AUDIT FISCAL
Bibliografie
Alsau T. Cuc L. Arad - Audit bancar sinteze si note de curs, Ied. UAV 2009.
Basno, C. Dorade, N – Managementul bancar, Ied. Economica Bucurest 414g66e i.
Rezecam P. – Analiza financiara, Ied. Litera press (coordonator stiintific) Bucuresti 2007.
Craciun P. – Institutii de credit, ED.UAV, Arad 2009.
Craciun P. – Instrumente si modul de plata, ed. Economica, UAV, ARAD 2010.
Dedu V. - Gestiune si audit bancar, ED. Economica, Bucuresti 2003, Editia a 2.
Dobrogea nu C.L., Dobrogea nu L. – Audit intern, Ied. Infometat, Bucuresti 2007.
Rodin L. – Gestiunea riscurilor bancare, ED. Didactica Pedagogica, Bucuresti 1997.
Toma M. – Initiere in auditul sistemului financiar, ale unei entitati editia a-I II-a, ED. CECCAR, Bucuresti 2009.
IFAC CAFP:
o Reglementari internationale de audit, asigurari si etica, audit financiar 2009, ED. Irecson, 2009 vol. 1 si 2.
o Manualul de standarde Internationale de audit si control de calitate, Audit financiar 2009, Ed. Irecon, Bucuresti 2009.
BNR:
o Normele nr 4/24.02.1994 privind solvabilitatea bancilor comerciale.
o Normele nr. 10/24.06.1996 privind lichiditatea valutara.
o Regulamentul nr. 20/13.10.2009 privind institutiile financiar bancare.
o Regulamentul nr. 1/1999 privind organizarea si functionarea Centralei incidentelor de plati.
xxx- Legea nr. 312/28.06.2004 privind statutul Bancii Nationale.
xxx- O.V.G. NR.19/06.12.2006 Privind institutiile de credit si adecvarea capitalului.
xxx- Standarde Internationale de raportare financiara, actualizata 2008 sub egida Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate –IFAC, traducere CECCAR 2009.
xxx- Legea nr. 93/09.04.2009 privind Institutiile financiare nebancare.
xxx- Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
xxx- Ordinul MFP nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene.
xxx- Planul de conturi pentru institutiile de credit.
xxx – Legea nr. 21/1999 privind conbatere si prevenirea spalarii banilor .
Rolul sistemului bancar in economie
rolul este vital in economie
pastreaza economiile publicului
ofera un mijloc de plata pentru bunuri si servicii, finanteaza dezvoltarea afacerilor si comertului.
Este o conponenta esentiala a sistemului financiar
Asigura mecanismele de transmitere a politicii monetare.
Reprezinta o problema de interes public general.
Evolutia sistemului bancar romanesc dupa 1989
a crescut numarul de banci nationale
sectorul privat s-a extins asupra tuturor bancilor nationale.
A crescut concurenta intre banci
Toate bancile comerciale s-au modernizat
S-au introdus servicii noi bancare.
Actionarul strain privat a dobandit o pondere mai mare decat cel privat local.
S-a inceput reforma comportamentala cu privire la administrarea risc, creditare, etica etc.
S-a schimbat raportul activul/ pasivul extern.
Evolutia pozitiva si progresul activitatii Bancii Nationale, au intarit sistemul bancar romanesc in ansamblul sau.
Un nou plan de conturi pentru societatile bancare.
Sistemul bancar romanesc
Este structurat pe doua paliere:
un prim nivel la care se afla Banca Centrala
un al 2 lea format din celalalte banci: comerciale, de afaceri, de investitii etc acestea se mai numesc banci de sistem.
Conditiile de acces la activitatea bancara si de desfasurare a acestuia sunt reglementate:
supravegherea prudentiala a institutiilor de credit.
Supravegherea prudentiala a societatilor de servicii, de investitii financiare.
Supravegherea sistemelor de plata
Supravegherea sistemelor de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare.
Cadrul juridic al activitatii bancare
Intreaga activitate bancara este reglementata.
