STUDIU DE CAZ PRIVIND INTOCMIREA BILANTULUI CONTABIL

STUDIU DE CAZ PRIVIND INTOCMIREA BILANTULUI CONTABIL

3.1.Prezentarea generala a S.C. ELTRIX SRL

Descrierea obiectivului de activitate

Denumirea societatii pe care am analizat-o este 'ELTRIX SRL' societaet cu raspundere limitata. Sediul societatii este in Bucuresti, strada Valuig nr.16-18 si poate fi schimbat in orice alt loc prin hotarirea AGA.

Forma juridica sub care se constituie societatea este aceea de societate cu raspundere limitata. Ea va avea statut de persoana juridica romana si isi va desfasura activitatea in conformitate cu legislatia romana privind societatile comerciale.

Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Registrul comertului:10.05.1990

Societatea ELTRIX SRL are ca obiect de activitate:

Productie, reconditionare, comercializare de: produse, aparatura si echipamente electrice, electronice si de automatyizare; piese de schimb pentru bunuri de folosinta indelungata; piese si subansamble mecanice; echipamente de tehnica de calcul; accesorii si piese de schimb auto, echipamente si aparatura de telecomunicatii.

Proiectare, design, producere, instalare, exploatare de panouri publicitare si elemente de reclama pentru locuri publicesi forme individuale.

Design si executie de elemente si mobilier ambientarsi de birou.

Consulting, proictare, cercetare elaborare produse program, expertize tehnice pentru instalatii si echipamente industriale, retehnologizare si reproiectar 959c26j e.

Instalare, service de produse si echipamente de productie proprie cat si altor firme.

Prestari servicii de publicitate audio- video, turism, intermedieri, comision.

Prestari servicii de comert exterior (birouri comerciale, agentii de intermediere, reexport, tranzit, import - export, etc.).

Reprezentarea altor firme in Romania sau strainatate

3.2. Specificarea situatiilor financiare analizate

Prezenta analiza se refera la situatia financiara a S.C. ELTRIX SRL la 31.12.1999. In acest sens s-a urmarit exactitatea datelor prezentate in situatiile financiare avandu-se in vedere:

evaluarea principiilor si metodelor contabile utilizate

organizarea evidentelor analitice si sintetice a elementelor patrimoniale, precum si tinerea corectasi la zi a evidentei contabile

exactitatea datelor prezentate in bilantul anual si anexele sale pe baza datelor din balanta de verificare incheiata la 31.12.1999

modul d eintocmire a contului de profit si pierderi

situatia creantelor si datoriilor pe natura si vechime

efectuarea inventarierii anuaie a patrimoniului societatii

Pentru stabilirea balantei conturilor se vor exemplifica urmatoarele operatii:

1.Import de marfa

394279

154790 Furnizori interni

239489 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

17166420

2.Vanzari marfuri

69679080

Venituri din vanzarea marfurilor

TVA colectata

8248397

3.Vanzare de marfuri aflate la terti

411 % 43403567

707 35576695 Venituri din vanzarea marfurilor

7826872 TVA colectata

4.Plata dobanzii

14255531 Conturi la banca BRD in lei

5.Plata contravalorii facturilor furnizorilor interni

672916

6.Plata contravalorii facturilor furnizorilor de imobilizari interni.

2837310

7.Plata salariatilor permanenti.

58635146

8.Plata CAS, contributia personalului pentru pensia suplimentara, contributia unitatii si personalului la fondul de somaj.

130886852

74454143

12121248

2180512

9.Plata impozitului pe profit.

177299254

10.Plata faxului.

43266571

7802168

11.Incasarea contravalorii facturilor de la clienti interni.

57524592

12.Incasarea dobanzii.

35422 Venituri din dobanzi

13.Plata comisionului bancar.

5124 9358.05 Conturi la banci in devize

14.Plata contravalorii curieratului.

5423

15.Incasarea diferentelor favorabile de curs valutar.

9592398 Veituri din diferente de curs valutar

16.Incasarea contravalorii serviciilor prestate la extern.

4386576 Venituri din servicii prestate la extern

17.Contravaloare protocol.

20097512

18.Contravaloarea cartilor de vizita.

209805

37833

19.Contravaloarea taxei magazinaj.

49200

20.Plata reclama si publicitate.

124000

21.Contravaloare IDEB.

242344

200122

44026

1804

Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli

La inchiderea exercitiului financiar contul 121 'Profit si pierdere' incorporeaza cheltuielile pe luna decembrie, inclusiv impozitul calculat pe aceeasi luna sio veniturile realizate in decembrie.

46598053356

19124763688

601 371500272

6011 446506880

6012 382426828

6013 99123450

6014 313748571

6018 1023667588

602 192970048

604 141427582

605 187915143

607 422987404

612 3733364254

613 230049425

614 9120650

621 647471555

622 73276590

623 394009751

624 781654190

625 813313352

626 400489954

627 315137835

628 5878509382

635 350784407

641 5393664824

645 2251389417

658 2241392

665 434882114

666 613332426

671 287027361

6721 17891974

6811 409384042

854020994

91265247516

44450235327

321805868

428117403

43797412428

274634203

51558959

326797280

34635422

78940111

169545901

700000000

28091310

3.3. Analiza pe baza bilantului contabil

3.3.1. Analiza echilibrului financiar

Fondul de rulment

Pentru asigurarea echilibrului financiar al unei intreprinderi este necesar ca utilizarile durabile (imobilizarile) sa fie acoperite din resurse permanente, iar daca ramane un surplus in urma ciclului de finantare al investitiilor in imobilizari acest surplus poate fi 'rulat' pentru finantarea activelor circulante, surplus denumit fond de rulment. Deci fondul de rulment se determina prin calcul ca diferenta intre capitalurile permanente (proprii si imprumutate) si activele imobilizate.

