ACQUISUL COMUNITAR SI LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR FINANCIARE

ACQUISUL COMUNITAR sI LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR FINANCIARE

IV.1. Aquis-ul comunitar - notiuni introductive

Acquis-ul comunitar reprezinta legislatia Uniunii Europene. Acesta se refera atât la Tratatele UE si legislatia secundara adoptata de institutiile Uniunii, dar si jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitarii Europene, actele internationale la care Comunitatea este parte, precum si cele încheiate între statele membre UE si care fac referire la activitatea Uniunii.

Negocierile de aderare se desfasoara pe baza acquis-ului comunitar. Pentru sistematizare, acquis-ul a fost structurat în 31 de capitole, acoperind, practic, toata societatea. Al 31-lea capitol nu cuprinde acquis, ci se refera la aspectele din negocieri care au ramas nerezolvate. Aceste capitole sunt:

Cap. 1 - Libera circulatie a marfurilor;

Cap. 2 - Libera circulatie a persoanelor;

Cap. 3 - Libera circulatie a serviciilor;

Cap. 4 - Libera circulatie a capitalului;

Cap. 5 - Dreptul societatilor comerciale;

  Cap. 6 - Politica în domeniul concurentei

Cap. 7 - Agricultura

Cap. 8 - Pescuitul

Cap. 9 - Politica în domeniul transporturilor

  Cap. 10 - Impozitare

Cap. 11 - Uniune economică si monetară

  Cap. 12 - Statistica

Cap. 13 - Politici sociale si ocuparea fortei de muncă

Cap. 14 - Energie

Cap. 15 - Politica industrială

Cap. 16 - Întreprinderi mici si mijlocii

Cap.17 - stiintă si cercetare

  Cap.18 - Educatie, formare profesională si tineret

Cap.19 - Telecomunicatii si tehnologia informatiilor

Cap.20 - Cultura si politica în domeniul audiovizualului

Cap.21 - Politica regională si coordonarea instrumentelor structurale

  Cap.22 - Protectia mediului înconjurator

Cap.23 - Protectia consumatorilor si a sanatatii

Cap.24 - Justitie si afaceri interne

Cap.25 - Uniune vamală

Cap.26 - Relatii externe

Cap.27 - Politica externa si de securitate comună

  Cap.28 - Control financiar

Cap.29 - Dispozitii financiare si bugetare

Cap.30 - Institutii

Cap.31 - Diverse

Un principiu de baza în negocieri este faptul ca acquis-ul nu se negociaza, pentru ca un stat poate participa la procesul decizional si poate modifica legislatia comunitara doar când este membru al Uniunii. Asadar, România negociaza cum si când aplica acquis-ul comunitar atât pâna la aderare, cât si dupa ce devine membru al Uniunii, în cazul în care sunt agreate perioade de tranzitie. Perioada de tranzitie reprezinta o exceptie cu caracter temporar de la aplicarea normelor comunitare într-un domeniu precis al unui capitol, solicitata de statul candidat prin documentul de pozitie si ulterior înscrisa în Tratatul de Aderare. Statul candidat trebuie sa argumenteze de ce nu poate aplica acquis-ul pâna la data aderarii si ce va face astfel încât, la finalul perioadei de tranzitie, acesta sa fie aplicat. Trebuie precizat ca si Uniunea Europeana poate cere perioade de tranzitie (ex. perioada de tranzitie 2+3+2 privind libera circulatie a persoanelor, conform carora, daca piata muncii le e pusa în pericol, statele membre pot sa aplice, pentru 2,5 sau 7 ani, reglementarile nationale pentru lucratori, si nu acquis-ul, care le permite acestora sa îsi caute liber un loc de munca în alta tara a UE). Derogarea reprezinta o exceptie permanenta de la aplicarea normelor comunitare într-un domeniu precis determinat; poate lua sfârsit doar când normele comunitare de la care s-a solicitat derogarea sunt abrogate sau modificate, iar derogarea devine fara obiect.

