Verificarea si certificarea bilantului contabil
12.1 Obiective si proceduri de verificare
Legea privind societatile comerciale prevede pentru cenzori obligatia de a verifica daca bilantul si contul de profit si pierdere sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele.(art. 158 din Legea nr 31/1990, modificata)
Controalele ce se efectueaza pe parcursul anului de catre cenzori permit obtinerea de elemente probante pentru concluz 21421k104v ii privitoare la posturile inscrise in bilant si in contul de profit si pierdere.
Prin examinarea conturilor anuale, se urmareste daca:
Bilantul, contul de profit si pierdere si anexele intocmite sunt corelate intre ele si concorda cu datele contabile;
Anexele la bilant, contin informatii semnificative pentru a caracteriza situatia patrimoniala, financiara si rezultatele obtinute.
Examinand bilantul contabil, cenzorul urmareste daca acesta prezinta o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului.
In acest scop, cenzorul se asigura de tinerea corecta si la zi a contabilitatii, efectuarea inventarierii si cuprinderea in bilant a rezultatelor, concordanta intre bilant, balanta de verificare sintetica si balantele analitice, corecta oglindire in bilant a capitalului social, evaluarea potrivit normelor legale a patrimoniului, corelarea datelor din anexele bilantului.
Aceeasi atentie se acorda si rezultatelor raportate prin contul de profit si pierdere, verificandu-se concordnta datelor din bilantul contabil, corecta stabilire a profitului net si a destinatiilor acestuia.
Cu privire la situatia financiara, se verifica garantiile pentru creditele obtinute sau acordate de unitate, reportul dintre creantele si obligatiile societatii comerciale si gradul de asigurare cu resurse banesti (lichiditati).
Elementele probante acumulate de catre cenzor trebuie sa justifice concluzia ca bilantul, contul de profit si pierdere se anexele la bilant sunt sincere si dau o imagine fidela a patrimoniului si rezultatele obtinute.
Examinarea bilantului contabil se realizeaza pe un cadru analitic, folosinduse in acest scop:
compararea
realizarilor curente cu cele obtinute in perioadele precedente la aceiasi
indicatori;
comparatii cu
intreprinderi similare si cu studii previzionale;
comparatia
contributiei diferitelor subunitati (compartimente) la realizarea cifrei de
afaceri.
Pe calea acestor comparatii se controleaza concluziile trase de catre cenzor in etapele anterioare intocmirii bilantului.
Odata cu verificarea bilantului contabil, cenzorul trebuie sa se incedinteze ca au fost respectate principiile stabilite prin Normele de aplicare a Legii Contabilitatii, dupa cum urmeaza:
Principiul prudentei, care nu admite supravegherea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor;
Principiul permamentei metodelor, potrivit caruia sa se asigure continuitatea in aplicarea regulilor si normelor de evaluare, inregistrare in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale, pentru a inlesni comparabilitatea in timp a informatiilor;
Principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia sa presupune sa unitatea va functiona normal intr-un viitor previzibil;
Principiul independentei exercitiului (bilantul de deschidere a anului viitor trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a anului precedent);
Principiul necompensarii (nu se admit compensari intre posturile de activ si cele de pasiv, intre veniturile si cheltuielile sin conturile de rezultate).
Continuand verificarea bilantului, cenzorul trebuie sa abordeze si urmatoarele obiective:
Inregistrarea de modificari in capitalul social numai in baza hotararii judecatoresti;
Stabilirea corecta a stocurilor de productie in curs de executie la sfarsitul anului;
Relatia existenta intre imobilizari si amortizare;
Situatia analitica a datoriilor si creantelor privite si in punct de vedere al termenelor de prescriptie si a masurilor intreprinse pentru evitarea prescrierii creantelor;
Constituirea si utilizarea legala a provizioanelor.
|
