În ansamblul cheltuielilor de exploatare ale oricarui agent economic, ponderea cheltuielilor privind valorile materiale stocabile (cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri ) sunt dominante.
Stocurile sunt active( Standardele Internationale de contabilitate, IAS 2, 2000):
a) detinute pentru a fi vândute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) în curs de productie în vederea unei vânzari în aceleasi conditii ca mai sus;
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite în
procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurile includ:
bunurile cumparate si detinut 16216k109q e cu scopul revânzarii cum sunt marfurile achizitionate de un
detailist în vederea revânzarii sau terenurile si alte proprietati imobiliare detinute cu scopul de a fi revândute;
produsele finite sau productia aflata în curs de executie;
materialele si alte consumabile destinate utilizarii în procesul de productie;
în cazul unui prestator de servicii, stocurile include costul serviciilor, pentru care
întreprinderea nu a înregistrat înca venitul aferent.
Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma si în locul în care se gasesc în prezent.
Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea stocurilor trebuie recunoscuta ca o
cheltuiala în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzator. Valoarea oricarei diminuari a stocurilor pâna la valoarea realizabila neta si toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care are loc diminuarea sau pierderea. Valoarea oricarei stornari a diminuarii valorii stocurilor ca urmare a unei cresteri a valorii realizabile nete trebuie recunoscuta ca o reducere a cheltuielii cu stocurile în perioada în care stornarea a avut loc.
Conturile folosite pentru reflectarea cheltuielilor de aceasta natura, respectiv conturile
din grupa 60 "Cheltuieli cu materiile prime, materiale si marfuri" sunt conturi de activ care se debiteaza cu cheltuielile efective ale perioadei si se crediteaza la sfârsitul exercitiului (lunar) prin transferarea întregului rulaj debitor, în contul de calcul al rezultatului exercitiului 121 "Profit si pierdere".
Se considera materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care
constituie substanta produselor finite. Materialele consumabile sunt materiale care se folosesc în procesul de productie alaturi de materiile prime si care, de regula, nu se regasesc în substanta produsului finit.
Materialele nestocabile sunt acele materii consumabile, nestocate de unitatea
economica care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) si care se înregistreaza pe masura aprovizionarii lor asupra cheltuielilor de exploatare (de exemplu, imprimatele).
Prin analiza obiectului de activitate a S.C. LIMER S.R.L. putem delimita cheltuielile
de exploatare pe cele trei activitati: productie langoserie, prestari servicii în constructii si prestari în turism. Pentru exemplificare vom lua datele din luna decembrie anul 2001.
În cadrul activitatii de productie unitatea a înregistrat pe baza bonului de consum
cheltuieli cu consumul de materii prime în suma de 36.704.968 lei potrivit relatiei:
600 " Cheltuieli cu materii prime = 300 "Materii prime 36.704.968
Unitatea a înregistrat conform bonului de consum, un consum de materiale de
împachetat în suma de 1.285.373 potrivit relatiei:
6018 " Cheltuieli privind alte = 3018 "Alte materiale consumabile 1.285.373
materiale consumabile"
Unitatea a înregistrat o cheltuiala totala cu combustibilul de 1.245.712 lei conform bonurilor de casa de la Shell si Petrom. Pentru a putea delimita aceasta cheltuiala pe cele trei activitati ale firmei vom avea în vedere, ca responsabilul care se aprovizioneaza cu materiile prime si materialele de împachetat se alimenteaza cu benzina de la Petrom. Administratorii activitatii de turism se alimenteaza de la Shell. Conform bonului de casa de la Petrom, consumul de benzina pentru activitatea de productie în luna decembrie a fost de 1.099.831 lei care a fost înregistrat în contabilitatea financiara potrivit relatiei:
% = 4011 "Furnizori interni" 1.308.799
60120 "Cheltuieli combustibil tara" 1.099.831
"TVA deductibil" 208.968
Bonul de casa de la Shell a fost în valoare de 145.941 lei, care se va repartiza asupra activitatii de turism.
În luna decembrie s-a înregistrat o uzura a obiectelor de inventar detinute de unitate în valoare totala de 973.000 lei conform notei contabile. În categoria obiectelor de inventariat se include urmatoarele: cântar, ustensile, vase, obiecte de inventar aferente activitatii de productie; telefon, folosit atât pentru derularea activitatii de turism, precum si pentru cea de prestari servicii în constructii. Astfel potrivit acestei delimitari activitatii de productie i se va repartiza o cheltuiala cu obiectele de inventar în suma de 600.000 lei potrivit relatiei:
6020 "Cheltuielile obiectului inventar tara" = 322 "Uzura obiectului de inventar" 600.000
iar pentru celelalte doua activitati suma ramasa de 373.000 lei se va repartiza în suma egala.
