheltuielile curente (cheltuieli de exploatare plus cheltuieli financiare).

Rezultatul exceptional al exercitiului (profit sau pierdere) este un rezultat intamplator, neavand caracter de regularitate, asa cum este cazul pentru rezultatul curent al exercitiului. Rezultatul exceptional al exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale ale perioadei. In aceasta categorie se includ veniturile si cheltuielile legate de capital (cedarea de active) si aferente operatiunilor de gestiune (amenzi, penalizari, donatii, etc).

Rezultatul exercitiului inaintea impozitarii (profit brut sau pierdere) este format din rezultatul curent si rezultatul exceptional al exercitiului. Se mai poate determina ca diferenta intre veniturile totale (din exploatare, financiare si exceptionale) si cheltuielile totale (din exploatare, financiare si exceptionale).

Un indicator foarte important pentru aprecierea performantelor unui agent economic este si rezultatul exercitiului dupa impozitare, respectiv profitul net sau pierderea. In figura 2 se prezinta unul din modurile de structurare ale profitului net.

Rezultatul impozabil (fiscal) este diferit de rezultatul exercitiului inaintea impozitarii pentru ca se impun unele corectii. Astfel, se aduna cheltuielile care depasesc nivelul admis prin acte normative (de exemplu, cheltuieli de protocol, cheltuieli de transport,etc) si cele neadmise a se scadea din rezultatul impozabil (de exemplu, amenzi si penalitati, provizioane nedeductibile, etc.). Deci, se scad nu se impoziteaza deducerile fiscale cum sunt : rezervele legale, pierderile din anii precedenti, reducerea de impozit, stabilite prin acte normative, in cazul reinvestirii profitului, etc.

Rezultatul exercitiului dupa impozitare (profit net sau pierdere) este determinat ca diferenta intre rezultatul impozabil si impozitul pe profit. Pentru a explica modificarea rezultatului exercitiului inainte de impozitare si a profitului net se utilizeaza metoda balantiera.

Contul de Profit si Pierdere, in cadrul sistemului de baza (dezvoltat), permite stabilirea contului de rezultate intermediare sau a situatiei soldurilor intermediare ale gestiunii.

Prezentarea contului de rezultate avand la baza structurarea activitatii unui agent economic in activitati de exploatare, financiare si exceptionale permite formarea, pe baza informatiilor din acest document de sinteza contabila, a unor marimi valorice ce caracterizeaza comportamentul economic al unui agent economic numite solduri intermediare de gestiune. In fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri, numite si marje, ce pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatilor unui agent economic.

Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune (S.I.G.) este, in practica contabila europeana, de data relativ recenta si impusa, indeosebi, de doua cerinte majore: analiza economico-financiara a agentului economic plecand de la datele contabile, in general, si de la documentele contabile de sinteza, in special, si functionarea contabilitatii nationale. Privite din perspectiva contabilitatii nationale, soldurile intermediare de gestiune sunt considerate un instrument esential al uniformizarii continutului informatiei la nivel microcontabil si puntea de legatura intre acest nivel si conturile nationale.

Fig.2

In practica unor astfel de tari stabilirea soldurilor intermediare de gestiune are un caracter obligatoriu. La noi in tara institutiile de normalizare contabila nu au prevazut obligativitatea intocmirii unui document care sa redea soldurile intermediare de gestiune si nici nu au lasat la dispozitia agentilor economici o asemenea optiune. Totusi, structura contului de profit si pierderi acceptata in tara noastra permite intocmirea soldurilor intermediare de gestiune raspunzand astfel nevoilor agentilor economici in analiza economico-financiara cat si functionarii Sistemului Conturilor Nationale, una din finalitatile reformei contabile din tara noastra.

Modul de prezentare a contului de rezultate poate diferi, el fiind o sinteza a fluxurilor economice degajate de agentul aconomic. Situatia prezentata de contul rezultat arata modul in care a fost gestionat agentul economic.

Contul de rezultate al societatii "X" se prezinta astfel :

Prima constatare ce se desprinde din studierea contului de rezultate este daca agentul economic a incheiat perioada de gestiune cu profit sau pierdere. Se pot determina, in anumite limite, structurile veniturilor si cheltuielilor, cu stabilirea ponderilor ce le detin veniturile sau cheltuielile de exploatare, financiare, exceptionale in totalul veniturilor si cheltuielilor.

Prezentarea contului de rezultat se poate face intr-o forma mai expresiva si poate mai interesanta din punct de vedere al informatiei financiare si economice si anume sub forma soldurilor intermediare de gestiune - S.I.G. Structura normala a S.I.G. se poate observa din tabelul A.

Un astfel de tabel prezinta o cascada de solduri (marje de acumulare) prin care se determina formarea rezultatului net al unui exercitiu financiar sau al oricarei perioade dorite. Soldurile (marjele) rezulta prin calcule in cadrul tabelului.

Pentru a usura prezentarea rezultatelor comparative in mai multe exercitii financiare tabelul soldurilor intermediare de gestiune se desfasoara pe verticala, dupa cum se prezinta in tabelul B.

Tabel A

Tabel B

SOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE

-MII LEI-

In cele ce urmeaza, incercam o prezentare a soldurilor intermediare de gestiune si a semnificatiei pe care o au. De asemenea, cu ajutorul datelor furnizate de soldurile intermediare de gestiune, dar si de bilant, vom determina o serie de indicatori (rate) ai rezultatelor financiare, eficientei economice a agentului economic.

a)    Marja comerciala este un indicator de rentabilitate a activitatii comerciale. Acesta se calculeaza ca diferenta intre vanzarile de marfuri si costul de achizitie a marfurilor vandute :

Venituri din vanzarile marfurilor

= Marja comerciala

·   &nb 737h74h sp;    De asemenea, el este indicatorul fundamental al activitatii comerciale de vanzare de marfuri.

·   &nb 737h74h sp;    Indicatori (rate) :

Rata marjei 1 = Marja comerciala 57.632 = 43,38

Vanzari de marfuri 132.832

Rata marjei 2 = Marja comerciala 57.632 = 76,63

Cost cumparare 75.200

Rata rotirii stocurilor = Cost marfuri vandute = 75.200 = 2

Stoc marfuri 35.281

b) Productia exercitiului - reprezinta productia vanduta, stocata sau nu si imobilizata.

·   &nb 737h74h sp;    Se calculeaza prin insumarea productiilor realizate de agentul economic.

+ 701 - Venituri din vanzarea produselor finite

+ 702 - Venituri din vanzarea semifabricatelor

+ 703 - Venituri din vanzarea produselor reziduale

+ 704 - Venituri din lucrari si servicii prestate

+ 705 - Venituri din studii si cercetari

+ 706 - Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

+ 708 - Venituri din activitati diverse

711 - Venituri din productia stocata

+ 721 - Venituri din productia de imobilizari necorporale

= Productia exercitiului

Nota : Productia exercitiului prezinta un inconvenient, acela al neomogenitatii evaluarii. Daca productia vanduta este evaluata la pret de vanzare, productia stocata si imobilizata este evaluata la cost de productie. Cu tot acest inconvenient, productia exercitiului reflecta mai bine realitatea decat cifra de afaceri.

c) Valoarea adaugata - reprezinta crearea sau marirea valorii pe care agentul economic, prin activitatea curenta, o aduce bunurilor sau serviciilor achizitionate de la terti.

·   &nb 737h74h sp;    Aceasta se calculeaza ca diferenta intre marja comerciala, la care se adauga productia exercitiului si cheltuielile cu materii prime si materiale, si cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti:

+ Marja comerciala

+ Productia exercitiului

- 601 - Cheltuieli cu materiale consumabile

- 602 - Cheltuieli privind obiectele de inventar

- 603 - Cheltuieli privind baracamentele si amenajarile provizorii

- 604 - Cheltuieli privind materialele nestocate

- 605 - Cheltuieli privind energia si apa

- 606 - Cheltuieli cu animalele si pasarile

- 608 - Cheltuieli privind ambalajele

- - Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

= Valoarea adaugata

·   &nb 737h74h sp;    Valoarea adaugata calculata reprezinta valoarea adaugata bruta. In cazul in care se doreste o determinare mai exacta a aportului agentului economic ca indicator sintetic al activitatii, se recomanda calcularea valorii adaugate nete. Diferenta dintre cele doua este data de cheltuielile cu amortizarea, scaderea lor din valoarea calculata anterior duce la obtinerea valorii adaugate nete.

·   &nb 737h74h sp;    Valoarea adaugata poate fi privita si dintr-un alt punct de vedere, ca reprezentare a totalului recompensarii factorilor de productie:

- plati efectuate sau de efectuat catre personal (salarii + asigurari sociale);

- plati efectuate sau de efectuat catre stat (impozite si taxe);

- plati efectuate sau de efectuat pentru credite (cheltuieli financiare);

- plati efectuate sau de efectuat catre grup si asociati (dividende);

- sume la dispozitia agentului economic (profit nerepartizat, fonduri de dezvoltare, amortizare).

