STANDARDUL INTERNATIONAL DE CONTABILITATE NR. 21 (IAS 21) – EFECTELE VARIATIILOR CURSURILOR MONEDELOR STRAINE

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE CONTABILITATE NR. 21 (IAS 21) – EFECTELE VARIAŢIILOR CURSURILOR MONEDELOR STRĂINE

A. Obiectiv

Obiectivul acestui standard este tratamentul contabil al tranzactiilor în monede straine, precum si conversia situatiilor financiare ale activitatilor în strainatate, care sunt cuprinse în situatiile financiare individuale sau consolidate ale entitatilor.

B. Aria de aplicabilitate

IAS 21 trebuie aplicat de catre toate entitatile care au operatiuni în strainatate, ca de exemplu ativitatile de fabricatie si distributie desfasurate în alte tari, aceste operatiuni desfasurând o variatate de tranzactii cu societatea mama si cu alte entitati afiliate. Asadar, aceste tranzactii genereaza o serie de probleme tratate de IAS 21, si anume :

(a) problema contabilizarii tranzactiilor denominate în valuta;

(b) problema conversiei situatiilor financiare ale operatiunilor din strainatate.

Prezentul Standard nu se aplica instrumentelor derivate si soldurilor care se înscriu în aria de aplicabilitate a IAS 39 „Instrumente financiare : recunoastere si evaluare”.

Conform IAS 21 revizuit trebuie sa se puna un mare accent pe moneda economiei care determina stabilirea preturilor din tranzactiile entitatilor si nu pe monedele în care sunt denominate preturile.

C. Elemente cheie - Definitii

Operatiunea în strainatate este o filiala, o întreprindere aosciata, o asociere în participatie sau o sucursala, ale carei activitati sunt localizate sau se desfasoara într-o alta tara decât cea a entitatii raportoare.

Moneda functionala

Conceptul de moneda functionala este un concept-cheie pentru întelegerea conversiei situatiilor financiare. Moneda functiona 17217t1913r la este definita ca fiind cea a mediului economic initial în care functioneaza entitatea. Aceasta este, în mod normal, moneda în care entitatea genereaza si cheltuieste numerarul.

În determinarea monedei functionale relevante, se vor lua în calcul doua aspecte primare :

(a) moneda care influenteaza în principal preturile de vânzare pentru bunuri si servicii si se refera, în mod esential, la moneda tarii ale carei forte competitive si legi determina în primul rând preturile de vânzare ale bunurilor si serviciilor entitatii;

si

(b) moneda care influenteaza initial costurile legate de manopera, materii prime, materiale si alte costuri legate de furnizarea acelor bunuri si servicii.

Atunci când criteriile primare nu sunt suficiente pentru determinarea monedei functionale, mai pot fi luati în calcul si alti factori care pot furniza detalii privind moneda functionala a unei entitati. Acestia sunt :

Moneda în care sunt generate fondurile din activitatile de finantare (adica din emiterea de instrumente de datorii si capitaluri proprii);

Moneda în care sunt realizate de obicei încasarile din activitatile de exploatare.

Moneda de prezentare este moneda în care sunt prezentate situatiile financiare.

Moneda de prezentare poate fi orice moneda, desi multe jurisdictii impun utilizarea monedei locale sau poate fi moneda functiona 17217t1913r la a entitatii mama sau a entitatii principale.

Elemente monetare sunt banii detinuti si activele si datoriile de încasat sau de platit în sume fixe sau determinabile de bani.

Elemente nemonetare sunt toate elementele din bilant, altele decât numerarul, drepturile în numerar si obligatiile în numerar. Asadar, ele includ titluri de capitaluri proprii, stocuri, cheltuieli efectuate în avans, imobilizari corporale si conturi asociate, fondul comercial si imobilizarile necorporale.

Diferenta de curs valutar este diferenta care rezulta din raportarea aceluiasi numar de unitati în valuta în moneda de prezentare la cursuri diferite de schimb.

D. Aspecte principale

1. Recunoasterea initiala a diferentelor de curs valutar

Tranzactiile în moneda straina apar atunci când o întreprindere :

(a) cumpara sau vinde bunuri sau servicii al caror pret este exprimat într-o moneda straina;

(b) primeste un împrumut sau acorda un împrumut, iar sumele de platit sau de încasat sunt exprimate într-o moneda straina;

(c) devine participanta la un contract de schimb nerealizat;

(d) cumpara sau cedeaza active, îsi asuma sau achita datorii, exprimate într-o moneda straina.