FR= Cpe - AI

Capitluri proprii  2567519 mii lei

+ Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0

- Active imobilizate  10809118 mii lei

= Fond de rulment  - 8241599 mii lei

Creantele si stocurile se reinnoiesc permanent si ca urmare exista o nevoie permanenta de finantare a lor dintr-o resursa stabila.

FR = (Acexpl - Dexpl) + Db - Crts

Fondul de rulment are o valoare negativa (Cpe< AI), situatie ce semnifica faptul ca o parte din resursele ciclice (pe termen scurt) au fost absorbite pentru finantarea unor necesitati permanente, ceea ce duce la cresterea gradului de insecuritate al firmei, deoarece va interveni obligatia rambursarii sau achitarii datoriilor pe termen scurt (Crts + D expl) inainte ca imobilizarile intrate in patrimoniu sa degajeze un surplus de profit. Daca resursele ciclice folosite pentru finantarea activelor imobilizate au o pondere mare se creeaza structurile necesare dezvoltarii firmei in viitor; dar concomitent se inregistreaza un FR negativ care are influente nefavorabile asupra gradului de indatorare pe termen scurt, ceea ce pericliteaza capacitatea de plata si trezoreria curenta a intreprinderii.

Cpe - capital permanent

AI - active imobilizate

ACexpl - active circulante de exploatare si in afara exploatarii

Dexpl - datorii de exploatare si in afara exploatarii

Db - disponibilitati banesti

Crts - credite pe termen scurt

Nevoia de fond de rulment (NFR)

Necesarul de finantare a ciclurilor de exploatare este asigurat in primul rand din resursele temporare (Dex). Daca sursele temporare sunt mai mici decat alocarile temporare, atunci intervine o nevoie temporara de resurse, denumita 'Nevoia de fond de rulment'.

Total active circulante  8925682 mii lei

- Disponibilitati  3257264 mii lei

+ Total conturi de regularizare si asimilate 109880 mii lei

= Active circulante de exploatare si in afara 5778298 mii lei

exploatarii (ACexpl)

Total datorii  12779263 mii lei

+ Conturi de regularizare si asimilate  4497888 mii lei

= Datorii de exploatare si in afara exploatarii  17277161 mii lei

NFR = Acexpl - Dexpl = 5778298-17277151 = -11498863 mii lei

Valoarea negativa a variatiei NFR semnifica un surplus temporar de resurse (Dexpl) comparativ cu nevoile temporare (ACexpl).

Cauzele acestei situatii pot fi:

accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor

accelerarea incasarii creantelor

incetinirea achitarii datoriilor.

Valoarea pozitiva a variatiei nevoii fondului de rulment semnifica o crestere a nevoilor temporare in raport cu sursele temporare.

Cauzele acestei situatii pot fi:

cresterea stocurilor si creantelor datorita incetinirii vitezei lor de lichidare sau datorita cresterii costului istoric pentru stocuri

cresterea vitezei de lichidare a datoriilor de exploatare.

NFR pune in evidenta aspectele calitative ale ciclului de exploatare, capacitatea intreprinderii de a-si echilibra nevoile ciclice din resurse ciclice. Pentru evitarea dezechilibrelor viitoare NFR trebuie sa fie mai mica decat FR degajat din partea de sus a bilantului, cu diferenta consolidandu-se trezoreria neta (TN).

FR = NFR + TN

Trezoreria neta (cash-flow-ul)

Trezoreria neta este data de surplusul FR fata de NFR.

TN1 = FR - NFR

Regulile echilibrului contabil determina trezoreria neta si ca o diferenta dintre disponibilitatile banesti si creditele de trezorerie.

TN = De - Crts

Trezoreria neta pozitiva semnifica surplusul banesc datorat faptului ca FR>NFR. Acest surplus trebuie plasat rentabil, in caz contrar el influenteaza negativ rentabilitatea capitalului.

Trezoreria neta negativa semnifica un deficit monetar care trebuie acoperit din credite de trezorerie, care sunt mai costisitoare si care ridica probleme de exigenta pe termen scurt.

Cash-flow-ul reprezinta variatia trezoreriei nete ca rezultat al capacitatii de autofinantare, al variatiei NFR si al variatiei FR.

DTN = TN1 - TN0

DTN = (FR1 - NFR1) - (FR0 - NFR0)

Daca NFR este constanta, variatia TN depinde de profitul net si amortizarile acumulate, asa cum s-a aratat:

DTN = TN1 - TN0

Tablou de finantare

Tabloul de finantare prezinta fluxurile de utilizari si resurse ale unei perioade. Pentru controlul echilibrului financiar cu ajutorul tabloului de finantare datele din doua bilanturi succesive sunt grupate prin prisma raporturilor dintre:

a)     utilizari si resurse

b)    fond de rulment si nevoia de fond de rulment

c)     disponibilitati banesti si trezoreria neta.

