STUDIU PRACTIC PRIVIND MODALITATEA DE REPREZENTARE A VALORII STOCURILOR LA S.C. ICE S.R.L.

1. PREZENTAREA GENERALA A INTEPRINDERII

Scurt istoric

Societatea comerciala ICE este organizata ca o societate cu raspundere limitata (SRL), in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Societatea are asociat unic, care se angajeaza sa respecte obligatiile societatii in limita aportului sau la capital conform Contractului de societate si Statutului societatii.

Societatea ICE SRL este o persoana juridica avand capitalul social subscris si depus in valoare de 229.000.000 lei. Capitalul social este impartit in 229 parti sociale, fiecare avand valoarea nominala de 1000000 lei/partea si apartine unicului asociat Manea Alin. Capitalul social a fost format prin aport in numerar si aport in natura. Asociatul unic a adus la infiintarea societatii: numerar, care este depus la Banca Comerciala Romana sucursala Oradea; terenul si cladirea in care isi desfasoara intreprinderea activitatea; mijloace fixe.

Societatea SC ICE SRL are sediul social in Oradea, str. G. Magheru nr. 112 conform Sentintei Civile 125/20.01998 eliberata de Judecatoria judetului Bihor. Societatea este inregistrata la Oficiul Registrul Comertului J/05/1011/1998 si la Directia Finantelor Publice cu Codul fiscal 8615851.

Obiectul de activitate

Societatea are ca obiect de activitate productia si distributia de inghetata. Societatea ofera o gama sortimentala variata de inghetata, care se poate clasifica in functie de tipul aromelor folosite (vanilie, cacao, frisca, banane, cocos, capsuni), de procesul tehnologic utilizat (inghetata simpla sau asortata), precum si dupa tipul ambalajului utilizat (inghetata ambalata in vafe, cornete, pahare de plastic, caserole, sau pe bat).

La inceputul activitatii societatea oferea clientilor sai un singur sortiment de inghetata, in prezent insa, societatea ofera un sortiment variat de produse.

Descrierea produselor:

1. Inghetata Mega Ice, este o inghetata extrudata, glazurata, cu glazura din ciocolata si arahide, avand compozitia asortata cu aroma de cacao si vanilie;

2. Inghetata Star Ice, este o inghetata extrudata, glazutata, cu glazura simpla din ciocolata, avand compozitia asortata cu aroma de vanilie si cacao;

Inghetata Pandy Ice, este o inghetata extrudata, neglazurata, cu compozitie asortata, aroma de vanilie si cacao;

4. Inghetata Exotic Ice, este o inghetata glazurata, cu glazura din ciocolata, avand compozitia asortata din arome de fructe (capsuni,banane);

5. Inghetata ICE Cream: este o inghetata asortata, cu compozitia aromatizata cu arome de cacao-vanilie, banane-c&# 949e45j 259;psuni. Acest tip de inghetata este ambalat in caserole de diferite capacitati.

6. Inghetata Napo-Ice: este o inghetata in cornet, sau vafa (din foaie de napolitana) sau pahar din polietilena, aromatizarea realizandu-se cu diferite tipuri de arome: cacao, fructe exotice, cocos, frisca, kiwi, mar verde, banane, capsuni, etc. Fiecare din acest sortiment de produs poate fi oferit si: pe bat, caserola, pahar sau cornet.

Tabel 1. Gama de produse

Structura organizatorica a societatii

Societatea isi desfasoara activitatea de productie intr-o singura cladire, care face parte din patrimoniul sau impreuna cu terenul pe care se afla. Cladirea cuprinde birourile personalului administrativ (director, contabil, inginer, magazioner), atelierul de productie. Cladirea are doua anexe care au fost transformate in spatii de depozitare a materiilor prime si materialelor auxiliare si congelatoare pentru depozitarea produselor finite. Recent societatea a achizitionat o cladire care este folosita pentru depozitarea produselor finite.

Din punct de vedere functional societatea este formata din 3 compartimente, care se impart in servicii:

compartimentul financiar-contabil in care se efectueaza inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiilor economice desfasurate de societate;

compartimentul productie care este format din trei servicii:

serviciul aprovizionare – receptia materiilor prime, materialelor auxiliare;

serviciul productie – productia si ambalarea individuala a produselor, aceste procese se realizeaza automat;

serviciul verificare-depozitare – verificarea calitatii produselor, verificarea inscriptionarii corecte a datei de expirare, ambalarea produselor in cutii de carton, verificarea conditiilor de depozitare (mentinerea temperaturii optime, verificarea aparatelor de racire).

compartimentul marketing format din doua servicii:

serviciul marketing (colectarea comenzilor de la clienti);

serviciul desfacere – societatea realizeaza desfacerea produselor sale prin propria retea de desfacere. Societatea desface prin reteaua proprie de distributie si produse, de aceeasi natura, ale altei societati.

Organigrama societatii este prezentata in Anexa nr. 1.