·   &nb 737h74h sp;    Indicatori :

Rata valorii adaugate = Valoare adaugata = 1.934.672 = 63,41

Productia exercitiului 3.051.000

Randamentul echipamentului = Valoare adaugata = 1.934.672 = 943 %

Mijloace fixe 5.205.100

Productivitatea muncii = Valoarea adaugata = 1.934.672 = 1.289

Nr. Mediu salariati 150

n   &nb 737h74h sp; specifici recompensarii factorilor de productie :

Personal = Cheltuieli personale = 78.000 = 40,31%

Valoare adaugata 1.934.672

Stat = Impozite + taxe = 315.000 = 16 %

Valoare adaugata 1.934.672

Grup si asociati = Dividende distribuite = 180.200 = 9,31%

Valoare adaugata 1.934.672

Agent economic = Autofinantare = 135.000 = 6,97%

Valoare adaugata 1.934.672

Pentru toti acesti indicatori se foloseste valoarea adaugata bruta.

d) Excedent brut de exploatare (ERE) sau insuficienta bruta de exploatare (IBE) - reprezinta sursele la dispozitia agentului economic obtinute din exploatare, pentru mentinerea si dezvoltarea activitatii, pe de-o parte si remunerarea capitalurilor angajate, pe de alta parte.

·   &nb 737h74h sp;    Se calculeaza ca diferenta intre valoarea adaugata la care se adauga subventiile primite si cheltuielile cu impozitele, taxele si cheltuielile cu personalul :

+ Valoarea adaugata

+ 741 = Venituri din subventii de exploatare

- 63 = Cheltuieli cu impozitele , taxele si varsamintele asimilate

Excedent brut de exploatare / insuficienta bruta de exploatare

·   &nb 737h74h sp;    EBE - reprezinta resursa fundamentala pe care un agent economic o obtine regulat din ciclul de exploatare. Este resursa bruta produsa de capitalul economic al agentului economic, fiind independenta de politica financiara.

Este indicator cheie al starii de sanatate a agentului economic.

·   &nb 737h74h sp;    Indicatori :

Rata repartizarii primare =   EBE = 1.407.472 = 72 %

Valoare adaugata 1.934.672

Rata rentabilitatii capitalurilor investite = EBE = 1.407.472 = 759

Capital propriu 185.200

e) Rezultatul din exploatare - reprezinta performanta industriala sau comerciala a agentului economic fara a tine seama de politici financiare, fiscale, de investitii, de distributie.

·   &nb 737h74h sp;    Se calculeaza ca diferenta intre EBE la care se adauga veniturile din provizioane si alte venituri din exploatare si IBE la care se adauga cheltuielile cu amortizarile si alte cheltuieli de exploatare:

EBE/IBE

+ 781 - Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

75 - Alte cheltuieli de exploatare

- - Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele

Rezultat din exploatare

Fiind calculat fara a tine seama de impozit, nu reprezinta in totalitate capacitatea beneficiara a agentului economic.

·   &nb 737h74h sp;    Indicatori:

Rata rezultatului din exploatare = Rezultat din exploatare = 1.391.577 = 43,7%

Cifra de afaceri 3.182.832

f) Rezultat curent al exercitiului - reprezinta rezultatul curent ce provine din activitatea normala, obisnuita a agentului economic.

·   &nb 737h74h sp;    Se calculeaza ca diferenta dintre rezultatul din exploatare (daca este profit) la care se adauga veniturile financiare si rezultatul din exploatare (daca este pierdere) la care se adauga cheltuielile financiare :

Rezultat din exploatare (profit/pierdere)

+ 76 - Venituri financiare

+ 786 - Venituri financiare din provizioane

- 66 - Cheltuieli financiare

= Rezultat curent al exercitiului

·   &nb 737h74h sp;    Acest rezultat a fost statuat pentru prima data in directiva a IV-a a C.E.E si permite, totodata, compararea performantelor agentului economic in timp.

g)   &nb 737h74h sp; Rezultat exceptional - reprezinta rezultatul exceptional ce provine din activitati exceptionale (intamplatoare) ce nu fac parte din activitatea curenta. Aceasta se calculeaza ca diferenta dintre veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale :

+ 77 Venituri exceptionale

Venituri exceptionale din provizioane

- 67 - Cheltuieli exceptionale

= Rezultat exceptional

h)   &nb 737h74h sp; Rezultatul exercitiului - reprezinta profitul net sau pierderea cu care se incheie o perioada de activitate a agentului economic. Acest indicator se calculeaza ca diferenta intre rezultatul curent la care se adauga rezultatul exceptional (daca este profit) si impozitul pe profit la care se adauga rezultatul exceptional (daca este pierdere).

+ Rezultat curent

= Rezultatul exercitiului

Rezultatul net este important pentru intreprinzatori, pentru ca rasplateste riscurile asumate prin capitalul depus.

Toate aceste date oferite de S.I.G., impreuna cu indicatorii ce rezulta din bilant si situatii financiare cash-flow, tablou de finantare ofera o situatie sintetica a activitatii si sanatatii agentului economic. In conditiile unei piete concurentiale, cunoasterea la timp a tuturor acestor informatii poate usura luarea unei decizii, care, altfel, ar putea fi mult ingreunata, cu consecinte din cele mai grave pentru agentul economic.

In incheiere, dorim sa subliniem faptul ca aceasta munca de analiza este mult usurata, in situatia in care se foloseste informatica, fie ca rapoartele de tip S.I.G. se gasesc integrate in programele de contabilitate, fie prin programe de analiza financiara specifice.

2.   &nb 737h74h sp; Reguli contabile si fiscale privind impozitarea profitului

Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu principiile impunerii fiscale. De aceea, trebuie facuta o distinctie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121 "Profit si pierdere" inainte de impozitare.

Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit conform regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile).

Relatia dintre cele doua marimi poate fi definita principial astfel :

Rezultat = Rezultat + Diferentele + Diferentele

fiscal contabil permanente temporare

Diferentele permanente sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. Ele se ivesc inlauntrul exercitiului financiar in cauza.

Diferentele temporare sunt elemente reintegrabile in rezultatul fiscal al exercitiului dar care vor fi deduse ulterior sau elemente care sunt deduse din rezultatul exercitiului care vor fi impozabile ulterior.

Aceste diferente se explica prin decalajul intre exercitiul in care se include anumite elemente de cheltuieli si venituri in calculul rezultatului fiscal si exercitiul in care se include in rezultatul contabil. Ele se ivesc intr-un exercitiu si se resorb ca urmare a unuia sau mai multor exercitii ulterioare.

Diferentele temporare genereaza impozite amanate. De asemenea, subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate genereaza si se inscriu in sfera impozitelor amanate.

Prezenta diferentelor temporare impune folosirea a doua metode de impozitare a rezultatului :

-metoda impozitului exigibil

-metoda impozitului amanat sau a repartizarii impozitului

Metoda impozitului exigibil - cheltuiala contabila a exercitiului este egala cu suma impozitelor exigibile. Incidenta eventuala a diferentelor temporare este mentionata unitar in anexa la bilantul contabil.

Metoda impozitului amanat - se regaseste la randul sau in urmatoarele structuri contabile:

·   &nb 737h74h sp;    Diferentele temporare sau impozitul reportat, potrivit careia cheltuiala fiscala a exercitiului cuprinde :

n   &nb 737h74h sp; volumul impozitelor exigibile:

n   &nb 737h74h sp; incidenta diferentelor temporare provenita din exercitiile anterioare sau reportate asupra exercitiilor viitoare;

n   &nb 737h74h sp; ajustarea soldurilor de impozit reportate, daca este cazul, care figurand in bilant genereaza modificarea procentelor de impozitare sau de creare de noi impozite.

Impozitele amanate atasate pot fi active sau pasive.

·   &nb 737h74h sp;    Subventiile pentru investitiile primite, pentru suma neta ramasa de integrat la rezultatul fiscal. Impozitele amanate atasate sunt pasive.

·   &nb 737h74h sp;    Provizioanele reglementate care au fost constituite pentru a beneficia de dispozitiile fiscale de favoare, la care se cunoaste data reintegrarii in rezultat de o maniera precisa. Impozitele amanate sunt pasive.

Pentru a da o imagine fidela patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute, trebuie respectate principiile prevazute la pct. 23 din regulamentul de aplicare a Legii 82/1991.