Intr-o forma simplificata tabloul de finantare poate fi reprezentat astfel:

Nu exista un consens asupra formei si continutului tabloului de finantare. Diferitele variante ale tabloului de finantare se bazeaza pe diferite clasificari ale resurselor care se regasesc in tabloul de finantare, acesta cuprinzand:

a)     utilizari si resurse pe termen lung, extrase din partea de sus a bilantului financiar (fluxuri stabile care determina variatia FR)

b)    utilizari si resurse pe termen scurt structurate in tabloul de finantare dupa criteriul functional astfel:

utilizari si resurse de exploatare. Pe baza acestor fluxuri de exploatare se determina variatia NFR de exploatare.

utilizari si resurse in afara exploatarii propriu-zise. Pe baza acestor fluxuri in afara exploatarii se determina variatia NFR in afara exploatarii

fluxurile generale de operatiuni financiare pe termen scurt care detrmina variatia trezoreriei nete.

Tabloul de finantare se bazeaza pe distinctia dintre:

a)     fluxurile monetare care au impact imediat asupra disponibilitatilor

b)    fluxurile financiare care au impact ulterior asupra disponibilitatilor

c)     fluxuri patrimoniale care nu influenteaza nici imediat, nici in viitor disponibilitatile banesti.

Pe baza acestei separatii se determina fluxul monetar net al exercitiului si situatia trezoreriei.

La elaborarea tabloului de finantare se au in vedere logica financiara conform careia resursele stabile sunt utilizate in ordine pentru:

a)     finantarea imobilizarilor

b)    finantarea activelor circulante

Aceasta logica se regaseste:

a)     static in bilant

TN = FR - NFR

b)    dinamic in tabloul de finantare

DTN = DFR - DNFR

Tabloul de finantare da prioritate analizei functionale (functia de investitii, functia de exploatare si functia de trezorerie) fata de analiza lichiditatilor si exigibilitatilor.

In prima parte a tabloului de finantare se face o analiza structurala a utilitatilor si resurselor durabile (stabile). In aceasta parte se explica variatia FR permanent de la capacitatea de autofinantare si alte resurse durabile. Soldul primei parti prezinta variatia FR care poate fi:

a)     pozitiva (resurse durabile>utilizari durabile)

b)    negativa (resurse durabile<utlizari durabile)

Partea a doua a tabloului de finantare analizeaza modul cum s-a utilizat FR pentru asigurarea echilibrului functional intreutlizarile si resusele temporare (ciclice) si ecilibrul monetar intre incasari si plati.

DFR = DNFR + DTN

sau

DTN = DFR - DNFR

Deci in partea a doua se determina variatia trezoreriei nete (DTN) ca urmare a modificarii NFR comparativ cu modificarea FR.

In componenta tabloului de finantare capacitatea de autofinantare s-a calculat astfel:

a)     metoda excedentului brut de exploatare

Excedent brut de exploatare  2100720

+ Alte venituri din exploatare  51559

- Alte cheltuieli din exploatare  2241

+ Venituri financiare  361432

- Cheltuieli financiare  317884

+ Venituri exceptionale  248487

- Cheltuieli exceptionale  304919

- Impozit pe profit  854020

= Capacitatea de autofinantare  1283134

Rezultatul net contabil

-Rezultatul din cesiunea elementelor de activ

+ Amortizari si provizioane din exploatari, financiare si exceptionale

-Reluari de amortizari si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale

-Subventii pentru exploatare

= Capacitatea de autofinantare

TABLOUL DE FINANTARE

PARTEA I CALCULUL VARIATIEI FONDULUI DE RULMENT

PARTEA A II A ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

Tabloul de trezorerie

Standardul de contabilitate International nr 7 propune o forma a 'Tabloului de finantare' bazata pe analiza fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii denumita 'Tabloul de trezorerie'.

In cadrul tabloului, operatiile de trezorerie sunt grupate pe functii: exploatare, investitii si finantare. Pentru fiecare functie pornind de la analiza comparativa se determina soldul net de trezorerie. Elementele de detaliu specifice fiecarei functii implicit parti ale tabloului se prezinta astfel:

A.Operatii de exploatare

Prin aceasta parte se degaja informatia privind eliberarile sau utilizarile de resurse pentru trebuintele exploatarii intreprinderii, indicatorul de analiza calculat fiind fluxul net de trezorerii privind exploatarea. Doua metode se pot folosi pentru determinarea fluxului de trezorerie din exploatare: metoda capacitatii de autofinantare si metoda fluxurilor de exploatare.

Metoda capacitatiide autofinantare se bazeaza pe conectarea capacitatii de autofinantare cu variatia necesarului fondului de rulment. Corespunzator celor 2 variante de stabiliri a capacitatii de autofinantare, se diferentiaza si modul de structurare a datelor in cadrul primei parti a tabloului de trezoreria. Astfel, in cazul in care se porneste de la EBE, fluxul de trezorerie privind exploatarea se construieste astfel:

Excedent brut din exploatare (EBE)

(-) Variatia necesarului de fond de rulment

= Excedent de trezorerie din exploatare

(+/-) Alte venituri din exploatare si alte cheltuieli de exploatare susceptibile de a antrena o variatie de trezorerie

(+/-) Alte vanituri financiare si alte cheltuieli financiare susceptibile de a antrena o variatie de trezorerie

(+/-) Alte venituri exceptionale si cheltuieli exceptionale susceptibile de a antrena o variatie de trezorerie.

