A. Obiectiv
Termenul de venituri include acele venituri care apar in cursul desfasurarii activitatii sale curente si este regasit sub diverse denumiri, cum ar fi: vanzari,onorarii,dobanzi,dividende si redevente.
Obiectivul acestui standard este de a descrie tratamentul contabil al veniturilor generate de anumite tipuri de tranzactii si evenimente.
In contabilizarea veniturilor este importanta determinarea momentului la care trebuie recunoscut un venit.
Veniturile din activitatile cur 555x237f ente sunt recunoscute atunci când este probabil ca entitatea va avea beneficii economice viitoare si acestea pot fi evaluate cu suficienta acuratete. IAS 18 identifica situatiile în care aceste criterii sunt îndeplinite si în care, prin urmare, trebuie înregistrate venituri. În plus, IAS 18 ofera instructiuni practice pentru aplicarea acestor criterii.
B. Aria de aplicabilitate
IAS 18 trebuie aplicat pentru contabilitatea veniturilor provenite din:
vânzarea bunurilor;
prestarea serviciilor; si
utilizarea de catre altii a activelor entitatii, producatoare de dobânzi, redevente si dividende.
Bunurile sunt atat cele produse de societate in scopul vanzarii,cat si cele cuparate pentru revanzare, cum ar fi marfurile cumparate de un comerciant en-detail sau terenurile si alte proprietati detinute in scopul revanzarii.
Presatarea serviciilor implica in mod normal executarea de catre intreprindere a unei sarcini stabilite printr-un contract, pe parcursul unei anumite perioade.
Utilizarea de catre altii a activelor intreprinderii produce venituri sub forma :
dobanzilor incasate pentru utilizarea numerarului sau echivalentelor numerarului sau pentru sume datorate societatii;
redeventelor incasate pentru utilizarea activelor pe termen lung ale societatii,cum ar fi: patentele, marcile, drepturile de autor si software-ul pentru computere;
dividendelor distribuite catre detinatorii de investitii de capital,proportional cu partea detinuta dintr-o anumita clasa de capital.
Standardul nu se ocupa de veniturile rezultate din :
contracte de leasing,
dividende provenite din participatii contabilizate prin metoda punerii in echivalenta ;
contrace de asigurari ale societatilor de asigurari,
modificari ale valorii juste a activelor si pasivelor financiare sau din tranzactionarea acestora;
modificari ale valorii altor active curente;
cresteri naturale cirezilor si ale produselor agricole si forestiere;
extractia produselor mineraliere.
C. Definitii
Venitul din activitati curente este:fluxul brut de beneficii economice dintr-un exercitiu financiar, rezultat în cursul activitatilor obisnuite ale unei entitati atunci când acest flux se materializeaza prin cresteri ale capitalurilor proprii ale entitatii, altele decât cresterile rezultate din contributiile din partea participantilor la capital.
Valoarea justa reprezinta suma la care este tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, între parti aflate în cunostinta de cauza, în cadrul unei tranzactii în care pretul este determinat obiectiv.
Sumele colectate în numele tertilor nu îndeplinesc criteriile aplicabile veniturilor (adica nu reprezinta un flux de beneficii economice pentru societate si nu rezulta în cresterea capitalurilor proprii), deci sunt excluse din categoria veniturilor.
De asemenea, în cazul relatiei de comisionar, comisionarul poate încasa sume în numele comitentului, dar aceste sume nu reprezinta cresteri ale capitalurilor proprii, prin urmare nu pot fi înregistrate în veniturile comisionarului. Pentru acesta doar comisionul încasat de la comitent îndeplineste criteriile pentru a fi recunoscut ca venit.
D. Aspecte principale
b. Evaluarea veniturilor din activitati curente
Veniturile din activitati curente trebuie evaluate la valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit.
În cele mai multe situatii, mijlocul de plata este sub forma de numerar sau echivalente de numerar, iar în acest caz valoarea veniturilor este suma numerarului sau a echivalentelor de numerar primita sau ce urmeaza a fi primita.
