A. Obiectiv
Obiectivul acestui Standard este acela de a impune furnizarea de informatii cu privire la istoricul miscarilor de numerar si de echivalent de numerar ale unei entitati, prin intermediul situatiei fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din activitati de exploatare, investitie si finantare.
Informatiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei entitati sunt utile pentru utilizatorii situatiilor financiare în procesul luarii de decizii economice, deoarece constituie o baza de evaluare a capacitatii entitatii de a genera numerar si echivalent de numerar, precum si a utilitatii acestor fluxuri.
B. Aria de aplicabilitate
Situatia fluxurilor de numerar este parte integranta a situatiilor sale financiare, pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare. Dat fiind nevoia entitatilor de a beneficia de numerar pentru a-si desfasura activitatile, a-si plati obligatiile si a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea situatiei fluxurilor de numerar.
Fiind parte integranta a situatiilor financiare, situatia fluxurilor de numerar furnizeaza informatii care permit utilizatorilor evaluarea modificarilor in activele nete ale en 11511b118l titatii, structura sa financiara, inclusiv informatii referitoare la lichiditatea si solvabilitatea sa, precum si capacitatea entitatii de a influenta valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar.
De exemplu:
Daca entitatea desfasoara o activitate profitabila, dar nu genereaza numerar, probabil datorita unui nivel ridicat al creantelor comerciale care sunt achitate dupa o perioada lunga de timp, în acest caz este posibil ca entitatea sa dea faliment.
Actionarii sau potentialii investitori vor fi interesati sa cunoasca daca societatea va fi capabila sa le asigure o rentabilitate a investitiei lor.
In acest mod, entitatea se poate adapta la circumstantele si oportunitatile in continua schimbare si poate dezvolta modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare cu alte entitati, deoarece aceasta elimina efectele utilizarii de tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii sau evenimente.
C. Definitii
Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere, fie la banca fie la alte institutii financiare, disponibilitati pe care entitatea le poate accesa oricand.
Echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt si extrem de lichide, care sunt usor convertibile în sume cunoscute de numerar si atat de aproape de maturitate incat prezinta un risc insignifiant de schimbare a valorii datorita schimbarii in rata dobanzii. Prin urmare, investitiile de capital nu vor fi incluse in aceasta categorie, cu exceptia cazului în care sunt, în fondul lor economic, echivalente de numerar. Exemplul clasic este cel al actiunilor preferentiale achizitionate în cursul unei perioade scurte de timp înaintea scadentei lor si cu o data de rascumparare specificata.
Fluxurile de numerar sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente ale acestuia.
Activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor, precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare. Fluxurile de numerar care provin din activitatile de exploatare constituie o parte importanta a situatiei fluxurilor de numerar, deoarece arata succesul sau insuccesul înregistrat de aceste activitati la generarea unor fluxuri suficiente pentru rambursarea creditelor, plata dividendelor si realizarea de noi investitii fara ca entitatea sa fie nevoita sa faca apel la surse externe de finantare.
Exemplele includ:
Încasarile de numerar rezultate din vânzarea bunurilor si prestarea serviciilor.
Încasarile în numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri.
Platile în numerar catre furnizorii de bunuri si servicii.
Încasarile si platile în numerar ale unei societati de asigurari pentru prime si daune.
Platile în numerar sau restituirile de impozit pe profit, cu exceptia cazului în care sunt identificate ca fiind specifice activitatii de investitie si finantare.
Încasarile si platile în numerar provenite din contracte încheiate in scopuri de plasament si tranzactionare.
Unele tranzactii, spre exemplu, vânzarea unui element al mijloacelor fixe poate genera un câstig sau o pierdere care este inclusa în profitul sau pierderea neta. Totusi, astfel de fluxuri de numerar sunt aferente activitatilor de investitii si, prin urmare, trebuie realocate în situatia fluxurilor de numerar.
Activitatile de investitie constau în achizitionarea si instrainarea de active imobilizate pe termen lung, precum si de alte investitii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Aceste fluxuri sunt prezentate separat deoarece ele reprezinta cheltuieli efectuate cu resurse menite sa genereze venit si fluxuri de numerar în viitor.
Exemplele includ:
Platile în numerar pentru achizitionarea de terenuri si alte active corporale si necorporale.