(-) Variatia necesarului de fond de rulment in afara exploatarii

(-) Impozitul pe profit

= Flux de trezorerie provenit din exploatare

Daca capacitatea de autofinantare este calculata pornind de la rezultatul net contabil, pirma parte a Tabloului de trezorerie se prezinta astfel:

Rezultatul net

(+) Cheltuieli calculate (amortismente si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale)

(-) Venituri calculate (venituri din reluari de amortizari si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale)

(+/-) Variatia de stocuri

(+) Transferuri de cheltuieli in contul de cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii

(+/-) Plusuri Si minusuri de valoare din cesiunea activelor

(-) Variatia necesarului de fond de rulment din exploatare

(-) Variatia necesarului de fond de rulment din afara exploatarii

Metoda fluxului de exploatare- se porneste de la delimitarea fluxurilor de incasari si plati intervenite in masa veniturilor si cheltuielilor. Modelul american privind prima parte a Tabloului de trezorerie se prezinta astfel:

Incasarea creantelor - clienti

(-) Plata furnizorilor (cumparari achitate)

(-) Plata cheltuielilor de personal

(+) Dividende incasate

(+) Venituri financiare incasate

(-) Cheltuieli financiare platite

(-) Impozite si taxe asimilate platite

(+) Rambursarea asigurarilor

(+/-) Alte incasari/ plati privind cheltuielile si veniturile

= Fluxul net de trezorerie general de activitatea curenta

B.Operatii de investitii

Sunt operatii privind fluxurile de trezorerie specifice imobilizarilor. Formula de calcul proprie acestui gen de operatii se prezinta astfel:

Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale

(+) Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare

(+) Rambursarea obtinuta din creante mobilizate

(-) Plati provenind din achizitionarea de imobilizari necorporale si corporale

(-) Plati provenind din achizitionarea imobilizarilor financiare

(-) Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

= Fluxul de trezorerie provenit din operatii de investitie

C.Operatii de finantare

In perimetrul acestor operatii se include fluxurile de trezorerie generale de finantare pe termen lung. Formula de calcul folosita este:

Incasari din cresteri de capitaluri proprii

(+)Cresterile de datorii financiare

(-) Plati privind reducerile de capitaluri proprii

(-)Rambursari de datorii financiare

(-) Dividende varsate asociatilor

(-) Avansuri pe termen lung varsate de la terti

= Fluxuri de trezorerie provenind din operatii de finantare

Suma in sens algebric a celor trei fluxuri de trezorerie trebuie sa fie egala cu variatia de trezorerie calculata ca diferenta intre trezoreria la inchiderea exercitiului si trezoreria la deschiderea exercitiului.

TABLOU DE TREZORERIE

Excedentul brut de exploatare (EBE) exprima resursa sau acumularea rezultata din activitatea de exploatare destinata mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv al intreprinderii; remunerarii capitalurilor utilizate si a statului. Admitand ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite excedentul brut de exploatare este surplusul monetar potential degajat de activitatea de exploatare, deci implicit capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profituri).

EBE = 2100720

Urmatoarele elemente de detaliu prezinta interes pentru explicarea tabloului de trezorerie:

Stocuri  128248

(+) Clienti si conturi asimilate (gr 41+ ct 476)  + 4448133

(+) Creante asupra bugetului si din TVA  0

(sold debitor 4426 Si 4428)

(+) Cheltuieli inregistrate in avans (ct 471)  +48601

(-) Furnizori si conturi asimilate (gr 40)  -3978444

(-) Venituri inregistrate in avans (ct 472)  -4475579

= Necesarul de fond de exploatari  -3926243

Variatia NFR din exploatare = NFR1 din exploatare - NFR0 din exploatare = -3926243 + 682550 = -3243693

Alte venituri din exploatare (sold 758)  51559

(-) Pierderi din creante neacoperite (sold debitor 654)  0

(-) Alte cheltuieli de exploatare (sold 658)  2241

(-) Cheltuieli cu impozitul pe profit  854020

= Alte venituri si cheltuieli din exploatare  - 804702

Venituri din creante imobilizate (sold 763)  0

(+) Venituri din titluri de plasament (sold c 764)  0

(+) Alte venituri financiare (sold c 768)  +28091

(-) Cheltuieli cu dobanzile (sold c 666)  -613333

(-) Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate (sold d 664) 0

(-) Cheltuieli din diferente de curs valutar (sold d 665) -434882

(-) Alte cheltuieli financiare (sold d 667)  0

= Alte venituri si cheltuieli financiare  -1020124

Alte venituri exceptionale (7711)  248486

(-) Alte cheltuieli exceptionale (6711)  -304919

= Alte venituri si cheltuieli exceptionale  -56433

Debite pe creante imobilizate (sold 2678)  0

(+) Creante asupra bugetului altele decat din TVA  0

(sold d 4482, 4484)

(+) Creante asupra grupului (sold d 451)  0

(+) Datorii diverse  +16240

(+) Titluri de plasament (sold 50)  0

(-) Dobanzi pe datorii financiare (sold c 168)  -27541

(-) Impozit pe profit (sold c 441)  -854020

(-) Creditori diversi (sold c 462)  0

= Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii  -865321

Variatia NFR in afara exploatarii = NFR1 in afara exploatarii - NFR0 in afara exploatarii = -865321 + 620812 = -244509

3.4.Analiza rentabilitatii prin intocmirea Tabloului Soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori succesivi de formare a rezultatelor exercitiului. Utlizarea soldurilor intermediare de gestiune este impusa de doua cerinte:

de necesitatile analizei economico-financiare a intreprinderilor pe baza datelor contabile

de necesitatea uniformizarii informatiilor la nivel microeconomic cu informatiile din conturile nationale

1.Marja comerciala este principalul indicator al intreprinderilor din sfera comertului sau al partii comerciale a intreprinderilor producatoar. Marja comerciala permite comparatii intre intreprinderi si reprezinta o etapa in calculul marjei asupra costurilor variabile pe baza carora se determina pragul de rentabilitate.