Principalele acte normative in acest domeniu vizeaza:
statutul Bancii Nationale
institutiile de credit
institutii financiare nebancare
supravegherea prudentiala
sisteme de plata
operatiuni cu instrumente financiare.
Banca Nationala
este banca centrala a Romaniei
este institutie publica independenta
sprijina politica economica generala a statului, fara prejudicierea obiectivului fundamental.
Obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Romaniei este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor (legea nr. 312/
Atributiile Bancii Nationale constau in
elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb.
autorizarea, reglementare si suprevegherea prudentiala a institutiilor de redit, promovarea si monotorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare.
Evitarea bacnotelor si a modelarea mijloacelor de plata pe teritotoriul Romaniei.
Stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia.
Administrarea rezervelor internationale ale Bancii Nationle are functiile Bancii Centrale.
Functiile bancii centrale
centru al politicii monetare
emisiune monetara
creditarea economiei nationale
banca a bancilor
centru valutar
banca a statului
reprezentant al statului in relatiile financiar internationale.
Observatii
Potrivit art. 36 din legea nr. 3/2004 situatiile financiare anuale ale Bancii Nationale a Romaniei, sunt supuse auditarii de catre auditori financiari persoane fizice autorizare, de catre Camera Auditorilor Financiari din Romania, selectati de catre consiliul de administratie pe baza de licitatii.
Raportul auditorului financiar inpreuna cu opinia sa vor fi prezentate Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Romaniei si vor fii publicate cu situatiile financiare.
Instrumentele politicii monetare
mecanismul rezervelor minime obligatorii
mecanismul de refinantare
taxa oficiala a scontului
operatiunea pe piata libera
mecanismul cursului valutar.
a) Mecanismul rezervelor minime obligatorii
Obligatia legala a Bancii Comerciale de depozit o constiuie depozite, in moneda nationala sau intr-o moneda convertibila.
Se constituie, ca nivel, in functie de anumite interese.
Prin acest instrument se inpune bancilor comerciale o utilizare predeterminata a activelor acestora, influentand in acest fel tipul de abordare a politicii de abordare.
b) Mecanismul de refinantare reprezinta actiunea de refinatare a bancilor.
In functie de practica utilizata de Banca Nationala se pot intalni urmatoarele situatii:
rate reale pozitive ale dobanzilor de refinantare la depozite externe de banci.
Rate reale negative ale dobanzilor de refinantare la depozite externe de banci.
Se urmareste ca rata nominala a dobanzii de refinantare sa fie mai mare decat rata inflatiei pentru stimularea economica si a investitiilor.
c) Taxa oficiala a scontului
Scontarea este demersul prin care banca comerciala cunpara de la clientii sai, la vedere si inainte de scadenta, efecte comerciale (cambie, bilete la ordin) platind suma inscrisa in aceste creante, mai putin dobanda aferentaperioadei de timp dintre momentul cunpararii si scadenta acestora.
Rescontarea este operatiunea prin care banca centrala cunpara de la bancile omerciale efectele deja scontate.
Daca banca centrala acorda credite prin rescontarea efectelor de comert, dobanda perceputa se numeste taxa oficiala a scontului.
d) Operatiunile pe piata libera
Se efectueza cu:
titluri comerciale:
cambia
biletul la ordin.
titluri financiare:
actiuni
obligatiuni
drepturi
certificat de depozit
titluri de participare
certificate de trezorerie
bunuri de tezaur
obligatiuni de stat
obligatiuni municipale.
e) Mecanismul cursului valutar
Valuta este moneda nationala a unui stat detinuta de o persoana fizica sau juridica straina ori este utilizata in relatiile de plati internationale.
Valuta convertibila reprezinta caracteristica legala pe care o are o moneda cu privire la posibilitatea schimbarii ei prin vanzare cunparare in mod liber adica fara sa existe restrictionari pentru cuantumul uni preschimbari si a calitatii de nerezindet al celui care efectueaza paeratiunea.
Contabilitatea poate fii interna sau externa.
