Reflectarea in Contabilitate a Decontarilor cu Personalul, Asigurarile si Protectia Sociala - SA Alfer SA Buzau

BAZELE ORGANIZARII ACTIVITATII SI CONDUCERII CONTABILITATII LA S.C. ALFER SA

CAPITOLUL I. BAZELE ORGANIZARII ACTIVITATII SI CONDUCERII CONTABILITATII LA S.C. ALFER SA

Prezentarea generala a unitatii

Infiintata in anul 2000 prin fuziunea dintre SC COMCEREAL SA Buzau si Ulvex SA Buzau, ALFER si-a extins afacerile in domeniul agribusiness-ului, oferind in prezent solutii integrate pentru fermieri.
ALFER detine pozitia de lider pe piata semintelor de grau durum si este al doilea producator de seminte de mazare si de orzoaica de primavara.
De asemenea, compania ocupa primul locul ca distribuitor de pesticide in Romania, oferta sa cuprinzand erbicide, fungicide, insecticide si ingrasaminte foliare, produse de catre patru mari furnizori mondiali.  Cu aproximativ 900 de angajati, ALFER isi desfasoara activitatea de preluare a cerealelor in 32 puncte de lucru, baze de receptie si silozuri, situate in 9 judete. Compania dispune de o capacitate totala de depozitare de cca. 700.000 tone, ocupand locul al doilea ca si capacitate de insilozare a cerealelor in Romania.

Cu un potential de crestere de 60-80 % in urmatorii ani, agricultura romaneasca are toate sansele sa inregistreze o crestere a profitabilitatii mai mare decat cea din domeniul imobiliar, reprezentand unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei romanesti Potentialul major de dezvoltare a agriculturii romanesti este dat in primul rand de catre finantarile europene, menite in ultima instanta sa creasca randamentele la hectar, prin folosirea echipamentelor moderne si a tehnologiilor de calitate. In prezent, Romania detine aproape 10 milioane de hectare de teren arabil, iar recolta anuala se ridica la 15-16 milioane tone de cereale si oleaginoase. Prin punerea in valoare pe piata europeana a imensului potential agricol, Romania poate sa-si consolideze pe termen mediu si lung trendul ascendent al unei cresteri economice cu adevarat durabile. Terenul agricol din Romania prezinta un potential neexplorat din punctul de vedere al investitiilor. Dezvoltarea sectorului agricol romanesc va fi sprijinita in anii urmatori de fonduri europene: bugetul Comisiei Europene pentru perioada 2007- 2013 prevede alocarea a peste 11 miliarde de euro pentru agricultura si dezvoltare rurala. Orientarea acestor fonduri catre solutionarea problemelor structurale, sustinerea unitatilor viabile si dezvoltarea unor sectoare conexe, precum serviciile pentru agricultura, pot contribui substantial la valorificarea oportunitatilor integrarii si minimalizarea costurilor reale de modernizare. Ponderea populatiei care lucreaza in agricultura, in Romania, este printre cele mai ridicate din Europa, iar principalul activ, pamantul, se situeaza la cele mai ridicate grade de fertilitate din Europa. Din ce in ce mai multi investitori in terenurile agricole reusesc sa comaseze suprafete mai mari si sa practice o agricultura moderna si performanta.

Scurt istoric al companiei ALFER

Infiintarea SC ALFER SA BUZAU prin fuziunea dintre SC COMCEREAL SA Buzau si Ulvex SA Buzau.

Comcereal Buzau detine 7 silozuri cu o capacitate de cca 300.000 tone.

Infiintarea Diviziei de Seminte.

Infiintarea Statiei de conditionare a semintelor de la Ramnicu Sarat.

Producerea de seminte in colaborare cu fermieri autorizati (implementarea procesului de multiplicare).

Modernizarea rafinariei de ulei de la Fabrica din Buzau.

Achizitionarea CEREALCOM Buzau (un siloz si trei baze).

Achizitionarea si dotarea Fermei de la Scanteia (jud. Ialomita).

Modernizarea fermei a continuat pana in 2004.

Detinerea unei cote de piata in ulei rafinat de 1%.

Lansarea marcii de ulei Ulvex si extinderea distributiei la nivel national.

Obtinerea certificarii ISO 9001 pentru Fabrica de ulei Buzau.

Lansarea marcii de ulei Soreanca destinata segmentului premium.

Realizarea unui amplu program de investitii in cadrul sectiei de rafinare a uleiului.

Cresterea capacitatii liniei de procesare seminte in Statia Ramnicu Sarat de la 150 t/ zi la 250 t/ zi.

Infiintarea unei Statii de procesare a semintelor la Scanteia (jud. I 151h79b alomita).

Achizitionarea SC COMCEREAL ARGES, care detine 8 locatii cu o capacitate de cca. 200.000 t.

Lansarea procesului de remodelare a businessului.

Punerea in functiune a unei noi Statii de procesare a semintelor la Balaci (jud. Teleorman).

Achizitionarea firmei Suntory Agrochemical in luna decembrie.

Suntory Agrochemical este lider in distributia de produse pentru protectia plantelor din Romania.

Atingerea unei cote de piata de 17% si ocuparea locului 2 in piata de ulei din Romania.

Concentrarea afacerilor in agribusiness.

Continuarea programului de investitii in modernizarea si cresterea capacitatilor de depozitare si procesare.

Evolutia principalilor indicatori economico-financiari

Compania ALFER estimeaza, pentru 2007, o cifra de afaceri de 320 de milioane de lei, cu peste 60 de milioane mai mare decat cea din 2006, propunandu-si, pentru acelasi an, o crestere a profitului cu cinci procente fata de anul precedent

Cifra de afaceri pentru anul 2006 a companiei ALFER a fost de 257,9 milioane de lei, in crestere cu 79,1 milioane lei fata de 2005. 'Aceasta cifra de afaceri este data in proportie de 40% de productia de ulei, restul de 60 de procente fiind date de componenta de agribusiness', a declarat directorul general al ALFER.

De asemenea, profitul inregistrat de companie in 2006 se cifreaza la 13,3 milioane lei, fata de 3,7 milioane in 2005, estimand o crestere a acestuia cu 5% pentru anul 2007. Totodata, profitul companiei a fost , in 2006, in proportie de 30% de productia de ulei, restul de 70 de procente revenind componentei agribusiness.

Pentru anul 2007, ALFER estimeaza un profit de 14 milioane lei, in crestere cu cinci la suta fata de anul precedent, si o cifra de afaceri de 320 milioane lei, cu 60 milioane lei mai mare decat in 2006. Planurile de investitii cuprind cresterea capacitatii de depozitare in silozuri si a celei de procesare a semintelor, dezvoltarea flotei de transport si continuarea achizitiilor de echipamente moderne.

Din anul 2000, de cand compania a luat fiinta in urma fuziunii dintre S.C. Comcereal Buzau S.A. si S.C. Ulvex S.A. Buzau, ALFER a continuat sa isi diversifice produsele si serviciile in domeniul agricol, consolidandu-si de-a lungul timpului relatiile de parteneriat cu fermierii.

In 2007, ALFER vinde Divizia de Uleiuri, dedicandu-se in totalitate agribusiness-ului, domeniu care prezinta un potential ridicat, avand in vedere mediul favorabil dezvoltarii agriculturii in contextul general al cresterii economice si al integrarii in UE.

Compania ALFER, cu activitati in agribusiness, a inregistrat in primele patru luni ale anului 2007 o crestere cu 25% a cifrei de afaceri pana la 74,5 mil. lei (22,8 mil. euro), in timp ce profitul companiei s-a majorat cu 84%, pana la 4,5 mil. lei (1,3 mil. euro) comparativ cu aceeasi perioada a anului 2006.

Compania isi desfasoara activitatea de preluare a cerealelor in 32 puncte de lucru, baze de receptie si silozuri, situate in noua judete ale tarii (Arges, Buzau, Braila, Ialomita, Calarasi, Mehedinti, Teleorman, Dolj si Olt). Pe piata cerealelor si a produselor oleaginoase, compania este lider de piata in achizitii directe, cu 300.000 de tone in 2006. Cat priveste volumul vanzarilor de seminte, acesta a depasit 12.000 tone in 2006, obiectivul preconizat pentru 2007 fiind de 18.000 tone seminte. 

In vederea analizei starii patrimoniului , informatiile de baza sunt cele oferite de bilant.In tabelul de mai jos este prezentata evolutia mijloacelor economice ale societatii ALFER in perioada 2005 – 2007:

Valorile ratelor de structura a activului sunt influentate de caracteristicile tehnice, economice si juridice ale activitatii intreprinderii. Principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt:

Rata activelor imobilizate. Aceasta rata masoara ponderea activelor imobilizate in patrimoniul total al intreprinderii.

Rata activelor circulante. Acest indicator reflecta ponderea activelor circulante in totalul mijloacelor economice ale intreprinderii

Evolutia structurii activului societatii, indica o evolutie echilibrata a raportului intre activele imobilizate si cele circulante.Daca in 2005, raportul era practic 50% / 50% intre activele imobilizate si cele circulante, in anul urmator raportul devine 49 / 51.Nici in anul 2007, nu se remarca o tendinta de dezeechilibru al acestui raport, activelor imobilate revenindu-le 44% din activ iar celor circulante restul de 56%.

Cauzele acestei evolutii constante sunt datorate de fapt caracterului constant al activitati, care a mentinut un echilibru permanent intre activele fixe si cele circulante.Investitiile materializate in cresteri de active fixe au fost perfect aproape perfect echilibrate de stocul de produse din silozurile societatii, de creantele asupra clientilor precum si de disponibilitatile din conturile bancare, neexistand variatii in masura sa deterioreze acest raport.

Ca rate complementare de analiza a activelor circulante se recomand a fi folosite:

Rata stocurilor. Aceasta rata ia valori ridicate in cazul firmelor cu activitate de productie, cu ciclu lung de productie, precum si in cazul firmelor cu specific de distributie de bunuri materiale. Rata ia valori foarte reduse la firmele cu specific de prestare de servicii. Dinamica acestei rate poate reflecta o incetinire a vitezei de rotatie a stocurilor, formarea de stocuri fara miscare sau cu miscare lenta, lucru car este apreciat negativ, datorita dificultatilor de transformare in lichiditati si consecintelor negative asupra solvabilitatii intreprinderii. O anumita crestere este justificata datorita cresterii volumului de activitate, conditia fiind ca indicele de crestere al cifrei de afaceri sa fie mai mare sau cel putin egal cu indicele de crestere al stocurilor. Rata stocurilor este influentata de natura activitatii intreprinderii si de lungimea ciclului de exploatare.

Rata creantelor comerciale. Rata reflecta importanta portofoliului de creante comerciale in cadrul patrimoniului. Ea este influentata de durata la care se fac platile de catre clienti si de specificul activitatii desfasurate. Aceasta rata ia valori ridicate in cazul intreprinderilor industriale si inregistreaza valori scazute la firmele care vin in contact cu o clientela care plateste in numerar.

Rata disponibilitatilor. Marimea acestei rate trebuie analizata cu circumspectie datorita faptului ca disponibilitatile sufera modificari de mare amplitudine pe perioade scurte de timp. Rata are o valoare informationala scazuta deoarece nu intotdeauna o pondere ridicata a disponibilitatilor in totalul activului semnifica o activitate buna a firmei.

Avand in vedere profilul activitatii firmei - comertul cu cereale, ponderea stocurilor in active circulante este ridicata - 68% in 2005, 59% in 2006 si 46% in 2007.De regula ponderea stocutilor este mai amre in anii agricoli buni, cu productii ridicate.Anul 2007, un an agricol dificil, marcat de seceta prelungita a determinat o alta structura a activelor circulante diferita de cea din anii precedenti.Astfel, se observa o crestere semnificativa a ponderii creantelor de la 30-40 % in anii 1005, 2006 la aproape 50% in 2007.Ca efect al acestei modificari de structura de la nivelul activelor circulante, disponibilitatile incep sa creasca atingand 4% in 2007 – fata de 1% in 2005 si 2,77 % in 2006.

Situatia neta. Acest indicator reflecta activele intreprinderii negrevate de datorii. Situatia neta reprezinta valoarea drepturilor pe care le poseda propietarii asupra entitatii patrimoniale. Acest indicator este echivalent activului net contabil. Situatia neta exprima valoarea activului realizabil la un moment dat.

Acest indicator intereseaza nu numai actionarii si propietarii, care vor sa cunoasca valoarea pe care ei o poseda, dar, in egala masura, si creditorii, pentru care activul realizabil constituie gajul creantelor lor. In situatia in care gestiunea economica din cadrul unei firme se desfasoara in conditii normale, cand se maximizeaza valoarea capitalurilor proprii, situatia neta este pozitiva si poate fi crescatoare de la an la an.

