La nivelulu unei intreprinderi,analiza staticǎ a echilibrului finanaciar se poate realiza la trei nivele:
-echilibrul pe termen lung,cand se comparǎ resursele permanente cu utilizǎrile perma- nente;
-echilibrul pe termen scurt,cand se comparǎ resursele temporare cu utilizǎrile tempo- rare;
-echilibrul curent,cand se urmǎreste nivelul trezoreriei,prin compararea disponibilului cu nivelul creditelor bancare temporare.[1]
Analiza bilantului financiar se realizeaza prin calculul celor trei indicatori ai echilibrului fianciar:FR,NFR,TR.
Analiza fondului de rulment financiar(FRF).
Acest indicator exprima in marime absoluta lichiditatea unei intreprinderi pe termen scurt.
Acesta poate fi calculate prin doua modalitati:
FRF=Cpm –Ai unde:
Cpm=capitaluri permanente
Ai=active imobilizate
In functie de marimea lor se intalnesc mai multe situatii:
Cpm>Ai ,FRF>0
Aceasta situatie reprezinta realizarea echilibrului economic pe termen scurt capitalurile permanente asigura finantarea unei parti a activelor circulante.
Cpm<Ai, FRF<0
Aceastǎ situatie genereaza un dezechilibru financiar datoritǎ rambursarii datoriilor pe termen scurt care au finantat imobilizarile si cresterii valorii de procurare a creditelor pe termen scurt.
Cpm=Ai, FRF=0
Aceasta situatie este putin probabila a fi intalnita in practica.
Pe baza partii de jos a bilantului financiar:
FRF=Ac –Dts unde:
Ac-active circulante totale;
Dts-datorii pe termen scurt.
Pot fi intalnite urmatoarele situatii:
Ac>Dts ,FRF>0
Intreprinderea poate sa-si achite datoriile pe termen scurt,aceasta situatie degajand o lichiditate excedentara.
Ac=Dts, FRF=0
Activele circulante sunt finantate pe seama datoriilor pe termen scurt ,fara dega-
-jarea de lichiditati excedentare.
Ac<Dts,FR=0
Aceastǎ situatie necesitǎ luarea unor mǎsuri corectoare:accelerarea incasǎrilor, incetinirea plǎtilor,apelarea la imprumuturi pe termen scurt.
La SC PRODPLAST SA acest indicator a inregistrat valori pozitive pe parcursul perioadei analizate.In 2005 a avut o valoare de 14031395 ,apoi in 2006 a inregistrat o crestere semnificativǎ ajungand la 43280025,iar in anul 2007 scade avand o valoare de 38563175.
Capitalul permanent este in crestere pe perioada analizatǎ,2005-2007,ajungand de la valoarea de 41208363 in 2005 la 72980530 in 2007.Acest lucru se datoreazǎ cesterii capitalurilor proprii renuntandu-se la contractarea creditelor pe termen scurt.
Analiza nevoii de fond de rulment
Nevoia de fond de rulment reprezinta acea parte a activelor curente care necesita finantare pe seama fondului de rulment si se determina ca diferenta dintre necesitatile de finantare temporare si resursele temporare.Relatia de calcul este:
NFR=Active curente-Pasive curente sau
NFR=[Ac-Disponib. Si Plasamente]-[Obligatii pe termen scurt-(Credite curente + Soldul creditor la banci)].
Pot fi intalnite urmatoarele situatii:
1)NFR>0
In aceastǎ situatie existǎ un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare.
2)NFR<0
O valoare negativǎ inseamnǎ un surplus de surse temporare in raport cu nevoile temporare.
In perioada 2005-2007 valoare nevoii de fond de rulment este 12117052 in 2005,apoi inregistreazǎ o crestere ajungand la o valoare constantǎ in urmatorii ani:15212929 in 2006-2007.
Analiza trezoreriei
Analiza trezoreriei inseamna analiza echilibrului financiar pe termen scurt prin compararea FRF,care este o marime relativ constanta,cu NFR,o marime fluctuanta.
Trezoreria se poate determina in doua feluri:
1.T=FRF-NFR;
2.T=TA-TP.
Unde:
TA-disponibilitatile banesti,plasamente pe termen scurt;
TP-creditele curente si soldul creditor la banci.
Pot exista doua situatii:
T>0 adica FRF>NFR .
In acest caz exista posibilitatea efectuarii de plasamnete si detinerii de disponibilitati banesti existand o rentabilitate economica ridicata.
T<0 cand NFR<FRF
Aceasta situatie atesta un dezechilibru financiar,iar intreprinderea este dependenta de resursele financiare externe.
Trezoreia pe perioada analizatǎ 2005-2007 este pozitivǎ.Astfel in 2005 este1914343,in 2006 inregistreazǎ o crestere pana la valoarea de 28067096,iar apoi scade la17918583,in 2007.