In acest sens, se vor constitui provizioane pentru riscuri si cheltuieli, respectiv pentru deprecieri constatate cu ocazia inventarierii, in conformitate cu prevederile pct. 44, 60, 85 si 94 din regulament, indiferent de regimul de deductibilitate a acestora.Referitor la principiul independentei exercitiului financiar, se va avea in vedere ca, potrivit prevederilor pct. 95 din regulament, cheltuielile unitatii patrimoniale reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru anul incheiat. In acest scop, in cheltuielile exercitiului financiar trebuie cuprinse si consumurile de prestatii pentru care nu au fost primite inca facturile de la furnizori (evidentiate in creditul contului 408 "Furnizori - facturi nesosite"), cota cheltuielilor inregistrate in avans, aferenta exercitiului financiar (evidentiata in contul 471 "Cheltuieli inregistrate in avans "), precum si dobanzile de platit, care se vor evidentia in creditul contului 168 " Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate" si, respectiv, a conturilor 5186 " Dobanzi de platit", dupa caz.

Potrivit prevederilor pct.100 din regulament, veniturile se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care sa ateste transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor.

In veniturile exercitiului financiar trebuie cuprinse si livrarile de bunuri, prestarile de servicii, executarile de lucrari, pentru care, desi s-a efectuat transferul de proprietate, nu s-au intocmit facturile corespunzatoare (din debitul contului 418 "Clienti - facturi de intocmit"), cota veniturilor inregistrate in avans aferenta perioadei (din contul 472 "Venituri inregistrate in avans"), precum si dobanzile de incasat (din debitul conturilor 2678 "Dobanzi aferente creantelor imobilizate" si, respectiv 5187 " Dobanzi de incasat", dupa caz).

STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA BILANTULUI CONTABIL CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA LA S.C. ALFA S.A.

Analiza situatiei financiare la nivel microeconomic are ca obiect studierea modului de realizare a autofinantarii in conditiile autonomiei decizionale, asigurarea integritatii patrimoniului unui agent economic, realizarea unui raport optim intre mijloacele economice ale acestuia, precum si a realizarii normale a relatiilor financiare cu alti agenti economici.

Situatia financiara a unui agent economic se poate analiza pe baza urmatoarelor documente financiar-contabile:

è  bugetul de venituri si cheltuieli;

è  bilantul contabil si anexele acestuia;

è  datele din evidenta analitica financiar-contabila si de gestiune.

Problemele de baza ale analizei financiar-contabile a unui agent economic se refera in principal la urmatoarele:

n   &nb 737h74h sp; analiza activelor sau a elementelor patrimoniale imobilizate si circulante;

n   &nb 737h74h sp; integritatea patrimoniului prin : rezultatele evaluarilor, ale inventarelor, reducerea volumului de pierderi produse de lipsuri la unele valori materiale;

n   &nb 737h74h sp; analiza surselor financiare de acoperire a activelor precum: marimea si structura capitalurilor, fondul de rulment, sursele asimilate surselor proprii (provizioane), existenta surselor atrase, a surselor imprumutate;

n   &nb 737h74h sp; analiza echilibrului financiar al agent economic prin : analiza raportului dintre activele circulante si fondul de rulment al societatii, a capacitatii de piata si lichiditati;

n   &nb 737h74h sp; analiza eficientei utilizarii patrimoniului si a capitalului, analiza vitezei de rotatie a activelor circulante, etc.

Metodologia de analiza a situatiei financiare cu ajutorul datelor din bilantul contabil se bazeaza pe corelatiile existente intre elementele patrimoniale aflate in activul bilantului sub forma de mijloace economice de care dispune agentul economic in vederea realizarii obiectului sau de activitate si, respectiv, in pasivul bilantului, sub forma de surse financiare necesare activelor imobilizate si circulante.

De asemenea, cand se face analiza pe baza de bilant, trebuie avuta in vedere structura acestuia pe grupe de activ si pasiv; astfel se poate efectua:

è  analiza pe orizontal, care se refera la corelatiile dintre active si pasive, adica corelatia dintre mijloacele economice si sursele lor de formare. Acest tip de analiza evidentiaza masura in care activele imobilizate si circulante s-au format pe baza surselor financiare existente in pasivul bilantului;

è  analiza pe verticala, care se refera la structura grupelor, a capitalurilor, a posturilor si elementelor;

è  analiza combinata, care se efectueaza pe orizontala si pe verticala, cu ajutorul ratelor.

Pentru efectuarea analizei financiar-patrimoniale a agentului economic ALFA S.A. se vor folosi datele din bilantul contabil incheiat la data de 31.12.1998 prezentat in Anexa nr.1.

Astfel, vom analiza mai intai mijloacele economice existente in patrimoniul societatii comerciale mentionate mai sus.

1.   &nb 737h74h sp; ANALIZA MIJLOACELOR ECONOMICE

Dupa cum se stie, mijloacele economice sau elementele patrimoniale directe sunt formate din : activele imobilizate si activele circulante, care sunt folosite in activitatea de productie si realizare a bunurilor obtinute de catre societatea comerciala, acestea fiind aranjate in bilant in ordinea inversa a lichiditatii lor, fiind grupate totodata si in functie de modul la care participa la circuitul economic.

Cu ajutorul indicilor se analizeaza evolutia mijloacelor economice in dinamica, analiza abaterilor fata de perioada precedenta, a structurii acestora si a raportului de echilibru si de proportionalitate dintre diferite categorii de active.

Datele necesare analizei economico-financiare se prezinta in tabelul nr.

TABEL nr. 1

-Mii lei -

Se calculeaza astfel, urmatorii indicatori prezentati in tabelul nr. 2:

Din datele prezentate in tabelul nr. 1, se constata o crestere a activului cu 141 %, ceea ce reflecta o dinamica redusa a activelor societatii in conditiile unei rate mai ridicate a inflatiei.

Pentru a aprecia insa aceasta crestere, este necesar sa se scoata in evidenta grupele de baza care au contribuit la cresterea cu 141,06%; astfel se observa ca activele imobilizate au crescut fata de anul precedent doar cu 105,15%, mijloacele fixe au crescut doar cu 103,88%, in timp ce activele circulante au crescut cu 195,46%.

In comparatie cu aceste cresteri, se poate aprecia ca si cifra de afaceri a crescut destul de mult, adica cu 209,85%, dar nu suficient daca tinem seama ca in anul 1998 indicele a inregistrat valoarea de 241,65%.

De asemenea, se constata ca activele imobilizate au crescut putin, fata de activele circulante care s-au dublat, aceasta situatie aratand ca societatea are multe stocuri de valori materiale.

Analizand rezultatele obtinute pe baza ratelor specifice (a indicilor), se constata, dupa datele prezentate in tabelul nr. 2, urmatoarele:

n   &nb 737h74h sp; Raportul dintre activele circulante si imobilizari a crescut de la 0.65 la 1.21, ceea ce indica o marire a rotatiei activelor circulante, situatie nefavorabila pentru societate.

n   &nb 737h74h sp; Numarul de rotatii ale activului arata o crestere de 0.46% rotatii, fapt ce reprezinta o utilizare mai buna a acestuia in anul raportat, deci o eficienta mai mare.

Acest indicator reflecta randamentul utilizarii patrimoniului; astfel se apreciaza ca un numar de rotatii sub 1 reflecta o organizare necorespunzatoare a activitatii; intre 1 si 1.2 arata o dezvoltare mediocra a societatii; intre 1.2 si 1.4 reprezinta o situatie satisfacatoare, iar peste 1.4 reflecta o buna situatie, nivel pe care il atinge si societatea analizata (1.36).

n   &nb 737h74h sp; Gradul de utilizare a capitalului social reflecta o crestere (+0,63), deci o utilizare mai eficienta a acestuia. Se constata in general o dezvoltare a activitatii, insa in conditiile unui grad mai redus de elasticitate, datorita ponderii ridicate a imobilizarilor.

In cazul analizei financiare este necesar sa se aiba in vedere structura activelor imobilizate, pe urmatoarele categorii :

è  imobilizari corporale : terenuri, mijloace fixe (cladiri, constructii speciale, masini si utilaje, instalatii, alte imobilizari corporale);

è  imobilizari necorporale : cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare-dezvoltare, concesiuni, locatii de gestiune, brevete, fond comercial;

è  imobilizari in curs;

è  imobilizari financiare: titluri de participare, imprumuturi acordate pe termen lung, creante legate de participatii.

1.1 Analiza activelor imobilizate

Pe baza datelor din tabelul nr. 3 se pot analiza valorile activelor imobilizate.

TABELUL nr.3

-mii lei-

Se constata ca dinamica marimilor relative este crescatoare pentru toate posturile de imobilizari si cu precadere pentru investitiile in curs (255 %), precum si pentru imobilizarile financiare (192,83%) care cuprind garantiile constituite de societate la ROMTELECOM si ROMGAZ.

Daca analizam evolutia mijloacelor fixe (103 %), se observa ca in anul 1998, in societate nu s-a procedat la retehnologizare decat in mica masura; in schimb, investitiile in curs de executie au crescut cu 255,19%, fiind materializate in doua sectii de productie, un laborator central si un laborator de tratament termic in flux.