Cand profitul net din exercitiul anterior este reinvestit, se produce o crestere a capitalurilor proprii, ceea ce va conduce spre o marire a situatiei nete. Varianta in care situatia neta este negativa semnifica depasirea activelor de volumul total al datoriilor, ceea ce poate insemna o situatie prefalimentara. O astfel de situatie neta este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate.

Situatia neta este pozitiva si crescatoare , reflectand o gestiune economica sanatoasa.Cresterea continua si intr-un ritm puternic a situatiei nete marcheaza de fapt atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii intreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii.

Dinamica capitalurilor propii este deosebita, mai ales in anul 2007.Cresterea permanenta a nivelului acestor capitaluri reflecta preocuparea managamentului companiei pentru asigurarea echilibrului financiar al firmei.

Toti cei 3 ani supusi analizei se incheie cu un rezultat pozitiv, cu un profit.

Acest profit difera de la an la an, fiind cel mai mult influentat de sezonalitatea activitatii si de caracterul anului agricol.

Cifra de afaceri reprezinta marimea “afacerilor“ realizate cu tertii prin desfasurarea activitatii specifice, normale, de catre o firma.

Tot cifra de afaceri constituie principala sursa de bani a firmei. Avand in vedere faptul ca marimile care o compun sunt inregistrate in momentul transferului de propietate (al facturarii) si nu al incasarii, cifra de afaceri se refera la bani potentiali, care urmeaza a fi incasati.

Acest indicator evidentiaza de fapt performanta comerciala a firmei, capacitatea sa de vanzare. Marimea veniturilor obtinute din vanzari poate fi utilizata pentru aprecierea marimii companiei. In fond, o firma poate fi apreciata ca marime dupa cat de mult vinde, cati salariati are ..etc.

Cifra de afaceri a urmat trendul veniturilor totale, si a reprezentat in mod constant 96% din aceste venituri totale,fapt ce semnifica faptul ca principala sursa de formare a veniturilor societatii o reprezinta realizarea obiectului de activitate de baza al firmei – comertul cu produse agricole.

Rentabilitatea financiara[4] constituie principalul indicator privind performantele intreprinderii, care depinde de justetea politicii comerciale, de eficienta capitalului investit si de politica financiara a acesteia.

Rentabilitatea financiara inregistreaza o valoare foarte buna in anul 2006, un an agricol bun, cand profitul net obtinut de compania ALFER a ajuns sa reprezinte chiar 12 % din totalul capitalurilor proprii.In ceilalti 2 ani, profitul net degajat de activitatea companiei reprezinta 3-4 % din capitaluri.

Solvabilitatea, respectiv capacitatea de plata sunt principalele elemente ale lichiditatii, prin care se evidentiaza propietatea pe care o are partea materiala a capitalului de a se transforma in bani.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a-si onora obligatiile sale de plata sau capacitatea de a face fata platilor pe o anumita perioada de timp.

Capacitatea de plata ofera posibilitatea firmei de a-si achita, la termen, obligatiile sale ce decurg din:

procesul de cumparare si vanzare a marfurilor;

prestarile de servicii executate de terti;

salariile personalului;

impozitele, taxele, contributiile si alte varsaminte asimilate.

Aceasta posibilitate este conditionata pe de o parte de volumul si termenul de exigibilitate a obligatiilor, iar pe de alta parte de disponibilitatile banesti si de capacitatea firmei de a transforma unele elemente ale mijloacelro circulante care se gasesc intr-o anumita faza a circuitului lor, in mijloace lichide.

Determinarea si analiza solvabilitatii presupune o confruntare a datelor cu privire la disponibilitatile banesti imediate si in perspectiva, cu obligatiile de plata ale firmei pe acelasi interval de timp. Elementele activelor circulante au grad diferit de lichiditate. In calculul sovabilitatii se iau in considerare, pe langa mijloacele banesti si acele imobilizari (stocuri) care pot fi valorificate pe termen apropiat si au asigurata desfacerea, precum si creantele care pot fi incasate pe termen scurt.

Solvabilitatea patrimoniala se situeaza pe intervalul 42 – 46% neinregistrand variatii mari de la un an la altul.

Lipsa temporara de lichiditate poate conduce la situatia de a nu putea face fata obligatiilor sale si de a inceta platile. Printre consecintele mai importante ale unei lichiditati insuficiente amintim:

limitarea si chiar reducerea productiei;

imposibilitatea de a cumpara in momentul ivirii unor situatii favorabile;

posibilitati reduse de a cumpara cantitati mari;

precipitarea actului decizional;

dificultati in asigurarea echilibrului financiar;

imposibilitatea desfasurarii normale a activitatii.

Lichiditatea unei intreprinderi exprima capacitatea acesteia de a face fata obligatiilor proprii de plata pe termen scurt.Aceasta implica din partea firmei transformarea rapida a activelor circulante in disponibilitati banesti.

Rata curenta a lichiditatii se calculeaza ca raport intre Active curente/Datorii (pasive) curente. Reprezinta posibilitatea elementelor de patrimoniu de a se transforma , intr-un timp scurt, in lichiditati pentru achitarea datoriilor curente. Activele curente sunt reprezentate de activele pe pot fi transormate in numerar in decursul unui ciclu de functionare al unei companii, inclusiv stocurile. Pasivele curente sunt datoriile cu termen mai mic de un an, inclusiv imprumuturile pe termen scurt.

Daca in formula anterioara din activele curente scadem stocurile, obtinem Rata imediata. Acest indicator are o relevanta mai buna, pentru ca poate oferi o estimare mai buna a lichiditatii imediate, prin prisma faptului ca stocurile pot avea uneori o durata mai mare de transformare in numerar.

Dinamica ratei lichiditatii imediate, exprima o tendinta crescatoare.De la 28,5% in 2005 se ajunge la 36.6% anul urmator pentru ca in 2007, rata sa fie chiar peste 50%.Lichiditatea mai ridicata sau mai scazuta trebuie interpretata si in corelatie cu profilul activitatii.In anii agricoli buni, firma va inregistra un nivel de lichiditate mai redus, da fiind faptul ca va trebui sa faca fata platilor catre producatorii agricoli, in timp ce in anii mai dificili ( exemplu 2007 ) va inregistra un execedent de lichiditate.

In ce priveste evolutia gradului de indatorare, calculat ca pondere a totalului datoriilor in total pasiv, nivelul acestuia se mentine constant in cei 3 ani, situandu-se la un nivel de 56 -57 %.

Structura organizatorica si functionala a intreprinderii

Functiile intreprinderii

In prezent, ALFER are aproximativ 900 de angajati, cu competente in management agricol, achizitii, vanzari, suport si consultanta in agricultura.

Luand in considerare potentialul agriculturii, actionarii ALFER au decis implementarea unui nou model de business - AgriManagement Integrat (AMI). Modelul este construit pe patru piloni: ferme, solutii integrate, management si industria procesatoare. Fermele incluse in modelul AMI sunt selectate de ALFER dupa criterii ce vizeaza in primul rand marimea suprafetei detinute spre cultivare (minim 300 hectare). In baza precontractelor incheiate cu companiile procesatoare locale, ALFER va repartiza tipurile de culturi fiecarei ferme in parte, asigurand materialele necesare, in baza unei prefinantari: seminte, pesticide si ingrasaminte.

Modelul AMI este construit pe patru piloni: ferme, solutii integrate, management si industria procesatoare. Fermele incluse in modelul AMI sunt selectate de ALFER dupa criterii ce vizeaza in primul rand marimea suprafetei detinute spre cultivare.

Acest model de business va include realizarea pentru fiecare fermier in parte a unui plan de business corespunzator, care va completa consultanta agricola acordata de specialistii nostri in domeniu. Recoltele vor fi valorificate catre procesatori, conform pre-contractelor, astfel incat sistemul va aduce predictibilitate in domeniu, know- how si mai ales profit.
Avand in vedere un complex de factori ca profilul si marimea agentului economic, ramura in care isi desfasoara activitate si etapa de dezvoltare pe care o parcurge, functiunile firmei se pot prezenta astfel:

- comerciala;
- financiar-contabila;
- de personal

Funtia comerciala cuprinde activitatea de realizare a obiectivelor ce se refera la stabilirea legaturilor unitatii cu mediul ambiant in vederea procurarii mijloacelor necesare desfasurarii activitatii si desfacerii produselor, serviciilor si lucrarilor care fac obiectul activitatii de baza a unitatii.
Aceasta functiune cuprinde 3 activitati: aprovizionarea tehnico-materiala, desfacerea si marketingul.
Functiunea financiar-contabila este reprezentata de activitatea privind obtinerea si folosirea mijoacelor financiare necesare unitatii, precum si inregistrarea si evidenta in expresie valorica a fenomenelor economice din unitate.

Functia de personal cuprinde activitati de realizare a obiectivelor din domeniul asigurarii si dezvoltarii potentialului uman necesar.
Principalele activitati cuprinse in cadrul acestei functiuni se refera la planificarea, recrutarea, formarea, perfectionarea, motivarea, promovarea, retribuirea si protectia personalului.
Interdependentele dintre functiuni sunt determinate de interdependentele ce se manifesta intre activitatile desfasurate in cadrul firmei. Acestea se manifesta in contextul in care producerea unei dereglari in cadrul unei functiuni determina dereglari si in cadrul celorlalte, putandu-se vorbi chiar de o autoagravare a dereglarilor si de un proces de reglare in lant.
Se impune astfel ca managerii de pe diferite niveluri ierarhice sa actioneze pentru manifestarea corespunzatoare a tuturor functiunilor.

De asemeni, conducerea firmei are un rol deosebit in coordonarea functiunilor, cunoscand decalajul ce apare intre gradul de manifestare a unei functiuni si nivelul rezultatelor obtinute in domeniul respectiv.
Rezultatele bune obtinute in urma manifestarii unei functiuni apar dupa momentele de maxim in manifestarea acesteia, astfel ca obiectivul principal al managerilor trebuie sa reprezinta o buna corelare intre functiuni.

Prezentarea organigramei S.C.ALFER S.A

In mediul socio-economic actual caracterizat prin concurenta, dinamism si interdependenta, un rol important in succesele companiei ALFER il au resursele umane si managementul acestora.

Preocuparea mangementului firmei fata de bunastarea angajatilor, fata de cariere si de dezvoltarea personala, reprezinta cultura organizationala a firmei, izvorata din dorinta de a avea alaturi oameni competenti, al carui rol in dezvoltarea companiei este foarte important.

Performantele companiei se bazeaza pe valori fundamentale ce reprezinta temelia unei cresteri durabile:

Profesionalism – in randul personalului companiei ALFER au fost atrasi cei mai buni specialisti in domeniul agricol si management.

Spirit de echipa - succesele companiei s-au nascut din actiuni colective ce au la baza diversificarea competentelor, experientelor. Conducerea firmei este constienta de forta companiei si isi propune sa foloseasca la maxim sinergiile de grup: intregul este mai puternic decat suma partilor.

Eficienta - atingerea obiectivelor prin folosirea eficienta a resurselor umane, tehnologice si financiare.

Calitate - fiecare dintre membrii personalului isi indeplinesc sarcinile cu maxim de responsabilitate si dedicare.

Inovatia – tradusa prin permanenta imbunatatire a serviciilor de astazi pentru a anticipa nevoile clientilor companiei.

Integritate – prin mentinerea standardele personale si profesionale si respectarea promisiunilor si angajamentelor

Motivatia – construirea unei atmosfere de lucru care pune accent pe oameni si pe contributia lor. O atmosfera care sa le permita sa-si dezvolte intregul potential, si in care entuziasmul este recompensat cu incredere si suport.

Orientare spre client - concentrarea asupra nevoilor clientilor companiei; dezvoltarea si sprijinirea relatiilor stranse cu acestia.

Compania este structurata pe patru divizii cu activitate integrata:

Divizia Distributie

Divizia Cereale

Divizia Productie Seminte

Divizia Silozuri

ALFER sprijina agricultura moderna si profitabila, sustinand fermierii din momentul infiintarii culturilor pana la valorificarea recoltelor, oferindu-le solutii de pre-finantare cu pachete tehnologice si garantand achizitionarea recoltelor.

SC Suntory Agrochemical SRL, Divizia de Distributie a Grupului ALFER, furnizeaza fermierilor intreg spectrul de produse necesare unei recolte profitabile: erbicide, fungicide, insecticide si ingrasaminte foliare- produse de mari furnizori mondiali, precum si semintele din productia proprie.

Procesul de distributie urmareste satisfacerea nevoilor clientilor printr-un mecanism simplu si eficient. Astfel, clientii solicita produsele la agentii care centralizeaza ulterior cererile si trimit notele de comanda catre depozitele din zona in care isi desfasoara activitatea. Departamentul de distributie intocmeste rutele de livrare, asigura marfa si transportul ei pana la client pe costuri proprii.