Analiza performantei intreprinderii prin intermediul ratelor de rentabilitate pune in evidentǎ reporturile de eficientǎ intre rezultatele obtinute(beneficiu,exedent brut din exploatare,marja comercialǎ) care exprimǎ efecte,cu diferiti indicatori de evaluare a efortului(costuri,cifra de afaceri,vanzǎri de mǎrfuri).[2]
a) Rata rentabilitatii
100
Valoare acestui indicator este aproximativ constantǎ :6.44% in2005,6.19%in 2006, ajungand la valoarea de 6.82% in 2007.
Acest indicator exprima cati lei castiga unitatea patrimoniala sub forma de profit net in urma efectuarii unei vanzari de 100 lei.[3]
b) Rata rentabilitatii economice
Se mai numeste rata de recuperare a investitiilor totale.Cu cat rezultatul este mai scazut cu atat posibilitatea de recuperare a investitiilor este mai lenta,iar dependenta fata de creditori creste.
Rata rentabilitatii economice
In perioada 2005-2007 are o valoare descrescǎtoare:9.78%in 2005,6.29%in 2006,6.22%.in2007 datoritǎ cresterii accelelrate a activelor totale fatǎ de cresterea mai lentǎ a profitului.
c)Rata rentabilitatii exploatarii
Valoarea acestui indicator este descrescǎtoare,de la 9.64 in 2005,6.26 in 2006 si ajunge la 4.20 in 2007.
d)Rata rentabilitatii capitalului propriu
Rata rentabilitatii capitalului propriu 
Acest indicator are o valoare de 11.40% in 2005,scade la 6.75% in 2006 si inregistreazǎ o crestere nesemnificativaǎ in 2007 ajungand la 7.10%.
e)Rata rentabilitatii generale
Rata rentabilitatii generale 
Se mai numeste rata rentabilitatii consummate.Aceasta arata cati lei castiga unitatea patrimoniala in urma cheltuirii a 100 lei.
In perioada analizatǎ 2005-2007 valoarea acestui indicator este aproximativ constantǎ:in 2005 6.79% in 2006 6.40%iar in2007 6.92%.
f) Rata rentabilitatii financiare
Rata rentabilitatii financiare 
Aceasta depinde de viteza de rotatie a activelor totale,cu cat viteza de rotatie creste cu atat sporeste eficienta capitalului investit.Daca rata este peste media ramurii,exista un avantaj competitional fata de concurenti.
Rata rentabilitǎtii fianciare inregistreazǎ valoarea de 32.56% in 2005,scade semnificativ in 2006 la 10.43% , datoritǎ cresterii majore a capitalului social in 2006 cu 224.69%, si creste nesemnificativ in 2007 ajungand la 11.60% deoarece capitalul social rǎmane constant.
CONCLUZII SI PROPUNERI
SC PRODPLAST SA este in continuǎ dezvoltare.Valoarea capitalurilor investite este ascendentǎ pe intervalul analizat.
Valoarea investitiilor a crescut in 2007 prin achizitionarea unui nou teren,calculatoare,notebookuri si liciente,finantate din surse proprii si atrase.
Faptul cǎ SC PRODPLAST SA nu a contractat imprumuturi pe termen lung in anii 2006-2007 este un lucru pozitiv,solvabilitatea patrimonialǎ inregistrand valori ridicate.
Lichiditatea patrimonialǎ este excesivǎ pe toatǎ perioada analizatǎ, existand un nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate in directia obtinerii de beneficii viitoare.
Productia a inregistrat o crestere importantǎ fatǎ de anii anteriori datoritǎ inregistrǎrii unei cantitǎti semnificative a materiilor prime si materialeleor consumabile date in consum,ceea ce inseamnǎ cǎ si cererea pentru produsele intreprinderii a crescut. In acest scop au fost achizitionate douǎ masini de prelucrare mase plastice.
Au fost achzitionate de asemenea actiuni la SNTGN Transgaz SA in 2007.
Echilibru fiannciar este unul optim,indicatorii specifici acestuia inregistrand valori pozitive si fluctuante in intervalul 2005-2007.
Astfel este realizat echilibrul economic pe termen scurt,capitalurile permanente asigurand finantarea unei pǎrti a activelor circulante.
De asemenea existǎ un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare posibile de mobilizat.Aceastǎ situatie este normalǎ deoarece este determinatǎ de politica de investitii si mǎrimea duratei ciclului de fabricatie,determinatǎ de cresterea complexitǎtii productiei.
Trezoreria la SC PRODPLAST SA inregistreazǎ o valoare foarte mare in anul 2006,dar in 2007 valoarea acesteia scade considerabil datoritǎ investitiilor fǎcute.
Este necesarǎ continuarea investitiilor,deoarece pe termen lung abundenta resurselor stabile ar putea antrena costuri de oportunitate ale nevalorificǎrii capitalurilor disponibile.
|