Analiza activelor circulante

In categoria activelor circulante se includ stocurile, creantele si datoriile, precum si disponibilitatile in numerar si cele aflate in conturi la banci.

Analiza acestora se face pe baza datelor din tabelul nr.4.

TABEL nr.4

-mii lei-

Se observa ca activele circulante reflecta o crestere fata de anul precedent cu 195,46% iar rotatia activelor circulante a crescut cu doar 0,17 rotatii, aspect nefavorabil pentru societate.

De asemenea, au crescut si creantele cu 116 %, aspect care arata ca trezoreria societatii nu este prea solida.

Ponderea activelor circulante in total active este in crestere (de la 39 % la 54,45%), situatie care arata ca societatea inregistreaza stocuri de valori materiale destul de mari; astfel, daca analizam datele prezentate in anexa nr.1, se observa ca stocurile au crescut foarte mult in anul 1998, fata de anul 1997, la urmatoarele pozitii :

n   &nb 737h74h sp; materii prime - cu 747,42%

n   &nb 737h74h sp; productie in curs de executie - cu 273,72%

n   &nb 737h74h sp; semifabricate, produse finite - cu 293,40%

n   &nb 737h74h sp; marfuri - cu 222,22%

n   &nb 737h74h sp; ambalaje - cu 174,34%

Analiza creantelor

Formarea creantelor este in legatura directa cu rotatia capitalului, cu momentele pe care le parcurge in procesul schimbarii formei acestuia.

Aparitia creantelor este determinata de relatiile care se formeaza intre societate si clientii sai. In cadrul analizei creantelor, se studiaza dinamica clientilor, pentru a constata evolutia lor si, indeosebi, reducerea lor.

Avand in vedere caracterul de imobilizare a disponibilitatilor banesti, creantele se anuleaza din punct de vedere al structurii lor, in functie de diferite criterii :

n   &nb 737h74h sp; dupa natura lor calitativa : creante normale si creante nenormale*);

n   &nb 737h74h sp; dupa gradul de certitudine a incasarii lor, creantele se grupeaza in certe si incerte;

n   &nb 737h74h sp; dupa durata de intarziere la incasare, creantele se grupeaza in creante ce se realizeaza in termen scurt (30 zile), mijlociu (60 zile) si lung (90 zile).

Analizand creantele inregistrate la data de 31.12.1998, la societatea ALFA S.A., situatia se prezinta dupa cum urmeaza:

TABEL nr.

-mii lei-

*) La creantele normale se includ creantele legate de desfasurarea normala a circuitului economic.

La creante nenormale se includ: debitori din reclamatii, clienti pentru livrari cu produse refuzate, debitori pentru lipsuri, delapidari.

Din datele prezentate mai sus se constata ca ponderea imobilizarilor in creante o constituie creantele neachitate in termen de 30 zile in suma de 15.366.362 mii lei, la care se adauga si creantele neachitate din perioada cuprinsa intre 30-90 zile, in suma de 15.208.060 mii lei.

De asemenea, daca analizam datele din bilantul contabil, vom observa ca valoarea creantelor a crescut in anul 1998, cu aproximativ 6 miliarde lei, din care, asa dupa cum se poate vedea si din situatia de mai sus, peste 4 miliarde lei creante au vechime peste 1 an.

Ca masuri pentru inlaturarea acestor situatii ar fi folosirea de catre societate a unui sistem de decontare mai sigur, cum ar fi : acreditivul, CEC de decontare, ordin de plata vizat de banca, bilet de ordin.

Analiza obligatiilor (surselor atrase)

Analiza obligatiilor unei societati comerciale impune studierea structurii acestora, dupa gradul de vechime sau termenele de plata, stabilindu-se totodata si cauzele care au determinat neachitarea la timp a obligatiilor si propunandu-se masuri corespunzatoare de reducere si lichidarea lor.

Privite dupa scadenta termenelor de plata sau a vechimii, la societatea analizata, sursele atrase se grupeaza astfel:

TABELUL nr.6

-mii lei-

Din datele de mai sus rezulta ca in volumul total al datoriilor, pondere mai mare detin furnizorii interni cu o vechime de pana la 30 zile, cat si cu o vechime cuprinsa intre 30 si 90 zile.

Ponderea obligatiilor in total pasiv bilantier este de 33 %.

Se impune o analiza amanuntita a datoriilor societatii, pentru a se ajunge la o situatie financiara buna, punandu-se accent deosebit pe respectarea termenelor de plata.

Acest indicator este influentat, in general, de urmatorii factori:

n   &nb 737h74h sp; natura agentilor economici furnizori;

n   &nb 737h74h sp; volumul preturilor;

n   &nb 737h74h sp; conjunctura economica.

1.5. Analiza disponibilitatilor banesti

Valorile banesti ale societatii cuprind disponibilul in casa si la banci in lei si in devize.

Analiza disponibilitatilor banesti duce la determinarea starii de sanatate financiara a societatii; astfel, se calculeaza indicatorul numit

Grad net de asigurare = Disponibilitati banesti * 100

Active circulante

Grad net de asigurare = Disponibilitati banesti * 100

Active imobilizate + Active circulante

care la societatea analizata imbraca urmatoarele valori:

è  in exercitiul precedent: 3,40%, 1,134%

è  in exercitiul incheiat : 1,36%, 0,74%

Se constata o reducere a gradului net de asigurare cu disponibilitati banesti.

Din literatura de specialitate, rezulta ca 3-5% din activele circulante banesti ar asigura necesitatile curente de disponibilitati banesti ale societatii.

In cazul analizat, nivelul indicatorului este destul de mic, situatie care creeaza probleme societatii.

2. ANALIZA SURSELOR FINANCIARE DE ACOPERIRE A MIJLOACELOR ECONOMICE

Sursele financiare se regasesc in pasivul bilantului contabil, grupate in :

n   &nb 737h74h sp; capitaluri proprii (capital social, prime legate de capital, rezerve, rezultatul exercitiului, fondul de dezvoltare, fondul de participare la profit);

n   &nb 737h74h sp; provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

n   &nb 737h74h sp; datoriile societatii reflectate in imprumuturi si datorii asimilate, clienti-creditori, furnizori si conturi asimilate.

Analiza capitalurilor societatii comerciale

Principalele categorii de capital utilizate in teoria si practica economica sunt: capital propriu, capital strain, capital permanent, capital social.

Pentru a observa evolutia capitalurilor societatii, vom analiza datele din tabelul nr.6.

TABEL nr. 6

-mii lei -

Se constata ca valoarea capitalului social a ramas neschimbata, insa rezultatul exercitiului a scazut, creandu-se doar fonduri de rezerva si de dezvoltare in limitele prevazute de lege.

De asemenea, se observa o schimbare structurala nefavorabila a activitatii financiare a societatii pentru ca a crescut foarte mult ponderea datoriilor, prin triplarea imprumuturilor bancare care atrag dupa sine dobanzi mari, prin cresterea volumului furnizorilor neachitati (254%), ajungandu-se ca la sfarsitul anului 1998 datoriile sa creasca cu 245% pe total fata de anul 1997. Deci, s-a marit gradul de indatorare al societatii si s-a redus gradul de autofinantare, fenomene care se reflecta negativ in trezoreria curenta a societatii.

Principalii indicatori care reflecta situatia financiara a societatii se prezinta dupa cum urmeaza :

1. Gradul de indatorare = Capital imprumutat * 100

Capital social subscris

In 1997 = 1,25%

In 1998 = 3,69%

2.Gradul sau rata neta de indatorare = Capital imprumutat * 100

fata de capitalul propriu Capital propriu

In 1997 = 1,12%

In 1998 = 3,18%

3. Gradul de acoperire a capitalului = Capital social * 100

imprumutat cu capital social Capital imprumutat

In 1997 = 8009,65%

In 1998 = 2712,06%

4.Gradul de acoperire a capitalului = Capital propriu * 100

imprumutat cu capital propriu Capital imprumutat

In 1997 = 8895,27%

In 1998 = 3148,43%

5.Rata bruta de indatorare = Imprumuturi + Obligatii * 100

fata de capitalul propriu Capital propriu

In 1997 = 35,89%

In 1998 = 84,29%

6.Rata acoperirii riscurilor Datorii * 100

Cash flow^*)

In 1997 = 143,20%

In 1998 = 328,24%

7.Gradul de autonomie financiara = Capital propriu * 100

Capital permanent^**)

In 1997 = 74,14%

In 1998 = 54,26%

8.Capacitatea de rambursare = Imprumuturi * 100

a datoriilor Capital propriu

In 1997 = 1,12%

In 1998 = 3,17%

*) Cash flow = Profit net + Amortizare

**)Capital permanent = Capital propriu + Datorii

Din analiza valorilor obtinute in urma calculelor efectuate se concluzioneaza ca:

è  Gradul de indatorare este redus in general, dar fata de 1997 acesta a crescut (de la 1,25% la 3,69%) , datorita faptului ca au crescut imprumuturile la banci, iar valoarea capitalului social a ramas neschimbata.