Urmatoarele situatii trebuie tratate distinct:
În cazul în care intrarea de numerar sau echivalente de numerar este amânata (de exemplu atunci când se acorda un credit furnizor pe o perioada mai lunga), valoarea justa a mijlocului de plata poate fi mai mica decât numerarul primit sau de primit, pentru ca în acest caz suma finala ce va fi încasata include si un element de finantare. Diferenta dintre valoarea justa si suma nominala a mijlocului de plata este recunoscuta ca fiind venit din dobânzi.
Exemplu
Societatea X furnizeaza societatii Y un echipament pentru care se stabileste ca termenul de plata este de 12 luni de la data livrarii (cu alte cuvinte, se acorda un credit furnizor de 12 luni). În aceste conditii, se stabileste pretul echipamentului la 11.000 RON. Implicit, acest pret include si un element de finantare (aferent perioadei de 12 luni).
Pentru aceasta tranzactie valoarea justa a mijlocului de plata se obtine prin actualizarea încasarilor ulterioare folosind o rata de dobânda care este cel mai frecvent obtinuta prin raportarea la dobânzile de referinta pe piata pentru finantari similare, sau ca o rata a dobânzii cu ajutorul careia prin actualizarea valorii nominale se obtine valoarea la care activul respectiv ar fi fost vândut cu plata pe loc.
Astfel, în exemplul nostru, daca rata dobânzii de finantare în RON pe piata ar fi de 10% pe an, valoarea justa a mijlocului de plata ar fi suma care, plasata în prezent la aceasta rata a dobânzii, ar genera în 12 luni 11.000 RON (capital si dobânda). Aceasta suma se obtine prin înmultirea celor 11.000 RON cu factorul de actualizare 0,909, obtinut ca (1 + rata dobânzii) - numarul de perioade.
Astfel, valoarea justa a pretului stabilit pentru echipament este de 10.000 RON (valoare ce se înregistreaza în venituri din activitati curente la momentul încheierii tranzactiei), iar restul de 1.000 RON reprezinta dobânzi (venituri financiare) si se vor înregistra în contul de profit si pierdere aferent perioadei pentru care s-a acordat finantarea.
Atunci când mijlocul de plata este sub forma de bunuri sau servicii, venitul este evaluat la valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite, ajustat cu orice sume transferate în numerar sau echivalente de numerar. Când valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite nu poate fi evaluata în mod rezonabil, venitul este evaluat la valoarea justa a bunurilor sau serviciilor cedate, ajustat cu orice sume transferate în numerar sau echivalente de numerar.
b. Vânzarea de bunuri
Veniturile din vânzarea bunurilor sunt recunoscute atunci când toate conditiile urmatoare sunt îndeplinite:
riscurile si beneficiile semnificative ce decurg din proprietatea bunului sunt transferate cumparatorului;
nu mai exista control efectiv din partea entitatii asupra bunurilor vândute;
marimea veniturilor poate fi masurata în mod rezonabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate;
costurile tranzactiei pot fi masurate în mod rezonabil.
Exemple de cazuri în care entitatea pastreaza riscurile semnificative aferente proprietatii, si prin urmare tranzactia nu reprezinta o vânzare si în consecinta veniturile nu pot fi înregistrate:
când cumparatorul are dreptul de a returna bunurile cumparate si vânzatorul nu cunoaste cu certitudine probabilitatea înapoierii bunurilor;
când bunurile sunt livrate dar nu sunt instalate, iar instalarea reprezinta o parte semnificativa a contractului si nu a fost înca realizata de vânzator;
atunci când vânzatorul are obligatii legate de rezultate nesatisfacatoare, neacoperite de prevederile garantiilor normale.
Daca vânzatorul pastreaza doar un risc nesemnificativ ce decurge din proprietatea bunului atunci tranzactia reprezinta o vânzare si veniturile sunt recunoscute.