Încasarile de numerar din vânzarea de terenuri si alte active corporale si necorporale.
Platile în numerar pentru achizitia de instrumente de capitaluri proprii si interese în asocierile în participatiune.
Avansurile în numerar si împrumuturile efectuate catre alte parti, altele decât avansurile si împrumuturile efectuate de o institutie financiara.
Încasarile în numerar din rambursarea avansurilor si împrumuturilor efectuate catre alte parti, altele decât avansurile si împrumuturile efectuate de o institutie financiara.
Platile si încasarile în numerar aferente contractelor futures, forward, de optiuni si swap, cu exceptia cazului în care sunt detinute cu scopul de a efectua plasamente sau a le tranzactiona.
Activitatile de finantare sunt activitati ce constau in schimbari ale dimensiunii si compozitiei capitalurilor proprii si datoriilor unei entitatii. Prezentarea separata a acestor fluxuri este importanta deoarece este folositoare în estimarea cererilor viitoare de fluxuri de numerar din partea celor care finanteaza entitatea.
Exemplele includ:
Este important sa se tina cont de faptul ca o singura tranzactie poate genera fluxuri de numerar care sunt incluse în sectiuni distincte din cadrul situatiei fluxurilor de numerar. De exemplu, atunci când rambursarea unui împrumut este alcatuita din elemente de capital si dobânda, elementul de dobânda poate fi clasificat ca o activitate de exploatare, iar elementul de capital drept activitate de finantare.
Dificultatile legate de clasificarea acestor fluxuri in functie de activitatea generatoare determina o lipsa de comparabilitate a informatiilor contabile furnizate prin intermediul situatiei fluxurilor de trezorerie.Tocmai de aceea, norma IAS 7 cere ca toate aceste fluxuri sa fie prezentate separat pentru a permite eventualele retratari in vederea realizarii comparabilitatii intre diferite entitati.In ceea ce priveste comparabilitatea in timp, norma IAS 7 cere ca in cazul fluxurilor de trezorerie legate de dobanzi si dividende sa se mentina aceeasi politica de raportare de la un exercitiu financiar la altul.
Avand in vedere ca norma IAS 1 "Prezentare situatiilor financiare" cere ca natura si valoarea unor elemente semnificative pentru intelegerea pozitiei financiare si a performantelor unei entitati sa fie prezentate distinct in cadrul situatiilor financiare, in consecinta, si in tabloul fluxurilor de trezorerie informatii despre fluxuri de trezorerie semnificative pot fi prezentate distinct, cu conditia ca acestea sa fie clasificate dupa natura lor ca apartinand activitatilor de exploatare, investitii sau finantare.
D. Aspecte principale
Metoda directa vs. Metoda indirecta
Pentru întocmirea situatiei fluxurilor de numerar IAS 7 permite utilizarea a doua metode: directa si indirecta.
Metoda directa
O metoda care presupune calcularea fluxului net de numerar provenit din activitatea de exploatare pe categorii principale de plati, respectiv incasari.
Metoda indirecta (a reconcilierii)
O metoda care presupune calcularea fluxului net de numerar provenit din activitatea de exploatare prin ajustarea profitului brut/pierderii cu efectul tranzactiilor nemonetare, al platilor si incasarilor amanate precum si al elementelor de cheltuieli sau venituri asociate cu activitatile de investitii sau finantare.
Ambele metode vor furniza aceleasi cifre, dar metoda directa este preferata de IAS 7 deoarece furnizeaza mai multe informatii despre entitate. Totusi, aceasta metoda este rar utilizata în practica, deoarece aplicarea ei este mai dificila si solicita mai mult timp.
Raportarea fluxurilor de numerar din activitatile de exploatare
Folosirea metodei directe implica fie utilizarea înregistrarilor contabile ale entitatii, fie ajustarea vânzarilor, a costului vânzarilor si a altor elemente din contul de profit si pierdere cu
Raportarea fluxurilor de numerar din activitatile de investitii si finantare
Fluxurile de numerar din activitatile de investitii si de finantare trebuie prezentate în cadrul claselor majore de plati si încasari brute în numerar aparute, cu exceptia anumitor fluxuri care sunt prezentate pe o baza neta.