Organizarea contabilitatii

Societatea ICE SRL isi organizeaza, incepand cu anul 2002, contabilitatea conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice numarul 306/26.02.2002, societatea indeplineste doua din cele trei conditii prevazute de ordin: are o cifra de afaceri mai mica de 5 milioane € si un total active mai mic de 2,5 milioane €. Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective, in cazul nostru organizarea contabilitati revine contabilului sef (angajat permanent).

Conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice numarul 306 din 26 februarie 2002 societatea va intocmi la finele fiecarui exercitiu financiar situatii financiare anuale simplificate, care cuprind:

(a) bilant;

(b) cont de profit si pierdere;

(c) politici contabile si note explicative;

(d) optional se poate intocmi situatia fluxurilor de trezorerie

Situatiile financiare anuale simplificate trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si performantei societatii, pentru respectivul exercitiu financiar.

2. STUDIU PRIVIND VALOAREA MATERIILOR PRIME SI MATERIALELOR

Pentru a-si putea desfasura activitatea, productia si distributia de inghetata, societatea are nevoie de stocuri de natura materiilor prime si a materialelor auxiliare.

In cele ce urmeaza vom incerca sa prezentam modalitatea de reprezentare a valorii stocurilor la nivelul intreprinderii S.C. ICE SRL in trei momente: intrarea stocurilor, iesirea stocurilor si inchiderea exercitiului (intocmirea bilantului).

Societatea utilizeaza metoda inventarului permanent, deci se inregistreaza fiecare intrare, respectiv iesire de stocuri, dupa fiecare operatie stabilindu-se stocul existent in acel moment. Contabilitatea analitica a societatii este organizata dupa metoda cantitativ – valorica. Astfel, evidenta materiilor prime este organizata la magazie cantitativ pe categorii de materii prime si materiale auxiliare, unde se tine de gestionar cu ajutorul Fiselor de magazie, iar la contabilitate, cu ajutorul programului contabil, este organizata o evidenta cantitativ – valorica. Fiecare materie prima, material auxiliar are atribuit un cod, cu ajutorul caruia sunt identificate. Verificarea exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in Fisele de magazie cu cele din Fisele de cont analitic din contabilitate.

Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se realizeaza atat de pe piata interna, cat si din import, prin intermediul unor societatii de import – export. Pentru a se asigura ca produsele obtinute sunt de o foarte buna calitate societatea importa o parte din materiile prime necesare producerii inghetatei, si anume:

ulei de cocos;

emulgator:

coloranti.

Principalii furnizori sunt: ICO-PLAST S.A. Oradea, LEMN-FOREST Baia Mare, Alfa Rotto Packing Arad, NESTTLE Timisoara. Societatea importa si role de folie continua, care se utilizata pentru ambalarea individuala a sortimentelor de inghetata pe bat si a inghetatei la vafe si pahare.

Receptia stocurilor de materii prime si materiale auxiliare se realizeaza de gestionar pe baza Facturii fiscale si a Avizului de insotire primite de la furnizor. Gestionarul transmite rezultatele inventarierii, impreuna cu Factura si Avizul de insotire la contabilitate, unde se introduc datele in programul de contabilitate care genereaza Nota de receptie si constatare de diferente. Dupa fiecare receptie gestionarul opereaza in Fisele de magazie, inregistrand la fiecare tip de stoc cantitatea intrata si determinand apoi stocul cantitativ existent la acea data.

La intrarea in patrimoniu stocurile de materii prime si materiale auxiliare achizitionate de pe piata interna se inregistreaza la valoarea de intrare care este reprezentata de pretul de achizitie. De exemplu, la data de 28.05.2005 s-au receptionat 4000 kilograme glazura de ciocolata conform Notei de receptie si constatare diferente numarul 1372, intocmita pe baza Facturii fiscale numarul 9439506 emisa in data de 28.05.2005 de NESTTLE Timisoara. Valoarea de intrare este reprezentata de valoarea din Factura fiscala si anume 47000lei/kilogram (pret unitar fara TVA).

Valoarea stocurilor de materii prime si materiale auxiliare importate cuprinde pe langa costul de achizitie: taxele vamale, costul transportului si diferentele de curs valutar.

De exemplu, uleiul de cocos care este achizitionat din import, de la societatea comerciala POP IMPORT EXPORT din Germania. Ultima receptie a acestui tip de stoc s-a realizat in data de 26.05.2005. S-au achizitionat 20000 de kilograme de ulei de cocos. Cu ocazia receptie s-a intocmit Nota de receptie si constatare diferente pe baza Facturii externe numarul 06/130/3278/9 emisa in data de 20.05.2005 de furnizorul strain, Facturii fiscale numarul 1799672 emisa in data de 26.05.04 de societatea transportoare S.C. ROM TRANS S.R.L. Romania si a Declaratiei primara numarul I 45229 din data de 26.05.2005 emisa de Biroul vamal numarul 872 Timisoara.

Tabel 2. Calculul valorii de intrare a unui stoc importat

La stocurile de natura materiilor prime si materialelor auxiliare iesirea din patrimoniu se realizeaza prin darea in consum.