Exemple de cazuri în care entitatea pastreaza riscurile nesemnificative aferente proprietatii si în consecinta poate recunoaste venitul aferent tranzactiei respective:
când vânzatorul pastreaza titlul legal de proprietate asupra bunurilor în scopul exclusiv al asigurarii colectarii sumelor ce i se datoreaza, dar transfera toate celelalte riscuri si beneficii semnificative;
vânzarea bunurilor cu clauza de returnare a banilor, în cazul în care clientul nu este satisfacut, dar numai cu conditia ca entitatea vânzatoare sa poata estima în mod rezonabil volumul retururilor si sa recunoasca un provizion în acest sens pe baza experientei anterioare si a altor factori relevanti.
c. Prestari de servicii
Veniturile asociate unei tranzactii ce implica prestarea serviciilor sunt recunoscute în masura gradului de executie a tranzactiei la data bilantului.
Rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea serviciilor poate fi estimat în mod rezonabil atunci când toate conditiile urmatoare sunt îndeplinite:
suma veniturilor poate fi estimata în mod rezonabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate;
stadiul de finalizare a tranzactiei la data bilantului poate fi evaluat în mod rezonabil;
costurile aparute cu ocazia tranzactiei si costurile necesare pentru finalizarea tranzactiei pot fi evaluate în mod rezonabil.
Când rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii nu poate fi estimat în mod rezonabil, venitul trebuie recunoscut doar în limita cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.
Metoda procentului de executie se refera la recunoasterea veniturilor pe masura executiei tranzactiei si presupune recunoasterea veniturilor în perioadele contabile în care sunt prestate serviciile.
Stadiul de executie a tranzactiei poate fi determinat utilizând metoda care evalueaza cel mai rezonabil serviciile executate. De exemplu:
serviciile executate pâna la data respectiva ca procent din serviciile totale ce trebuie executate;
proportia costurilor aparute pâna la data respectiva din costurile totale estimate ale tranzactiei.
Exemplu
Societatea X încheie în 1 noiembrie 2006 un contract cu societatea Y prin care se obliga sa execute o lucrare de verificare tehnica a mai multor echipamente detinute de societatea Y. Lucrarea este estimata a fi efectuata pe parcursul a 6 luni. Valoarea totala a contractului este de 10.000 RON, cele doua parti agreând ca platile sa se efectueze în felul urmator: 30% la semnarea contractului, 40% la sfârsitul lunii februarie 2007 si restul de 30% la finalizarea lucrarii.
La 31 decembrie 2006, societatea X analizeaza stadiul lucrarii si ajunge la concluzia ca 45% dintre echipamentele clientului au fost verificate.
Prin urmare, venitul din activitati curente care trebuie înregistrat în contabilitatea societatii X în exercitiul financiar 2006 trebuie sa fie în suma de 4.500 RON (45% * 10.000 RON), indiferent de faptul ca societatea încasase la momentul respectiv doar 3.000 RON (30% din valoarea totala a contractului).
d. Dobânzi, redevente, dividende
Veniturile din dobânzi, redevente, dividende sunt recunoscute atunci când toate conditiile urmatoare sunt îndeplinite:
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate;
marimea veniturilor poate fi masurata în mod rezonabil.
dobânzile trebuie recunoscute folosind metoda dobânzii efective, respectând prevederile Standardul International de Contabilitate nr. 39 (IAS 39) (Nota: Versiunea anterioara a lui IAS 18 prevedea ca dobânzile trebuie recunoscute periodic, în mod proportional, pe baza randamentului efectiv al activului);
redeventele trebuie recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente, conform realitatii economice a contractului;
dividendele trebuie recunoscute atunci când este stabilit dreptul actionarului de a i se plati aceste dividende.
Prezentarea informatiilor
O entitate trebuie sa prezinte detaliat: politicile contabile adoptate pentru recunoasterea veniturilor din activitati curente, inclusiv metodele adoptate pentru determinarea stadiului de executie pentru tranzactiile ce implica prestarea de servicii;
suma fiecarei categorii semnificative de venituri din activitati curente recunoscute în timpul perioadei (vânzarea de bunuri, prestarea serviciilor, dobânzi, redevente, dividende);
suma veniturilor rezultate din schimburile de bunuri sau servicii incluse în fiecare categorie semnificativa de venituri din activitati curente.
E. Data aplicarii
Acest standard se aplica situatiilor financiare care acopera perioade începând de la 1 ianuarie 1995.
|