Exemplele includ
Raportarea altor elemente
Fluxurile de numerar în valuta se înregistreaza în moneda de raportare prin aplicarea cursului de schimb de la data fluxului de numerar asupra valorii în valuta. Profitul si pierderile nerealizate care provin din variatia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de numerar, totusi efectul variatiei este raportat pentru a reconcilia numerarul si echivalentele de numerar la începutul si la sfârsitul perioadei.
Fluxurile de numerar din dobânzi si dividende încasate sau platite pot fi clasificate drept fluxuri din exploatare, deoarece sunt incluse în determinarea profitului net sau a pierderii nete, dar pot fi clasificate si drept fluxuri din finantare si, respectiv, din investitie, deoarece ele reprezinta costuri ale atragerii surselor de finantare sau a eficientei investitiilor. Dividendele platite pot fi clasificate drept fluxuri din finantare, deoarece reprezinta costuri ale atragerii resurselor de finantare, dar pot fi clasificate si drept o componenta a fluxurilor din exploatare pentru a ajuta utilizatorii sa determine capacitatea unei entitati de a plati dividende din fluxurile de numerar de exploatare.
Impozitul pe profit este prezentat separat si clasificat drept flux de numerar din activitatile de exploatare, cu exceptia situatiei în care poate fi alocat în mod specific activitatilor de finantare si investitie. In timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fara echivoc activitatilor de investitie si finantare, fluxurile de numerar aferente acestor impozite sunt greu de alocat si pot aparea într-o perioada diferita de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzactiei de baza. Prin urmare, impozitele platite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din activitati de exploatare. Totusi, atunci când este posibila identificarea fluxului de numerar din impozite si alocarea lui unei tranzactii individuale care da nastere unor fluxuri de numerar clasificate drept activitati de investitie sau finantare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat în mod corespunzator ca activitate de investitie sau finantare. Atunci când fluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor clase de activitati, este prezentata valoarea totala a impozitelor platite.
Investitiile în filiale, întreprinderi asociate si asocieri în participatiune sunt prezentate in functie de modul în care au fost incluse în situatiile financiare. Atunci când se prezinta o investitie într-o entitate asociata sau filiala pe baza metodei punerii în echivalenta sau a costului, investitorul limiteaza informatiile raportate în situatia fluxurilor de numerar la acele fluxuri de numerar generate între el si entitatea în care s-a investit, de exemplu, la dividende si avansuri. O entitate care prezinta interesul sau într-o entitate controlata în comun folosind consolidarea proportionala, va include în situatia consolidata a fluxurilor de numerar ponderea aferenta ei din fluxurile de numerar ale entitatii controlate în comun, iar daca foloseste metoda punerii în echivalenta va include în situatia fluxurilor de numerar fluxurile de numerar generate de investitia sa în entitatea controlata în comun, precum si repartizarile si alte varsaminte sau încasari aparute între aceasta si entitatea controlata în comun.
Fluxurile de numerar ce provin din achizitionarea si cedarea filialelor si a altor unitati de afaceri sunt prezentate separat, drept activitati de investitie. Entitatile trebuie sa prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre urmatoarele aspecte, atât în ceea ce priveste achizitiile, cât si înstrainarile filialelor sau ale altor unitati de afaceri:
(a) contraprestatia totala aferenta achizitiei sau cedarii;
(b) ponderea din contraprestatia aferenta achizitiei sau cedarii, primita sub forma numerarului si a echivalentelor de numerar;
(c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea achizitionata sau cedata; si
(d) valoarea, rezumata pe fiecare categorie principala, a activelor si datoriilor din filiala sau unitatea de afaceri care a fost achizitionata sau cedata, altele decât numerarul si echivalentele de numerar.
Tranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu necesita întrebuintarea numerarului sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situatia fluxului de numerar, fiind prezentate în alta parte a situatiilor financiare astfel încât sa furnizeze toate informatiile relevante cu privire la aceste activitati de investitie si finantare. Acest tip de tranzactii se refera la
o achizitia de active fie prin asumarea directa a obligatiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing financiar;
o achizitionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de actiuni;
Alte prezentari
Pentru întelegerea pozitiei financiare si a lichiditatii unei întreprinderi, utilizatorilor le pot fi de folos informatii suplimentare. Prezentarea acestor informatii, însotite de comentariul conducerii, este încurajata si poate cuprinde:
valoarea facilitatilor de credit nefolosite care sunt disponibile viitoarelor activitati de exploatare si stingerii angajamentelor de capital, indicând orice restrictie în folosirea acestor facilitati;
valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activitatile de exploatare, de investitie si de finantare aferente intereselor în asocierile în participatiune, raportate folosind metoda consolidarii proportionale;
valoarea cumulata a fluxurilor de numerar ce reprezinta cresteri ale capacitatii de exploatare, separat de acele fluxuri de numerar care sunt necesare mentinerii capacitatii de exploatare;
valoarea fluxurilor de numerar provenite din activitati de exploatare, investitie si finantare, aferente fiecarui sector de activitate si segment geografic raportat.
Prezentarea separata a fluxurilor de numerar care reprezinta cresteri ale capacitatii de exploatare de fluxurile de numerar necesare mentinerii capacitatii de exploatare este folositoare, oferind posibilitatea utilizatorilor sa determine daca entitatea investeste în mod adecvat pentru mentinerea capacitatii sale de exploatare. O entitate care nu investeste în mod adecvat în mentinerea capacitatii sale de exploatare poate prejudicia profitabilitatea sa pe viitor pentru lichiditatea curenta si repartizarile catre actionari.
Prezentarea pe segmente a fluxurilor de numerar ofera utilizatorilor posibilitatea de a obtine o întelegere mai buna a relatiilor dintre fluxurile de numerar ale entitatii, pe ansamblu, si acelea ale partilor sale componente, pe de o parte, si gradul de disponibilitate si variabilitate a fluxurilor de numerar pe segmente, pe de alta parte.
Exemple:
Metoda directa
Exemplu
La începutul exercitiului N, o societate comerciala dispunea de lichiditati si echivalente de licgiditati în valoare de 80.000 lei. În cursul anului N, au fost efectuate urmatoarele tranzactii:
achizitia unui teren în valoare de 20.000 lei, pe credit comercial;
vânzari de produse finite în suma de 500.000 lei, cu plata imediata;
contractarea unui credit bancar în valoare de 100.000 lei;
plati privind salariile în suma de 50.000 lei;
plati privind dobânzile aferente creditului bancar în valoare de 1.000 lei;
vânzarea unei licente de fabricatie la un pret de 40.000 lei, cu plata amânata;
plati catre furnizorii de servicii în suma de 20.000 lei;
vânzarea unui echipament în valoare de 20.000 lei, cu plata imediata;
acordarea unui împrumut unei filiale în suma de 50.000 lei;
achizitia în numerar a unor bonuri de masa în valoare de 30.000 lei;
încasarea unor chirii în avans în suma de 10.000 lei pentru spatii închiriate unor trti;
dividende de plata;
impozite de plata.
Într-o prima etapa se vor elimina tranzactiile care nu au incidenta asupra trezoreriei (care nu genereaza fluxuri de încasari sau plati), si anume: tranzactiile (1) si (6), pentru care plata se va face ulterior, si tranzactia (10) care reprezinta o miscare în interiorul trezoreriei.