Consumul presupune extragerea voluntara a avantajelor din resurse. Societatea foloseste pentru evaluarea iesirilor de materii prime si materiale auxiliare metoda FIFO (primul intrat – primul iesit).

Conform acestei metode valoarea cantitatii iesite se calculeaza folosind valoarea de intrare a primului stoc din materia respectiva.

Iesirile de stocuri se inregistreaza, cantitativ si valoric, in Bonul de consum, care sunt generate de programul de contabilitate.

Fiecare iesire dintr-un anumit stoc se consemneaza cantitativ si in Fisa de magazie a stocului respectiv, dupa fiecare iesire se stabileste stocul existent in acel moment.

Tabel Miscarile stocului de cacao in perioada 01.06.2005-12.06.2005

La inchiderea exercitiului, conform legislatiei in vigoare stocurile de materii prime si materiale auxiliare trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre costul lor (valoarea de intrare) si valoarea realizabila neta. Societatea, in situatiile financiare anuale evalueaza aceasta categorie de stocuri la costul istoric, adica valoarea de intrare. Se considera ca stocurile pot fi valorificate, in orice moment, la o valoare cel putin egala cu costul lor. Societatea nu inregistreaza provizioane pentru deprecierea materiilor prime sau materialelor auxiliare.

Societatea detine si materiale de natura obiectelor de inventar. La intrarea in patrimoniu acestea sunt evaluate la pretul de facturare (cost de achizitie la care se pot adauga eventualele costuri de transport sau alte costuri de aprovizionare). Ca si in cazul celorlalte stocuri de materii si materiale, nici pentru materialele de natura obiectelor de inventar nu se inregistreaza diferente de pret. Iesirea din patrimoniu a acestui tip de stocuri se face prin darea in folosinta, moment in care valoarea de intrarea a acestora se trece pe cheltuielile exercitiului. In situatiile financiare ale societatii materialele de natura obiectelor de inventar se evalueaza la valoarea de intrare.

In cadrul societatii, contabilitatea materiilor prime si materialelor se tine folosind urmatoarele conturi:

30 STOCURI DE MATERII SI MATERIALE

Materii prime

Materiale consumabile

Materiale auxiliare

Combustibili

Materiale pentru ambalat

Piese de schimb

Alte materiale consumabile

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

Societatea nu foloseste contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale. Societatea nu inregistreaza acest tip de stoc la un pret prestabilit, deci nu exista diferente intre pretul prestabilit si pretul de facturare. Societatea nu inregistreaza diferente de pret la materii prime sau materiale auxiliare nici in cazul in care exista costuri de transport sau alte costuri de aprovizionare acestea fiind incluse in costul materiilor prime sau se trec direct pe cheltuieli.

Contul 301 'Materii prime'- cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime, este un cont de activ.

In situatia aplicarii inventarului permanent:

in debitul contului 301 'Materii prime' se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime achizitionate (401, 408, 542, 446);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime aduse de la terti (351, 401);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime reprezentand aport in natura, al actionarilor si asociatilor (456);

- valoarea materiilor prime constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit (601, 758);

in creditul contului 301 'Materii prime' se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar si pierderile din deprecieri (601);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime vandute ca atare (371);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime iesite prin donatie si pierderile din calamitati (658, 671);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau in custodie la terti (351).

Soldul contului reprezinta valoarea materiilor prime existente in stoc.

Contul 302 'Materiale consumabile' – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb si alte materiale consumabile), este un cont de activ.

In situatia aplicarii inventarului permanent:

in debitul contului 302 'Materiale consumabile' se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate (401, 408, 542, 446);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile aduse de la terti (351, 401);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile reprezentand aport in natura, al actionarilor si asociatilor (456);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile constatate plus de inventar si a celor primite cu titlu gratuit (602, 758);

in creditul contului 302 'Materiale consumabile' se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile, incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar si pierderile din deprecieri (602);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile vandute ca atare (371);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile donate si pierderile din calamitati (658, 671);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau in custodie la terti (351).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile existente in stoc.

Contul 303 'Materiale de natura obiectelor de inventar' - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei, miscarii si uzurii materialelor de natura obiectelor de inventar, este un cont de activ.

In debitul contului 303 'Materiale de natura obiectelor de inventar' se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate (401, 408, 446, 542);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la terti (351, 401);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar reprezentand aport in natura la capitalul social (456);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus de inventar si a celor primite cu titlu gratuit (603, 758);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar obtinute din productie proprie (345).

In creditul contului 303 'Materiale de natura obiectelor de inventar' se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar date in folosinta (603, 471);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar lipsa la inventar si pierderile din deprecieri (603);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vandute ca atare (371);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terti (351);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar donate si pierderile din calamitati (658, 671);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar retrase din aportul la capitalul social (456).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar existente in stoc.

Inregistrarile in conturi se fac utilizand valoarea de intrare.