Conform facturilor sosite de la Calor si Conel cheltuiala cu energia si apa pe luna decembrie a fost de 2.365.327 lei care a fost înregistrat în contabilitatea financiara astfel:
% = 4011 "Furnizori interni" 2.814.739
605 "Cheltuieli cu energia si apa" 2.365.327
4426 "TVA deductibil" 449.412
Factura Calor privind consumul de apa a fost de 781.495 lei aferenta activitatii desfasurate în spatiul de productie a langoseriei si 1.148.123 lei pentru celelalte doua activitati, consum efectuat la sediul social al firmei si care se va repartiza pe aceste doua activitati în suma egala.
Consumul de energie electrica în spatiul de productie a fost de 126 kwh x 1696 lei/ kwh = 213.696 lei conform facturii Conel. Consumul de energie electrica al administratiei a fost conform facturii Conel de 222.013 lei, suma care va fi repartizata pentru cele doua activitati prestari servicii si prestarii turism în mod egal.
Materialele nestocate folosite în tara de unitate sunt reprezentate din achizitii de materiale: pur, saci gunoi, sacose, hârtie xerox, rola fax, folie documente, dischete. Principalii furnizori de materiale nestocate sunt S.C. Metro S.R.L. si S.C. Acor Center S.R.L.
Conform facturilor s-au achizitionat materiale nestocate în valoare de 500.211 lei, care s-a înregistrat în contabilitatea financiara astfel:
% = 4011 "Furnizori interni" 595.251
6040 "Cheltuieli cu materiale nestocate tara" 500.211
4426 "TVA deductibil" 95.040
Materialele consumate în activitatea de productie sunt: pur, saci, sacose, care conform facturii Metro a fost în suma totala de 352.489 lei.
Valoarea de 147.722 lei conform facturilor privind achizitii de hârtie xerox, dischete, etc. se va repartiza în suma egala asupra celorlalte doua activitati ale firmei.
Pentru realizarea obiectului de activitate, acela de productie si turism, în procesul de exploatare apar numeroase lucrari si servicii prestate de terti cum sunt: cheltuieli cu întretinerea si reparatiile, chirii, transport de bunuri si persoane, cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, cheltuieli cu serviciile bancare.
Pentru reflectarea lor în contabilitate în cadrul grupelor: 61 "Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti" si 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti" detalierea si delimitarea fiecarui gen de cheltuiala fiind stricta, ceea ce impune individualizarea si încadrarea corecta pe baza documentelor.
În structura serviciilor generale prestate de terti se cuprind cheltuieli de întretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune, chirii, prime de asigurare, situatii si cercetari.
În structura altor servicii prestate de terti se cuprind acele lucrari si servicii care sunt indirect legate de desfasurarea activitatii de ansamblu a unui agent economic: cheltuieli cu colaboratorii ce reprezinta sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestarile efectuate unitatii economice; cheltuieli privind comisioanele si onorariile în care se cuprind: comisioane datorate pentru cumpararea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate, titlurilor de plasament, comisioane de intermediere, onorarii de conciliere, expertize de specialitate; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; cheltuieli cu transportul de bunuri si personal; cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxele de telecomunicatii; cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate; alte cheltuieli cu serviciile executate de terti.
Cheltuielile de protocol, reclama si publicitate se considera deductibile sub aspect fiscal într-un anumit procent din profitul brut al agentiilor economice:
Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri cuprinde:
deplasari în interes de serviciu: diurna, cazare, transport;
drepturile cuvenite angajatilor si familiilor acestora transferati sau mutati împreuna cu unitatea în alta localitate.
Serviciile bancare sunt considerate acele servicii prestate de banci care nu au un
caracter de cheltuieli financiare si care se concretizeaza în:
comisioane bancare pentru efectuarea operatiilor de decontare din conturile
bancare;
cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul bancilor;
comisioane si cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi;
comisioane pe efecte de comert.
În categoria altor cheltuieli cu serviciile executate de terti se cuprind acele servicii
care sunt indirect legate de desfasurarea activitatii unitatii.