MC = Venituri din vanzarea marfurilor - Costul marfurilor vandute = 428117 - 422900 = 5217 mii lei

Pornind de la acest indicator se mai poate calcula:

Rata marjei (1) = (MC/Vanzari de marfuri) * 100= (5217/428117)*100

Rata marjei(2)=(MC / Costul mf vandute)*100= (5217/422900)*100

Acesti indicatori arata ca societatea a obtinut 1.22 lei la fiecare 100 lei marfa vanduta si 1.23 lei pentru fiecare 100 lei cheltuiti.

2.Valoarea adaugata (VA)

Reprezinta sporul de valoare pe care intreprinderea il adauga la serviciile si bunurile aduse de la terti. Valoarea adaugata asigura legatura intre contabilitatea intreprinderii si contabilitatea nationala. Se poate calcula prin 2 metode:

2.1.Metoda deductibila

VA = MC + Productia exercitiului - Consumuri provenite de la terti

Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata = 45377155+0+274634 = 45651789

Consumuri provenite de la terti = Consumuri de materii prime si materiale - Lucrari si servicii executate de terti = 22284051+13276397 = 35560448

2.2.Metoda aditionala

VA se determina ca suma a acumularilor banesti care se repartizeaza partenerilor la activitatea economica:

cheltuieli cu personalul, CAS si ajutor de somaj

cheltuieli cu impozite si taxe

cheltuieli financiare (dobanzi)

dividende actionari

capacitatea de autofinantare

La societatea ELTRIX SRL acest indicator a fost realizat in anul 1999 la nivelul de 10096558 mii lei fata de numai 4824885 mii lei in anul 1998 demonstrand preocuparea conducerii societatii de a realiza venituri cat mai mari din activitatea desfasurata, urmare a politicii de crestere a rentabilitatii socitatii.

Pe baza acestui indicator se pot calcula:

Rata valorii adaugate (VA/Productia exercitiului)*100 =

= (10096558/45651789)*100 = 22.12%

in 1998 = 27.3%

Rata echipamentului = (VA/Mijloace fixe)*100= 96.3%

In 1998 = 91.94%

Productivitatea muncii = (VA/Nr de persoane) = 98986 lei/om

In 1998 = 61857 lei/om

Acesti indicatori intaresc afirmatia ca baza cresterii valorii adaugate o reprezinta mijloacele fixe performante cu care s-a echipat societatea, mai putin cresterea adaosului comercial pe produs.

Excedentul brut din exploatare EBE

Marimea acestui indicator constituie resursa rezultata din exploatare pentru ca societatea sa-si mentina si sa-si dezvolte potentialul productiv si sa remunereze capitalurile umene utilizate si statul.

Acest sold nu este influentat nici de activitatea financiara a intreprinderii si nici de sistemul de amortizare practicat fapt ce determina sa fie considerat ca indicator esential in analizele de gestine si in efectuarea analizelor comparative.

Excedentul brut de exploatare este un fel de cash- flow de exploatare, inaintea cheltuielilor financiare si impozitului pe profit; masurand resursele pe care intreprinderea le atrage in exploatarea sa si care ii vor permite reinnoirea investitiilor (autoturismele) remunerarea capitalurilor imprumutate (cheltieli financiare) si retribuirea capitalului propriu.

EBE este indicatorul cel mai pur al performantelor economice.

EBE = VA + Sbventii de exploatare - Impozite si taxe - Cheltuieli cu personalul si protectia sociala = 0 + 10096558 - 350784 - 7645054 = 2100720

In anul 1999 SC ELTRIX SRL a realizat un EBE de 2100720 mii lei in scadere fata de cel din 1998 cu 751143 mii lei.

Pe baza acestuia se pot calcula :

Rata repartizarii primare =EBE/VA *100 = 2100720/10096558 *100=20.81

In 1998 = 59.11

Rata rentabilitatii capitalurilor investite = EBE/Capital propriu*100=

In 1998 = 127.39

Din datele prezentate rezulta ca activitatea societatii este buna putand fi imbunatatita in general prin scaderea costurilor d eproductie.

Rezultatul din exploatare (R.E.)

Este rezultatul corespunzator activitatii normale a intreprinderii. Permite comparatiile intre intreprinderi, deoarece nu include rezultatele financiare si exceptionale.

RE =EBE +Venituri din amortizari si provizioane din exploatare + Alte venituri din exploatare - Cheltuieli privind amortizari si provizioane din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare = 2100720 + 700000 + 51559 + 409384 -2241 = 2440654 mii lei.