STUDIU PRIVIND VALOAREA PRODUSELE FINITE

1. PROCESUL TEHNOLOGIC

Procesul tehnologic de fabricatie a produsului cuprinde urmatoarele faze:

1.Receptia si depozitarea materiilor prime si aditivilor alimentari - receptia si depozitarea laptelui smantanit[C1] , a zaharului, cacao, acidului citric, uleiului de cocos, ciocolatei menaj (glazurii), aromelor, arahidelor, emulgatorului si a colorantilor.

2. Receptia si depozitarea materiilor auxiliare - se receptioneaza conform standardelor de firma si trebuie sa corespunda cu Ordinelor Ministerului Sanatatii.

Dozarea componentelor - conform retetei materiile prime (lapte praf smantanit, zahar cristal, emulgator, ulei de cocos, si dupa caz: coloranti, cacao, acid citric) sunt dozate gravimetric cu ajutorul bandei electronice.

4. Pasteurizarea – operatia de pasteurizare se realizeaza cu doua aparate prevazute cu agitatoare verticale si cu elice. Prin pasteurizare se urmareste in primul rand igienizarea produsului, tratamentul termic contribuind la o buna repartizare a componentelor in amestec.

5. Omogenizarea – se realizeaza imediat dupa pasteurizare si ea asigura o structura fina a produsului prin repartizarea uniforma a grasimii.

6. Maturarea – presupune trecerea amestecului printr-un racitor cu placi, unde acesta este racit la temperatura de cca. 4-6°C. Tot in aceasta etapa, se adauga si aromele care dau gustul specific fiecarui produs.

7. Congelarea – este operatia cea mai importanta a procesului tehnologic. Pentru obtinerea unui produs de calitate superioara, procesul de congelare trebuie sa se desfasoare cat se poate de rapid, in acest mod cristalele care se formeaza au dimensiuni reduse. Aparatele care se folosesc pentru congelarea amestecului sunt cunoscute sub numele de freezer.

8. Portionarea – este operatia prin care inghetata, dupa ce a fost amestecata in freezer este trimisa la masina de portionare si extrudare in cazul celei pe bat, iar in cazul inghetatei la caserola, vafe sau pahar portionarea se realizeaza manual direct din freezer in ambalaj.

9. Calirea – aceasta operatie presupune introducerea produselor in tunele frigorifice unde este o temperatura cuprinsa intre –25°C si - 35°C obtinandu-se astfel o consistenta tare, ferma.

10. Ambalarea produselor – se face in functie de sortimentul de produs: 

- ambalarea inghetatei la cornet se realizeaza automat in hartie;

- ambalarea inghetatei pe bat se realizeaza automat, de pe banda transportoare ajunge la masina de ambalat prin termosudare, la care este atasata rola cu folie;

- ambalarea inghetatei la pahare, caserole se realizeaza manual.

Toate produsele, dupa ce au fost scoase din tunelele frigorifice sunt ambalate in cutii de carton, inainte de depozitare.

11. Depozitarea – inghetata ambalata in cutii este depozitata in congelatoare, la o temperatura de -25°C. In cursul depozitarii inghetata nu trebuie supusa la variatii de temperatura.

12. Transportul – livrarea se face en-gros in mijloace de transport dotate cu instalatii frigorifice sau cu pereti izotermi. Firma are retea proprie de distributie si isi transporta produsele cu ajutorul a 14 autovehicule care sunt dotate cu congelatoare pentru a se pastra produsele in stare perfecta de consum. Reteaua de distributie cuprinde judete cum sunt: Caras-Severin, Arad, Hunedoara, Bihor etc. Pentru transportul acestor produse, intreprinderea producatoare foloseste angajatii proprii.

Pentru a-si desfasura activitatea de productie societatea are in dotare o linie completa de producere industriala a inghetatei care a fost procurata din import.

2. STUDIU PRACTIC

Obiectul de activitate al societatii este productia si desfacerea de inghetata. Diversele sortimente de inghetata reprezinta produse finite pentru societate. In prezent societatea ofera clientilor sai o mare diversitate de produse de o foarte buna calitate.

Societatea produce inghetata tot timpul anului, garantia produselor fiind de 10 luni, in timpul verii se produce o cantitate mai mare, lucrandu-se continuu, deoarece cererea pentru acest tip de produse este mai mare.