Cantitatea medie de erbicide, fungicide, insecticide si ingrasaminte foliare distribuita in fiecare an este de 900 tone, ceea ce demonstreaza ca fermierii au incredere in produsele distribuite de ALFER. In 2006, vanzarile consolidate au depasit 54 milioane RON, ALFER fiind lider pe piata produselor pentru protectia plantelor.

Incepand cu 2007, ALFER promoveaza pachetele tehnologice, oferind clientilor ingrasaminte si pesticide- la pachet cu semintele care le necesita.

Prin pachetele tehnologice, se urmareste cresterea productivitatii recoltelor si veniturilor fermierilor, imbunatatirea sistemul de management agricol, sustinand in acelasi timp dezvoltarea unei agriculturi durabile. Pachetele tehnologice inseamna productii mai mari, de calitate superioara si, nu in ultimul rand, beneficii semnificative pentru fermieri.

ALFER crede in parteneriatele de lunga durata si considera ca cea mai buna dovada in acest sens este sprijinul acordat fermierilor pentru a indeplini scopul final al oricarui business: obtinerea profitului.

Prin divizia de cereale, ALFER achizitioneaza si comercializeaza toate tipurile de culturi agricole fundamentale pentru economia unei tari: grau, porumb, floarea soarelui, orz, orzoaica, rapita si soia. Printr-o buna administrare a ariei de acoperire si sporirea numarului de specialisti, ALFER a devenit lider de piata in achizitii directe.

De la testare la procesare, de la recoltare la depozitare, ALFER dezvolta si conserva calitatea semintei, in vederea obtinerii unor culturi sanatoase. Infiintata in anul 2000, Divizia de Productie Seminte ofera in prezent seminte certificate din principalele specii agricole: porumb, floarea soarelui, lucerna, soia, mazare, orzoaica, grau, grau durum, rapita si triticale.

Pentru a furniza seminte de o calitate ridicata din punct de vedere genetic, ALFER colaboreaza cu firme de ameliorare renumite din Austria, Germania, Franta, Italia, Spania, Turcia si Ungaria. ALFER detine in exclusivitate pentru Romania drepturile de multiplicare a  soiurilor detinute in portofoliu.

Avand ca scop final obtinerea unei seminte de calitate, ALFER testeaza toate soiurile si hibrizii in privinta mai multor factori: grade diferite de fertilizare, rezistenta la boli si daunatori, epoci de semanat, rezistenta la ger, rezistenta la seceta etc.

ALFER are in vedere investitii in dezvoltarea continua a fermelor proprii de producere a samantei certificate din verigi superioare, in ceea ce priveste capacitatea de procesare si depozitare.

Investitiile in tehnologie mentin ALFER pe pozitia de lider in domeniul graului durum de primavara, al orzoaicei de toamna si al unor soiuri de grau din import ce valorifica superior ameliorari genetice desfasurate in laboratoare de renume in domeniu. De asemenea , ALFER se gaseste pe primele locuri la calitatea si productivitatea semintelor de rapita, mazare, orzoaica de primavara si lucerna.

Samanta produsa de ALFER raspunde celor mai exigente cerinte climatice si de productivitate, asigurand eficienta primului pas catre culturi care aduc fermierilor profit, satisfactie si perspectiva de a se dezvolta in continuare.

Divizia Silozuri s-a desprins din Divizia Cereale, constituindu-se ulterior in divizie independenta, cu propriile directii de dezvoltare si modernizare.

In anul 2000, ALFER detinea baze numai in judetul Buzau, printr-un continuu proces de expansiune insa, compania isi desfasoara in prezent activitatea de preluare a cerealelor in 32 de puncte de lucru ( vezi anexa).

ALFER dispune de o capacitate totala de depozitare ce ii confera locul al doilea in Romania din punct de vedere al capacitatii de insilozare a cerealelor.

Pentru desfasurarea activitatii, ALFER SA are in structura organizatorica compartimente functionale (birouri, servicii).

Toate subunitatile functionale din componenta societatii, raspund si in fata Consiliului de Administratie al acesteia, de indeplinirea atributiilor, responsabilitatilor si competentelor incredintate de acesta prin hotarari si decizii.

Principalele compartimente functionale:

personal - salarizare, juridic, IT, administrativ.

tehnic-aprovizionare, logistica

- economic financiar, contabilitate, audit intern.

Descrierea fluxului tehnologic de baza

Activitatea diviziei Silozuri este sustinuta de mijloace tehnice moderne, conforme cu legislatia europeana:

sisteme electronice de cantarire si inregistrare a datelor;

laboratoare de analiza a cerealelor;

sisteme de conditionare moderne de mare capacitate;

utilaje pentru receptia cantitativa avand consumuri eficiente de energie.

ALFER investeste atat in cresterea capacitatilor de depozitare si procesare, cat si in modernizarea acestora.

Fluxul tehnologic de baza consta in achizitia de cereale si in comercializarea acestora.

Organizarea si conducerea contabilitatii agentilor economici

Aspecte normative privind organizarea contabilitatii

Organizarea si conducerea contabilitatii este o obligatie a oricarei persoane juridice in cadrul economiei de piata si reprezinta un instrument de cunoastere economico - financiara.

In prezent actul normativ de baza care reglementeaza modul de organizare si de conducere a evidentei contabile este Legea Contabilitatii nr.82/1991. Acest act normativ contine reglementari unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din Romania atat pentru agentii economici cat si pentru celelalte entitati, inclusive pentru institutiile publice.

Contabilitatea reprezinta rezultatele administrarii societatii de catre conducatori si modul de gestionare de catre acestia a resurselor incredintate. Situatiile financiare ca rezultat al prelucrarii contabile furnizeaza informatii despre pozitia financiara, performantele managerilor si modificarea pozitiei financiare a societatii, care sunt folosite de utilizatori.

Informatiile despre pozitia financiara sunt oferite in primul rand de bilant in timp ce informatiile despre performantele financiare sunt oferite in primul rand de contul de profit si pierdere. Pentru a fi utila informatia trebuie sa fie credibila, respectiv sa nu contina erori semnificative, iar utilizatorii sa poata avea incredere in informatie si sa le ofere ceea ce se asteapta. Pentru a fi credibila informatia trebuie sa reprezinte fidel tranzactiile si alte evenimente care se concretizeaza in active, datorii si capital propriu. Acestea sunt cateva motive pentru care lucrarile de acest tip trebuie elaborate de profesionisti si nu de amatori neautorizati care fac acest lucru neprofesional .

Personalul ALFER este format din contabili si contabili autorizati - 12 in cadrul Sediului ALFER si in medie cate unul pentru fiecare din cel 32 de baze de receptie cereale.La acestia se adauga un numar de 5 analisti.

Sarcinile si atributiile compartimentului financiar contabil al S.C. ALFER SA

Compartimentul financiar - contabil are in principal urmatoarele atributii:
1. asigura buna organizare si desfasurare a activitatii financiar-contabile a companiei, in conformitate cu dispozitiile legale;
2. asigura efectuarea achizitiilor si derularea investitiilor companiei

3.organizeaza si efectueaza inventarierea patrimoniului in conformitate cu prevederile legale

4. urmareste si inregistreza miscarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar cat si casarea acestora;

5. organizeaza tinerea la zi a evidentei contabile pentru activitatea proprie

6. intocmeste notele contabile pentru operatiunile specifice si fisele de conturi, analizeaza si urmareste soldurile conturilor si intocmirea specificatiilor de cont pentru conturile specifice si propune conducerii declansarea inventarierii anuale a patrimoniului acestuia, compara rezultatele inventarierii faptice cu cele scriptice din contabilitate si valorifica inventarierea si inregistreaza in contabilitate rezultatele inventarierii

7. urmareste incadrarea in platile programate si tine evidenta creditelor

8. acorda viza de control financiar preventiv

9. intocmeste statele de plata pentru personalul companiei, preluand de la Compartimentul resurse umane si administrativ toate documentele necesare, asigura plata efectiva a drepturilor de personal pentru toti salariati si efectueaza, daca este cazul, retinerile din salariu

10. asigura efectuarea varsamintelor la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, la terti si alte obligatii

11. asigura ridicarea si depunerea documentelor de decontare bancara, intocmeste fise fiscale, intocmeste raportari statistice specifice si monitorizarea drepturilor salariale

12. urmareste achitarea la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din angajarea de imprumuturi
13. efectueaza contabilitatea operatiilor de capital, contabilitatea imobilizarilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea tertilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune in conformitate cu legislatia in vigoare;
14. urmareste respectarea principiilor contabile si ale evaluarii patrimoniului (prudentei, permanentei metodelor, continuitatii activitatii, independentei exercitiului, intangibilitatii bilantului de deschidere, necompensarii);
15. raspunde de consemnarea corecta si la timp, in scris, in momentul efectuarii ei, in documente justificative a oricarei operatii care afecteaza patrimoniul societatii si de inregistrarea cronologica si sistematica in evidenta contabila a documentelor justificative in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

16. asigura implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informational

17. asigura si raspunde de elaborarea balantei de verificare la termenele stabilite de legislatia in vigoare;
18. asigura reconcilierea si inchiderea conturilor

19. prezinta periodic sau ori de cate ori este necesar informari cu privire la situatia achitarii platilor catre furnizori

Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului economic si isi desfasoara activitatea conform atributiilor stabilite de acesta prin fisa postului.

Compartimentul financiar-contabilitate poate indeplini si alte atributii specifice stabilite de conducerea companiei.

CAPITOLUL II NOTIUNI DE BAZA PRIVIND SALARIZAREA

2.1. Conceptul de salariu si structura drepturilor de personal.

2.1.1. Notiunea de salariu si formele sale de manifestare

Din punct de vedere etimologic, salariul provine de la latinescul „salarium” care indica suma de bani ce trebuia platita fiecarui soldat pentru procurarea sarii. Deci, are semnificatia de venit al unei persoane dependente de alta.

Salariu este privit sub doua aspecte: nominal si real.

Salariul nominal reprezinta suma de bani pe care angajatul o primeste in schimbul muncii prestate. Depinde de pretul fortei de munca, evolutia situatiei economice, politica de salarizare.

Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care angajatii le pot procura cu salariul nominal (salariul nominal/indicele preturilor de consum).

Salariul constituie atat o categorie economica, cat si una de factura juridica.
Prin salariu se intelege pretul muncii prestate in temeiul contractului individual de munca exprimat, de regula, in bani.

Etimologic, in acest domeniu al salarizarii se folosesc mai multi termeni, cum ar fi: remuneratie, retributie, plata, salariu, recompensa. Cel mai cuprinzator termen este recompensa, deoarece este definita ca totalitatea veniturilor (materiale si nemateriale), a inlesnirilor si avantajelor (prezente si viitoare) care se cuvin unui angajat pentru munca depusa si pentru calitatea de salariat.
Din punct de vedere fiscal, salariul reprezinta:

Pentru angajatori (societate comerciala, regie autonoma etc.), o cheltuiala, ca orice alta cheltuiala, impusa de necesitatea desfasurarii activitatii. Angajatorul, care face „plata muncii” sub forma de „salarii”, are obligatia:

- De a se inregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezinta o „cheltuiala cu salariile”, inregistrata in debitul contului 641 „Cheltuieli cu remuneratiile personalului”, care este o cheltuiala deductibila la calcului profilului impozabil (adica admisa a se scadea din veniturile impozabile in scopul determinarii profitului impozabil);

- De a se inregistra in evidenta financiar-contabila cu „salariile platite”, respectiv cu „salariile si alte drepturi cuvenite personalului”, in creditul contului 421 „Personal – remuneratii acordate”, si de a calcula si retine, prin stopaj la sursa, obligatiile bugetare (contributia pentru somaj, pensie, sanatate si impozitul). Calculul si retinerea obligatiilor datorate statului reprezinta o obligatie a angajatorului (a celui care face plata salariilor) si se face prin „stopaj la sursa”, care consta in faptul ca nu se face plata salariilor pana nu se „stopeaza”, pana nu se calculeaza si retin sumele datorate statului;

Pentru salariat (angajat), un „venit obtinut prin munca”, un venit acordat de angajator dupa ce s-au calculat si retinut de angajator toate obligatiile de plata datorate statului.