In cazul d efata, RE a fost in 1999 de 2440654 mii lei fata de numai 1851922 mii lei rezultat in 1998 in special ca urmare a scaderii cheltuielilor din exploatare cat si a celor provizioanelor.

Rezultatul curent al exercitiului (R.C.)

Este soldul intermediar de gestiune care apare in contul de 'Profit si pierdere' si care decurge din activitatea curerenta a intreprinderii (de exploatare si financiara) rezultand in fapt rezultatul generat de activitatea normala si obisnuita a societatii.

RC = RE +Venituri financiare - Cheltuieli financiare = 2440654 + 389523 - 1048214 = 1781963

Acest indicator este in anul analizat fata de cel precedent dar mult influientat de cheltuielile financiare mai mari decat veniturile financiare. Aceasta situatie este explicabila deoarece societatea a realizat in anul 1999 multe importuri la a caror achitare au fost mari diferente de curs valutar cat si ca urmare a achitarii dobanzilor la creditele angajate purtatoare de dobanzi mari.

Rezultatul exceptional (Rex) , reprezinta soldul intermediar de gestiune care sintetizeaza rezultatul activitatii cu caracter de exceptie fie ca se refera la operatuni de gestiune, fie la operatiuni de capital.

Rex = Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale = 248486 - 304919 = - 56433

In cazul de fata acest indicator este negativ influientand cheltuielile exceptionale inregistrate.

Rezultatul exercitiului (RExer)

In contul de 'Profit si pierdere' reprezinta soldul final supus repartizarii

RExer.= RC + Rex - Impozit pe profit = 1781963 - 56433 - 854021 =871509

SITUATIA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

LA 31.12.1999

Dupa determinarea soldurilor intermediare, cu ajutorul indicatorilor TSIG se pot calcula urmatoarele rate care exprima eficienta economico-financiara a firmei:

Rata marjei = (Marja comerciala/ Vanzari de marfuri)*100 =

Rata valorii adaugate = (Valoarea adaugata/Productia exercitiului)*100 = (10096558/45651789)*100 = 22.12%

3. Contributia factorului uman = (Cheltuieli cu personalul/Valoarea adaugata)*100 = (7645054/10096558)*100 = 75.72%

Remunerarea intreprinderii = (Profit net + Amortizari)*100/ Valoarea adaugata = (1280894/10096558)*100 = 12.69%

Rata excedentului brut al exploatarii = (EBE/Productia exercitiului)*100 = (2100720/45651789)*100 = 4.60%

Rata rentabilitati rezultatului curent = (Rezultatul curent/Venituri curente)*100 = (1781963/2830177)*100 = 62.96%

Rata rentabilitatii rezultatului brut = (Rezultatul brut/Venituri totale)*100 = (1725530/47469475)*100 = 3.64%

SC ELTRIX SRL , este unul dintre cei mai mari producatori de reclame publicitare, in evolutia datelor prezentate, observandu-se ascendenta dezvoltarii societatii, rezultand ca in anul 1999 s-a obtinut un profit brut de 1725530 mii lei si un profit net de 871509 mii lei, situatia prezentandu-se astfel:

PROFIT/PIERDERE RENABILITATE B

Rentabilitatea bruta a societatii a scazut in anul 1999 cu 4.7% fata de anul precedent deoarece:

ponderea cheltuielilor de exploatare a devansat pe cea a veniturilor in special datorita cresterii importante a preturilor la materiile prime si materiale, a majorarii substantiale a tarifelor cresterii impozitelor si taxelor mai ales la importurile realizate de societate

datorita dezvoltarii profitului de activitate cat si a cresterii calitatii produselor realizate a crescut numarul de personal angajat precum si nivelul salariului mediu, acestea conducand la ccresterea cheltuielilor cu salariile si a celor asimilate

urmare a importului unor utilaje performante a fost necesara asigurarea unor materii prime adecvate rezultand atat cresterea cheltuielilor cu materialele cat si a cheltuielilor cu taxele si comisioanele vamale

au fost achitate amenzi si penalitati conducand la realizarea de pierderi din activitatea exceptionala

urmare a achitarii la scadenta atat a ratelor la creditul realizat cat si a masinilor si utilajelor achizitionate din import sau leasing s-a realizat pierdere din activitatea financiara

dificultati mari in incasarea la timp a clientilor, mai ales de la societatile cu capital de stat au generat disfunctionalitati in activitatea societatii.

Cauza principala a rentabilitatii realizate o reprezinta cresterea mai accentuata a cheltuielilor fata de cea a veniturilor in principal ca urmare a achizitiilor efectuate pentru realizarea unor actiuni de asigurare a bazei materiale necesara in procesul de productie, al caror rezultat se va observa in anii urmatori dupa punerea in functiune a programului investitional stabilit.

Cu toate ca pe total activitate s-a realizat o scadere a rentabilitatii, investitiile realizate in acest an, dezvoltarea bazei materiale si a obiectului de activitate, crearea de noi locuri de munca s-au concretizat in obtinerea unui profit de 1725 mii lei demonstrand ca politica manageriala este corect stabilita.

Rentabilitate neta in anul 1999 a scazut la 99.9% in principal ca urmare a cresterii cheltuielilor nedeductibile si a nebeneficierii de nici o facilitate fiscala.