O tranzactie în moneda straina trebuie sa fie înregistrata, cu ocazia recunoasterii initiale, în moneda de prezentare, prin aplicarea la suma în moneda straina a cursului de schimb între moneda de prezentare si moneda straina, la data tranzactiei.

Standardul IAS 21 precizeaza ca diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii elementelor monetare sau a raportarii elementelor nemonetare ale unei întreprinderi la cursuri diferite fata de cele la care au fost înregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate în situatiile financiare anterioare trebuie sa fie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care au survenit.

Elementele nemonetare (stocuri, active corporale etc.) trebuie sa fie convertite la cursurile de schimb istorice. Cursul de schimb istoric real care trebuie utilizat depinde totusi daca elementul nemonetar este raportat la costul istoric sau este reevaluat, acolo unde acest lucru este permis de IFRS. Daca elementele nemonetare sunt evaluate la costul istoric în valuta, atunci acestea trebuie sa fie convertite prin utilizarea cursului de schimb la data istorica reala a tranzactiei. Daca elementul a fost recalculat printr-o evaluare a valorii juste, atunci el trebuie sa fie convertit în moneda functionala prin aplicarea raportului cursurilor de schimb de la data când a fost determinata valoarea justa.

Astfel, daca reevaluarea genereaza un câstig sau o pierdere recunoscute în contul de profit si pierdere (de exemplu prin aplicarea celui mai scazut cost sau a valorii realizabile pentru stocuri), efectul conversiei este probabil raportat la venituri.

De asemenea, standardul IAS 21 revizuit cere ca în cazul în care câstigurile si pierderile referitoare la un element nemonetar sunt contabilizate direct la capitaluri proprii ca urmare a aplicarii altor standarde IAS – IFRS, componenta „diferente de curs” pentru aceste câstiguri sau pierderi trebuie sa fie în aceeasi masura contabilizata la capitaluri proprii. Aici este cazul :

-imobilizarilor corporale reevaluate conform IAS 16 revizuit în 2003, pentru care rezerva din reevaluare este înscrisa direct la capitaluri proprii;

-activele financiare disponibile vânzarii, pentru care variatiile valorii juste trebuie sa fie contabilizate la capitaluri proprii.

De notat ca atunci când un element monetar este o componenta a investitiei nete a entitatii raportoare într-o operatiune în strainatate si este denominat în moneda functionala a entitatii raportoare, diferenta de curs valutar rezulta numai din situatiile financiare individuale ale operatiunii din strainatate. Invers, daca elementul este denominat în moneda functiona 17217t1913r la a operatiunii din strainatate, diferenta de curs valutar rezulta numai din situatiile financiare ale entitatii raportoare.

2. Raportarea la data bilantului

La fiecare data de închidere a bilantului :

(a) elementele monetare în monede straine trebuie raportate prin utilizarea cursului de închidere;

(b) elementele nemonetare care sunt eveluate la cost istoric exprimat într-o moneda straina, trebuie raportate prin utilizarea cursului de schimb aferent datei tranzactiei;

(c) elementele nemonetare care sunt evaluate la valoarea justa exprimata într-o moneda straina, trebuie raportate prin utilizarea cursului de schimb ce exista la data la care au fost determinate aceste valori.

Modalitati de folosire a metodei cursului de închidere

Elementele monetare care nu sunt decontate în aceeasi perioada în care apar (respectiv sumele care urmeaza a fi încasate sau platite în numerar) sunt convertite la cursul de închidere al exercitiului financiar.

Cursul de închidere este de asemenea folosit în conversia diferentelor de achizitie si de evaluare ce provin din achizitia unei entitati straine.

IAS 21 revizuit impune ca diferentele de achizitie si de evaluare sa fie tratate ca active ale entitatii straine, adica sa fie în mod obligatoriu exprimate în moneda de functionare a entitatii detinute înainte de a fi convertite la cursul de la data închiderii exercitiului, în moneda de întocmire a conturilor consolidate, atunci când aceasta este diferita.

Modalitati de folosire a metodei cursurilor istorice

Pentru conversia posturilor bilantiere, elementele nemonetare, inclusiv capitalurile proprii trebuie sa fie convertite la costuri istorice, în timp ce elementele monetare sunt convertite la cursul de la data închiderii exercitiului.