Institutiile de credit
Sunt:
o entitate a carui activitate, consta in atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si acordarea de credite in cont propiu.
o entitate (alta decat cea de mai sus) care emite mijloace de plata in forma electronica.
Se pot constitui si functiona in conformitate cu prevederile legii.
Serviciile si activitatile de investitii
preluarea si transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare.
Executarea ordinelor in numele clientilor.
Tranzactionarea pe cont propiu.
Asministrarea portofoliilor.
Consultanta de investitii.
Subscrierea de instrumente financiare.
Plasamente de instrumente financiare.
Serviciile conexe
pastrarea in siguranta si administrarea instrumentelor financiare.
Acordarea de credite sau inprumuturi pentru investitori, pentru efectuarea de tranactii cu instrumente financiare.
Consultata privind structura capitalului.
Cercetare pentru investitori si anliza financiara.
Servicii cu subscrierea in baza unui angajament financiar.
Instrumente financiare
valori mobiliare
instrumentele pietei financiare
titluri de participare la organismele de plasament colectiv
valutele
contractele future
swap-uri
contracte forward pe rata dobanzii
instrumente derivate pentru transformarea riscului de credit
contracte financiare pentru diferente.
5. Institutii financiare
Sunt acele entitati altele decat institutiile de credit, ale caror activitati principale constrau in dobandirea de participatii in alte entitati sau desfasurarea unui sau altor activitati prevazute de lege prin care se numara:
leasing financiar
operatiuni de plati
factoring
finatarea tranzactiilor financiare
emitere de garantii si asumare de angajamente
emitere si administrare de mijloace de plata (cecuri de calatorie, carti de credit).
Obs activitatile pe care le pot desfasura institutiile financiare se regasesc in totalitate si in sfera mai larga a activitatilor institutiilor de credit.
Institutiile financiare nu pot sa atraga depozite si alte fonduri rambursabile, sa efctueze operatiuni cu metalle si pietre preioase aceste activitati fiind prevazute ca posbile exclusive ale institutiilor de credit.
Institutiile financiare nebancare
sunt entitatile, altele decat institutiile de credit, ce desfasoara activitati de creditare activitati de creditare cu titlu profesional, in conditiile stabilite de lege.
Cu unele exceptie ele au obligatia de a se constitui ca societate comerciala pe actiuni.
Se inscriu in mod obligatoriu intr-unul din registrele deschise si tinute de BNR (general, special sau de evidenta dupa caz).
Entitatile care se incadreaza potrivit legii in categoria institutiilor financiare nebancare (IFN) vor include in denumirea lor aceasta sintagma, cu exceptia celor care se inscriui in registrele de evidenta si care pot opta pentru preluarea acestei denumiri.
Monitorizare si/sau suprevegherea lor se face de catre BNR.
Activitatile permise sa fie desfasurate de catre institutiile financiare nebancare
acordarea de credit (de consum, ipotecare, imobiliare etc.)
leasing financiar
emitere de garantii, asumare de angajamente de garantare, asumare de anjamente de finantare.
Acordarea de credite cu primire de bunuri in gaj, respectiv amanetare prin case de amanet).
Acordarea de credite catre mebrii asociatiilor fara scop patrimonial.
Precizare
Titlul profesional al activitatilor de creditare este determinat de BNR in functie de:
caracterul de activitati economice de sine statatoare orientate spre obtinerea de venituri in mod constant.
Existenta unor structuri interne specializate in domeniul creditarii care gestioneaza si analizeaza aceste activitati in mod distinct pe baza unor reguli prestabilite.
Planul contabil bancar
- s-a aplicat incepand u 1 ianuarie 1998.
Cuprinde
conturile necesare de inregistrare in contabilitate a patrimoniului.
Continutul si functionarea conturilor.
Princpiile contabilitatii bancare:
prudenta
permanenta metodelor etc.
Structura planului de conturi:
C1.1.- operatiuni de trezorerie si operatiuni intrabancare.
C1.2.- operatiuni cu clientela.
C1.3- operatiuni cu titluri si operatiuni diverse.