Ulterior, fluxurile de trezorerie degajate de tranzactii vor fi regrupate în functie de activitatea care le-a generat, dupa cum urmeaza:
- ron -
Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare +Încasari din vânzari de produse finite (2) 4 +Încasari din chirii (11) Plati catre furnizorii de servicii (7) Plati privind salariile (4) Dobânzi platite (5) Dividende platite (12) Impozit pe profitul platit (13) = Flux net de trezorerie generat de activitatea de exploatare (I) | |
Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii +Încasari din vânzarea unui echipament (8) -Plati privind âmprumuturi acordate filialelor (9) =Flux net de trezorerie generat de activittea de investitii (II) | |
Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare +Încasari din credite bancare (3) =Flux net de trezorerie generat de activitatea de finantare (III) | |
Flux net total (IV) = (I) + (II) + (III) Lichiditati si echivalente de lichiditati la 01.01.N (V) Lichiditati si echivalente de lichiditati la 31.12.N (VI)=(IV)+(V) |
Metoda indirecta
Exemplu
La sfârsitul exercitiului N se cunosc informatiile din bilant si din contul de profit si pierdere8, precum si un set de informatii aditionale, dupa cum urmeaza:
Bilant încheiat la 31.12.N (extras)
- ron -
N - 1 N
Active imobilizate Licente Amortizarea licentelor Valoarea neta Cladiri Amortizarea cladirilor Valoare neta Creante imobilizate | ||
Active circulante Stocuri -Provizioane pentru deprecierea stocurilor Valoare neta Clienti Casa si conturi curente | ||
Datorii curente Furnizori Furnizori de imobilizari Impozit pe profit de plata | ||
Datorii necurente Credite bancare pe termen lung | ||
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Provizioane pentru garantii acordate clientilor | ||
I. Venituri în avans | ||
J. Capital si rezerve Capital social subscris varsat Rezerve Rezultatul exercitiului |
Contul de profit si pierdere încheiat la 31.12.N (extras)
- ron -
1. Venituri din vânzari de produse finite | |
2. Venituri din vânzari de marfuri | |
3. Variatia stocurilor (ct. 711) | |
4. Productia imobilizata | |
5. Venituri din reluarea provizioanelor pentru garantii acordate clientilor | |
6. Cheltuieli privind materiile prime si materiale consumabile | |
7. Cheltuieli privind marfurile | |
8. Cheltuieli cu energia si apa | |
9. Cheltuieli cu salariile | |
10. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele | |
Rezultatul exploatarii | |
11. Venituri din vânzarea activelor | |
12. Cheltuieli privind activele cedate | |
13. Venituri din dobânzi | |
14. Cheltuieli privind dobânzile | |
15. Rezultatul înaintea impozitarii | |
16. Cheltuieli cu impozitul pe profit | |
17. Rezultatul net al exercitiului |
Informatii aditionale:
i. Stocurile includ: produse finite în suma de 100 lei pentru anul N - 1 si 400 pentru N, restul fiind materii prime, materiale consumabile si marfuri.
ii. În anul N a fost vânduta o cladire al carei cost de achizitie a fost de 2.050 lei.
iii. Cresterea de capital social este reprezentata de aporturi în numerar.
iv. Vaniturile în avans sunt reprezentate de chirii încasate pentru anii N+1, N+2, N+3.
v. În anul N a fost primit un credit bancar pe termen lung în valoare de 1.000 lei.
vi. În anul N compania a declarat si platit dividende pentru anul N-1.
Tabloul fluxurilor de trezorerie la 31.12.N
- ron -
Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare - metoda indirecta | |
Rezultatul înaintea impozitarii | |
Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au impact asupra trezoreriei Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (10) - Venituri din reluari de provizioane (5) | |
Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu sunt legate de activitatea de exploatare Venituri din vânzarea activelor (11) Cheltuieli privind activele cedate (12) Venituri din dobânzi (13) Cheltuieli privind dobânzile (14) | |
Rezultatul înaintea variatiei necesarului în fond de rulment | |
D Stocuri (SFStocuri - SI Stocuri=1.000 - 500 = 500) D Clienti (SFClienti - SI Clienti=3.200 - 2.000 = 1.100) D Furnizori(SFFurnizori - SI Furnizori=700-600=100) D Venituri în avans(SFVenituri in avans - SI Venituri in avans =500-300=200) | |
Dobânzi încasate | |
- Dobânzi platite | |
- Dividende platite | |
- Impozite pe profit platit | |
= Flux net de trezorerie generat de activitatea de exploatare (I) | |
Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii | |
Încasari din vânzarea unui echipament | |
- Plati privind achizitia de imobilizari | |
- Plati privind împrumuturi acordate filialelor | |
= Flux net de trezorerie generat de activitatea de investitii (II) | |
Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare | |
Încasari din aporturi în numerar | |
Încasari din credite bancare | |
- Plati privind rambursari de credite bancare | |
= Flux net de trezorerie generat de activitatea de finantare (III) | |
Flux net total (IV)=(I)+(II)+(III) | |
Lichiditati si echivalente de lichiditati la 01.01.N (V) | |
Lichiditati si echivalente de lichiditati la 31.12.N (VI)=(IV)+(V) |
E. Data intrarii în vigoare
Acest Standard International de Contabilitate intra în vigoare pentru situatiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1994.
|