Conversia rubricilor din contul de profit si pierdere se face astfel : veniturile si cheltuielile trebuie sa fie convertite, de pricipiu, la cursul în vigoare la data la care ele sunt constatate sau la un curs mediu al perioadei, exceptie facând cheltuielile privind amortizarile elementelor nemonetare de activ convertite la costuri istorice, care trebuie sa fie convertite la acelasi curs.

Standardul cere ca eventualele provizioane pentru deprecierea activelor nemonetare, a caror valoare bruta si ale caror amortizari au fost convertite la costuri istorice, sa fie determinate prin raportare la valoarea neta de realizare exprimata în devize si convertite la cursul de la data la care valoarea neta de realizare a fost determinata (de obicei cursul de închidere). 

3. Conversia situatiilor financiare

Celalalt set de cerinte si reguli ale IAS 21 se refera la conversia situatiilor financiare denominate în valuta. Cea mai des întâlnita situatie pentru care se realiza conversia situatiilor financiare este atunci când entitatea mama întocmeste situatii financiare consolidate si una sau mai multe filiale au raportat situatiile financiare în monedele lor. Aceeasi necesitate apare atunci când informatiile financiare ale unei entitati în care s-a investit sau ale unei asocieri în participatie trebuie sa fie încorporate prin metodele contabile de consolidare sau de punere în echivalenta.

Pentru conversia situatiei financiare se foloseste metoda cursului curent (cursului de închidere). Conform cursului curent, toate activele si datoriile, atât monetare, cât si nemonetare, sunt convertite la cursul de închidere, lucru care simplifica procesul în comparatie cu alte metode. Mai mult, aceasta metoda corespunde mai îndeaproape cu punctul de vedere al utilizatorilor situatiilor financiare, care tind sa faca legatura cu cursurile de schimb existente la data bilantului si nu cu diferitele cursuri de schimb care ar fi putut fi aplicate în perioadele precedente.

Baza teoretica pentru metoda cursului curent este „conceptul investitiei nete”, conform caruia entitatea externa este considerata drept o entitate separata în care entitatea mama a investit si nu ca parte a operatiunilor entitatii mama.

Urmatoarele reguli trebuie utilizate la conversia situatiilor financiare ale unei unitati externe :

Toate activele si datoriile, fie monetare sau nemonetare, ar trebui sa fie convertite la cursul de închidere;

Elementele de venituri si cheltuieli ar trebui sa fie convertite la cursurile de schimb de la data tranzactiilor, cu exceptia cazului în care entitatea externa raporteaza într-o moneda a unei economii hiperinflationiste (conform IAS 29), caz în care ele ar trebui sa fie convertite la cursurile de închidere;

Toate diferentele de curs valutar care rezulta ar trebui sa fie clasificate ca o componenta separata a capitalurilor proprii ale entitatii raportoare, pâna la cedarea investitiei nete dintr-o entitate externa.

Din motive practice, pentru conversiunea elementelor de venituri si cheltuieli se utilizeaza adesea un curs mediu al perioadei, curs care este apropiat de cursurile efective în perioada respectiva.

Exemple de calcul si înregistrare a diferentelor de curs valutar :

Exemplul 1 - Recunoasterea diferentelor de curs valutar

La data de 20 septembrie N, o întreprindere vinde unui client strain produse în valoare de 50.000 Euro. Contravaloarea produselor a fost decontata la 20 decembrie N. Cursul de schimb a evoluat astfel :

- la 20.09.N 1 Euro = 3,53 RON;

- la 20.12.N 1 Euro = 3,4 RON.

În contabilitate se vor înregistra urmatoarele operatiuni :

- pe data de 20.12.N, încasarea creantei fata de clienti (50.000 Euro x 3,53 RON/Euro) si recunoasterea diferentelor de curs valutar (50.000 Euro x -0.13 RON/Euro) :

Exemplul 2 - Recunoasterea diferentelor de curs valutar

Societatea M a achizitionat în N-2 un teren la un cost de 16.000 Euro. La data de 31.12.N, comitetul executiv a luat decizia reevaluarea terenului. Valoarea justa a terenului la acea data a fost estimata de experti ca fiind de 20.000 Euro. Cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel :

- la data achizitiei terenului 1 Euro = 3,8 RON;

- la data evaluarii terenului 1 Euro = 3,5 RON.

