STRUCTURA , ELABORAREA SI APROBAREA BUGETULUI PUBLIC

STRUCTURA , ELABORAREA sI APROBAREA BUGETULUI PUBLIC

1.1. Concept, notiuni generale privind bugetul public

Orice buget prin care se deruleaza fonduri publice se prezinta ca un plan financiar, prin intermediul ca 555h72f ruia sunt prevazute veniturile si cheltuielile pe o perioada determinata ( an, trimestru, luna ), în scopul îndeplinirii unor obiective si sarcini précis stabilite la nivelul entitatilor la care se refera acel buget ( stat, unitati administrativ-teritoriale, institutii publice, etc.). În acest context el constituie si un important plan operativ, din punct de vedere financiar, iar sub aspectul continutului, exprima relatii sociale de natura economica care se stabilesc între participantii la executarea acelui plan financiar.

Resursele financiare publice si cheltuielile se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete din care fac parte:

bugetul de stat

bugetele locale

bugetul asigurarilor sociale de stat

bugetul fondurilor speciale ( bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate)

bugetul trezoreriei statului

bugetul altor institutii publice si activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii

bugetul fondurilor externe nerambursabile.

1.2. Procesul bugetar

1.2.1. Principiile bugetare

Conform articolului 147 din Constitutia Romaniei, a articolelor 8-13 din Legea finantelor publice nr.500/2002 principiile în baza carora se elaboreaza si se executa bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale sunt urmatoarele:

principiul unicitatii;

principiul universalitatii;

principiul echilibrului bugetar;

principiul realitatii;

principiul anualitatii;

principiul publicitatii;

principiul specializarii bugetare.

1.3. Structura veniturilor bugetului public

Impozitele, taxele, contributiile si alte venituri ale statului pentru institutiile publice se aproba prin lege.

Veniturile bugetelor locale se constituie din:

a.       venituri proprii formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

b.      sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c.       subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

d.      donatii si sponsorizari.

Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz în limitele si conditiile legii.

Structura cheltuielilor bugetului public

În bugetul public cheltuielile sunt aprobate în urmatoarea structura economica:

A. CHELTUIELI CURENTE

Cheltuieli de personal;

Cheltuieli materiale si servicii;

Subventii;

Prime;

Transferuri;

Dobânzi.

B. CHELTUIELI DE CAPITAL

C. OPERAŢIUNI FINANCIARE

Împrumuturi acordate

Rambursari de credite, plati de dobânzi si comisioane la credite

D.    REZERVE EXCEDENT/DEFICIT

De asemenea, în bugetul public cheltuielile sunt prezentate si din punct de vedere functional, indicând destinatia creditelor bugetare pe actiuni (parti) si categorii de institutii publice.

Reteaua institutiilor publice. Ordonatorii de credite si atributiile acestora în domeniul financiar contabil.

În categoria institutiilor publie care participa la constituirea resurselor financiare publice si utilizarea lor fac parte:

A. Autoritatile publice centrale:

Parlamentul;

Presedentia României;

Curtea Constitutionala;

Guvernul;

ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate ale administratiei publice;

autoritatile judecatoresti;

A.           Autoritatile administratiei publice locale :

consiliul local;

primarul;

consiliul judetean;

prefectul;

B.           Alte autoritati publice;

C.           Institutii de stat de subordonare centrala sau locala;

În procesul de elaborare a proiectelor de buget si de executie a bugetului aprobat, pe parcursul anului, un rol deosebit îl au ordonatorii de credite. Prin ordonatori de credite întelegem conducatorii institutiilor de stat mandatati prin lege sa contribuie la proiectarea bugetului public si sa dispuna de creditele bugetare acordate.

Ordonatorii de credite sunt ierarhizati pe trei nivele:

ordonatori principali de credite;

ordonatori secundari de credite;

ordonatori tertiari de credite.

Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii de: utilizarea creditelor bugetare; realizarea veniturilor; folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau din bugetele fondurilor speciale; asigurarea integritatii bunurilor încredintate institutiei pe care o conduc; organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice; organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora; organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat în administrare si executiei bugetare; organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale; organizarea controlului financiar preventiv si auditului intern; asigurarea controlului financiar de gestiune.