è  Gradul de indatorare fata de capitalul propriu, de asemenea a crescut in 1998 fata de 1997 (de la 1,12% la 3,18%), dar analizand valoarea gradului de indatorare in ansamblu, se poate spune ca exista un risc redus din partea bancilor sau a altor societati, pentru investirea de capital sub forma de imprumut.

Din practica altor tari si a bancilor, se admite ca acest grad de indatorare sa fie, de regula, de cel mult 1,1 la 1, fata de capitalul subscris si de 1 la 1 fata de capitalul propriu, pentru a exista siguranta recuperarii capitalului imprumutat si a fi ferita de riscuri, banca sau societatea creditoare.

è  Rapoartele privind gradul de acoperire a capitalului imprumutat cu capital propriu sau cu capital social reflecta rezervele pe care le are societatea pentru contractarea de noi imprumuturi in caz de dezvoltare a activitatii economico-financiare, deoarece prezinta garantii pentru orice banca sau investitor din afara, cu privire la posibilitatea recuperarii sumelor imprumutate.

è  Valorile ratei brute de indatorare fata de capitalul propriu al societatii, respectiv de 35,89% in anul 1997 la 84,29% in anul 1998, arata o crestere a capitalului propriu, dar valorile nu sunt prea mari, iar gradul de risc pentru terti si bancile finantatoare este de asemenea redus.

è  De asemenea, gradul de autofinantare al societatii a scazut in 1998 fata de 1997 de la 74,14% la 54,26%, diminuandu-se oarecum independenta financiara a societatii.

Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezinta marja de securitate a societatii pentru ca activele circulante sa aiba un volum mai mare decat datoriile pe termen scurt.

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent care acopera partial activele circulante, deci fondul de rulment reflecta necesarul de surse financiare proprii pentru acoperirea unei parti din stocurile de active circulante.

In analiza fondului de rulment, obiectivul de baza este stabilirea neconcordantei dintre gradul de lichiditate a posturilor de activ (stocuri si creante) si gradul de exigibilitate a posturilor de pasiv (furnizori, creditori).

Fondul de rulment real total se calculeaza ca diferenta intre capitalul permanent si totalul activelor imobilizate.

La societatea analizata, valoarea acestuia este de :

-in anul 1997 24.420,578 mil lei

-in anul 27.253,057 mil. lei.

Avand in vedere situatia fondului de rulment al societatii, se poate efectua si analiza corelatiei dintre sursele financiare si pasivul bilantului si elementele patrimoniale din activul bilantului; astfel, se poate stabili situatia acoperirii cu surse financiare a activelor circulante, folosind datele din tabelul nr. 7.

TABEL nr.

-mii lei-

Din analiza datelor cuprinse in tabelul de mai sus se poate observa ca in anul 1997 ponderea cea mai mare de acoperire a activelor circulante revenea capitalului imprumutat, fondul de rulment contribuind la acoperire in proportie de 33,45%, iar in anul 1998 fondul de rulment a contribuit doar cu 19,10%, deci se apreciaza ca situatia societatii este mai putin favorabila deoarece a crescut ponderea imprumuturilor bancare, precum si a datoriilor fata de furnizori si clienti creditori; deci, in 1998 se constata o inrautatire a modului de acoperire a activelor circulante cu surse financiare proprii.

In analiza corelatiei dintre fondul de rulment si activele circulante, se pot calcula o serie de rate, cum ar fi:

Rata de finantare a = Fond de rulment * 100

capitalului circulant Active circulante

in anul 1997 = 33,45%

in anul 1998 = 19,10%

Deci, se observa ca fondul de rulment acopera activele circulante doar in proportie de 33,45% in anul 1997 si 19,10% in anul 1998.

Se apreciaza ca marimea normala a acestei rate este de cca. 50%.

Rata de acoperire = Fondul de rulment * 100

a stocurilor Stocuri

in anul 1997 = 62.97%

in anul 1998 = 26,76%

Se observa ca fondul de rulment a finantat stocurile in anul 1997 in proportie de 62,97%, iar in anul 1998 in proportie de 26,76%.

Se considera o acoperire normala daca fondul de rulment reprezinta cca 2/3 din totalul stocurilor.

In cazul analizat, gradul de acoperire a stocurilor este destul de mic, mai ales in anul 1998.

Analiza solvabilitatii si a capacitatii de plata

Solvabilitatea reprezinta proprietatea pe care o are partea materiala a capitalului de a se transforma in bani.

Pentru a caracteriza starea de lichiditate, se pot folosi mai multi indicatori.

Astfel, in momentul starii de faliment se poate calcula:

è  Gradul de lichiditate existenta, ca raport intre activele lichide sau care pot deveni lichide si total obligatii.

In studiile de bonitate efectuate de banci, in cazul solicitarii de credite, se folosesc indicatorii:

n   &nb 737h74h sp; Lichiditate patrimoniala calculata ca raport intre elementele de activ (disponibilitati banesti, stocuri, creante, alte active) si elementele de pasiv (credite, creditori, obligatii).

In cazul societatii analizate, daca luam in calcul datele prezentate in bilantul contabil incheiat la 31.12.1998, valoarea acestui indicator este de 1,22.

In literatura de specialitate, se arata ca de regula raportul trebuie sa fie supraunitar (cum este cazul de fata), ceea ce constituie un grad corespunzator de siguranta pentru acordarea de credite noi.

n   &nb 737h74h sp; Solvabilitatea patrimoniala = Capital propriu * 100

Capital propriu + Credite bancare

Valoarea acestui indicator este de 96 % in anul 1998.

Din experienta altor societati comerciale, se apreciaza ca valoarea minima acceptabila este de 30%, iar peste 50% solvabilitatea este normala. In cazul de fata solvabilitatea patrimoniala este foarte buna, deci societatea are capacitate economico-financiara pentru a-si onora obligatiile sale de plata.

n   &nb 737h74h sp; Rata autonomiei financiare = Capital propriu * 100

Capital strain

Valoarea acestei rate in anul 1998 este de 118 %, ceea ce arata ca societatea are autonomie financiara buna.

Analiza gradului de fiscalitate al societatii

La data de 31.12.1998 situatia obligatiilor financiare fata de bugetul de stat, fata de bugetul local si fata de fondurile speciale, se prezinta dupa cum urmeaza:

Din datele prezentate, se constata ca societatea are de virat datorii in valoare de 17.757.652 mii lei, obligatie destul de mare daca se are in vedere faptul ca se mareste si valoarea majorarilor de intarziere pentru nevirarea in termene legale a impozitelor si taxelor.

Fata de venitul din activitatea totala in suma de 441.728.439 mii lei realizat in anul 1998, obligatiile fata de buget reprezentand impozitele si taxele datorate pun in evidenta un indice de fiscalitate egal cu 15 %.

Fata de profitul realizat, datoriile societatii sunt de 46 ori mai mari, ceea ce pune in evidenta aportul ridicat al societatii la constituirea resurselor bugetare.

Ponderea ridicata a gradului de fiscalitate este consecinta faptului ca in anul 1998, ca urmare a platii cu intarziere datorate lipsei mijloacelor banesti, a obligatiilor fata de bugetul statului a impozitului pe profit, societatea a suportat majorari in suma de 7.283.210 mii lei.

3.ANALIZA REZULTATULUI FINANCIAR AL SOCIETATII

Dupa parcurgerea fazelor privind analiza elementelor de Activ, analiza elementelor de Pasiv, precum si a corelatiilor dintre mijloacele economice si sursele de formare, este necesar a se analiza rezultatul financiar.

Analiza structurala a contului de profit si pierderi presupune descompunerea in elemente componente ale acestuia; astfel, se poate analiza profitul brut, care cuprinde urmatoarele categorii:

n   &nb 737h74h sp; rezultatul exploatarii;

n   &nb 737h74h sp; rezultatul financiar;

n   &nb 737h74h sp; rezultatul curent al exercitiului;

n   &nb 737h74h sp; rezultatul exceptional.

Rezultatul exploatarii reprezinta diferenta intre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare.

La randul lor, veniturile din exploatare sunt formate din:

n   &nb 737h74h sp; cifra de afaceri;

n   &nb 737h74h sp; veniturile din productia stocata;

n   &nb 737h74h sp; veniturile aferente productiei de imobilizari;

n   &nb 737h74h sp; alte venituri din exploatare.

Cheltuielile de exploatare cuprind toate cheltuielile aferente ciclului de exploatare, cheltuieli legate direct de obtinerea veniturilor din exploatare.

Rezultatul curent al exercitiului se obtine insumand rezultatul exploatarii si rezultatul financiar.