C1.4.- valori imobilizate
C1.5., C1.6., C1.7, C1.8.
Degruparea posturilor bilanturilor dupa structura planului de activ
ACTIV-PASIV
- operatiuni de:
trezorerie
cu titluri diverse
imobiliare
operatiuni de trezorerie etc.
Aspecte specifice
activele unei banci sunt mai mult financiare decat corporale
marimea capitalului rezultat din faptul ci banca este un instrument atragand resurse de la deponentii si acordand credite.
Banca nu vehiculeaza capital propiu
Activele fixe sunt in general reduse
Pasivele bancare sunt formate din resurse pe termen scurt.
Corelatia planului de conturi cu bilantul bancar are la baza o reorganizare a posturilor bancare.
Bilantele conporta 4 niveluri:
trezoreria si sectorul interbancar.
Clientela
Operatiuni cu titluri.
Imobilizarile in activ si permanente in pasiv (termen lung).
Supravegherea bancara
Are drept scop
Perotejarea intereselor clientilor
Asigurarea stabilitatii si viabilitatii intregului sistem bancar
Controlul ofertei de moneda si credit
Egalarea de oportunitati si impartialitate la accesul publiv la credit si servicii bancare
Promovarea increderii publice in sistemul bancare
Prevenirea si limitarea riscurilor specifice activitatii bancare.
se realizeaza in cadrul unui sistem tutelar de Banca Nationala a Romaniei.
BNR asigura supravegherea prudentiala a institutiilor de credit prin:
Stabilirea de norme si indicatori de prudenta economica
Urmarirea respectarii normelor, indicatorilor, altor cerinte prevazute de lege.
Evolutia supravegherii bancare
1975- infiintarea comitetului de la Basel pentru supravegherea activitatii bancare de catre guvernatorii Bancii centrale ai grupui celor 10 tari industrializate. Comitetul BCBS este format din reprezentantii superiori ai autoritatilor de supraveghere a activitatilor bancare si a bancilor centrale: Belgia, Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia, Regatul Unit si SUA. Comitetul se intalneste de obicei la banca pentru solutionarea problemelor internationale din Basele, unde este Secret Permanent.
- lansarea acordului Basel 1 cu scopul reglementarii cerintelor de capital minim, care s-a impus a fii revizuit.
Acordul Basel 2 se remarca prin 3 directii principale:
pilonul 1- acoperirea cerintelor de capital minim de metodologie si regulamente specifice pentru riscul de credit si riscul operational.
Pilonul 2 – asigurarea supravegherii prudentiale care priveste procedurile interne.
Pilonul 3 – asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de piata, prin promovarea transparentei comunicarii informatiilor exactte si detaliste privitoare la gestiunea riscurilor.
Impactul acordului Basel vizeara:
recalcularea rezervelor de capital poate avea o relansare a capitalului pentru bancile care adopta tehnici de specializare.
Mediul de reglementare devine tot mai coercitiv si mai complex, procesele de validare devin o adevarata problema.
Crearea unei bariere pentru noi veniti pe pietele financiare datorita cerintelor investitionale mai mari, a sistemului, procese complexe.
Acceptarea conpetitiei.
Performantele unei banci se apreciaza cu ajutorul indicatorilor economico financiari de procedura bancara.
Autoritatea de supraveghere bancara cu rolul de a preveni riscul sistematic.
BNR furnizeaza in cadrul ei directia de supraveghere care are un sistem uniform de Rating bancar CAAMPL prescurtare ce deriva din initialele elementelor evaluate si anume: capital, actionari, active, management, profit, lichiditate.
Tipuri de supraveghere bancara
BNR utilizeaza:
off-site pe baza raportarilor transmise de banci in conformitate cu regulile de prudenta bancara.
on-site se realizeaza prin:
inspectii la sediul bancii:adecvarea capitalului, valoarea si evolutia creditelor etc.
Inspectii la sediul persoanelor juridice care au obtinut autorizatii de a efectua tranzactii valutare.
BNR poate lua o serie de masuri prevazute de reglementarile in domeniu.