Tabel 4. Productia obtinuta in lunile aprilie-iunie in 2005 (cutii)

La intrarea in patrimoniu valoarea la care produsele finite sunt inregistrate este reprezentata de un cost prestabilit stabilit la inceputul anului pa baza datelor din anul precedent. Acest cost poate fi folosit pe parcursul intregului an daca nu apar modificari in pretul materiilor prime, materialelor auxiliare, tarifelor de salarizare sau capacitatii de productie. La sfarsitul lunii, pe baza cheltuielilor efectuate in luna respectiva, ar trebui sa se determine costul efectiv al fiecarui tip de produs finit obtinut. Diferenta dintre aceste doua costuri se trece pe diferente de pret la produse. In cadrul societatii nu se determina la sfarsitul lunii costul efectiv. Obtinerea de produse finite se consemneaza intr-un Bon predare-transfer generat de calculator pe baza informatilor furnizate de gestionar. O data cu intocmirea acestui bon se genereaza si un Bon de consum in care sunt cuprinse consumurile de materii prime, materiale efectuate pentru obtinerea produselor respective. De regula, aceste bonuri se intocmesc dupa ce produsele finite au fost predate la depozit. Gestionarul intocmeste pentru fiecare tip de produs finit o Fisa de magazie in care inregistreaza toate intrarile si iesirile cantitativ, determinand dupa fiecare operatie stocul cantitativ existent in momentul respectiv.

Pentru a exemplifica am ales produsul Inghetata Star - este o inghetata extrudata, glazurata, cu glazura simpla din ciocolata, avand compozitia asortata cu aroma de vanilie si cacao. In data de 12.06.2005 s-au obtinut 2200 bucati. Pretul prestabilit al acestui produs este de 5070 lei/bucata, aceasta fiind valoarea unitara la care produsul este inregistrat in contabilitate. La finele lunii societatea ar trebui sa determine costul efectiv, iar apoi diferentele de pret care trebuie inregistrate in contabilitate. Conform fisei de Configurare tehnologica costurile cu materia prima si materialele pentru acest lot sunt urmatoarele:

Tabel 5 Costul direct cu materii prime si materiale

Costul unitar cu manopera directa se determina utilizand ca baza de repartizare volumul productiei obtinute in luna respectiva. Costurile indirecte de productie cuprind: amortizarea mijloacelor fixe, energia electrica, iluminatul, apa, etc. Repartizarea costurilor indirecte de productie se realizeaza folosind ca baza de repartizare volumul productie din luna respectiva (coeficientul de repartizare = volumul productie din produsul respectiv/volumul total al productiei). Prin organizarea unei contabilitati de gestiune aceste costuri s-ar putea determina foarte usor, deoarece s-ar putea urmarii si determina timpul necesar obtinerii fiecarui lot de produse si astfel sa se determine foarte exact, in functie de acesta cota din costurile indirecte ce revin pe fiecare lot/produs.

Tabel 6. Determinarea manoperei directe si a cheltuielilor indirecte de productie

Tabel 7 Determinarea costului de productie al inghetatei

Cheltuielile cu desfacerea si cheltuielile general administrative se repartizeaza doar asupra productiei vandute. Cheltuielile de desfacere cuprind salariile soferilor, amortizarea mijloacelor de transport, costul combustibililor consumati, costuri cu reparatii, etc. Cheltuielile generale de administratie cuprind salariile personalului administrativ, o parte din costul energiei electrice, curentului electric, diferite taxe si impozite, etc. Organizarea contabilitatii de gestiune ar folosi si la determinarea cu o mai mare exactitate a partii din costurile de distributie care revin pe fiecare lot sau produs vandut.

Insa deoarece societatea nu are o contabilitate de gestiune cheltuielile de distributie si cheltuielile de administratie sunt repartizate folosind ca baza de repartizare volumul productiei vandute in luna respectiva.

Tabel 8 Determinarea cotei din cheltuielile de desfacere si cheltuielile generale de  administratie care revin produsului Star

Tabel 9. Determinarea costului complet si a diferentei de pret

Iesirea din patrimoniu a produselor finite se realizeaza in urma vanzarii. Societatea are multi clienti, printre care se numara si Metro Romania. Vanzarea produselor societatii Metro Romania se face pe baza comenzii primite de la acestia. La livrare se intocmesc Factura fiscala si Avizul de insotire de catre gestionar. Dupa efectuarea livrarii gestionarul inregistreaza iesire de produse finite in Fisa de magazie aferenta fiecarui produs, iar apoi transmite datele la contabilitate.

Pretul de vanzare este stabilit de unitate in functie de piata, prin adaugarea unei marje de profit costului prestabilit (dupa cum am mai mentionat societatea nu calculeaza costul efectiv). Pretul de vanzare al produselor livrate clientilor importanti (Metro Romania, Billa) este negociat separat cu acestia.

Tabel 10. Determinarea profitului obtinut din vanzarea produsului Star

Inregistrarea vanzarii produselor finite presupune: inregistrarea veniturilor din vanzarea produselor si scoaterea din gestiune a produselor finite vandute. Veniturile din vanzarea produselor finite se determina ca produs intre pretul de vanzare si cantitatea vanduta. La iesirea din patrimoniu societatea evalueaza produsele finite la costul prestabilit, costul la care sunt inregistrate, aceasta valoare fiind trecuta pe cheltuieli. Daca ar calcula, la sfarsitul luni costul efectiv si ar inregistra diferente de pret atunci ar mai trebui ca la finele lunii sa se determine diferentele aferente produselor finite si sa se faca inregistrarile corespunzatoare. Diferenta dintre veniturile din vanzarea produselor finite si costul acestora reprezinta profitul firmei.