Rezultatul exceptional al exercitiului (format din profit sau pierdere) se determina ca diferenta intre veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale. In aceasta categorie se includ veniturile si cheltuielile legate de capital si cele legate de operatiunile de gestiune cum sunt: amenzile, majorarile de intarziere, donatii.

Cele patru categorii de rezultate formeaza rezultatul exercitiului inaintea impozitarii sau rezultatul brut care se determina ca diferenta intre veniturile totale (de exploatare, financiare si exceptionale) si cheltuielile totale (din exploatare, financiare si exceptionale).

Insa, cel mai important indicator care reflecta rezultatele finale ale unui agent economic, il formeaza rezultatul impozabil (fiscal) care este definit ca rezultatul exercitiului inaintea impozitarii pentru ca se impun unele corectii legate de cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal.

Astfel, pentru determinarea profitului impozabil, se procedeaza la insumarea cheltuielilor care depasesc nivelul admis precizat in actele normative, cum sunt cele legate de actiuni de protocol, publicitate, reclama, sponsorizare, amenzi, penalitati, provizioane nedeductibile, acestea adugandu-se la valoarea profitului supus impozitarii, iar din valoarea rezultatului inaintea impozitarii se scad anumite cheltuieli precizate de lege, referitoare la constituirea de rezerve legale, acoperirea pierderilor din anii precedenti, reducerile de impozit pe profit aferente sumelor reinvestite din profit, etc.

Dupa efectuarea acestor corectii, se obtine rezultatul exercitiului dupa impozitare ca diferenta intre rezultatul impozabil si impozitul pe profit.

Contul de rezultate al S.C. ALFA S.A. se prezinta astfel:

-mii lei-

Se constata ca societatea a incheiat exercitiul financiar cu profit, valoarea acestuia fiind mai mica in 1998 fata de 1997, pentru ca in 1998 au influentat in sensul descresterii cheltuielile exceptionale, la capitolul rezultat exceptional inregistrandu-se pierderi in anul 1998.

Cu ajutorul datelor prezentate in anexa "Contul de profit si pierdere", se pot determina o serie de indicatori ai rezultatelor financiare privind eficienta economica a societatii analizate.

Astfel, dintre cei mai importanti sunt:

a)   &nb 737h74h sp; Marja comerciala, indicator care exprima rentabilitatea activitatii comerciale, determinat ca diferenta intre valoarea vanzarilor de marfuri si costul de achizitie a marfurilor vandute.

b)    Productia exercitiului este un indicator care cuprinde productia stocata si productia vanduta in cursul unui exercitiu financiar si care masoara volumul global al activitatii desfasurate.

c)   &nb 737h74h sp; Valoarea adaugata, calculata ca diferenta intre marja comerciala la care se adauga productia exercitiului si valoarea totala a cheltuielilor.

d)    Excedentul brut al exploatarii, este un indicator care reflecta rezultatul economic brut al societatii determinat numai de activitatea de exploatare, nefiind influentat de sistemul de amortizare si de provixioane, politica financiara, politica fiscala si de modul de distribuire a dividendelor.

Excedentul brut al exploatarii este surplusul monetar potential degajat de catre activitatea de exploatare, pentru ca poate fi determinat si ca diferenta intre veniturile de exploatare, care genereaza incasari si cheltuielile de exploatare care implica plati.

Pentru a se observa modul cum s-au obtinut valorile indicatorilor privind rezultatele societatii, se impune o analiza factoriala a profitului care sa stabileasca factorii care au influentat asupra profitului cat si marimea influentei lor.

Analiza care scoate in evidenta principalii factori de influenta se efectueaza asupra datelor care reprezinta:

è  rezultatul exercitiului inaintea impozitarii (profitul brut total);

è  rezultatul exploatarii;

è  rezultatul aferent cifrei de afaceri (productiei vandute).

De asemenea, pentru a aprecia activitatea societatii, cat si pentru elaborarea masurilor de fundamentare a deciziilor pentru perioadele urmatoare, este necesar a se calcula si indicatori legati de rentabilitatea societatii, care scoate in evidenta efortul sau cheltuielile facute de societate.

Dupa parcurgerea celor trei etape de analiza, respectiv:

è  analiza mijloacelor economice situate in activul bilantului contabil;

è  analiza surselor de acoperire a mijloacelor economice situate in pasivul bilantului;

è  analiza rezultatelor obtinute.

se pot trage concluzii privind starea de sanatate a unei societati comerciale, se pot obtine informatii care sa constituie baza deciziilor si relatiile cu exteriorul.

CONCLUZII

Analiza bilantului contabil incheiat la data de 31.12.1998 de catre S.C. ALFA S.A., cu ajutorul indicatorilor de eficienta, a scos in evidenta structura activului si pasivului, structura de exploatare si de rentabilitate.

Indicatorii de structura ai bilantului indica clar care este compozitia capitalului si masoara gradul de lichiditate.

De asemenea, indicatorii de structura ai pasivului ofera informatii cu privire la starea sanatatii financiare a societatii, in vederea asigurarii de fonduri financiare necesare continuitatii economico-financiare a societatii.

Analizand corelatia dintre pasivul bilantului si elementele patrimoniale din activul bilantului, s-a constat care este gradul de acoperire cu surse financiare a activelor circulante.

Totodata, analizaechilibrului financiar al societatii se efectueaza rapid cu ajutorul unor indicatori de eficienta numiti "rate", care arata in ce masura fondul de rulment poate sa acopere activele circulante si, in situatia cand acesta nu este suficient, care este aportul surselor imprumutate.

Valorile rezultate din calculele efectuate pe baza datelor din bilantul contabil incheiat la 31.12.1998 arata ca situatia economico-financiara a societatii este buna, valoarea activelor imobilizate si a activelor circulante prezentand mari garantii atunci cand este vorba de patrimoniul societatii, de autonomie financiara, de solvabilitate si de rentabilitate.

ANALIZA BILANTULUI CONTABIL CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA LA S.C. GAMA S.A.

Analiza sistemului financiar-contabil al S.C.GAMA S.A. s-a elaborat pe baza datelor cuprinse in bilanturile contabile si anexele la acestea, pentru perioada 1997-1998, precum si pe baza informatiilor contabile obtinute de societate in urma interviurilor purtate cu conducatorii compartimentelor de specialitate

1.   &nb 737h74h sp; Evolutia si structura veniturilor, cheltuielilor si profiturilor realizate

Analizand conturile de profit si pierdere ale S.C.GAMA S.A. pe perioada 1997-1998, se pot realiza urmatoarele situatii privind:

Evolutia si structura veniturilor

Din anexa 1 evolutia si structura veniturilor realizate de S.C.GAMA S.A. pe perioada analizata se prezinta sintetic, utilizand preturi curente, in tabelul de mai jos:

Se observa ca activitatea de exploatare a adus peste 99% din veniturile S.C.GAMA S.A. pe ultimii doi ani, aspect normal si in concordanta cu profilul de activitate al societatii.

Un procent nesemnificativ, de sub 1%, reprezinta venituri financiare, in care veniturile din diferente de curs valutar si veniturile din dobanzi primite in cont sunt cele mai importante componente. Se poate aprecia ca nivelul redus al veniturilor financiare este corespunzator nivelului resurselor de lichiditati existente la dispozitia firmei, de cele mai multe ori insuficiente nevoilor de plata.

Activitatea exceptionala a agenerat, cu exceptia anului 1998, venituri mult mai mici decat celelalte activitati. In anul 1998, cca. 2/3 din veniturile exceptionale s-au realizat in urma cedarii de active.

Veniturile din exploatare s-au format cu preponderenta pe baza cifrei de afaceri, in care vanzarea produselor proprii a reprezentat elementul cel mai important.

De asemenea, se observa ca, in perioada analizata, ponderea productiei stocate are tendinta descrescatoare in favoarea cifrei de afaceri, ceea ce se poate consemna ca aspect pozitiv.

Pentru a defini mai corect trendul veniturilor realizate de S.C. GAMA S.A., in tabelul de mai jos se reda evolutia cifrei de afaceri si a veniturilor din exploatare in preturi comparabile la nivelul anului 1998. Pentru actualizare s-au utilizat coeficientii de inflatie la 31.12.1997 si la 31.12.1998.

Se constata ca atat cifra de afaceri cat si veniturile din exploatare au inregistrat o descrestere reala intre 1997 si 1998, cu 8%, respectiv 16%.

Evolutia si structura cheltuielilor

Cu ajutorul datelor din anexa 1, in tabelul de mai jos se prezinta evolutia si structura cheltuielilor inregistrate de S.C.GAMA S.A., pe perioada 1997-1998/

In corelatie cu structura veniturilor, se constata ca cheltuielile aferente activitatii de exploatare reprezinta ponderea cea mai importanta in total cheltuieli: 88-93%.