IV. 2. Libera circulatie a serviciilor financiare la nivelul României

Pentru aderarea la Uniunea Europeana erau si sunt necesare modificari în sectorul bancar, precum:

      clarificarea pozitiei autoritatilor române în ceea ce priveste statutul si activitatile Eximbank si a caselor de ajutor reciproc, si luarea unei decizii cu privire la posibila excludere a acestora de sub incidenta directivelor bancare;

      introducerea prohibitiei pentru institutiile de credit de a-si reduce fondurile proprii sub cerintele minime de capital;

      implementarea normelor europene privind detinerile calificate de actiuni la banci;

      armonizarea cu regulile privind investitiile institutiilor de credit în societatile nebancare etc.

Unul dintre cei mai importanti pasi în procesul de implementare a acquis-ului comunitar aferent sectorului bancar l-a reprezentat modificarea Legii nr. 58/1998 - Legea bancara, în urmatoarele etape:

I.A. La sfârsitul anului 2003, prin emiterea Legii nr. 485/2003 pentru modificarea si completarea Legii bancare nr. 58/1998:

Amendamentele propuse asigura armonizarea legislatiei bancare nationale cu prevederile Directivei 2000/12/CE, ale Directivei 2000/28/CE si ale Directivei 2000/46/CE. De asemenea, sunt preluate si prevederile Directivei 2001/24/CE referitoare la situatiile de lichidare a bancii dispuse de banca centrala sau lichidare a bancii la initiativa actionarilor.

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 485/2003 au fost eliminate 10 bariere existente în sectorul bancar identificate de Grupul de lucru stabilit în acest scop* , dupa cum urmeaza:

1. de la data intrarii în vigoare a Legii nr. 485/2003:

      sfera de cuprindere a notiunii de "institutie de credit";

      definirea si sfera de cuprindere a institutiei financiare;

      obligativitatea obtinerii în prealabil a aprobarii BNR pentru actionarii semnificativi;

      procentele de participare ale actionarilor semnificativi;

      aplicarea de catre sucursalele din România ale bancilor persoane juridice straine, a prevederilor din Legea privind activitatea bancara referitoare la constituirea rezervei generale pentru riscul de credit;

      cetatenia conducatorilor bancilor;

2. cu aplicabilitate de la data aderarii, în cazul Statelor Membre ale Zonei Economice Europene:

      obligativitatea autorizarii sucursalelor bancilor straine si detinerea unui capital minim de dotare;

      existenta unor restrictii aplicate bancilor în ceea ce priveste implicarea directa în activitatea de leasing financiar;

      existenta unui tratament discriminatoriu în ceea ce priveste calificarea si experienta profesionala a conducatorilor sucursalelor de banci straine fata de cei ai sucursalelor de banci românesti;

      nepreluarea principiului exercitarii supravegherii institutiilor de credit de catre autoritatea competenta din tara de origine;

3. odata cu intrarea în vigoare a Legii nr. 485/2003 a fost facut primul pas în înlaturarea barierei referitoare la "existenta unor restrictii aplicate bancilor în ceea ce priveste implicarea directa în unele dintre activitatile prevazute de legislatia privind valorile mobiliare si bursele de valori". Aceasta a fost eliminata prin intrarea în vigoare a Legii nr. 297/28.06.2004 privind piata de capital, în luna iulie 2004.

Celelalte bariere se vor elimina pâna la data aderarii României la Uniunea Europeana.

I.B. La sfârsitul anului 2004, prin emiterea Legii nr. 443/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara, în urmatoarele directii de actiune:

      clarificarea statutului institutiilor de credit din UE în raport cu cele din afara UE;

      eliminarea, începând cu data aderarii, a cerintelor privind cunoasterea limbii române si a cerintelor de studii (educatie) pentru conducatorii sucursalelor si filialelor institutiilor de credit din UE;

      introducerea nivelului minim al capitalului initial în textul legii;

      renuntarea la evaluarea cererii de autorizare a unei institutii de credit din perspectiva conditiilor existente în piata;

      reflectarea într-un mod cât mai fidel posibil a structurii Directivei 2000/12/CE în cuprinsul Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara cu modificarile si completarile ulterioare.