Astfel vom calcula valoarea de intrare a terenului în patrimoniu, precum si valoarea ca urmare a reevaluarii.

- Valoarea de intrare în patrimoniu a terenului =16.000 Eurox3,8 RON/Euro = 60.800 RON

Rezerva din reevaluare = 9.200 RON

Daca nu luam în calcul incidenta fiscala, reevaluarea terenului va fi contabilizata astfel :

Exemplul 3 - Recunoasterea diferentelor de curs valutar

La data de 02.06.N, societatea româneasca A acorda un împrumut de 50.000 Euro filialei din Franta F. Acest împrumut are caracterul unei finantari permanente. Cursul euro în perioada 02.06-31.12.N a avut urmatoarea evolutie :

- la 02.06.N 1 Euro = 3,6 RON;

- la 31.12.N 1 Euro = 3,7 RON.

În contabilitatea societatii A se vor înregistra urmatoarele operatiuni :

- la data de 02.06.N, acordarea împrumutului (50.000 Euro x 3,6 RON/Euro = 180.000 RON)

- la data de 31.12.N, recunoasterea diferentelor de curs (50.000 Euro x 0,1 RON/Euro = 5.000 RON)

Exemplul 4 - Conversia situatiilor financiare

Societatea româneasca A detine o filiala F în Franta. La sfârsitul exercitiului N, bilantul si contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel :

Bilantului filialei F la 31.12.N (în Euro)

Contul de profit si pierdere al filialei F la 31.12.N (în Euro)

Informatii suplimentare :

-Filiala F a fost înfiintata la începutul exercitiului N-2;

-Rezervele la închiderea exercitiului N-1 convertite în lei sunt de 300.000 RON;

-În exercitiul N nu s-au distribuit dividende;

-Cursul de schimb a evoluat astfel în perioada de referinta :

Conversia situatiilor financiare ale filialei F se va realiza astfel :

Rezervele la sfârsitul exercitiului N sunt formate din :

- rezervele la închiderea exercitiului N-1 : 300.000 RON

= Rezerve la închiderea exercitiului N 405.600 RON

Rezerva din conversie se calculeaza ca diferenta între total activ si elementele de capitaluri si datorii obtinute dupa conversie.

Exemplul 5 - Conversia situatiilor financiare

O companie americana detine o filiala în proportie de 100% în Cehia, aceasta începându-si activitatea în 2004. Operatiunile filialei constau în utilizarea spatiului detinut de companie într-o cladire de birouri. Aceasta cladire, care costa 4.000.000 Euro a fost finantata initial de bancile din Cehia, desi societatea mama a investit si ea 2 milioane de Euro în operatiunea ceha. Toate veniturile si cheltuielile în numerar sunt încasate si platite în euro. Filiala îsi tine contabilitatea si registrele în euro.

Prin urmare, administratia companiei americane a decis ca situatiile financiare ale filialei germane sa fie convertite în situatiile sale financiare ca si cum ar fi vorba despre o operatiune din strainatate care nu a fost inegrata în operatiunile entitatii raportoare, asadar ca si cum ar fi vorba despre o entitate externa. Situatiile financiare la 31.12.2004 ale filialei din Cehia se vor prezenta astfel.

Bilantului filialei din Cehia la 31.12.2004 (în Euro)

Contul de profit si pierdere combinat si rezultate reportate

ale filialei din Cehia pentru exercitiul financiar încheiat la 31.12.N (în Euro)

Ratele de schimb ale cursurilor monedelor straine pentru 2004 sunt urmatoarele :

- la începutul anului 1 Euro = 1,15 $ (când a fost emisa valoarea comuna si terenul si cladirea au fost finantate prin ipoteca);

- curs mediu pentru anul 2004 1 Euro = 1,19 $;

- la data când s-au declarat dividendele si s-a încasat chiria neîncasata 1 Euro = 1,20 $;

- la sfârsitul anul 2004 1 Euro = 1,23 $.

Coversia bilantului filialei din Cehia la 31.12.2004

Venit combinat si conversia situatiei rezultatelor reportate

pentru exercitiul financiar încheiat la 31.12.2004

Situatia fluxurilor de trezorerie

pentru exercitiul financiar încheiat la 31.12.2004

Creditul din diferentele de schimb cumulative (ajustarile la conversie) în valoare de 811.000 $ se calculeaza dupa cum urmeza :