SITUATIA PATRIMONIULUI LA 31.12.1999

In dinamica, structura si evolutie activul societatii a cunoscut cresteri continue astfel:

Activele totale au crescut cu 227.9% fata de anul precedent, respectiv cu 11137999 mii lei in principal pe seama cresterii accentuate a mijloacelor circulante cu 5699054 mii lei si a activelor imobilizate cu 5361386 mii lei.

In cadrul imobilizarilor corporale se remarca finantarea construirii obiectivului turistic Snagov, achizitionarea de echipamente tehnologice de 3305888 mii lei precum si alte mijlloace fixe in valoare totala de 892530 mii lei.

Imobilizarile financiare au constat din garantii, lucrari, constructii, montaj.

Valoarea stocurilor formate numai din materii prime, au cunoscut o crestere de 102083 mii lei ca urmare a asigurarii in avans a bazei materiale pentru onorarea la termen a comenzilor sau contractelor incheiate cat si ca urmare a cresterii pretului de achizitie al acestora.

Furnizorii debitori au cunoscut o ccrestere cu 595581 mii lei ca urmare a avansurilor acordate acestora pentru lucrari de investitii in curs.

O problema deosebita o reprezinta incasarea de la clienti al carui sold la sfarsitul anului a fost la nivelul a 4386854 mii lei (in crestere cu 2838847 mii lei fata de anul trecut). Principalii clienti neincasati sunt SC PETROM SA, Coca Cola SA, Efes Romania, Mc Donald`s, Agip etc.

Din punct de vedere al vechimii, restantele sunt preponderente sub un an.Este de mentionat efortul continuu al societatii de a incasa la termen sumele contractate reversul acestei operatiuni putand fi blocajul financiar.

La 31.12.1999 situatia creantelor este urmatoarea :

Cont clienti 411 - Cont clienti interni : 4386854 mii lei

fluxul disponibil a crescut mult in anul 1999, societatea avand in conturile de disponibil un sold cu 5596971 mii lei mai mult decat in anul precedent.

PASIV

Din analiza elementelor din pasiv se desprind urmatoarele aspecte:

Evolutia soldului contului furnizori a fost de asemenea ascendenta in anul 1999 atat ca urmare a indicelui de inflatie cat si a prioritatilor acordate de echipa manageriala, respectiv dezvoltarea bazei materiale a societatii in detrimentrul achitarii furnizorilor cat si a altor datorii.

Cresterea datoriilor cu bugetul statului in anul 1999 fata de 1998 se datoreaza in principal prioritatiile acordate de societate in special pentru achitarea ratelor scadente la creditul contractant.

In anul 1999 societatea a beneficiat de prevederile OG 68/1999 privind achitarea datoriilor restante statului ramanand totusi cu restanta in cahitarea TVA-ului.

Referitor la relatia societatii cu bugetul statului situatia la 31.12.1999 se prezinta astfel:

Din sumele prezentate in afara de TVA 2624145 mii lei restul sunt sume curente aferente lunii decembrie 1999.

Rezultatul exercitiului

Comparativi cu anii precedenti se constata urmatoarea evolutie a ratei profitului fata de cifra de afaceri astfel:

Din analiza acestor doi indicatori rezulta ca, in anul 1999 acestia au cunoscut diminuari ca urmare a dificultatilor intampinate de societate in incasarea la timp a creantelor, achitarii in regim de urgenta a datoriilor, amenzilor si penalitatilor catre bugetul statului toate aceste eforturi pe fondul programului investitional masiv realizat, a caror scadenta de plata a fost riguros indeplinita mai ales ca preturile si tarifele au cunoscut o crestere importanta in conditiile devalorizarii monedei de schimb.

3.5. Analiza eficientei activitatii

Pentru a masura si dezvalui eficienta activitatii intreprinderii, implicit evaluarea bonitatii sale financiare se calculeaza o serie de indicatori relativi denumiti si rate. Valoarea lor informationala se dezvaluie cu precadere prin urmarirea evolutiei in timp. Se pot calcula urmatoarele rate:

Rate privind structura activului

Rata imobilizarilor coprorale= (Imobilizari corporale nete/Activ total)*100= (10484189/19844680)*100= 52.83%

Rata stocurilor = (Stocuri si productie in curs de executie/Activ total)*100 = (128248/19844680)*100= 0.65%

Rata creantelor = (Creante/Activ total)*100= (5752128/19844680)*100=

Rate privind structura pasivului

Rata solvabilitatii financiare =(Capital permanent/Pasiv total)*100 =

Rata autonomiei globale = (Capital propriu/Pasiv total)*100 =

Rata independentei financiare = (Capital propriu)*100 =

Ratele rentabilitatii

Rata rentabilitatii economice exprima capacitatea societatii de a produce profit din activitatea de baza si masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate. Aceasta rata trebuie sa fie superioara ratei inflatiei (Rre).

Rre = (Profitul exploatarii/Activ total)*100 = (2440654/19844680)*100 =

= 12.3%

Rata rentabilitatii financiare exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit (Rrf).

Rrf = (Profit net/Capitaluri propri)*100 = (871509/2567519)*100 =33.94%

Rata profitului (Rpr)

Rpr = (Profit brut/Cifra de afaceri)*100 = (1725530/45805272)*100 =3.77%

Rentabilitatea caitalului social (Rcs)

Rcs = (Profit net/Capital social)*100 = (871509/200200)*100 = 435.3%

Rentabilitatea vanzarilor (Rv)

Rv = (Profit net/Cifra de afaceri)*100 = (871509/45805272)*100 =1.90%

Gradul de indatorare (Gi)

Gi = (Plati exigibile/Total activ)*100 = (2825578/19844680)*100

Acest indicator reprezinta limita pana la care societatea este finantata din alte surse decat cele proprii. Cu cat platile exigibile sunt mai mici cu atat situatia financiara este mai favorabila, deci cu cat procesul este mai aproapa de 0 cu atat este mai bine.