Unitatea plateste o chirie lunara de 3.214.246 lei conform chitantei pe baza Contractului nr.1035/15.10.2001 la Universitatea Politehnica Timisoara pentru spatiul unde functioneaza langoseria.
Înregistrarea platii chiriei în contabilitatea financiara s-a facut în nota contabila Casa în lei potrivit relatiei:
6120 "Cheltuieli chirie tara" = 5311 "Casa în lei" 3.214.246
Conform chitantei s-a platit la S.C. Metropol S.R.L. asigurarea muncitorilor constructori în valoarea totala de 2.040.000 lei, suma care se va repartiza integral asupra activitatii privind prestari servicii în constructii. În contabilitatea financiara înregistrarea platii asigurarii s-a facut astfel:
6130 "Asigurari la intern" = 5311 "Casa în lei" 2.040.000
Cheltuiala cu colaboratorii în luna decembrie a fost de 1.200.000 lei, ce reprezinta fondul de salarii al contabilului. Conform centralizatorului statului de plata a salariilor înregistrarea fondului de salar cu colaboratorii în contabilitatea financiara s-a facut potrivit relatiei:
621 "Cheltuieli cu colaboratorii" = 4011 "Furnizori interni" 1.200.000
Aceasta suma se va repartiza în contabilitatea de gestiune în suma egala pe cele trei activitati ale firmei.
Cheltuielile cu telecomunicatii conform facturii Connex a fost de 48.307.695 lei, factura Mobifon de 40.594.702 lei si factura Romtelecom de 13.800.000 lei.
Înregistrarile în contabilitatea financiara a fost efectuata astfel în cadrul notei contabile aprovizionare:
% = 4011 "Furnizori interni" 122.215.852
6260 "Cheltuieli telecomunicatii tara" 102.702.397
4426 "TVA deductibil" 19.513.455
Repartizarile în contabilitate de gestiune se va efectua astfel: factura Connex aferenta activitatii de turism, factura Mobifon aferenta activitatii de prestari servicii si factura Romtelecom aferenta activitatii de productie.
Pentru înregistrarea comisioanelor bancare aferente operatiilor derulate prin conturile deschise la banci unitatea a deschis în cadrul contului 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate" "conturi analitice de gradul I, respectiv: 6270 "Cheltuieli cu servicii bancare tara" si 6271 "Cheltuieli servicii bancare Germania".
Conform extraselor de cont din tara ale bancilor BRD- SG Timisoara si West Bank Timisoara înregistrarea comisioanelor s-a realizat astfel:
6270 " Cheltuieli servicii bancare tara" = 51213 "Cheltuieli curente West Bank 142.930
Timisoara"
6270 " Cheltuieli servicii bancare tara" = 51212 "Cheltuieli curente BRD-SG 11.292
Timisoara"
În contabilitatea de gestiune comisioanele pentru contul curent deschis la West Bank Timisoara sunt aferente activitatii de turism, iar cele pentru contul curent deschis la BRD-SG Timisoara sunt repartizate asupra activitatii de productie.
Comisioanele bancare pentru operatiile efectuate prin contul curent în valuta (DM) deschis în Germania, conform extrasului de cont din Germania a fost în valoare de 776.921 lei care s-a înregistrat în contabilitatea financiara potrivit relatiei:
6270 "Cheltuieli servicii bancare" Germania = 5147 "Cont curent Germania DM" 776.921
În contabilitatea de gestiune aceste comisioane vor fi repartizate asupra activitatii de prestari servicii în constructii.
În categoria altor cheltuieli cu serviciile executate de terti se cuprind cheltuieli cu servicii pentru activitatea de turism, mandate telegrafice în valoare totala de 7.409.224 lei; respectiv o taxa platita la CCIT pentru constituirea fondului de lichidare conform legii nr.99/1999 în valoare de 366.303 lei. Aceste plati s-au realizat conform chitantei înregistrate în contabilitatea financiara potrivit relatiei:
6280 "Cheltuieli servicii pentru activitati în tara" = 5311 "Casa în lei" 7.775.527
Platile si varsamintele cu caracter de impozite si taxe devin cheltuieli de exploatare si se reflecta cu ajutorul conturilor din grupa 63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si varasmintele asimilate".
Sunt costuri ocazionate de impozite, taxe si alte contributii datorate si platite bugetului de stat si altor organisme publice, în care se cuprind: impozitul pe terenuri, impozitul pe cladiri, impozitul pe mijloace de transport, taxa pe valoarea adaugata, taxe vamale, taxe speciale de consumatie (accize) si contributii.