II. Alte progrese majore pe linia transpunerii si implementarii acquis-ului comunitar pot fi sintetizate astfel:

II.A. În ceea ce priveste cadrul de reglementare aplicabil organizatiilor cooperatiste de credit, progrese semnificative au fost înregistrate ca urmare a emiterii Legii nr. 122/2004 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit.

      Au fost eliminate barierele referitoare la cetatenia conducatorilor si a administratorilor, precum si la nationalitatea auditorilor. Mentionam ca aceste bariere au fost eliminate în avans fata de calendarul stabilit initial, respectiv termenul de decembrie 2006. Bariera referitoare la conditionarea calitatii de beneficiar al serviciilor prestate de aceste institutii de credit pentru persoanele fizice/juridice de existenta domiciliului/sediului social în raza teritoriala de operare a cooperativei de credit urmeaza sa fie eliminata conform termenului initial, respectiv în luna decembrie 2006.

      Se creeaza posibilitatea organizatiilor cooperatiste de credit ale caror cereri de autorizare a functionarii au fost respinse de Banca Nationala a României sa solicite din nou autorizarea functionarii. De aceste dispozitii vor putea beneficia retelele cooperatiste de credit Aurora Româna, Creditul Românesc si Concordia Româna. Legea prevede realizarea consolidarii celor trei retele cooperatiste respinse de Banca Nationala a României în procedura de autorizare prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 la nivelul unei singure retele cooperatiste de credit. Scopul urmarit este ca, în urma fuziunilor, noua retea sa aiba capacitatea de a îndeplini toate cerintele de prudenta impuse institutiilor de credit.

      Se prevede ca entitatile care nu vor solicita autorizarea functionarii în termenul prevazut de lege vor intra în lichidare începând cu luna iunie 2005. Acelasi regim îl vor avea, dupa epuizarea procedurii de autorizare si a cailor de atac prevazute de lege si entitatile carora în urma solicitarii nu le-a fost acordata autorizatia de functionare de catre Banca Nationala a României.

Cadrului normativ pentru desfasurarea procesului de autorizare a organizatiilor cooperatiste de credit prevazute de Legea nr. 122/2004 a fost creat prin emiterea Normelor nr. 7/2004 privind autorizarea organizatiilor cooperatiei de credit si organizatiilor cooperatiste de credit prevazute la art. II, alin. (1) din Legea nr. 122/19.04.2004 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit (M.O. nr. 797/30.08.2004), în vederea continuarii armonizarii cu prevederile Directivei 2000/12/CE.

Prin aceste norme:

(i) se reglementeaza conditiile în care Banca Nationala a României autorizeaza organizatiile cooperatiste de credit ale caror cereri de autorizare depuse în temeiul art. 146 din OUG nr. 97/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost respinse în anul 2003,

(ii) se asigura un regim unitar al conditiilor de autorizare a organizatiilor cooperatiste de credit,

(iii) se instituie o serie de cerinte pentru crearea premiselor necesare functionarii retelei cooperatiste de credit în conformitate cu prevederile legale si cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase.

Totodata, BNR a adoptat Normele nr. 8/2004 pentru modificarea si completarea Normelor nr. 13/2002 privind capitalul minim al organizatiilor cooperatiste de credit si capitalul agregat minim al retelelor cooperatiste de credit (M.O. nr. 747/17.08.2004), prin care se urmareste atingerea graduala, pâna la data de 30 iunie 2006, a unui nivel minim al capitalului si respectiv, al fondurilor proprii reprezentând echivalentul în lei a 5 milioane EUR de catre o casa centrala a unei retele cooperatiste de credit, si a unui nivel minim al acestor indicatori de 10 milioane EUR la nivelul unei retele cooperatiste de credit.