2.1.2. Structura drepturilor salariale

Sistemul de salarizare stabilit prin contractul colectiv de munca include:

salariul tarifar

sistemul de sporuri

formele de salarizare

formele de premiere

alte forme

In orice societate comerciala, elementul de baza al sistemului de salarizare il constituie salariul de baza sau salariul de incadrare. Salariul personalului este format din:
¨ Salariu de baza
¨ Premii
¨ Sporuri
¨ Alte drepturi legate de salarizare
Salariul de baza (sinonim fiind: salariul tarifar, retributie tarifara, salariu de incadrare, salariu de pornire) este partea principala a salariului, cuvenit persoanei incadrate, pentru munca depusa. Se stabileste prin negocieri colective sau individuale, ori este impus in cazul bugetarilor, in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului, pregatirea si competenta profesionala. Este partea fixa a salariului total stabilit in regie, acord sau alte forme specifice unitatii.
Sporurile la salariul de baza se acorda unor categorii de angajati pentru munca prestata in conditii deosebite sau tuturor angajatilor, daca experienta dobandita pe durata vechimii in munca se concretizeaza in cresterea eficientei economice a muncii prestate. Pricipalele categorii de sporuri privesc:
· Conditii de munca deosebite, grele, periculoase
Se acorda in cote procentuale egale cu 10% din salariu de baza cum ar fi: utilizarea de substante exlpozive, conditii de lucru periculoase datorita mediului in care se lucreaza. Aceste sporuri pentru situatii deosebite poate fi si mai mari ( 50% pentru activitatile personalului care trateaza bolnavii de SIDA, 100% a leprozei, pentru lichidarea eruptiilor libere si a incendiilor la sonde).
· Conditii nocive de munca
Se acorda la locurile de munca unde exista: degajari de pulberi nocivi, emanatii de substante toxice, zgomote, trepidatii, curenti de inalta tensiune, complex de noxe. Sporul se acorda in sume fixe, personalul fiind la acelasi grad de expunere, indiferent de salariu. El reprezinta 10 % din salariul minim negociat pe unitate.
· Ore suplimentare, ore lucrate in zilele libere si sarbatorile legale
Orele suplimentare sunt activitati desfasurate peste durata normala a zilei de lucru. Tot in regimul acesta se incadreaza si orele de munca prestate in zilele de sarbatori legale si in zilele libere. Daca aceste activitati nu pot fi compensate cu timp liber corespunzator, atunci se plateste cu un spor de 10% din salariul tarifar, pentru fiecare ora suplimentara, indiferent de numarul acestora.
· Lucrul in timpul noptii
Personalul care lucreaza in schimbul de noapte ( intre orele 22 si 06) beneficiaza de un program redus cu 1 ora, fara diminuarea salariului si se acorda un spor in valoare de 25% din salariul de baza.
· Spor de santier
Se acorda fara restrictii ca numar, personalului nelocalnic ( domiciliu angajatului se situeaza la mai mult de 10 km.de locul de munca, neavand posibilitatea navetei zilnice), care participa la lucrari de: constructii ;montaj, prospectiuni si explorari geologice, studii si cercetari hidrologice, lucrari executate in continua miscare, etc. Sporul acordat, cu menirea de a atrage personalul, se concretizeaza in sume fixe de lei / zi atat pentru personalul necalificat si calificat, cat si pentru personalul TESA.
· Vechimea in munca
Are rolul de a asigura stabilitatea, recunoasterea aportului si rezultatele obtinute in unitatea angajatilor, vechimea exprima perioada in care persoana este in raporturi de munca cu intreprinderea, pe baza contractului de munca. El cuprinde nu numai situatiile de prezenta la lucru, dar si orele de absenta din motive ca: incapacitate temporara de munca, concedii fara plata, perioada stagiului militar, alte situatii.
Sporul pentru vechime in munca nu intra in salariul de baza de incadrare, el intra in salariul total si reprezinta un element de calcul pentru stabilirea salariului mediu si a indemnizatiei individuale pentru concediul de odihna.
· Alte categorii de sporuri: de izolare, de folosire a unei limbi straine, suprasolicitare neuropsihica, pentru conducerea unor formatii de lucru, de fidelitate, de a pastra secretul firmei, etc.
Premiile acordate pot fi:
· Premii in cadrul anului
Sunt sume acordate dintr-un fond de premiere, acordabil in situatii cum ar fi: aport la asimilarea de produse noi, introducerea de noi tehnologii, masuri pe linia cresterii productivitatii, etc.
· Cota parte ,participare la profit
Suma in cauza se constituie ca cota parte din profitul net al unitatii si premiile se aproba de consiliul de administratie a firmei.
· Premii pentru economii de materiale - se acorda personalului care contribuie la economisirea materiilor prime si a materialelor, a energiei, a combustibilului, prin: reducerea pierderilor din rebuturi, diminuarea cotelor admise de rebuturi, recuperarea unor materiale, valorificarea superioara a materiilor prime, etc.

Premiile acordate pot fi intre 30%-50% din valoarea economiilor obtinute si sunt acordate personalului care contribuie direct la obtinerea economiilor.
· Alte premii sau recompense.

Alte drepturi legate de salarizare sunt:
· Concediul anual de odihna. - durata lui se exprima in zile lucratoare, limitele fiind stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin lege (in cazul unitatilor bugetare).

Limita minima este de 21 zile lucratoare pe an ajungind pana la 30 zile lucratoare pe an. Transele si zilele de concediu de odihna se stabilesc de firma. Pe durata concediului de odiha, salariatii au dreptul la o indemnizatie pentru concediu anual de odihna, calculata astfel:
Ico = Nzco x (Sb + Svm) /21,25
Unde:
Ico -; indemnizatie pentru concediul de odihna anual
Nzco -; numarul zilelor de concediu
Sb -; salariul de baza
Svm -; spor de vechime
21,25 -; media zilelor de lucru dintr-o luna de activitate.
Indemnizatia de concediul se platette cu cel putin 5 zile inaintea plecarii in concediu.
· Concediu fara plata- acest concediu nu este limitat la un anumit numar de zile in urmatoarele cazuri:
- ingrijirea copilului bolnav pana la varsta de 3 ani,
- tratament efectuat in strainatate,
- interese personale, prin acordul partilor.
Acest concediu in conditiile de mai sus nu afecteaza calitatea de salariat si nu afecteaza vechimea in munca. Daca concediile fara plata depasesc 30 de zile lucratoare, pe posturile vacante se pot angaja alte persoane cu contract de munca cu durata determinata.
· Concediu de recuperare
· Concediu de odihna suplimentar.
· Concediu pentru evenimente familiare deodebite.

Salariul tarifar, ca element principal al sistemului de salarizare, se stabileste prin contractul individual de munca sub forma salariului tarifar orar sau al unui salariu lunar fix pentru un program de lucru de 176 ore.

Salariul tarifar poate fi stabilit pe baza uneia din urmatoarele forme de salarizare:

- acord direct

- acord progresiv

- acord indirect

- forma salarizarii in regie, respectiv dupa timp

In afara de salariul tarifar de baza, in salariul brut total mai pot fi cuprinse sporuri si adaosuri cum sunt:

sporuri pentru conditii deosebite de munca

sporuri pentru ore lucrate peste program

sporuri de vechime  se supun impozitarii

sporuri de lucru in timpul noptii

premii/prime acordate pe baza anumitor criterii

Sporurile pentru conditii deosebite de munca sunt acordate in special silozarilor, pentru activitati cu risc: gazarea cerealelor, deratizare, decontaminare.Paznicii beneficiaza indeosebi de sporuri de lucru in timpul noptii.

In sistemul de salarizare, pe langa salariul pentru timpul efectiv lucrat, personalul angajat mai beneficiaza si de alte drepturi:

- indemnizatii pentru concedii de odihna

- concedii pentru evenimente familiale deosebite

- alte drepturi prevazute in contractul colectiv de munca

Principalele avantaje acordate salariatilor sunt oferite de sarbatori ( Craciun si Paste ) si constau in cadouri, cate 2 baxuri de sticle PET de ulei ( echivalent 16 litri ), tichete de masa in valoare de aproximativ 150 lei, precum si prime in bani acordate pe baza unor criterii.

2.2. Formele de salarizare

Principalele modalitati de salarizare sunt:
a) In societatile comerciale si regiile autonome .Conform L.14/1991, baza modalitatilor de salarizare o constituie negocierile colective si individuale.
b) In regiile autonome cu specific deosebit, prin hotarari succesive de Guvern s-au stabilit, in baza L.14/1991 salariile care cuprind: salariul de baza, sporuri la salariul de baza (pentru vechime in munca si in functie de rezultatele obtinute; pentru conditiile grele, deosebite sau periculoase; pentru munca desfasurata peste programul normal de lucru; pentru munca in timpul noptii;
pentru exercitarea unei functii suplimentare etc).
c) In unitatile bugetare, salariile cuprind: salariul de baza; sporul la salariul pentru vechimea in munca desfasurata peste programul normal de lucru;pentru munca in timpul noptii.
Salariul de baza al personalului unitatilor bugetare este stabilit pe functii.

Salariul de baza, adaosurile si sporurile sunt confidentiale.Salariul se plateste in bani.

Potrivit contractului colectiv de munca la nivel national, la unitatile producatoare de produse agricole o parte din salariu se poate plati in natura, fara a depasi 30% din salariul respectiv.
In cazul decesului, drepturile salariale neancasate se plaesc sotlui supravietitor,
copiilor sau parintlor defunctului; i lipsa acestora, se plaesc celorlalt mosenitori potrivit dreptului comun.

Formele sistemului tarifar

Acordul – retribuirea muncii dupa cantitatea de productie fabricata sau servicii prestate.

Regia – retribuirea muncii in functie de timpul efectiv lucrat.

Mixta – imbina elemente din acord si regie. Salariul tarifar de baza se calculeaza dupa timpul lucrat, salariul tarifar suplimentar – in functie de indeplinirea normei de productie si altor indicatori caracteristici pentru acord.

Forma in acord poate avea urmatoarele variante:

Acord direct – retribuirea muncii in functie de cantitatea de produse sau servicii obtinute intr-un interval de timp. Salariul cuvenit muncitorilor se stabileste in baza tarifelor pe unitate de produs sau lucrare, care reprezinta retribuirea muncii pentru o unitate de produs. Tarifele in acord se calculeaza in felul urmator:

T _un= (S_tora*n_ore)/N_pr sau T_un=S_tora*N_t, unde

T _un - tariful unitar in acord

S_tora – salariul tarifar pe ora;

n_ore – numarul de ore pe schimb;

N_t – norma de timp;

N_pr – norma de productie pe schimb.

Salariul lunar de baza se calculeaza prin relatia:

S _lun= S_t=∑T_uni*Q_i, unde

S_t - salariul tarifar

i – tipul de produs;

Q_i – cantitatea de productie de tipul i.

Acord cu prime – partea de baza a salariului se calculeaza conform acordului direct, partea suplimentara se stabileste cu ajutorul cotei primei, care poate varia in functie de criteriile calitative si cantitative alese. Salariul lunar se stabileste prin urmatoarea formula:

S_lun= S_t + Prime

S_t – salariul tarifar calculat conform acordului direct.

Spre deosebire de acordul direct, indeplineste functia de motivare a personalului.

Acord progresiv – partea de baza a salariului se calculeaza conform acordului direct, partea suplimentara – in functie de gradul de indeplinire a normelor de munca prin aplicarea coeficientilor de majorare, care pot fi diferentiati.

Salariul lunar se calculeaza prin urmatoarea relatie:

S_lun=S_t+Sporul, Sporul = (S_t/p_in)*p_sn*C_i

p_in – procentul de indeplinire al normei de munca;

p_sn – procentul de supraindeplinire a normei de munca;

C_i – coeficientul de majorare a salariului.

Salariu in acord progresiv se aplica atunci cand apare necesitatea sporirii volumelor de productie pentru anumite produse. Un rol deosebit il are stabilirea nivelului de realizare a sarcinilor de munca pentru care remunerarea muncii se efectueaza dupa tarife majorate. Poate fi temporar folosita in sectoare-cheie de productie, la un numar restrans de lucrari, etc. Aplicarea acestei forme de salarizare asupra tuturor angajatilor de la un anumit sector de productie ar putea duce la rezultate nefavorabile pentru intreprindere, deoarece creste interesul pentru realizarea sarcinilor de munca din punct de vedere cantitativ fara a tine seama de calitatea lor.

Acord indirect – retribuirea muncii personalului din sfera de deservire, ce creeaza conditii pentru desfasurarea normala a procesului de productie din activitatea de baza. Esenta acestei forme de salarizare consta in faptul ca marimea salariului muncitorilor auxiliari depinde direct de rezultatele muncii obtinute de muncitorii de baza.

Se calculeaza prin tariful indirect pentru fiecare obiect servit (flux, utilaj, echipa), aplicand urmatoarele formule:

T_ind = (S_tora*n_ore)/(N_{prod i} *m); S_lun= T_{ind i} *Q_i, unde

T_ind – tariful indirect;

S_tora – salariul tarifar pe ora;

n_ore - numarul de ore pe schimb;

N_prod – norma de productie pe schimb a muncitorilor direct productivi;

m – numarul de obiecte servite;

i- tipuri de produse;

Q_i – cantitatea de productie de tipul i.