Lichiditatea societatii

Lichiditatea generala desemneaza capacitatea societatii de a transforma activele de care dispune fara a inregistra pierderi in urma acestor operatii de convertire si de a-si onora obligatiile pe termen scurt.

Lichiditatea generala= Active circulante/Datorii curente =

In 1998 lichiditatea generala a fost de 59.30%. in asemenea raport ofera o marja confotabila de siguranta sub orice aspecte si anume existenta certitudinii ca in orice moment se pot onora datoriile pe termen scurt, iar in al doilea rand excedentul de capital circulant permite societatii sa faca fata oricarei situatii de urgenta.

Lichiditatea redusa sau intermediara (Lr)

Lr = (Active circulante - Stocuri)/Datorii curente=

= (8925682-128248)/12779263 = 0.64

Lichiditatea imediata exprima masura in care firma este capabila sa-si onoreze prompt obligatiile scadente pe termen scurt.

La calcularea acestui indicator se au in vedere numai activele care prezinta un pronuntat caracter de lichiditate: numerar, cecuri, nu se iau in considerare stocurile, considerandu-se ca pot fi convertite rapid in numerar sau rapida lor transformare ar avea ca efect inregistrarea unor pierderi.

Li = Disponibilitati / Datorii exigibile immediate = 3257264/12779263=

= 0.25

Lichiditatea imediata trebuie sa tinda si ea catreo marime unitara. Ca valori minime se recomanda 0.65 - 1.

5. Solvabilitatea patrimoniala reprezinta capacitatea firmei d a face fata obligatiilor de plata la termenele scadente.

Sp = (Capital propriu/Total pasiv)*100 = (2567519/19844680)*100 =

= 12.94%

6. Alti indicatori economico-financiari

Perioada de recuperare a creantelor (Prc)

Prc = (Creante/Cifra de afaceri)*365 = (5752128/45805272)*365 =

= 46 zile

Perioada de rambursare a datoriilor (Prd)

Prd = (Obligatii/Cifra de afaceri)*365 = (12779263/45805272)*365 =

= 102 zile

Rotatia stocurilor(Rs)

Rs = Cifra de afaceri/Stocuri = 45805272/128248 = 357.16

Stocurile sunt cu atat mai lichide cu cat pot fi transformate mai repede in bani. Se pot exprima in numar de zile sau numar de circuite pe an.

Rotatia activelor (Ra)

Ra = Cifra de afaceri/Total active = 45805272/19844680 = 2.31

Rotatia capitalului social (Rcs)

Rcs = Cifra de afaceri/Capital social = 45805272/200200 = 228

ANEXE

BALANTA SINTETICA S.C. ELTRIX SRL

01.12.1999 - 31.12.1999

JUDETUL FORMA DE PROPRIETATE 35

UNITATEA SC ELTRIX SRL ACTIVITATE PREPONDERENTA

ADRESA BUCURESTI, , sector 1 PRODUCTIE

Srt. VALIUG, nr. 16-18 COD GRUPA CAEN 366

TELEFON 2321879 COD FISCAL R 35882

NR DIN REGISTRUL

COMERTULUI J40/4581/81

BILANT

incheiat la 31 XII 1999

*) Conturi de repartizat dupa natura elementelor respective

**) Solduri debitoare ale conturilor respective

***) Solduri creditoare ale conturilor respective

****) Conturile respective se utilizeaza numai de cooperativele de credit

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

incheiat la 31 XII 1999

REPARTIZAREA PROFITULUI

SITUATIA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

*) Conturi de repartizat dupa natura elementelor respective

**) TVA neexigibila aferenta marfurilor in stoc

SITUATIA CREANTELOR SI DATORIILOR

SITUATIA ALTOR PROVIZIOANE

DATE INFORMATIVE

PLATI RESTANTE

IMPOZITE, TAXE SI ALTE OBLIGATII DATORATE SI VARSATE

SITUATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

A.   VALORI BRUTE

B. AMORTIZARI

C. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIERE

BIBLIOGRAFIE

O. Bojianu 'Contabilitate Generala', Ed. Eficient 1998

N. Feleaga, I, Ionascu 'Tratat de contabilitate financiara' vol I-II, Ed. Economica

I. Oprean 'Intocmirea sau auditarea bilantului contabil' ED. Intercredo 1997

M. Ristea, C, Cucu, C Lazarescu 'Contabilitatea intreprinderii', Ed. Margaritar 1997

M.Ristea, V. Raileanu, L. Olivuid, I. Misulescu, A. Stoian 'Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii' Ed. Tribuna Economica 1995

M. Ristea, V. Raileanu, L. Olivuid, I. Misulescu, A. Stoian 'Contabilitatea societatilor comerciale' vol I-II, Ed. CECAR Bucuresti 1996

G. Vintila 'Diagnosticul financiar si evaluarea intreprinderilor' Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1998

V. Voica 'Contabilitatea financiara a agentilor economici' editata de Centrul de Management 1996.