In situatiile financiare produsele finite sunt evidentiate la costul efectiv. Valoarea din Bilantul contabil se calculeaza ca diferenta intre valoarea inregistrata in contul de produse finite – costul prestabilit si valoarea inregistrata in contul de diferente de pret – diferenta dintre costul efectiv si cel prestabilit. In Contul de profit si pierderi veniturile din vanzarea marfurilor (evaluate in pretul de vanzare) folosesc la determinarea cifrei de afaceri. Tot in aceasta situatie se calculeaza si productia exercitiului, pentru aceasta se foloseste costul efectiv al produselor finite care este evidentiat in contul 711 Variatia stocurilor. Societatea nu are productie in curs de executie. Ea nu inregistreaza nici rebuturi, pierderile suferite pe parcursul desfasurarii procesului de productie sunt mici.

In cadrul societatii contabilitatea produselor finite se tine folosind conturile:

345. Produse finite

348. Diferente de pret la produse

Contul 345 'Produse finite' – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse finite, este un cont de activ.

In debitul contului 345 'Produse finite' se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare (cost standard) sau cost de productie a produselor finite intrate in gestiune si plusurile de inventar (711);

- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite aduse de la terti (354, 401).

In creditul contului 345 'Produse finite' se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a produselor finite vandute si lipsurile de inventar (711);

- valoarea la pret de inregistrare a produselor acordate salariatilor, ca plata in natura, potrivit legii (421);

- valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite actionarilor, asociatilor sau unitatilor prestatoare, ca plata in natura, potrivit prevederilor contractuale (462, 401);

- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate in magazinele de vanzare proprii (371);

- valoarea la pret de inregistrare a produselor retinute si consumate in aceeasi unitate (301, 302, 303);

- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite trimise la terti (354);

- valoarea donatiilor de produse finite si pierderilor din calamitati (658, 671).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite existente in stoc la sfarsitul perioadei.

Contul 348 'Diferente de pret la produse' - Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferentelor intre pretul standard (prestabilit) si costul de productie la produse, este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor.

In debitul contului 348 'Diferente de pret la produse' se inregistreaza:

- diferentele de pret in plus (costul de productie este mai mare decat pretul standard) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie (711);

- diferentele de pret in minus repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare (711).

In creditul contului 348 'Diferente de pret la produse' se inregistreaza:

- diferentele de pret in minus (costul de productie este mai mic decat pretul standard) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie (711);

- diferentele de pret in plus repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare (711).

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente in stoc.

Contul 711 ' Variatia stocurilor' - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta costului de productie al productiei stocate, precum si variatia acesteia.

In creditul contului 711 'Variatia stocurilor' se inregistreaza:

- la sfarsitul perioadei (lunar) costul produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie (331, 332);

- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale obtinute, la finele perioadei, precum si diferentele intre pretul prestabilit si costul de productie aferent (341, 345, 346, 348);

- costul de productie sau pretul de inregistrare al animalelor si pasarilor obtinute din productie proprie si diferentele de pret aferente (361, 368).

In debitul contului 711 'Variatia stocurilor' se inregistreaza:

- reluarea produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie, la inceputul perioadei (331, 332);

- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor si pasarilor vandute, constatate lipsa la inventariere, precum si diferentele de pret aferente (341, 345, 346, 348, 361, 368).

Acest cont poate fi folosit pentru a crea o imagine favorabila societatii prin inregistrarea unor diferente de pret pozitive, determinand astfel cresterea veniturilor, sau pot fi folosite pentru a reduce profitul prin inregistrarea unor diferente de pret negative care duc la scaderea veniturilor totale.

4. STUDIU PRIVIND VALOAREA MARFURILOR

Fiind o societate de productie si deoarece nu detine un magazin propriu societatea are in proprietatea sa foarte putine stocuri de natura marfurilor.

In aceasta categorie sunt incluse recipientele in care sunt aduse materiile prime importate (uleiul de cocos si emulgatorul) sau achizitionate de pe piata interna si care nu sunt returnate. Pentru acestea se intocmeste o factura separata. Mai sunt incluse bunuri care au fost achizitionate, din import sau de pe piata interna, pentru modernizarea fabricii, dar care nu au fost folosite si care se vor vinde. Acestea sunt evaluate la intrare la fel ca materiile prime, adica la cost de achizitie, la care se adauga in cazul bunurilor importate: costul de transport, taxele vamale si diferentele de curs valutar.