Neajunsul principal este ca nu exista o legatura directa intre marimea salariului si eforturile depuse de angajati auxiliari, ca consecinta avem demotivarea muncitorilor auxiliari.

Acord global – retribuirea muncii pentru un volum stabilit cu termen de executare fixat, care prevede prime conform cotelor procentuale in cazul indeplinirii lucrarilor in termen redus. Este utilizata in cazul in care un colectiv de salariati preia spre fabricare unele produse sau spre executare unele lucrari exprimate in unitati fizice. Salariul stabilit prin contract se plateste integral dupa realizarea sau receptionarea lucrarilor sau produselor contractate. Prevede premierea muncitorilor pentru reducerea duratei de executie a lucrarilor. Se aplica prioritar in constructii, agricultura. Poate fi aplicat in cazul formei contractuale de remunerare a muncii.

Forma in regie

Salarizarea dupa timpul lucrat este cea mai simpla si cea mai veche forma de salarizare. De regula, salarizarea in regie se aplica pentru remunerarea personalului de conducere, specialistilor si functionarilor. De asemenea, se aplica la locurile de munca unde calitatea produselor prezinta mai mare importanta decat cantitatea acestora.

In afara de cele mentionate:

• Productivitatea muncii nu poate fi masurata cu exactitate.
• Munca nu poate fi normata pentru a se stabili exact timpul necesar executarii lucrarilor.
• Lucrarile efectuate prezinta un grad inalt de risc.
• Evidenta productiei pe fiecare angajat este dificil de controlat sau ar fi prea costisitoare.

Regia poate avea urmatoarele variante:

Regia simpla presupune retribuirea muncii in functie de timpul efectiv lucrat si salariul tarifar pe o unitate de timp corespunzatoare categoriei tarifare respective:

S_lun=F_ef*S_tora, unde

S_lun – salariul lunar;

F_ef – fondul efectiv de timp;

S_tora – salariul tarifar pe ora.

Regia cu prime – partea de baza a salariului se calculeaza conform regiei simple, iar partea suplimentara - conform cotei primei, care poate fi diferentiata in functie de criteriile alese.

S_lun= S_t (regia simpla) + Prime, unde

S_t – salariul tarifar.

Variantele formelor de remunerare a muncii expuse mai sus pot fi imbinate in dependenta de obiectivele si strategia firmei, reprezentand tehnici de calcul al salariului pentru diferite categorii de personal si diferite conditii de desfasurare a procesului de productie.

O noua forma de remunerare este remunerarea in baza de contract. Aceasta forma de remunerare include atat partea constanta, cit si partea variabila dependenta de nivelul anumitor indicatori.

2.3. Regimul retinerilor din salarii

Prin insumarea salariului realizat cu adaosurile si sporul la salariu, rezulta Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectueaza urmatoarele retineri individuale:

a)     Contributia angajatului la asigurarile sociale – de 9,5% x venitul brut realizat -> constitue datorie fata de bugetul asigurarilor sociale

b)     Contributia angajatului la fondul de somaj – de 1% x salariul de baza -> constituie datorie fata de fondul de somaj

c)     Contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate – de 6,5% x venitul brut realizat -> constituie datorie fata de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate

d)     Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului

e)     Avansul achitat angajatului la chenzina I

f)      Alte retineri – rate locuinte, chirii, pensii alimentare, imputatii etc. -> constituie datorie fata de creditorii respectivi.

2.4. Structura decontarilor privind asigurarile si protectia sociala

Atat unitatile care au salariati cu contract de munca, cat si angajatii respectivi trebuie sa suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurarile si protectia sociala.

Contributia de asigurarile sociale (CAS)

Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatie platii contributiei la sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, in functie de conditiile de munca in care este incadrat personalul angajat, si anume:

30% pentru conditii normale de munca

35% pentru conditii deosebite de munca

40% pentru conditii speciale de munca

In contabilitatea agentului economic angajator, contributia acestuia la asigurarile sociale se inregistreaza:

a)      Pe de o parte, in cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul contului 6451 „Contributia unitatii la asigurarile sociale”

b)      Pe de alta parte, in obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, inregistrate in creditul contului 4311 „Contributia unitatii la asigurarile sociale”.

Din contextul reglementarilor in vigoare, rezulta ca baza de calcul a contributiei agentului economic angajator la sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale este „fondul total de salarii”. In aceasta baza de calcul intra:

a)      Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca;

b)      Drepturile salariale brute ale persoanelor care isi desfasoara activitatea in functiile colective sau care sunt numite in cadrul activitatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori din organizatiile cooperatiei mestesugaresti;

c)      Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari servicii si care realizeaza un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin trei salarii medii brute pe economie.

Contributia angajatului la asigurarile sociale este in valoare de 9,5%, cota aplicata venitul brut.

Contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS)

Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat si nesalariat au obligatia sa contribuie la fondul special pentru asigurarile sociale de sanatate intr-o cota de 7% aplicata asupra fondului de salarii.

Prin fondul de salarii asupra caruia se aplica cota de 7% se intelege suma veniturilor in bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica pentru munca prestata in baza unui contract individual de munca sau a unei conventii civile de prestari de servicii, incheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care se refera. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii si urmatoarele drepturi:

Indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, intarirea si refacerea sanatatii, pentru primele 10 zile lucratoare, care, potrivit legii, se suporta din fondul de salarii al angajatorului;

Indemnizatiile din activitatile desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;

Drepturi de solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

Indemnizatia lunara bruta cuvenita administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

Sumele primite de reprezentanti in comisiile tripartite, conform legii;

Alte drepturi si indemnizatii de natura salariala, acordate in bani si in natura de catre angajator.

Termenul limita de virare a contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor sociale de sanatate este data platii pentru chenzina a II-a, dar nu mai tarziu de 25 ale lunii urmatoare pentru luna expirata. Pentru perioada de intarziere se datoreaza majorari aferente intarzierii achitarii impozitelor. Daca datoria nu se achita in termen de o luna de la data scadenta, Casa de Asigurari de Sanatate va introduce dispozitia de incasare silita.

In contabilitatea angajatorului, contributia acestuia la bugetul asigurarilor sociale de sanatate se inregistreaza:

a)      Pe de o parte, in cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 „Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate”.

b)      Pe de alta parte, in obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul asigurarilor sociale de sanatate, reflectate in creditul contului 4313 „Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate”.

Contributia angajatului la bugetul asigurarilor sociale de sanatate este in valoare de 6,5%, cota aplicata venitului brut.

Contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj (fondul de somaj)

Persoanele fizice si juridice romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal salariat roman, sunt obligate sa contribuie la bugetul asigurarilor pentru somaj, intr-o cota de 2,5 % aplicata asupra fondului total de salarii brute realizate de urmatoarele categorii de asigurati:

a)      Persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventie civila de prestari servicii si care realizeaza un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de baza minime brute pe tara;

b)      Functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire;

c)      Persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative, ori judecatoresti pe durata mandatului;

d)      Militarii angajati pe baza de contract;

e)      Persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator;

f)       Alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit unor legi speciale;

In contabilitatea agentului economic angajator, obligat sa conduca contabilitatea in partida dubla, contributia acestuia la fondul de somaj se inregistreaza:

a)      Pe de o parte, in cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452 „Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj”.

b)      Pe de alta parte, in obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul asigurarilor pentru somaj, reflectate in creditul contului 4371 „Contributia unitatii la fondul de somaj”.

Contributia angajatului la bugetul asigurarilor pentru somaj este in valoare de 1%, cota aplicata venitului brut.

Alte datorii

a.Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale – se plateste in exclusivitate de catre angajatori si este variabila, in functie de nivelul de risc cuantificat pe baza indicatorilor de morbiditate si imbolnavire profesionala. Limitele minima si maxima intre care variaza contributia sunt de 0,5 % si 4%, aplicate asupra fondului brut de salarii.

Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni.

In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, beneficiaza de despagubire in caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate de Institutul National de Statistica.

Comisionul datorat Casei Nationale de Pensii – calculat astfel: 0,75 % din fondul de salarii realizat pentru completare carnetelor de munca sau 0,25 % din fondul de salarii realizat pentru verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor;

Intreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, in limita unei cote de pana la 1,5 % aplicata asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, avand ca destinatii principale:

Functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea intreprinderilor, cum ar fi: gradinite, crese, dispensare, cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, scoli;

Acoperirea partiala a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii salariatilor.

Acoperirea partiala a cheltuielilor ocazionate de transportul salariatilor la si de la locul de munca.

Acoperirea partiala a cheltuielilor privind biletele de tratament si odihna pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora.

Acordarea de ajutoare unor salariati care au suferit pierderi in gospodarie proprii, ca urmare a unor calamitati naturale.

Acordarea de ajutoare pentru inmormantare sau pentru acoperirea unei parti din cheltuieli in cazul unor boli grave sau incurabile.

c. Contributia pentru concedii si indemnizatii– conform Ordinului 269/2006 se introduce contributia pentru concedii si indemnizatii incepand cu data de 1 ianuarie 2006.Cota e destinata platii indemnizatiilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2006 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, este de 0,75% aplicata la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

2.5. Particularitati ale contractului de munca ( contract colectiv de munca, contract individual de munca)

Relatiile companiei cu personalul angajat sunt statuate (hotarate prin lege) pe piata muncii pe baza unor norme juridice menite sa asigure cadrul legislativ pentru protectia personalului angajat si remunerarea echitabila a muncii depuse.

Principalele norme juridice sunt:

legea privind:

protectia persoanelor angajate

solutionarea conflictelor pe baza contractului colectiv de munca

protectia sociala

asigurarile sociale

asigurarile de sanatate

impozitul pe venituri salariale

Prin contractul colectiv de munca sunt stabilite drepturile si obligatiile angajatorului si ale angajatilor intr-un cadru general in limitele caruia se incheie cu fiecare angajat contractul individual de munca.

Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte si salariati, reprezentati prin sindicate,pe de alta parte, prin care se stabilesc clauzele privind conditiile de muncp, salarizarea, drepturile si obligatiile care decurg din raporturile de munca.
La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere. Prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii firmei, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala. Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni sau pe durata unei lucrari determinate.
Contractul de munca colectiv cuprinde urmatoarele capitole:
1. Dispozitii generale
2. Timpul de munca
3. Conditii de munca si protectia muncii
4. Salariul si alte drepturi banesti
5. Concediul si zilele libere
6. Contractul individual de munca
7. Formarea profesionala
8. Alte prevederi privind drepturile si obligatiile partilor
9. Dispozitii finale
10. Anexe: grila de salarizare, regulament de functionare si organizare a comisiei paritare la nivel de ramura, lista cu echipamentele individuale de protectie si lucru, protocolul, model de contract individual de munca.
Contractul colectiv se semneaza de catre toti participantii la negocieri. Contractul colectiv de munca inceteaza :

a) La implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia.

b) La data dizolvarii sau lichidarii judiciare a angajatorului

c) Prin acordul partilor.

Contractul individual de munca se incheie cu persoanele care urmeaza sa presteze activitati permanente, acestora asigurandu-li-se, pe langa salariul pentru munca depusa, si alte drepturi cum sunt cele de concediu de odihna platit, concedii si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca si alte drepturi.

Prestarea muncii si salarizarea muncii sunt obligatiile principale ce rezulta pentru
salariat si, respectiv, pentru angajator, prin incheierea contractului de munca se stabileste ca pentru munca prestata, in conditiile prevazute in contractul individual de munca , fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului respectiv.

Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat este obligat sa presteze o munca pentru si sub autoritatea unui angajator in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata, dar se poate incheia si pe durata determinata, insa in conditiile expres prevazute de lege. Contractul se incheie pe baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana, iar obligatia de incheiere a contractului revine angajatorului.
Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat la implinirea varstei de 16 ani, insa se poate si la varsta de 15 ani, cu acordul parintilor sau a repezentantilor legali.
Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca angajatorul are obligatia de a informa salariatul cu privire la clauzele pe care vrea sa le scrie in contract sau sa le modifice. Informarea va cuprinde, dupa caz, cel putin urmatoarele elemente:
1. Identitatea partilor
2. Locul de munca
3. Sediul sau domiciliul angajatorului
4. Atributiile postului
5. Riscurile specifice postului
6. Data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele
7. Durata contractului
8. Durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul
9. Conditiile de acordare a preavizului
10. Salariul de baza si periodicitate platii salariului la care salariatul are dreptul
11. Durata normala a muncii exprimate in ore/ zi / saptamana
12. Durata perioadei de proba.
In afara elementelor prevazute mai sus, intre parti pot fi negociate si cuprinse in contractul de munca si alte clauze specifice, cum ar fi:
1. Clauza cu privire la formarea profesionala.
2. Clauza de neconcurenta.