Conform Centralizatorului statului de plata a salariilor în luna decembrie 2001 unitatea a înregistrat cheltuieli cu fondurile speciale, respectiv fond pentru persoanele cu handicap, în procent de 3%, fond de învatamânt de 2% si comision Camera de Munca de 0,75%.
În contabilitatea financiara s-a înregistrat în nota contabila salarii potrivit relatiei:
635 "Cheltuieli cu alte impozite, = % 1.249.642
taxe si varsaminte asimilate"
4473 "Fond de risc accidente" 656.681
4475 "Contributia la fondul de învatamânt" 437.790
4472 "Comision Camera de Munca" 155.171
În acest cont s-a mai înregistrat si contributia unitatii la fondul de turism aferenta lunii decembrie potrivit relatiei:
635 " Cheltuieli alte impozite, = 4474 "Contributia la fondul de turism " 1.583.534
taxe si varsaminte asimilate"
De asemenea, se mai cuprind în acest cont si taxele de drum platite pentru alimentarea cu benzina. Înregistrarile în contabilitatea financiara s-au facut conform bonurilor de casa eliberate de Shell si Petrom.
În contabilitatea de gestiune repartizarea cheltuielilor cu fonduri speciale se va realiza conform Centralizatorului statului de plata aferenta celor trei activitati astfel:
pentru muncitorii constructori suma de 716.185 lei
pentru administratorii turism suma de 386.229 lei
pentru colaboratori suma de 60.000 lei se va repartiza în suma egala pe cele trei activitati;
pentru angajatii langoseriei suma de 87.228 lei.
Fondul de turism se va repartiza asupra activitatii de turism. Taxa de drum
conform bonului de casa eliberat de Petrom a fost în suma globala de 243.972 lei, valoare ce se repartizeaza asupra activitatii de productie, iar taxa de drum conform bonului eliberat de Shell a fost de 26.010 lei, suma care se va repartiza asupra activitatii de turism si prestari servicii constructii în mod egal.
Una dintre cele mai mari cheltuieli înregistrate de majoritatea companiilor o reprezinta cheltuielile privind salariile ( costul fortei de munca si taxele si impozitele legate de aceste sume. În anumite ramuri, cum ar fi serviciile bancare si de transport aerian, cheltuielile privind forta de munca reprezinta mai mult de jumatate din cheltuielile totale de exploatare. Contabilitatea salariilor e importanta datorita sumelor mari implicate si faptului ca angajatorul trebuie sa respecte o serie de legi si norme complexe privind impozitele pe salarii. Angajatorul este obligat sa se conformeze regulamentelor privind activitatea de raportare si evidenta contabila si raspunde de sumele retinute din drepturile salariale ale angajatilor si de sumele datorate în contul impozitelor pe salarii.
În plus, sistemul de evidenta contabila a salariilor poate fi subiectul unor contestatii si fraude. Fiecare angajat trebuie platit la timp si solicita o explicatie detaliata a sumelor pe care le primeste. Sistemul de evidenta contabila a salariilor impune un control intern riguros si o prelucrare si distribuire eficienta a cecurilor, precum si o raportare corecta catre organele de stat.
Cele trei tipuri de datorii legate de contabilitatea salariilor sunt:
datorii legate de recompensarea salariatilor;
datorii legate de retinerile din salariile angajatilor;
datorii legate de impozitele pe salarii datorate de angajator.
Este important sa se faca distinctie între salariati (personal) si colaboratori (angajati prin contract, independenti). Principiile contabilitatii salariilor se aplica numai pentru personalul companiei.
Compania plateste angajatilor un salariu calculat orar sau lunar, acestia fiind sub supravegherea si controlul sau direct.
Colaboratorii independenti nu sunt angajati ai companiei, astfel încât nu sunt inclusi în evidentele contabile privind drepturile salariale.
Aceste persoane ofera servicii firmei contra unei taxe, însa nu se afla sub controlul si supravegherea directa a acesteia, cum sunt: contabilii publici autorizati, agentiile de publicitate si juristii.
Angajatorul datoreaza angajatilor sai tarife si salarii. Termenul de tarife se refera la plati pentru serviciile prestate de angajati, calculat pe ora munca sau pe unitate de produs.
Termenul salarii se refera la recompensarea angajatilor prin sume fixe platite lunar sau anual. În general, angajatii care beneficiaza de acest tip de plati sunt administratorii sau managerii.
Evidenta acestor cheltuieli se tine cu ajutorul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului".