Societatea, prin reteaua proprie de distributie vinde si inghetata produsa de o alta societate comerciala, aceste produse reprezentand marfuri pentru societate. La intrare aceste stocuri sunt inregistrate la costul de achizitie, la care se poate adauga costul transportului.   Iesirea din patrimoniu se realizeaza prin vanzare. Aceste bunuri vor fi vandute la o valoare (pret de vanzare) mai mare decat valoarea de intrare, aceasta valoare se va inregistra pe venituri. Concomitent se va inregistra scoaterea din gestiune a bunurilor vandute, aceasta inregistrare se va face la valoarea de intrare, trecandu-se pe cheltuieli. Diferenta dintre cele doua valori (pret de vanzare si valoare de intrare) reprezinta profitul obtinut de societate. Desigur, aceste bunuri pot fi vandute si la o valoare (pret de vanzare) inferior valorii de intrare, in acest caz societatea inregistrand o pierdere. Se recomanda ca in cazul in care se prevede ca marfurile nu vor putea fi vandute decat la o valoare mai mica decat valoarea de intrare sa se constituie provizioane pentru depreciere. Societatea nu inregistreaza provizioane pentru deprecierea marfurilor. Veniturile din vanzarea de marfuri, alaturi de veniturile obtinute din vanzarea produselor finite formeaza cifra de afaceri (indicator calculat in Contul de profit si pierdere). Dupa cum am mai precizat veniturile din vanzarea marfurilor se calculeaza ca produs intre cantitatea vanduta si pretul de vanzare, care este format din costul marfurilor si o marja de profit. La inchiderea exercitiului, in Bilantul contabil marfurile, conform legislatiei in vigoare trebuie sa fie prezentate la valoarea cea mai mica dintre valoarea de intrare si valoarea realizabila neta. Deoarece se considera ca marfurile vor putea fi vandute la o valoare superioara valorii de intrare, valoarea la care sunt prezentate in bilant este valoarea de intrare. In situatiile financiare ale intreprinderii marfurile sunt prezentate la valoarea de intrare.

In cadrul societatii contabilitatea marfurilor se tine folosind:

Contul 371 'Marfuri' - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri, este un cont de activ.

In debitul contului 371 'Marfuri' se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate (401, 408, 446, 542);

- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor reprezentand aportul in natura al actionarilor si asociatilor (456);

- valoarea marfurilor aduse de la terti (357, 401);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor si pasarilor, vandute ca atare (301, 302, 303, 361);

- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii de desfacere (345);

- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit (607, 758);

- valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428).

In creditul contului 371 'Marfuri' se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare si lipsurile de inventar (607);

- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise la terti (357);

- valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor iesite din gestiune (378, 4428);

- valoarea donatiilor si pierderilor din calamitati (658, 671).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei.

Societatea nu foloseste adaosul comercial, pretul de vanzare al putinelor marfuri se negociaza, deci societatea nu utilizeaza contul 378 Diferente de pret la marfuri.

CAPITOLUL 4

CONCLUZII

SC. ICE SRL. isi desfasoara activitatea in conditii normale, realizand obiectul final al oricarei societati comerciale, respectiv obtinerea de profit.

Din datele prezentate in prezenta lucrare rezulta ca unitatea inca de la inceperea activitatii a obtinut si obtine un profit care satisface intr-o masura destul de buna pretentiile investitorului.

Asociatul desfasoara o activitate directa in producerea si vanzarea de marfuri. Activitatea unitatii demonstreaza ca si cu investitii mai reduse se pot obtine rezultate satisfacatoare daca unitatea se orienteaza spre cerintele pietei si fabricarea produselor cele mai cerute de cumparatori.

Unitatea comerciala practica un comert civilizat atat prin comportamentul angajatilor fata de clienti cat si prin garantia calitatii marfurilor pe care le vinde.

Faptul ca unitatea prezentata are clientii fideli se datoreaza faptului ca marfurile cumparate de consumatori sunt intotdeauna proaspete, de calitate si pretul de vanzare a marfurilor este mai mica decat a concurentilor, deoarece SC. ICE SRL. practica un adaos comercial mic fata de alti concurenti ceea ce ii asigura societatii un volum mare de vanzare.

Din studiul acestei unitati comerciale am remarcat modul in care aceasta se aprovizioneaza cu marfuri. Aprovizionarea se face in cantitati mici cu o frecventa relativ ridicata. Acest mod de aprovizionare prezinta urmatoarele avantaje:

valoarea unei cantitati de marfa aprovizionate este mica; da posibilitatea ca in momentul preluarii cantitatii de marfa aceasta sa fie achitata integral;

- elimina in mare masura depozitarea;

- durata intre doua aprovizionari succesive este mica;

- riscul impotriva deprecierii marfii este relativ scazut;

- numarul sortimentelor ce se aprovizioneaza este mare;

- nu se creeaza stocuri de marfuri mari, stocul mediu de marfa la societatea comerciala SC. ICE SRL. este de 400 milioane lei;

- realizarea unui profit insemnat se face cu o investitie mica;

- elimina blocajul rezervelor monetare ale firmei;

- etalarea marfurilor se face intr-un mod eficient

Chiar daca am remarcat aceste avantaje care le prezinta, aceasta modalitate de aprovizionare, are bineinteles si unele dezavantaje, cum ar fi

- numarul articolelor dintr-un sortiment de marfa este mic;

- volumul de munca pe care il solicita este mare;

- epuizarea rapida a stocului de marfa;

- apare imposibilitatea satisfacerii cerintelor clientilor intre doua aprovizionari consecutive daca stocul a fost epuizat.