În vederea clarificarii regimului juridic al caselor de ajutor reciproc, a fost emisa Ordonanta de urgenta nr. 74/28.08.2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si al uniunilor acestora, care stabileste faptul ca aceste entitati nu intra în categoria institutiilor de credit, neputând atrage depozite si nici fonduri rambursabile, în afara contributiilor membrilor.

II.B. În scopul armonizarii cadrului legislativ aferent activitatii bancare cu dispozitiile comunitare în materie, au fost emise, o serie de noi acte normative (la fel ca la punctul A)

      Ordonanta nr. 9/22.01.2004 privind unele contracte de garantie financiara, aprobata prin Legea nr. 222/27.05.2004 (MO nr. 508/07.06.2004), care transpune prevederile Directivei 2002/47/CE privind contractele de garantie financiara. Aceasta ordonanta reglementeaza regimul juridic al contractelor de garantie financiara încheiate între beneficiarul si furnizorul garantiei financiare, în scopul garantarii obligatiilor financiare (obligatii care constau în plata unei sume de bani si/sau transmiterea proprietatii asupra unor instrumente financiare si a caror executare este garantata printr-un contract de garantie financiara).

      Ordonanta nr. 10/22.01.2004 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului institutiilor de credit (M.O. nr. 84/30.01.2004), care transpune prevederile Directivei 2001/24/CE privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit. Legea nr. 278/2004 pentru aprobarea Ordonantei nr. 10/2004 a fost publicata în M.O. nr. 579/30.06.2004. Prin intrarea în vigoare a Ordonantei 10/2004, a fost abrogata Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului institutiilor de credit, cu modificarile si completarile ulterioare. Noua reglementare preia integral prevederile Directivei 2001/24/CE, recunoscându-se în România masurile de reorganizare si procedurile de lichidare adoptate de alte state membre asupra institutiilor de credit autorizate de acestea si care au sucursale în România, reglementându-se astfel cerintele cu privire la efectele îndeplinirii formalitatilor necesare în situatiile mentionate.

II.C. Conform angajamentelor asumate prin Documentul de pozitie aferent Capitolului 3 - Libera circulatie a serviciilor, BNR a emis o serie de reglementari cu incidenta asupra stabilitatii sistemului bancar, care transpun acquis-ul comunitar relevant

      Normele nr. 11/2003 privind supravegherea pe baza individuala si consolidata a fondurilor proprii (M.O. nr. 17/09.01.2004), care reglementeaza nivelul minim al capitalului initial si al fondurilor proprii ale bancilor, caselor de economii pentru domeniul locativ si institutiilor emitente de moneda electronica, la nivel individual si consolidat, precum si metodologia de calcul si, dupa caz, de raportare a acestora. Obligativitatea determinarii fondurilor proprii consolidate se instituie începând cu 1 ianuarie 2005;

      Normele nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit (M.O. nr. 51/21.01.2004), care, fata de reglementarile anterioare ce au transpus numai metodologia de determinare a indicatorului de solvabilitate si a expunerilor mari la nivel individual (inclusiv în cazul expunerilor din operatiuni cu instrumente financiare derivate), contin si dispozitii privind supravegherea pe baza consolidata a solvabilitatii si expunerilor mari ale tuturor institutiilor de credit existente în România precum si dispozitii privind recunoasterea acordurilor de compensare bilaterala a creantelor si datoriilor reciproce decurgând din operatiuni cu instrumente având la baza cursul de schimb si rata dobânzii si operatiuni similare cu aur;

      Normele nr. 9/20.08.2004 pentru completarea si modificarea Normelor BNR nr. 12/2003 (M.O. nr. 786/26.08.2004). Prevederile acestor norme referitoare la supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari la nivel individual urmeaza sa între în vigoare la data de 1 octombrie 2004, iar cele referitoare la supravegherea acestor indicatori la nivel consolidat se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2005. Normele nr. 9/2004 cuprind prevederi referitoare la expunerile fata de persoanele aflate în relatii speciale cu institutiile de credit (transpunerea integrala a Principiului 10 din Basel Core Principles), precum si fata de personalul propriu si familiile acestuia;