Documentul pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor precum si a contributiei privind protectia sociala si al altor datorii este statul de salarii. Este document justificativ de înregistrare contabila, întocmindu-se lunar în doua exemplare.
Suma platita angajatilor este în general mai mica decât salariile câstigate de acestia, deoarece angajatorul e obligat prin lege sa retina anumite sume din salariile angajatilor si sa le remita direct organelor de stat în contul impozitelor si taxelor datorate de angajati. În aceasta categorie de retineri se încadreaza cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala, respectiv contributia unitatii pentru constituirea fondului de ajutor somaj.
Înregistrarea în contabilitate se face cu ajutorul contului 645 "Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala".
Acesta se detaliaza pe trei subconturi, care reflecta genurile de contributii:
6451 "Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale", ce reflecta contributia unitatii de 23,67% la asigurarile sociale.
6452 "Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj", ce reflecta contributia angajatorului de 5% la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.
6458 "Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala" în care se înregistreaza contributia angajatorului în cota de 7% la constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate.
Într-o forma simplificata, elementele de calcul a cheltuielilor cu personalul se prezinta astfel:
Salariul de baza brut
+ sporuri si adaosuri
+ indemnizatii de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere
+ indexari de salarii si compensarea cresterilor de preturi
+ salariu în natura
+ alte drepturi salariale
= Cheltuieli cu remuneratiile personalului
+ Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale
Cheltuieli privind contributia unitatii la ajutorul de somaj
Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
= Cheltuieli cu personalul
Conform Centralizatorului statului de plata a salariilor suma totala a salariilor angajati cu contract de munca a fost de 20.689.363 lei repartizat astfel:
Pentru muncitorii constructori suma de 12.455.363 lei;
Pentru administratorii de turism suma de 6.717.000 lei;
Pentru angajatii langoseriei suma de 1.517.000 lei.
641 "Cheltuieli cu salariile personalului " = 421 "Personal remuneratii datorate" 20.689.363
Înregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale în cota de 23,33 % din fondul de salarii conform Centralizatorului statului de plata în suma totala de 4.826.828 lei repartizat astfel:
Pentru muncitorii constructori în suma de 2.905.836 lei
Pentru administratorii de turism în suma de 1.567.076 lei
Pentru angajatorii langoseriei în suma de 353.916 lei.
În contabilitatea financiara înregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale
s-a efectuat în nota contabila salarii potrivit relatiei:
6451 "Contributia unitatii de asigurari sociale" = 43111 "CAS" 4.826.828
Contributia unitatii pentru constituirea fondului de ajutor somaj în cota de 5% a
fost de 1.034.471 lei, care s-a înregistrat în contabilitatea financiara astfel:
6452 "Contributia unitatii pentru ajutor de somaj" = 4371 "Contributia unitatii la 1.034.471
constitutia fondului
pentru ajutor somaj"
Repartizarea pe cele trei activitati:
Pentru muncitori constructori suma de 622.771 lei
Pentru administratorii turism suma de 335.850 lei
Pentru angajatii langoseriei suma de 75.850 lei
Înregistrarea contributiei pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate în cota de 7% din fondul de salarii potrivit relatiei:
6458 "Alte cheltuieli privind asigurari si = 43112 "Contributia unitatii 1.616.253
protectia sociala" la fondul de sanatate"
Aceasta se va repartiza pe cele trei activitati astfel:
Pentru muncitorii constructori suma de 871.875 lei la care se adauga restante de 83.998 lei si suma de 28.000 lei partea din salariile colaboratorilor;
Pentru administratorii turism suma de 470.190 lei, plus partea din salariile colaboratorilor în suma de 28.000;
Pentru angajatii langoseriei suma de 106.190 lei plus 28.000 lei din salariile colaboratorilor
Încadrarea în aceeasi grupa de conturi atât a amortizarilor cât si a provizioanelor se datoreaza faptului ca ambele au functia de "prerezerve" pentru refacerea imobilizarilor corporale uzate sau pentru acoperirea efectelor unor evenimente mai mult sau mai putin previzibile.
Amortizarea reprezinta alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viata estimata. Amortizarea corespunzatoare perioadei contabilitatii se scade în mod direct sau indirect din profitul sau pierderea înregistrata în perioada respectiva.
Durata de viata utila este fie perioada pe parcursul careia se estimeaza ca întreprinderea va utiliza activul supus amortizarii sau numarul unitatilor produse sau al unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv.