SC. ICE SRL. utilizeaza metoda inventarului permanent al stocurilor, deci se inregistreaza fiecare intrare, respectiv iesire de stocuri, dupa fiecare operatie stabilindu-se stocul existent in acel moment.

Stocurile includ bunurile cumparate si detinute cu scopul revanzarii, cum sunt marfurile achizitionate de un detailist in vederea revanzarii sau terenurile si alte proprietati imobiliare detinute cu scopul de a fi revandute. Stocurile includ, de asemenea, produsele finite si productia aflata in curs de executie, precum si materialele si alte consumabilele destinate utilizarii in procesului de productie. In cazul furnizorilor de servicii, Standardele Internationale de Contabilitate includ in categoria stocurilor si costul pe care il incuba serviciile oferite pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca

Destinate a fi consumate, la prima lor utilizare, a fi vandute sub forma de produse sau marfuri sau a fi preluate in procesele de productie viitoare, stocurile constituie, pentru majoritatea unitatilor patrimoniale, cea mai mare parte a activelor de care dispun la un moment dat. De rapiditatea transformarii acestora in fluxuri banesti si a fluxurilor banesti din nou in stocuri depinde, in final, profitabilitate si eficienta unitatii patrimoniale, din punct de vedere al realizarii efective a veniturilor si a deprecierii noilor fluxuri banesti.

Receptia stocurilor de materii prime si materiale auxiliare la SC. ICE SRL. se realizeaza de gestionar pe baza Facturii fiscale si a Avizului de insotire primite de la furnizor. Gestionarul transmite rezultatele inventarierii, impreuna cu Factura si Avizul de insotire la contabilitate, unde se introduc datele in programul de contabilitate care genereaza Nota de receptie si constatare de diferente. Dupa fiecare receptie gestionarul opereaza in Fisele de magazie, inregistrand la fiecare tip de stoc cantitatea intrata si determinand apoi stocul cantitativ existent la acea data

Fiind o societate de productie si deoarece nu detine un magazin propriu societatea are in proprietatea sa foarte putine stocuri de natura marfurilor.

In ceea ce priveste organizarea contabilitatii stocurilor, trebuie mentionat ca unitatea nu dispune de mijloace automate de calcul (calculatoare), desi cu ajutorul carora, s-ar crea posibilitati reale de a se cunoaste la sfarsitul fiecarei zile vanzarile si stocurile de marfuri, ceea ce ar contribui la o aprovizionare mai rapida cu marfuri cerute de populatie.

La unitatea prezenta contabilitatea este tinuta in mare parte manual.

O propunere personala legata de contabilitatea tinuta manual ar fi ca; documentele justificative sa fie centralizate, dupa care introduse in calculator, de unde calculatorul va face in continuare toate operatiile necesare. In ziua de azi nu se mai poate face abstractie de performantele echipamentelor de culegerea, prelucrarea, sistematizarea, stocare si comunicare a tehnicii electronice, care asigura un grad sporit de operativitate, exactitate si productivitate in obtinerea informatiei contabile. Demonstrand eficacitatea utilizarii tehnicii de calcul putem afla chiar daca contabilitatea in mare a fost condusa manual, a fost condusa corespunzator, nesemnalandu-se abateri de la legislatia in vigoare.

Modul in care este condusa contabilitatea stocurilor si managementul societatii la SC. ICE SRL, necesita adoptarea unui management performant si o contabilitate efectuata cu ajutorul mijloacelor automate de calcul.

BIBLIOGRAFIE

1. Colasse B., Contabilitate generala, Editura Moldova, Iasi, 1995
2. Epuran M. Babaita V., Bazele contabilitatii, Editura de Vest, Timisoara, 1998;

Munteanu V., Contabilitatea financiara a intreprinderilor Editura Expert, Bucuresti, 1998, pag. 19-20

Pantea I., P., Contabilitate romaneasca, Ed. Intelcredo, Deva, 2004

5. Ristea M., Bazele contabilitatii, Ed. Economica, Bucuresti, 1996;
6. Ristea M., Contabilitate financiara, Ed. Margaritar, Bucuresti, 2004
7. Sabau C., Contabilitatea intreprinderii, Editura Eurobit, Timisoara, 1995;
8. Teaciuc M., Caciuc L., Sabau C., Hategan C., Bazele Contabilitatii, Editura Eurostampa, Timisora, 2000;
9. Trif. V., Bazele contabilitatii, Ed. Risoprint, Cluj, 2001

*

10. ***CECCAR - Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor nr.10 octombrie 2001, pagina 32-33

***Ordinul Ministerului Finantelor Publice numarul 94 din 29 ianuarie 2001

***Ordinului Ministerului Finantelor Publice numarul 306 din 26 februarie 2002

***Standardele Internationale de Contabilitate, Bucuresti, Editura Economica, 2001, IAS2 pagina 2-12