Instrumentele de supraveghere bancara:
implementarea si functionarea sistemului de control intern al bancilor.
Administrarea riscurilor semnificative.
Organizarea si functionarea comportamentului de audit intern al bancilor.
Urmarirea limitarii riscurilor de credit de consum.
Standarde de cunoastere a clientului.
Orientarea activitatii de inspectie asupra riscurilor activitatii bancare.
Indentificarea si evaluarea riscurilor semnificative pe baza factorilor interni si externi.
Factorii interni:
complexitatea structurii organizatorice.
Natura activitatii desfasurate.
Urmarirea limitarii riscului de credit de consum.
Pregatirea profesionala a personalului si fluctuatia acestuia.
Factori externi:
de ordin economic.
De natura legislativa.
Mediul concurential bancar.
Auditul in sectorul bancar
Are 2 componente
Audit intern: - face parte din structurile de intern al bancilor si este organizat si exercitat prin compartimente specializate incadrate cu personal avand pregatire profesionala in domeniu desfasurand exclusiv activitati de aceasta natura.
Audit extern - este exercitat de auditori independenti.
Auditul bancar – un ansamblu de activitati care urmaresc la nivelul diferitelor structuri de conducere si evolutia bancilor urmaresc urmatoarele obiective:
buna gestiune bancara.
Pastrarea si integritatea patrimoniului.
Corecta aplicare a regimului de reglementari in baza caruia functioneaza o banca.
Respectarea deciziilor luate in procesul de management al auditului.
Evaluarea sistemelor de control intern si de contabilitate a bancilor.
1. Auditul intern
In organigrama bancii este prevazut distinct sub forma unui compartiment specializat (birou, serviciu, departament).
Raspunde la 3 obiective importante din punct de vedere al managementului acestei activitati:
gestiune
organizare
angrenare.
La nivelul compartimentului de Audit intern se defineste competentele si responsabilitatile auditorilor.
Documentul fundamental este Carta auditului intern cuprinde
- obiectivele cu privire la reglementarile bancare, tipul si structura bancii.
- reguli de functionare derivand din functionarea auditului intern.
- directiile operationale si rolul lor.
- deontologie profesionala.
Programul de audit intern cuprinde
lista misiunilor de audit
obiectivele misiunilor
perioada desfasurarii misiunilor.
Metodologia auditului intern
indentificarea punctelor tari si celr vulnerabile.
Pregatirea misiunilor.
Indentificarea cauzelor care au generat punctele slabe.
Evaluarea consecintelor.
Recomandari.
Evaluarea raportului misiunii.
Supravegherea aplicarii recomandarilor.
Bilantul misiunilor.
Pregatirea si desfasurarea misiunii de audit
Lucrari de executat:
colectarea informatiilor cu privire la obiectivul si domeniul auditat.
Elaborarea dosarului misiunii care reuneste informatiile adunate.
Intocmirea planului de lucru.
Redactarea si transmiterea scrisorii de misiune.
Diagnosticarea punctelor tari si vulnerabile.
Consemnarea in foile de lucru a rezultatelor inregistrate de audit cu prilejul interviurilor si analizelor.
Manualul de proceduri cuprinde:
notiunile de baza
procedurile de operare intr-o banca conforme cu legislatia generala bancara si financiara.
Instructiunile interne stabilite si aprobate de conducerea bancii.
Manualele de proceduri trebuie sa fie usor de inteles, sa fie logice, instructiuni clar formulate, sisteme edificatoare, termeni cunoscuti si informatii actualizate.
Instrumentele auditului intern
de interogare:
sondaje statistice
interviuri
instrumente informatice
verificari si comparari
de descriere:
observarea fizica
naratiunea
organigrama
grila
pista de audit.
Indentificarea cauzelor care au generat punctele vulnerabile:
disfunctiile
riscul unei vulnerabilitati.
Cauzele pot fii singulare sau mai multe.
Pentru analiza se intocmeste arborele cauzelor care este un instrument utilizat in intelegerea acestora.
Riscul indentificat serveste la evaluarea consecintelor si la stabilirea reglementarilor.