Daca ponderea cheltuielilor pentru exploatare descreste, de-a lungul perioadei analizate, cea a cheltuielilor financiare creste corespunzator.Cheltuielile cu dobanda la datoriile de natura imprumuturilor au generat cea mai mare parte a cheltuielilor financiare, iar cresterea ponderii acestora s-a datorat, in principal, insuficientei lichiditatilor pentru finantarea activitatii curente, conjugata cu cresterea ratei dobanzilor bancare la inceputul anului in curs.

Cheltuielile exceptionale au avut, cu exceptia anului 1998, in care s-au cedat active neamortizate integral, ponderi de sub 1%.

In structura cheltuielilor de exploatare :

n   &nb 737h74h sp; Cheltuielile materiale au reprezentat intre cca. 54-59%, practic ponderea cea mai mare. In structura cheltuielilor materiale (anexa 1) s-a constatat:

è  ponderea aproape dubla a cheltuielilor cu materialele consumabile, fata de cea a materiilor prime. Aceasta se datoreaza inregistrarii contabile a unor piese si subansamble importante valoric pe conturile de gestiune a stocurilor de materiale auxiliare si de consum de materiale auxiliare, desi aceste subansamble sunt utilizate ca materiale directe in procesul de productie; aspectul mentionat este util desprinderii corecte a proportiei cheltuielilor variabile cu materiile prime si materialele la elaborarea planului de afaceri.

è  Descresterea ponderii cheltuielilor cu materialele, concomitent cu cresterea ponderii cheltuielilor cu energia si apa, care s-a dublat de-a lungul perioadei analizate.

n   &nb 737h74h sp; Cheltuielile cu personalul au inregistrat ponderi crescatoare intre 1997 si 1998. In conditiile descresterii numarului scriptic de personal (anexa 1), evolutia cheltuielilor aferente se datoreaza cresterii salariului mediu lunar de la cca 170 mii lei in 1997 la cca 272 mii lei in 1998.

n   &nb 737h74h sp; Este de remarcat evolutia cheltuielilor cu amortizarea, cauzata de aplicarea gradelor de incarcare a mijloacelor fixe, conform HG 500/1994. Fiin vorba de un element neafectat de inflatie, evolutia real descrescatoare a amortizarilorprelevate pe costuri reprezinta un indiciu al tendintei, subliniata anterior. Scaderea valorii amortizarii afecteaza capacitatea firmei de a regenera valoarea contabila a mijloacelor fixe.

Evolutia si structura profiturilor

Desprinse din anexa 1, evolutia si structura profiturilor obtinute de S.C.GAMA S.A. sunt redate in tabelul de mai jos:

Dupa cum se observa, activitatea de exploatare s-a soldat cu profit pe intreaga perioada analizata, spre deosebire de activitatea financiara si in mare parte de cea exceptionala, care au generat pierderi. Aceste pierderi au facut ca rezultatul brut sa reprezinte mai putin de 50% din rezultatul exploatarii.

2.   &nb 737h74h sp; Evolutia si structura activului

Utilizand datele din anexa 2, evolutia si structura activului se prezinta in tabelul de mai jos:

Considerand doar elementele a caror pondere sau evolutie in timp este semnificativa, se mentioneaza urmatoarele aspecte:

n   &nb 737h74h sp; Imobilizarile au constituit partea cea mai mare a activului total, inregistrand

ponderi intre 72-78%, preponderent descrescatoare. Fenomenul s-a manifestat in pofida cresterii continue a valorii de inventar a mijloacelor fixe si includerii valorii terenului incepand cu anul 1998, datorita unui complex de factori, din care inflatia ce a marir valoarea activului circulant oare a fi cel mai important.

n   &nb 737h74h sp; In interiorul activului circulant, care a avut o evolutie inversa imobilizarilor, atat stocurile cat si creantele au inregistrat cresteri in pondere de cca.2%, intre 1997 si 1998.

n   &nb 737h74h sp; Un element de sensibilitate il reprezinta nivelul disponibilitatilor banesti, concentrate in conturi bancare, casa si alte valori, deoarece el este in legatura directa cu rezultatele negative obtinute in activitatea financiara. Se observa ca daca activul circulant total a reprezentat 22-27% din totalul activului, disponibilitatile banesti s-au situat cu preponderenta sub 1%.

3.   &nb 737h74h sp; Evolutia si structura pasivului

Utilizand datele din anexa 2, evolutia si structura pasivului se prezinta in tabelul de mai jos:

Considerand doar elemntele a caror pondere sau evolutie in timp este semnificativa, se mentioneaza urmatoarele aspecte:

n   &nb 737h74h sp; Capitalul propriu, sursa cea mai stabila de finantare, a reprezentat 80-83% din totalul pasiv, denotand o buna soliditate financiara. In interiorul capitalului propriu sunt de remarcat urmatoarele:

è  Rezervele au fost prevazute conform legii si pot acoperi pierderi de pana la 0.7% din volumul veniturilor preliminate pentru 1998.

è  Profiturile realizate intre 1997 si 1998 au fost repartizate integral.

è  Cresterea fondurilor proprii, de cca. 4000 mil. lei, concomitent cu cresterea amortizarii neutilizate pentru investitii de cca. 1000 mil lei, comparativ cu investitiile realizate din fondul de dezvoltare pe perioada analizata, de cca. 620 mil. lei, semnifica alocarea de resurse crescatoare pentru fondul de rulment.

n   &nb 737h74h sp; Totalul datoriilor a avut o evolutie inversa celei a capitalului propriu. In interiorul acestora se considera de remarcat:

è  absenta creditelor pe termen mediu si lung;

è  cresterea ponderii creditelor bancare de trezorerie si pe termen scurt, cu influente negative asupra rezultatului financiar;

è  scaderea ponderii datoriilor la furnizori, sugerand o anume corectare a atitudinii fata de acestia;

è  mentinerea unui nivel insemnat al datoriilor la bugetul statului, cu mult peste nivelul normal. Din discutiile cu reprezentantii societatii s-a desprins faptul ca datoriile la bugetul de stat au fost reesalonate si nu sunt pasibile de penalitati in momentul de fata.

4.   &nb 737h74h sp; Indicatori de rentabilitate

Pentru analiza rentabilitatii activitatii firmei in perioada analizata, s-au calculat indicatorii prezentati in tabelul de mai jos:

Evident ca indicatorii de rentabilitate in care sunt implicate valori de activ fix si capital nu au suficienta relevanta daca pentru aceste elemente patrimoniale se utilizeaza valori contabile, deoarece ele nu au fost actualizate cu inflatia incepand cu anul 1994 (anul emiterii HG 500).

De aceea in tabelul de mai jos se prezinta o actualizare estimativa a patrimoniului firmei realizata prin actualizarea valorii mijloacelor fixe, utilizand coeficientii de crestere a cursului mediu de schimb leu/USD fata de cca. 1800 lei/USD, valabil la data reevaluarii conform HG 500.

S-a tinut cont de valoarea de inventar a mijloacelor fixe (cont 212) la sfarsitul anului 1994, de intrarile pe perioada analizata si de amortizarea acumulata.

Imobilizarile financiare nu s-au actualizat deoarece s-a considerat ca valoarea lor nesemnificativa nu influenteaza in mod notabil indicatorii calculati.

Principalii indicatori de rentabilitate calculati reflecta urmatoarea realitate:

n   &nb 737h74h sp; Rata profitului sau rentabilitatea la cifra de afaceri a crescut de la 3.2% la 4.6%. Aceasta tendinta este opusa trendului real al veniturilor si denota preocupare pentru marirea eficientei principalei activitati - productia. Evolutii asemanatoare au rentabilitatea cheltuielilor.

n   &nb 737h74h sp; Rentabilitatea financiara a fost, indiferent de valoarea utilizata pentru capitalul propriu (contabila sau actualizata), sub 3%, deci sub limita acceptabila din punctul de vedere al unui investitor privat, insa prezinta un trend usor crescator. Acelasi lucru se poate spune si despre rata profitului brut la activul total - contabil sau actualizat.

n   &nb 737h74h sp; Randamentul activului total a crescut cu cca. 5% intre 1997 si 1998. In aceste conditii, doar o suprarentabilizare a veniturilor poate determina imbunatatirea rentabilitatii financiare.

n   &nb 737h74h sp; Faptul ca rata rezultatului curent la capitalul propriu a fost, in permanenta, inferioara ratei profitului din exploatare la activul total releva un efect de levier financiar nefavorabil si conduce la concluzia ca politica viitoare trebuie sa aiba in vedere minimizarea cheltuielilor financiare.

Tot in contextul analizei indicatorilor de rentabilitate, in anexa 3 se prezinta tabloul soldurilor intermediare de gestiune, din care reiese valoarea adaugata, a carui structura si pondere in cifra de afaceri se prezinta in tabelul urmator:

Se constata ca valoarea adaugata a avut o pondere crescatoare in cifra de afaceri, deci o evolutie extrem de favorabila. Acest aspect este intarit de faptul ca ponderea cheltuielilor cu personalul tinde sa descreasca, contrubuind la marirea capacitatii de autofinantare.