2.6. Purtatorii de informatii privind decontarile cu salariatii si cu asigurarile si protectia sociala.

Contabilitatea in cadrul S.C. ALFER S.A. se tine in limba romana si in moneda nationala.

Conform Ordinului Ministerului de Finante nr. 425/1998, Hotararea Generala 831/1997 si Ordinul nr. 2055/30.10.1998 documentele ce circula in cadrul compartimentului financiar-contabil al societatii sunt :

• Chitanta in lei, formular cu regim special, emisa de casier la incasarea sumelor conform Hotararii Generale 831/1997, predate zilnic, in 2 exemplare, un exemplar la depunator, iar celalalt la compartimentul financiar, persoana raspunzatoare fiind casierul.
• Factura fiscala, formular cu regim special, emisa de compartimentul Desfacere si Aprovizionare, Comert, Export, contabilitate, intocmita la livrare zilnic in 2 exemplare: un exemplar la cumparator, unul la financiar, iar cel de-al 3-lea la desfacere, contabilitate; persoanele raspunzatoare intocmirii sunt sef serviciu Desfacere, Aprovizionare, compartimentul export si sef serviciu contabilitate, iar persoana care acorda viza de control financiar preventiv apartine sef serviciului financiar si contabilitate.
• Stat de salarii, emisa de serviciul resurse umane, intocmit pana pe data de 11 a lunii, predata tot pana pe data 11 a fiecarui luni, in numar de 2 exemplare, unul la financiar si unul la resurse umane, persoanele raspunzatoare sef serviciu resurse umane, iar persoana care acorda viza de control este sef serviciu financiar.
• Nota de contabilitate, formular fara regim special, emisa de compartimentul financiar-contabil cand este cazul, termen de predare in tot cursul lunii in numar de 2 exemplare, unul la jurnalul de inregistrare, iar celalalt la documente, persoanele raspunzatoare sunt personalul din serviciul financiar, contabilitate.
• Extras de cont, formular fara regim special emis de compartimentul financiar, intocmit ori de cate ori este nevoie in numar de 2 exemplare, unul la debitor, iar celalalt la financiar, persoanele raspunzatoare fiind personalul din serviciul Financiar Contabilitate.
• Fisa de cont analitic pentru operatii diverse, formular fara regim special emis de compartimentul financiar sau contabilitate pe fiecare debitor si creditor in tot cursul lunii, destinatia compartimentului financiar si contabilitate, persoane raspunzatoare sef serviciu financiar, contabilul care raspunde de contul respectiv.
• Balanta de verificare, formular fara regim special, emis de contabilitate, termen de predare in data de 20 ale fiecarei luni pentru luna expirata in numar de 3 exemplare, un exemplar la banca, unul la contabilitate si unul la financiar, persoane raspunzatoare fiind Directorul economic, sef serviciu contabilitate si financiar.
• Decont cheltuieli, formular fara regim special, emis de titular, cand este cazul intocmit, predat la intocmirea decontului intr-un singur exemplar serviciului financiar, persoane raspunzatoare sef compartiment, sectie, atelier, al titularului, persoane care acorda viza de control preventiv sef serviciu financiar.

Principalele documente legate de personal sunt prezentate in anexa.Ele pot fi astfel clasificate :

a)      documente de angajare prin care se stabilesc drepturile si obligatiile persoanelor angajate si ale angajatorului

contractul individual de munca

b)      documente privind prezenta la lucru

condica de prezenta

fisa de pontaj

fisa de ceas

c)      documente privind timpul de munca prestat

foaia colectiva de prezenta

carnetul de pontaj

situatia prezentei la munca si a absentelor

d)      documente privind productia obtinuta sau alte rezultate ale muncii

bonul de lucru

raportul de productie

pontajul lucrarilor executate

e)      documente privind calculul si evidenta salariilor

lista de avans chenzinal

statul de plata a salariilor

lista de indemnizatii pentru concediul de odihna

centralizatorul statelor de plata a salariilor

Statele de plata ale salariilor si centralizatorul statelor de plata sunt documente justificative de baza pentru calculul si decontarea drepturilor salariale ale angajatilor. Prin aceste documente se stabilesc salariile brute si se calculeaza retinerile din salarii si celelalte obligatii datorate de societate bugetului de stat, bugetelor asigurarilor sociale si fondurilor speciale.

CAPITOLUL III CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL

3.1. Contabilitatea salariilor datorate

Principalul cont utilizat este 421 Personal – remuneratii datorate
Evidentiaza decontarile cu personalul pentru salariile cuvenite acestora, in bani sau in natura, inclusiv sporurile si primele suportate din fondul de salarii. Este un cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea salariilor si altor drepturi cuvenite personalului.
Se debiteaza cu:
- avansuri acordate: 421 = 425
- impozitul pe vaniturile de natura salariilor: 421 = 444
- contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate: 421 = 4314
- contributia personalului la asigurarile sociale: 421 = 4312
- contributia personalului la fondul de somaj: 421 = 4372
- retineri din salarii datorate tertilor (chirii etc.): 421 = 427
- retineri din salarii datorate unitatii: 421 = 428
- salarii nete acordate: 421 = bani
- salarii neridicate in termenul legal: 421 = 426
Soldul creditor al contului reprezinta salariile datorate personalului (reprezinta restul de plata din statele de salarii).

Acordarea de venituri salariale – 38.494 lei ( vezi Anexa – Centralizator avans luna iulie 2007) , prin viramente bancare in conturi de carduri” BRD Maestro[6].

425000 Avansuri acordate personalului = 512131 BRD Buzau 39.494 lei

Inregistrarea drepturilor salariale brute:

641000 Chelt. salariile personalului = 421000 Personal salarii datorate 49.709 lei

Nota:

3. Daca, cu ocazia decontarii drepturilor salariale nete[7], exista sume nedecontate, acestea se trec in evidenta separata, prin formula contabila:

421000 Personal salarii datorate = 426000 Drepturi de personal neridicate

iar decontarea se inregistreaza prin formula contabila:

426000 Drepturi de personal neridicate = 531000 Casa in lei

3.2. Ajutoarele materiale si contabilizarea lor
Principalul cont de reflectare a operatiunilor legate de ajutoarele materiale este 423 'Personal - ajutoare materiale datorate'.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate.

In creditul contului 423 'Personal - ajutoare materiale datorate' se inregistreaza:
- ajutoarele materiale suportate din contributia unitatii pentru asigurari sociale, precum si alte ajutoare acordate (431, 645).
In debitul contului 423 'Personal - ajutoare materiale datorate' se inregistreaza:
- ajutoare materiale achitate (512, 531);
- retinerile reprezentand avansuri acordate, sume datorate unitatii sau tertilor, contributia pentru asigurari de sanatate si pentru ajutorul de somaj si impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444);
- ajutoare materiale neridicate (426).
Soldul contului reprezinta ajutoare materiale datorate.

Drepturile asiguratilor cuvenite din bugetul asigurarilor sociale privesc:

a) indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca datorate bolilor obisnuite, accidentelor in afara locului de munca, bolilor profesionale, accidentelor de munca

Acestea se acorda salariatilor pe baza certificatelor medicale eliberate de medicul specialist in care este inscrisa cauza incapacitatii de munca si durata in zile a acesteia.

Aceste indemnizatii se suporta de catre angajator pentru primele zile (3 10 zile), iar pentru urmatoarele de catre bugetul asigurarilor sociale.

Cuantumul indemnizatiilor este de 75% din media veniturilor lunare ale persoanei in cauza din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala la asigurarile sociale.

Pentru bolile profesionale, accidentele de munca si tuberculoza, cuantumul indemnizatiilor este de 100% din media veniturilor lunare.

b) indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si refacerea capacitatii de munca

Se acorda in cazul reducerii programului de munca, schimbarii locului de munca din motive medicale, pentru trimiterea la tratament in statiuni, pentru instituirea de carantina, pentru proteze medicale.

c) indemnizatiile pentru cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, precum si indemnizatii pentru sarcina si lehuzie

In afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul, salariatii vor beneficia si de urmatoarele ajutoare: a) in cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei, de cel putin doua salarii medii lunare pe unitate; b) daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident in legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel putin 3 salarii medii pe unitate; c) un salariu mediu pe unitate, platit de aceasta mamei, pentru nasterea fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu mediu pe unitate; d) un salariu mediu pe unitate platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate in intretinerea salariatului.

3.3. Reflectarea in contabilitate a primelor pentru participarea personalului la profit

Principalele conturi utilizate in contabilitatea primelor pentru participarea personalului la profit este contul 112 – Fondul de participare la profit si contul 424 - Participarea personalului la profit
Cu ajutorul contului 112 se tine evidenta constituirii si utilizarii fondului de participare a salariatilor la profit. Contul 112 este un cont de pasiv.
In creditul contului 112 se inregistreaza:
- profitul net realizat in exercitiul curent, repartizat pentru constituirea fondului de participare la profit (129).
In debitul contului 112 se inregistreaza:
- sumele utilizate din fondul de participare la profit (424).
Soldul contului reprezinta fondul de participare la profit neutilizat
Cu ajutorul contului 424 se tine evidenta stimulentelor acordate/ cuvenite personalului din profitul realizat. Contul 424 este un cont de pasiv.
I creditul contului 424 se inregistreaza:
- sumele alocate/ repartizate din fondul de participare la profitul realizat (112);
In debitul contului 424 se inregistreaza:
- sumele achitate salariatilor (512, 531);
- sumele neridicate de personal (426);
- impozitul retinut (444).
Soldul contului reprezinta sumele acordate/ datorate personalului.


4. Evidentierea drepturilor de participare a salariatilor la profit
112000 Fondul de participare la profit - 424000 Participarea personalului la profit.

5.Evidentierea impozitului aferent participarii salariatilor la profit
424000 Participarea personalului la profit 444000 Impozit pe salarii

6.Plata drepturilor cuvenite din participarea salariatilor la profit
424000 Participarea personalului la profit - 512192 CEC Buzau

7.Participarea salariatilor la profit se reflecta in contabilitate prin constituirea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli, la nivelul sumelor estimate reprezentand atat sumele brute cuvenite salariatilor, cat si contributiile aferente acestora, astfel:
6812 Cheltuieli de exploatare pentru riscuri si cheltuieli = 1518 Alte provizioane pentru riscuri privind provizioanele si cheltuieli 13.240 lei
si 8)
121 Profit si pierdere = 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli 13.240 lei
Obligatiile fata de salariati si contributiile aferente participarii salariatilor la profit se vor evidentia in contabilitate pe seama cheltuielilor salariale, respectiv a cheltuielilor cu contributiile in anul urmator celui la care se refera situatiile financiare si, concomitent, se va relua la venituri provizionul constituit.

3.4. Contabilitatea avansurilor acordate si a drepturilor de personal neridicate in termen

3.5. Retinerile din salarii si contabilizarea lor

Retinerile din salariu se fac in doua moduri:
- in baza unor prevederi legale si alte acte normative( fondul de somaj, impozitul pe salariu);
- pe baza unor titluri executorii definitive (chirii, pensii alimentare, retineri individuale);
9. Retinerea impozitului pe venituri de natura salariilor ( vezi anexa Nota contabila salarii – decembrie 2007 )

000 Personal salarii datorate = 444000 Impozitul pe salarii 65.987 lei

10.Plata impozitelor retinute

444000 Impozitul pe salarii = 512131 BRD Buzau 65.987 lei

Retinerile din salariu sunt supuse unor reguli stricte cuprinse atat de Codul muncii, cat si de Codul de procedura civila. Dispozitii speciale privind retinerile din salariu sunt cuprinse si in reglementarile privind colectarea creantelor fiscale cuprinse in Codul de procedura fiscala. Potrivit art. 164 din Codul muncii “Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege”.

Principalele retineri din salariu sunt:
- impozitul pe salariu;
- contributia personalului pentru pensia suplimentara;
- contributia personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj;
- avansurile banesti si avantajele in natura (plati in natura) acordate salariatilor;
- retineri din salarii datorate tertilor sub forma de chirii, cumparari cu plata in rate, popriri;
- alte retineri din salariu.

Documentele justificative privind retinerile din salarii pot fi:

contracte de achizitii de bunuri in rate

fise de rambursare rate la imprumuturi

hotarari judecatoresti privind poprirea de salarii, etc.

Aceste cheltuieli au ca documente justificative, pe de o parte, documentele privind crearea relatiei de munca intre angajat si angajator – care stabilesc nivelul salariului lunar cuvenit pentru un program standard de lucru (de regula, opt ore); iar pe de alta parte, documentele atestand volumul de munca efectiv prestat de salariat:

foi de pontaj

fise sau condici de prezenta zilnica

listing – uri produse de sistemele de acces cu cartela, respectiv motivele absentei salariatului de la serviciu:

cereri de efectuare a concediului de odihna

certificat de atestare a concediului medical

cereri de efectuare a concediului pentru probleme familiale sau personale, conform lotului muncii (casatorie, deces, etc.)

cereri de concediu fara plata, pentru studii, etc.