Durata de viata utila a unui activ supus amortizarii poate fi mai mica decât durata sa fizica de viata. Ca urmare a acestui fapt, în contabilitatea de gestiune pot sa apara diferente de încorporare pozitive sau negative.
Cheltuielile cu provizioanele cuprind valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale si a imobilizarilor în curs, pentru deprecierea materiilor prime, materiilor consumabile, obiectelor de inventar, marfurilor si valorilor provizioanelor constituite pentru creante neîncasate, clienti dubiosi, rau platnici sau aflati în litigii.
Pentru reflectarea în contabilitate se foloseste contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele".
Documentul care sta la baza înregistrarilor este Situatia de calcul si repartizare a amortizarii.
Conform notei contabile cheltuielile cu amortizarile pe luna decembrie 2001 au fost în suma totala de 655.512 lei care priveste amortizarea mobilierului si a celor 3 calculatoare folosite în scop administrativ si cele 2 friteuze utilizate pentru desfasurarea activitatii de productie. Înregistrarea amortizarii imobilizarilor s-a realizat astfel:
6811 "Cheltuieli de exploatare = 2816 "Amortizarea mobilier, 655.512
privind amortizarea aparatura birotica, altele"
imobilizarilor"
Repartizarea amortizarii conform Situatiei de calcul se va face astfel:
Pentru activitatea de productie suma de 22.160 lei reprezentând amortizarea celor doua friteuze;
Suma de 633.352 lei reprezentând amortizarea mobilierului si a celor trei calculatoare se va repartiza în mod egal pe cele trei activitati cu o suma de 211.117 lei (pentru activitatea de turism 211.118 lei).
În categoria acestor cheltuieli sunt cuprinse pierderile din creante, diferente din lichidarea datoriilor si creantelor, precum si alte cheltuieli de exploatare privind gestiunea, când reprezinta operatiuni curente ale unitatii patrimoniale.
Contabilitatea acestor cheltuieli se realizeaza prin conturile din grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare".
Pierderile din creante sunt creante concretizate în clienti proveniti din operatii comerciale care devin incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati în litigiu.
În categoria altor cheltuieli de exploatare unitatea înregistreaza cheltuielile cu muncitorii în Germania, pentru care a deschis un cont analitic al contului 658 si anume 6581 "Cheltuieli cu muncitori Germania" .
În luna decembrie 2001 nu s-au efectuat astfel de cheltuieli.
Acest principiu precizeaza momentul în care trebuie contabilizate cheltuielile de exploatare. Pentru constatarea cheltuielilor, contabilul foloseste metoda, conform careia "cheltuielile urmeaza veniturile" ( Feleaga Niculae, 1998).
Conform principiului independentei exercitiilor, este necesar ca fiecarui exercitiu sa i se impute veniturile si cheltuielile corespunzatoare.
Dificultatile apar atunci când unele cheltuieli sunt angajate pentru mai multe exercitii. Într-o atare situatie, problema care se pune este determinarea partii din cheltuieli care a servit la obtinerea venitului anului curent. Partea din cheltuieli ajunsa la scadenta este o "cheltuiala", în timp ce partea din cheltuieli neajunsa la scadenta este un "activ".
Daca o parte din cheltuieli nu poate fi conectata cu veniturile viitoare, ele constituie o pierdere.
Un exemplu de cheltuieli angajabile asupra mai multor exercitii este achizitionarea unui mijloc fix. Costul mijloacelor fixe este un activ, doar reprezinta un effort pentru realizarea de venituri în exercitiile viitoare. Daca, într-adevar, mijlocul genereaza venituri, o parte din costul sau este tratata ca o cheltuiala, iar soldul neamortizat, ca un activ.
O conectare corecta a cheltuielilor la venituri solicita delimitarea cheltuielilor încorporabile ( consumul de materii prime, manopera, o parte a cheltuielilor indirecte) sunt costuri angajate în fabricatie si sunt încorporate în "costul stocurilor"( deci, înregistrate în activ), fara sa fie înscrise imediat la "cheltuieli". În acest mod, aceste cheltuieli sunt reportate exercitiului urmator, daca produsul fabricatiei nu este realizat decât în exercitiul urmator. În schimb, cheltuielile neîncorporabile (salariile conducatorilor, cheltuielile de vânzare) sunt înscrise la "cheltuieli", în cursul exercitiului în care ele sunt angajate, deoarece nu se poate stabili o relatie directa între aceste cheltuieli si venituri.
|