Raportul auditului intern se elaboreaza sub doua forme:
- detaliat
- sinteza.
Raportul consemneaza constatarile auditorilor conform datelor din foile de lucru intr-o prezentare cronologica, sistematica, logic.
Punctele slabe se prezinta de regula in functie de gravitatea lor in ordine descrescatoare.
Raportul cuprinde si reglementarile.
Raportul poate fii insotit de anexe.
2. Auditul extern:
Institutiile de credit trebuie sa organizeze si sa conduca contabilitatea in conformitate cu regimul contabil in vigoare conform referentialului si de asemenea sa intocmeasca situatiile financiare aanule care sa ofere o imagine fidela a:
pozitiei financiare
performantei financiare
fluxuri de trezorerie
celalalte aspecte ale activitatii desfasurate.
Standardele internationale de audit – ISA aplicabil in audit in auditul situatiilor financiare bancare.
Declaratia privind practica de audit care se refera la activitatile de audit extern independent bancar sunt in principal urmatoarele:
1000- proceduri de confirmare interbancara.
1004- relatiile dintre organele de supraveghere bancara si auditul extern al bancilor.
1006- auditul financiar al bancilor.
1012- auditul intrumenteleor financiare derivate.
1014- raportul auditorului cu privire la conformitatea cu IFRS (standardele internationale de raportare financiara).
Situatiile financiare ale institutiilor de credit:
trebuie sa fie auditate cu auditori financiari, in conformitate cu standarde si practici aceptate pe plan international.
Auditorii financiari a institutiilor de credit trebuie sa fie aprobati de BNR. Institutiile de credit sunt obligate sa prezinte BNR situatiile financiare potrivit reglementarile si intructiunile elaborate de BNR in calitatea de autoritate de supraveghere.
Obs: raportarea de catre institutiile de credit a situatiilor financiare la BNR nu inlatura obligativitatea acestora de respectare a prevederilor legii contabilitatii nr.82/1991 republicata. De asemenea, fiecare institutie de credit este responsabila pentru procesul intern de evaluare a capitalului la profilul sau de risc.
Auditul situatiilor financiare ale bancilor presupune:
utilizarea bunelor practice in aplicarea IFSA.
Delimitarea bancii ca o institutie financiara a carui activitate principala o constitue atragerea depozitelor si a fondurilor in scopul creditarii si investirii, recunoscuta ca atare de autoritatea de reglementare.
Evaluarea riscurilor unice a activitatilor bancare.
Cunoasterea caracteristicilor care delimiteaza bancile de celalalte societati comerciale.
Obiectivul unui audit al situatiilor financiare ale unei banci consta in posibilitatea auditorului sa exprime o opinie cu privire la situatiile financiare sunt intocmite in conformanta cu cadrul de raportare financiara aplicabila.
Caracteristici
au in custodie un volum mare de elemente monetare, inclusiv numerar si instrumente negociabile.
Instrumentele negociabile si alte active sunt usor transferabile si se gestioneaza in alta juridictie.
Bancile se pot qangaja in tranzactii care se initiaza intr-o juridictie si se gestioneaza in alta.
Raportul dintre capital si activele totale este scazut ceea ce poate conduce la cresterea vulnerabilitatii in fata evenimentelor economice negative.
Au responsabilitati de incredere in ce priveste activele pe care le pastreaza.
Opereaza prin retele de securitate si departamente doar de clienti fara interventia angajatilor bancilor.
Cerintele de reglementare a activitatilor bancare pot influenta uneori principiile contabilitatii pe care le urmeaza o banca, iar neconformarea la reglementari poate avea impact asupra situatiilor financiare.
Unele tranzactii sunt initiate si finalizate doar de clienti fara interventia angajatilor bancii.
Bancile au in general acces exclusiv in sistemul de clearing si decontare pentru cecuri, transferuri de fonduri etc.
Bancile sunt o parte integranta sau sunt corelate cu sistemele nationale si internationale de decontare ceea ce poate genera un risc sistemic in tarile in care opereaza.
|