      Normele nr. 14/2003 privind investitiile permise institutiilor emitente de moneda electronica (M.O. nr. 921/22.12.2003), dispun acoperirea integrala a obligatiilor financiare aferente monedei electronice emise cu active de calitate superioara din punct de vedere al gradului de lichiditate si categoriei de risc de credit din care fac parte si detaliaza tipologia activelor eligibile;

      Normele nr. 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit (M.O. nr. 47/20.01.2004), contin cerinte minimale legate de domeniile de activitate reglementate si se aplica tuturor institutiilor de credit, persoane juridice române. Acestea trebuie sa asigure aplicarea în mod corespunzator a prevederilor reglementarii si de catre entitatile cuprinse în perimetrul de consolidare al acestora, astfel încât sa fie create conditiile pentru efectuarea supravegherii consolidate, precum si de catre societatile prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, prin adaptare la specificul acestora;

      Normele nr. 5/2004 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit (M.O. nr. 768/23.08.2004), transpun integral prevederile aferente domeniului bancar continute în Directiva 93/6/CEE privind adecvarea capitalului societatilor de investitii si a institutiilor de credit, asa cum a fost modificata de Directiva 98/31/CE si Directiva 98/33/CE. Prin preluarea respectivei directive, cadrul de reglementare din România a înregistrat un progres semnificativ în directia apropierii de standardele internationale în materie, stabilirea cerintelor de capital aferente riscului de piata fiind importanta în conditiile implicarii tot mai mari a institutiilor de credit din România în expuneri pe portofolii de tranzactionare. Normele mentionate intra în vigoare la 1 ianuarie 2005 si abroga Normele BNR nr. 10/2002 privind instrumentele financiare derivate cu modificarile si completarile ulterioare, consecinta imediata a implementarii acestor norme fiind posibilitatea acordata institutiilor de credit de a efectua întreaga gama de tranzactii cu instrumente financiare derivate.

II.D.Banca centrala a continuat procesul de completare a cadrului de reglementare aplicabil institutiilor de credit, altele decât bancile, urmarind impunerea de standarde, exigente si cerinte financiare echivalente cu cele aferente bancilor si pentru aceste entitati.

Alaturi de Normele BNR nr. 12/2003 si Normele BNR nr. 17/2003, Normele BNR nr. 13/2003 pentru modificarea si completarea Normelor BNR nr. 3/2002 privind standardele de cunoastere a clientelei impun un tratament similar tuturor institutiilor de credit existente in România, iar Normele BNR nr. 11/2003 privind supravegherea pe baza individuala si consolidata a fondurilor proprii instituie, la nivel individual, acelasi regim pentru banci persoane juridice române, case de economii pentru domeniul locativ si institutii emitente de moneda electronica. La nivel consolidat, prevederile acestor norme se aplica si caselor centrale ale cooperativelor de credit.

II.E. În anul 2003, Banca Nationala a României a demarat un proiect de modernizare a activitatii Centralei Riscurilor Bancare ce s-a concretizat în Regulamentul BNR nr. 4/2004 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Riscurilor Bancare, care a intrat în vigoare la data de 1 septembrie 2004.

La elaborarea acestei reglementari s-au avut în vedere modificarile aduse legislatiei bancare, necesitatea de a asigura o mai mare flexibilitate în transmiterea si procesarea informatiilor de risc bancar, precum si dezvoltarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare, prin includerea de noi informatii de risc bancar, care se refera la:

      grupurile de debitori evidentiate de institutiile de credit;

      fraudele cu carduri produse de catre posesorii de carduri;

      restantele mai mari de 30 zile înregistrate în restituirea creditelor de catre persoanele fizice;

      creditele acordate persoanelor juridice nonbancare nerezidente, care în prezent nu sunt incluse în baza de date a Centralei Riscurilor Bancare.