Nefavorabila se considera a fi ponderea extrem de redusa si descrescatoare a amortizarii, care implica scaderea lichiditatilor disponibile si a capacitatii de recuperare a capitalului investit.

5.   &nb 737h74h sp; Indicatori de lichiditate si solvabilitate

Utilizind date din anexa 2 privind evolutia patrimoniului, principalii indicatori de lichiditate si solvabilitate sunt calculati si prezentati in tabelul de mai jos:

n   &nb 737h74h sp; Lichiditatea generala sau rata fondului de rulment are valori supraunitare si trend crescator, sugerand prin valoare si evolutie existenta, respectiv, cresterea fondului de rulment existent.

n   &nb 737h74h sp; Lichiditatea intermediara a crescut in perioada analizata, perioada in care valoarea indicatorului a fost superioara limitei recomandate de literatura de specialitate (0.7). Cauza se regaseste in tendinta de crestere a stocurilor concomitetn cu scaderea creantelor.

n   &nb 737h74h sp; Pentru lichiditatea imediata, sau lichiditatea la vedere, s-au obtinut valori care se situeaza cu mult sub nivelul acceptabil, de 0.2.0.3, proband insuficienta capacitate a societatii analizate de a face fata unor obligatii immediate scadente si necesitatea de a apela la credite pe termen scurt, cu implicatii negative asupra profitului.

n   &nb 737h74h sp; Inceea ce priveste indicatorii de solvabilitate, situatia creata este net superioara, in sensul ca valoarea capitalului propriu are greutate de peste 80% in total pasiv, nu exista datorii pe termen mediu si lung, iar totalul datoriilor existente reprezinta mai putin de 25% din capitalul propriu.

6.   &nb 737h74h sp; Indicatori de gestiune

Pentru calculul indicatorilor de gestiune s-au utilizat datele din anexele 1 si 3 asa cum se prezinta in tabelul de mai jos:

Din analiza indicatorilor calculati se constata ca :

n   &nb 737h74h sp; Duratele de rotatie ale activului fix, activului total si capitalului propriu, desi in scadere, se mentin la valori de peste 2 ani, explicand ratele slabe de rentabilitate financiara si economica si demonstrand faptul ca patrimoniul, sau capacitatea de productie , nu au fost utilizate economic;

n   &nb 737h74h sp; Durata de rotatie a stocurilor totale a crescut datorita cresterii duratei de rotatie a principalelor elemente de stoc;

·   &nb 737h74h sp;    se considera normala perioada de cca.28 de zile obtinuta la finele anului 1997;

·   &nb 737h74h sp;    stocul de produse in curs de executie a reprezentat cca. 50 de zile costuri in 1997 si 1998. Avand in vedere ciclul mediu de fabricatie se considera ca durata obisnuita in 1998 este mai aproape de cea normala, estimata la 18-20 zile costuri;

·   &nb 737h74h sp;    stocul de produse finite s-a marit atat in valoare, cat si in durata de rotatie, el continuand si o anume cantitate de produse greu vandabile. Se apreciaza ca durata realizata I 1997 este mai apropiata de cea normala, estimata la 10-12 zile costuri.

n   &nb 737h74h sp; Facturile neincasate, ca si totalul creantelor, au inregistrat o imbunatatire vizibila in ceea ce priveste durata medie de recuperare, dar avand in vedere ca nu se practica comercializarea pe credit sau in rate, aceasta se mentine cu mult peste nivelul de 30 de zile, maxim acceptabil. La analiza s-au desprins creante in valoare de 748 mil. lei, mai vechi de 90 de zile si creante in valoare de 3160,5 mil lei, mai vechi de 180 zile.

n   &nb 737h74h sp; Durata medie de plata a obligatiilor financiare catre furnizori a fost sistematic mai mica dacat durata medie de recuperare a facturilor si cu tendinta descrescatoare, atestand preocupare pentru pastrarea unor bune relatii cu furnizorii, dar in detrimentul propriilor posibilitati de finantare curenta.

Se considera ca duratele mari de recuperare si achitare a creantelor, respectiv a obligatiilor catre furnizori reprezinta fenomene cu caracter obiectiv, caracteristic economiei romanesti, pe cand durata mare de rotatie a stocurilor are un pronuntat caracter subiectiv, tinand de politica interna a societatii, denotand anumite slabiciuni in gestionarea acestora.

n   &nb 737h74h sp; Valoarea mare a duratei medii de rotatie a datoriilor curente, practic a totalului datoriilor in cifra de afaceri reprezinta, atat un efect al duratei mari de rotatie a stocurilor si creantelor, cat si un semnal referitor la insuficienta surselor proprii, avand in vedere ca datoriile sunt generatoare de potentiale litigii, penalitati si cheltuieli cu dobanda.

7.   &nb 737h74h sp; Indicatori de echilibru financiar

Pentru analiza echilibrului financiar, in tabelul de mai jos, s-au calculat: fondul de rulment existent in paralel cu nevoia de fond de rulment, trezoreria neta, iar pentru estimarea riscului de faliment, pe baza indicatorilor calculati in cadrul capitolelor anterioare, s-a calculat un punctaj (scor) prin metoda Canon si Holder:

Asa cum rezulta din datele prezentate mai sus, fondul de rulment existent, desi din calculul lichiditatii generale reiesea a fi substantial, a fost permanent inferior nevoii de fond de rulment, determinand o trezorerie de pasiv pe intreaga perioada perioada analizata. Efectele acestui aspect au fost subliniate la analiza structurii profiturilor, aici considerandu-se necesar da adaugat riscul maririi dependentei fata de banci, in conditiile in care rata de finantare a nevoii de fond de rulment in 1998 a crescut cu putin fata de 1997.

Totodata, acest dezechilibru financiar impune efectuarea unei estimari a riscului de faliment, pentru care s-a ales metoda Canon si Holder. Se observa ca punctajul obtinut dupa formula consacrata este descrescator, sugerand o crestere a riscului de faliment, dar conform grilei de apreciere existente in literatura de specialitate acesta se pastreaza sub 10%, in special datorita foarte bunei autonomii financiare si ponderii rezonabile a cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugata.

CONCLUZII

Indicatorii calculati in cadrul capitolelor anterioare si comentariile aferente conduc la urmatoarele concluzii principale:

1.   &nb 737h74h sp; Aspecte favorabile

·   &nb 737h74h sp;    S.C.GAMA S.A. desfasoara o activitate de exploatare profitabila. De altfel, intreaga activitate s-a soldat cu profit determinand rate de rentabilitate a cifrei de afaceri crescatoare si apropiate de nivelul dezirabil pentru domeniul de activitate in care evolueaza.

·   &nb 737h74h sp;    S-a consemnat o crestere a ponderii valorii adaugate in cifra de afaceri, precum si o structura a valorii adaugate favorabila cresterii posibilitatilor de autofinantare.

·   &nb 737h74h sp;    Indicatorii de lichiditate generala si intermediara au avut valori apropiate de recomandarile din literatura de specialitate, putand constitui garantii pentru reinnoirea contractelor de imprumut bancar pe termen scurt.

·   &nb 737h74h sp;    Durata medie de achitare a datoriilor la furnizori a fost mai mica decat durata medie de recuperare a facturilor neincasate, dovedind efortul conducerii societatii de a conserva relatii bune de colaborare cu furnizorii.

·   &nb 737h74h sp;    Riscul de faliment al S.C. GAMA S.A. este estimat la mai putin de 10%, ceea ce arata ca principalele dificultati, ce se vor prezenta succint mai jos, pot fi depasite.

2.   &nb 737h74h sp; Aspecte nefavorabile

·   &nb 737h74h sp;    Veniturile S.C. GAMA S.A. prezinta o tendinta reala preponderent descrescatoare determinand un randament necorespunzator al patrimoniului si rentabilitate financiara neatractiva.

·   &nb 737h74h sp;    Finantarea activitatii curente reprezinta una din cele mai mari probleme, obligand societatea sa apeleze la resuse externe de trezorerie, desi exista un fond de rulment apreciabil si creantele sunt in scadere. Cresterea valorii stocurilor, datorata in buna masura inflatiei, precum si necesitatea, respectiv politica de achitare a obligatiilor au implicat existenta unui nivel de lichiditati mult sub necesar si nevoia de contractare a creditelor de trezorerie, cu diminuarea importanta a rezultatului din exploatare.

Anexa nr.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE AL S.C. GAMA S.A.

pe perioada 1997-1998

Anexa nr.

EVOLUTIA SI STRUCTURA PATRIMONIULUI S.C. GAMA S.A.

Pe perioada 1997-1998

Anexa nr.3

SOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA S.C. GAMA S.A.

pe perioada 1997-1998