La aceasta se adauga alte documente privind drepturile banesti ale salariatului in luna respectiva, deciziile de premieri, actele de poprire inainte de terti; instiintarile de plata a ratelor la tmprumuturi, contracte de salariati, etc.

Toate aceste documente primare ar fi deosebit de greu de inregistrat si utilizat individual, in special in cazul celor cu efecte repetitive pe o perioada mai lunga de timp.

Din aceste motive ele sunt sintetizate in statul de plata a salariatilor ( vezi anexa ), document cu caracter lunar, care sta la baza constituirii pe de o parte a obligatiilor intreprinderii fata de salariati, iar pe de alta parte, la baza inregistrarii cheltuielilor cu forta de munca, precum si cu asigurarile si protectia sociala a salariatilor.

3.6. Contabilitatea altor datorii si creante in legatura cu personalul

Sunt situatii cand la incheierea exercitiului, in cadrul lucrarilor de pregatire a intocmirii bilantului, se constata ca nu s-au intocmit state de plata pentru anumite persoane sau activitati executate pentru exercitiul curent si care, potrivit principiilor contabile, trebuie inregistrate pe cheltuielile exercitiului curent. Totodata pot fi constatate si drepturi de creanta fata de personal, indeosebi in urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate in urma imputarii lor la veniturile exercitiului respectiv. In asemenea cazuri, pe baza documentelor in care se consemneaza obligatiile si creantele respective se apeleaza la contul 428 – „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”.

Contul 428

In credit se inregistreaza:

- garantiile gestionare retinute personalului prin debitul contului 421

- sumele datorate personalului pentru care nu s-au intocmit state de plata determinate de activitatile exercitiului care urmeaza sa se inchida, inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pana la inchiderea exercitiului financiar prin debitul contului 641

- sumele incasate sau retinute personalului prin debitul conturilor 531, 421, 423

In debit se inregistreaza:

- sumele achitate personalului evidentiate anterior in acest cont prin creditul contului 531

- sumele restituite gestionarilor reprezentand garantiile si dobanda aferenta prin creditul contului 531

- cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportata de personal prin creditul conturilor 758, 4427

- valoarea biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori acordate personalului prin creditul contului 532

- datorii prescrise sau anulate prin creditul contului 758

Soldul creditor reprezinta sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor sumele datorate de personal.

11.Drepturi de personal neridicate, prescrise,datorate bugetului statului sau inregistrate ca venituri exceptionale ale gestiunii curente.

426000 Drepturi de personal neridicate = % 520 lei

448100 Alte datorii fata de bugetul statului 310 lei

77100 Venituri exceptionale ale gestiunii curente 210 lei

12. Inregistrarea altor sume datorate salariatilor, garantii materiale
641000 Chelt. salariile personalului = 428210 Garantii materiale - 340 lei

13. Achitarea altor sume datorate salariatilor

428210 Garantii materiale - 512121 BCR Buzau - 340 lei

14. Se incaseaza prin casa garantii materiale datorate de salariati in valoare de 130 lei.

531000 Casa in lei - 428210 Garantii materiale - 130 lei

15. Se acorda un avans de trezorerie salariatului Marian Dragomir in valoare de 800 lei

542000 Marian Dragomir = 531000 Casa in lei 800 lei

Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans.Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel:

16.Se cumpara marfuri pe baza de chitanta fiscala, in valoare de 774 lei

% = 542000 Avansuri de trezorerie Dragomir 774 lei

371000 Marfuri  650

442600 TVA deductibil  124

17. Se platesc servicii executate de terti pe baza de chitanta, in valoare de 20 lei.

628000 Alte cheltuieli cu serv. executate de terti = 542000 Avansuri de trezorerie 20 lei

18. Dragomir Marian restituie avansul neutilizat – 6 lei

531000 Casa in lei = 542000 Avansuri de trezorerie Dragomir 6 lei

Contul 425 'Avansuri acordate personalului' este un cont de activ.
In debitul contului 425 'Avansuri acordate personalului' se inregistreaza:
- avansurile achitate personalului (512, 531);
- avansurile neridicate (426).

In creditul contului 425 'Avansuri acordate personalului' se inregistreaza:
- sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate (421, 423).
Soldul contului reprezinta avansurile acordate.

CAPITOLUL IV CONTABILITATEA DECONTARILOR CU ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA

4.1. Reflectarea in contabilitate a decontarilor privind asigurarile sociale

19. Se inregistreaza contributia unitatii patrimoniale la bugetul asigurarilor sociale.

645100 Contrib. unit. la asig. soc. = 431100 Contrib. Angajator la asig.soc 122.284 lei

20. Se inregistreaza contributia la fondul de sanatate

645300 Chelt. priv. sanatatea = 431300 Contr. Angajator asig.soc.san 41.113 lei

21. Se inregistreaza contributia la fondul de accidente

645400 Chelt. fond garantare salarii = 431600 Fd. accidente si boli profesionale 7.743 lei

22.Se inregistreaza contributia la fonduri speciale 1.235 lei

635111 Fond persoane hand = 447100 Fd. solidaritate handicapati 1.235 lei

4.2. Contabilitatea decontarilor privind ajutorul de somaj

23.Se inregistreaza contributia la fondul de somaj a unitatii

645200 Contrib. unitatii pt.aj.somaj = 4372 Contrib. pers la fd.somaj 12.560 lei

24.La sfarsitul lunii se inregistreaza si calculeaza urmatoarele retineri individuale:

421000 Personal salarii datorate = % 108.484 lei

431200 Contrib. salariati la asig.soc 59.245

431400 Contrib. salariati la asig soc san. 44.407

437200 Contrib. salariati fd somaj 4.832

4.3. Contabilitatea altor datorii si creante sociale

Contabilitatatea altor datorii si creante sociale se tine cu ajutorul conturilor 428100 „Alte datorii in legatura cu personalul” si 428200 „ Alte creante in legatura cu personalul”

Contul 428100 „Alte datorii in legatura cu personalul” tine evidenta altor datorii in legatura cu personalul, cum ar fi: garantii gestionare retinute, indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate si alte sume pentru care nu s-au intocmit state de salarii. Dupa continutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.

Se crediteaza cu alte sume datorate personalului.

Se debiteaza cu sumele achitate personalului.

Soldul creditor reprezinta alte sume datorate personalului.

428200 „ Alte creante in legatura cu personalul”

Tine evidenta altor creante in legatura cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportata de personal, imputatii chirii, sume acordate si nejustificate si alte debite. Dupa continutul economic, este un cont de creante, iar dupa functia contabila, un cont de activ.

Se debiteaza cu sumele reprezentand creante fata de personal.

Se crediteaza cu sumele incasate sau retinute de la personal.

In situatia in care s-a calculat, retinut si virat impozitul pe salarii aferent salariului unei persoane cu handicap grav sau accentuat, exista posibilitatea depunerii declaratiilor privind obligatiile de plata rectificative (25)

421 - Personal-salarii datorate = %                 127

                       4312 - Contributia personalului          52

                          la asigurarile sociale

                       4372 - Contributia personalului            6

                         a fondul de somaj

                       4314 - Contributia personalului           36

                         la asigurarile sociale de sanatate

                  444 - Impozitul pe venituri       33

                          de natura salariilor

421 - Personal-salarii datorate = 444 - Impozitul pe venituri          33

        de natura salariilor

421 - Personal-salarii datorate = 428. Alte datorii si creante in      33

         legatura cu personalul

428. Alte datorii si creante in = 5311 – Casa in lei                33

        legatura cu personalul

Sumele constatate ca platite in plus in urma declaratiei rectificative vor putea fi recuperate fie prin procedura cererii de restituire sau a celei de compensare cu alte obligatii fiscale ale societatii in conditiile art. 112 si 113 din Codul de procedura fiscala.

CAPITOLUL V PERFECTIONAREA SISTEMULUI DE SALARIZARE SI A REFLECTARII IN CONTABILITATE A DECONTARILOR CU PERSONALUL

5.1. Posibilitati de utilizare a tehnicii moderne de calcul in contabilitatea agentilor economici

5.1.1. Definirea si importanta sistemului informational financiar-contabil

Informatiile economice stau la baza conducerii agentilor economici. Informatia economica este apreciata in literatura de specialitate ca materia prima cu ajutorul careia lucreaza un manager indiferent de domeniul sau de activitate si de domeniul ierarhic in care se afla.

Ansamblul de metode, procedee si mijloace de observare, culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor se formeaza sistemul informational. El presupune existenta si functionarea unei existente economice si anume contabilitatea. Fiecare isi are sistemul sau informational. Sistemul informational face legatura intre sistemul decizional si sistemul operational (de executie).

Sistemul informational in cadrul unitatilor se perfectioneaza concomitent cu dezvoltarea acestuia. Contabilitatea este componenta de baza a sistemului informational, intrucat ea pune la dispozitia celor interesati informatii cu privire la factorii de productie a marimii cheltuielilor, a veniurilor, productiei etc.

Privit din punct de vedere organizatoric, sistemul informational poate fi prezentat astfel in mai multe etape:

-culegerea datelor;

-prelucrarea datelor;

-analiza si valorificarea informatiilor (elaborarea deciziilor);

-executarea deciziilor.

5.1.2. Descrierea sistemului informational de la S.C ALFER SA

Principalele caracteristici al sistemului informational Navision sunt prezentate in anexa.In cele ce urmeaza voi descrie cateva functionalitati ale modulului destinat gestionarii resurselor umane.Modulul Resurse Umane din cadrul sistemului Navision este conceput pentru a realiza cea mai mare parte a operatiunilor din cadrul procesului de calcul al salariilor, asigurand in acelasi timp utilizatorilor un efort minim in activitatea de introducere a datelor.

Modulul ofera posibilitatea calculului drepturilor banesti ale angajatilor permanenti, colaboratorilor si angajatilor pe perioada limitata, pentru mai multe tipuri de salarizare (in regie, in acord individual si colectiv) asigurand astfel acoperirea unui larg segment de forme de salarizare existente in acest moment la noi in tara.

Sectiunea Resurse Umane permite calculul automat al diverselor componente salariale (sporuri permanente si temporare, indemnizatii de conducere, sumele pentru concediile de odihna si medicale, contributia la fondul de somaj, contributia la pensia suplimentara, contributia la asigurarile sociale, penalizari, retineri, impozit, etc.).

Modulul inglobeaza o serie de nomenclatoare utilizate in calculul drepturilor banesti ale salariatilor, nomenclatoare ce pot fi configurate in functie de cerintele utilizatorului si de schimbarile legislative ( vezi anexa ).

Modulul Resurse Umane colaboreaza in cadrul Navision cu Sistemul central ALFER in vederea asigurarii protectiei accesului in sistem, cu modulul Planificare resurse in vederea preluarii de informatii privitoare la cei care lucreaza in acord si cu modulul Management financiar in vederea generarii notelor contabile de salarizare.

Interfata este usor de utilizat si permite preluarea rapida a datelor, utilizatorul putand vizualiza mai multe documente simultan. In plus, modulul Resurse Umane este un sistem multiuser, oferind posibilitatea de a rula simultan pe mai multe statii de lucru.

Modulul furnizeaza datele necesare calculului cheltuielilor de salarizare pe centre de cost.

La inchiderea de luna se genereaza automat notele contabile de salarizare pentru modulul Management financiar.

Sectiunea Resurse Umane este perfect integrat cu restul modulelor din Navision. Toate rapoartele se pot configura si automatiza, iar transferul in contabilitate se poate face cu repartizarea automata a cheltuielilor pe centre de cost.

5.1.3. Aplicatie practica

In cele ce urmeaza voi prezenta modul de operare al sistemului Navision in cazul decontarilor cu personalul. Acordarea unui avans spre decontare este o operatiune distincta si genereaza obligatia justificarii acestuia. In multe cazuri, angajatul prezinta documente justificative cumulative, nemaifiind posibila asocierea fiecarei cheltuieli cu un avans bine precizat. 
In cazul in care factura soseste in luna urmatoare avansului  (mai ales in cazul in care exista diferente de curs), exista operatiunea curenta dedicata stingerii acestora. Astfel, efectele sunt generate la data facturii, neafectand situatia contabila precedenta.

5.2. Valorificarea informatiilor contabilitatii in procesele de analiza, decizie si control

5.2.1. Importanta analizei financiare in luarea deciziilor

Analiza financiara se ocupa cu prelucrarea indicatorilor economico financiari astfel incat sa se asigure o maximizare a profitului.