Noul regulament integreaza, de asemenea, informatiile din baza de date a Centralei Incidentelor de Plati cu cele din baza de date a Centralei Riscurilor Bancare. Astfel, informatiile din baza de date a Centralei Riscurilor Bancare despre un debitor vor fi completate cu informatii despre incidentele de plati produse de acesta: numar incidente produse pe fiecare instrument de plata, din care incidente majore si perioada totala de interdictie bancara.

II.F. În vederea monitorizarii împrumuturilor acordate persoanelor fizice, institutiile de credit au înfiintat Biroul de Credit, care functioneaza din data de 16 august 2004 conform termenului stabilit de Adunarea generala a actionarilor.

Un numar de 28 de banci si-au exprimat optiunea de a deveni participanti la acest sistem si au parcurs etapele pregatitoare (dintre acestea, 24 de banci sunt actionare ale Biroul de Credit, iar 4 banci nu fac parte din actionariat).

Pentru a deveni participant, o banca trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

      sa semneze un contract cu Biroul de Credit;

      sa se conecteze la sistem si sa transmita cu succes datele initiale în sistem.

Pâna la data de 26 august 2004, Biroul de Credit a semnat contractul cu 20 de banci, iar conditiile de participare au fost îndeplinite de 14 banci.

Biroul de Credit gestioneaza trei categorii de informatii referitoare la:

(i)     debitorii cu restante mai mari de 30 de zile,

(ii)   persoanele care au savârsit o infractiune sau o contraventie în relatia cu banca,

(iii) declaratiile neconforme cu realitatea.

II.G. O alta preocupare permanenta a Bancii Nationale a României o constituie alinierea cadrului de reglementare din domeniul contabilitatii institutiilor de credit la prevederile similare existente în domeniu la nivelul UE, precum si la Standardele Internationale de Raportare Financiara.

În conditiile în care, începând cu situatiile financiare ale exercitiului financiar al anului 2003, Reglementarile contabile armonizate (respectiv, acele reglementari contabile armonizate cu Directiva 86/635/CEE privind conturile anuale si conturile consolidate ale bancilor si altor institutii financiare si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si al guvernatorului Bancii Nationale a României nr. 1982/5/2001, cu modificarile si completarile ulterioare) se aplica tuturor institutiilor de credit, în planul reglementarii contabile au fost emise o serie de acte normative care sa permita asigurarea aplicarii corespunzatoare a acestor reglementari:

      Ordinul Ministerului Finantelor Publice si al Guvernatorului Bancii Nationale a României nr. 263/2/2004 (M.O. nr. 163/25.02.2004) pentru modificarea si completarea unor reglementari contabile aplicabile institutiilor de credit, care cuprinde, printre altele, solutii si prevederi referitoare la întocmirea situatiilor financiare ale exercitiilor financiare, precum si la obligativitatea, începând cu anul 2005, a întocmirii situatiilor financiare de catre institutiile de credit în conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara.

      Ordinul Ministrului Finantelor Publice si al Guvernatorului Bancii Nationale a României nr. 948/4/2004 (M.O. nr. 620/8.07.2004) pentru modificarea si completarea Reglementarilor contabile armonizate, în vederea preluarii în reglementarile contabile nationale aplicabile institutiilor de credit a modificarilor aduse directivelor contabile europene, respectiv a prevederilor Directivei nr. 2001/65/CE care amendeaza prevederile Directivei nr. 86/635/CEE privind conturile anuale si conturile consolidate ale bancilor si altor institutii financiare.

Derularea procesului de negocieri

Cu ocazia Conferintei Interguvernamentale de Aderare a României la UE, desfasurata la data de 20 decembrie 2002, România a deschis negocierile la Capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor.

BNR a contribuit la realizarea Documentului de Pozitie la acest capitol în anul 2001, a Documentelor de Pozitie Complementare I (2003) si II (2004), precum si la elaborarea Documentelor de Informatii Suplimentare I (2002), II(2004) si III (2004).

Negocierile au fost închise provizoriu în cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare România - UE din 23 septembrie 2004.