Starea unei intreprinderi poate sa se incadreze in diferite situatii , functie de care obiectivele analizei financiare difera
a. Intreprinderi in dificultate, obiectivele analiyei financiare sunt: asigurarea informatiilor privind cauzele care au determinat pierderea, evidentierea posibilitatilor de remediere (daca exista sanse de remediere ale companiei) si a masuririlor de remediere.
b. Intreprinderi cu performante normale - analiza financiara trebuie sa ofere informatii care sa asigure mentinerea starii de performanta (sau chiar de imbunatatire)
c. Intreprinderi cu performante superioar - analizele financiare trebuie sa identifice cauzele si ce masuri se pot lua pentru asigurarea continuitatii de performanta superioara.
Analiza financiara presupune furnizarea de informatii. Pentru a indeplini aceasta functie, insa, trebuie sa fie cunoscute niste informatii numite primare care sunt furnizate fie:
1. prin intermediul contabilitatii:
a. contabilitatea financiara (situatiile financiare anuale: balanta, cont de profit si pierdere)
b. contabilitatea de gestiune (calculul costurilor, ponderea cheltuielilor, structura cifrei de afaceri) – permite analiza activitatii economice intreprinderii
c. contabilitatea previzionala (bugetele de venituri si cheltuieli, evolutia reala a intreprinderii)
2. prin intermediul altor surse de informare
a. surse interne (serviciul aprovizionare, serviciul audit, serviciul resurse umane )
b. surse externe (sondaje, reviste de specialitate)

Analiza financiara presupune si utilizarea unui anumit ansamblu de metode, tehnici, in sensul caracterizarii activitatii unei intreprinderi.
Diagnosticul financiar presupune identificarea punctelor tari si a punctelor slabe din mediul intern al companiei, prin prisma principalilor indicatori economico-financiari, precum si identificarea oportunitatilor si riscurilor care pot sa apara ca influenta a mediului extern asupra companiei.
Indicatorii sunt expresia eficientei si performantei activitatilor economico-financiare previzionate si/sau realizate.
Acesti indicatori se pot calcula fie la nivel de firma, fie la nivel de centre de responsabilitate sau centre de cost .
In functie de rezultatele obtinute prin tabloul indicatorilor economici se pot lua decizii pentru realizarea obiectivele generale ale firmei.
Analiza economico-financiara constituie un instrument de investigare, optimizare si previzionare a activitatii desfasurate de catre agentii economici. Analiza constituie o activitate practica si are in cadrul unitatii un caracter permanent, indiferent daca se efectueaza de catre organisme din interiorul ei sau din afara acesteia. Analiza nu constituie un scop in sine, ci este instrumentul utilizat pentru atingerea unui obiectiv. Realizarea obiectivului propus nu se face prin analiza propriu-zisa ci pe baza factorului uman care, pe baza analizei efectuate, dirijeaza eforturile depuse de catre societate, astfel incat sa se obtina efectele dorite. Analiza este necesara in vederea fundamentarii decisive luate de catre factorii de decizie (decidenti).

5.2.2. Analiza financiara a principalilor indicatori privind forta de munca si fondul de salarii

Managerul Resurse Umane calculeaza urmatorii indicatori ai resurselor umane:

Coeficientul de fluctuatie al personalului este raportul intre numarul de angajati concediati din dorinta proprie sau din initiativa companiei la numarul mediu scriptic al personalului.Numarul mediu anual de persoane care solicita desfacerea contractului de munca este mic, max 12 persoane pe an, in raport cu un personal mediu scriptic de peste 800 de persoane.

Coeficientul de iesire al personalului este raportul intre numarul de angajati concediati din toate motivele la numarul mediu scriptic al personalului.Acest coeficient este mic, in cursul unui an inregistrandu-se un numar de maxim 35 de concedieri datorate in special neindeplinirii sarcinilor de serviciu, furtului si tentativei de furt, nerespectarii programului de lucru.

Coeficientul de stabilitate al personalului.Acest coeficient se situeaza la un nivel acceptabil, numarul iesirilor de personal fiind mai mic in comparatie cu numarul intrarilor.

Coeficientul de recrutare al personalului este raportul dintre numarul de candidati la locurile vacante la numarul de persoane angajate.La ultima recrutare din februarie 2008[14], din cele 68 de persoane care au depus un CV, 35 au fost solicitate sa treaca in urmatoarea faza.Un singur post a fost ocupat, existand insa si candidati care au fost considerati drept ‘rezerve’ in cazul in care candidatul ales nu va trece de perioada de proba ( practica des intalnita in Romania )

Coeficientul de selectie al personalului este valoarea inversa a coeficientului de recrutare a personalului.

5.3. Aspecte privind controlul intern al decontarilor cu personalul

Controlul intern al decontarilor cu personalul revine in sarcina compartimentului de Audit Intern, care periodic verifica ce debite au salariatii in raport cu compania, ce sume primite drept avans spre decontare nu s-au decontat inca.

In aceasta actiune, departamentul de Audit intern solicita sprijinul direct al Compartimentului Resurse Umane.Periodic, compartimentul Audit intern verifica modul in care s-au decontat de catre salariati sumele primite drept avans spre decontare, modul in care acestea au fost cheltuite, perioada in care s-a depus diferenta de justificat

De asemeni sunt supuse analizei statele de plata si alte documente referitoare la decontarile cu salariatii.In colaborarea cu compartimentul Resurse Umane, compartimentul de Audit are dreptul sa fie informat din timp despre o eventuala plecare din cadrul companiei a unui salariat, indiferent de pozitia ocupata de acesta, pentru a se verifica in timp util situatia sa in raport cu compania ALFER.

Restul problemelor, legate de decontarile cu salariatii sunt in sarcina exclusiva a departamentului Resurse Umane.

Concluzii si propuneri

Am ales si tratat cu multa placere si cu mult interes aceasta tema deopotriva fundamentala, utila si pasionanta pentru teoria si practica contabila, cu dorinta de a aduce un plus de cunoastere in acest domeniu.

Tema este incitanta prin actualitatea, extinderea si importanta ei, necesitand o laborioasa munca de cercetare si documentare, de coroborare si asamblare a informatiilor si cunostintelor necesare dezvoltarii ei.

Nu am putut rezista tentatiei de a prezenta contabilitatea decontarilor cu salariatii, in special datorita influentei trecute, prezente si viitoare a standardelor internationale de contabilitate (IAS/IFRS), care sunt aplicate si in tara noastra prin intermediul reglementarilor Uniunii Europene (in special Directivele a IV-a si a VII-a, actualizate).

De asemenea, am atins si subiecte legate de sistemul informational, atat pentru faptul ca aceasta este complementara contabilitatii financiare in partida dubla, cat si pentru ca anumite contingente sunt foarte relevante in ceea ce priveste tema de fata.

O preocupare principala a fost utilizarea si valorificarea unei bibliografii actuale, de cel mai inalt nivel, opera unor specialisti recunoscuti in Romania si pe plan international.

De asemenea, am acordat o mare pondere aspectelor practice, studiilor de caz, aprecierilor si contributiilor proprii, acestea reprezentand o parte consistenta, apreciabila, din volumul lucrarii. Confruntata cu mediul economic si social, in plina transformare, contabilitatea se cauta pe sine, se cauta prin raportare la viitor examinandu-si trecutul si prezentul. O asemenea miscare are loc intre empirism si rational, intre tehnici si conceptualizari, intre nevoia de universal si nevoia de specific, intre juridic si economic.

Dintotdeauna contabilitatea si-a atras calitatea de matrice sau punct de referinta pentru tot ceea ce este cercetare de detaliu si implicit practica in domeniu. Gama de obiective ale contabilitatii este diversa, dar o analiza temeinica a acestora nu poate neglija faptul ca produsele finale ale oricarui sistem contabil sunt documentele de sinteza, iar oferta de

informatii contabile depinde de utilizatori si de necesitatile lor informationale. Asadar, putem aprecia ca obiectivul fundamental al contabilitatii il reprezinta furnizarea de informatii utile luarii deciziilor menite sa asigure o imagine fidela a patrimoniului, situatiei financiare si

a rezultatelor obtinute.

Bibliografie

Belverd E. Needles, Jr. 'Principiile de baza ale contabilitatii', Editura Arc, 2000

M. Bogdan,M. Busuioc, V. Grigore, I. Leca,”Contabilitate Generala”,Ed. Universitas Bucuresti

M. Bogdan - Bazele contabilitatii, Editura Universitas Company, Bucuresti, 2002

M. Bogdan - Contabilitate generala , Editura Universitas Company, Bucuresti, 2002

Bojian, Octavian: Contabilitate generala (Bazele contabilitatii, Contabilitatea financiara a intreprinderii), Editura Universitara, Bucuresti, 2003;

Calin, Oprea; Ristea, Mihai; Vaduva, Ilie; Neamtu, Horia: Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995;

Diaconu, Paul: Contabilitate manageriala, Editura Economica, Bucuresti, 2002;

Epstein, Barry J.; Mirza, Abbas Ali: IFRS 2005 – Interpretarea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate si Raportare Financiara (traducere din limba engleza), BMT Publishing House, Bucuresti, 2005;

Feleaga, Niculae (coordonator): Contabilitate aprofundata, Editura Economica, Bucuresti, 1996;

Feleaga, Niculae; Ionascu, Ion: Tratat de contabilitate financiara (vol. I si II), Editura Economica, Bucuresti, 1998;

Feleaga, Niculae; Malciu, Liliana: Politici si optiuni contabile. Fair Accounting versus Bad Accounting, Editura Economica, Bucuresti, 2002;

Gheorghiu, Alexandru: Analiza economico – financiara la nivel microeconomic, Editura Economica, Bucuresti, 2004;

Iacob Petru Pantea – „Contabilitatea Romaneasca” armonizata cu Directivele Contabile Europene, Editura Intelcredo 2003

Isfanescu, Aurel; Robu, Vasile; Hristea, Anca Maria; Vasilescu, Camelia: Analiza economico – financiara, Editura ASE, Bucuresti, 2003;

Ionascu, Ion: Epistemologia contabilitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1997;

Malciu, Liliana; Feleaga, Niculae: Reforma dupa reforma: Contabilitatea din Romania in fata unei noi provocari (vol. I), Editura Economica, Bucuresti, 2005;

Maria Popan – „Contabilitate –manual”, Editura Oscar Print 2001;

Al. Nederita Contabilitatea financiara, editia II, coordonator, ACAP, 2003

Needles Jr., Belverd E.; Anderson, Henry R.; Caldwell, James, C.: Principiile de baza ale contabilitatii (traducere din limba engleza), editia a V-a, Editura ARC, Chisinau – Republica Moldova, 2001;

I.P. Pantea, GH. Bodea - Contabilitatea romaneasca armonizata cu directivele contabile europene, Editura Intelcredo, Deva, 2003

Ristea, Mihai (coordonator): Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara, Bucuresti, 2004;

Ristea M - Contabilitatea intreprinderii, Editura Margaritar, Bucuresti 2003

Stoian, Ana: Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Margaritar, Bucuresti, 2001;

Valceanu, Gheorghe; Robu, Vasile; Georgescu, Nicolae: Analiza economico – financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2004;

x x x Articole de specialitate de pe website-urile celor patru mari companii internatio-nale de servicii profesionale financiar-contabile (”The Big Four”) – Ernst & Young, PriceWaterhouseCoopers, KPMG si Deloitte & Touche Tohmatsu;

x x x Articole de specialitate de pe website-urile IASB (www.iasb.org) si FASB (www.fasb.org.);

x x x Manuale de studiu pentru programele ACCA si articole de specialitate din revista ACCA Student Accountant si de pe website-ul ACCA (www.accaglobal.com);

x x x Legea Contabilitatii nr. 82/1991, modificata, completata si republicata in Monitorul Oficial nr. 48/14 ianuarie 2005;

x x x Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1.752/2005, publicat in Monitorul Oficial nr. 1.080 si 1.080 bis/30.11.2005;

x x x Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1.826/2003, publicat in Monitorul Oficial nr. 23/12.01.2004.

Revista „Tribuna Economica”

a.      numarul 6/11 februarie 2004

b.     numarul 11/17 martie 2004

c.      numarul 12/24 martie 2004

d.     numarul 52/29 decembrie 2004

33. Codul Muncii – Legea nr.53/2003

- Legea nr.346/2003

- Legea nr.583/2004

34. Standardele internationale de contabilitate (2000, 2001)

35. Ordinul ministrului finantelor publice 94/2001 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu directiva a 4-a a CEO si cu standardele internationale de contabilitate; ordinul ministrului finantelor publice 306/2002 pentru aplicarea reglementarilor privind armonizarea contabilitatii cu directiva a 4-a. Legea contabilitatii 82/1991 republicata in august 2002.