Analiza cibernetica a deficitului bugetar guvernamental

4.1 Contextul economic international

Economia mondiala si-a pastrat evolutia favorabila începuta în 1994.Produsul intern brut a înregistrat o crestere pe plan mondial rapida de la un an la altul, cresterea economica fiind caracterizata prin durabilitate , în conditiile unor câstiguri dezinflationiste progresive. Pentru cele mai mult economii nationale, sursa cresterii au fost în principal inovatia si tehnologiile noi implementate în sectoarele de vârf cu efecte de propagare importante la nivel mondial (telecomunicatii, tehnologia informatiei, automatizari etc.). De asemenea, din punct de vedere institutional sfârsitul de secol reprezinta momentul globalizarii economiei de piata , a carei viabilitate este confirmata prin caracterul sanatos al cresterii economice realizata în conditii de echilibru .

S-au mentinut sau au aparut noi probleme si tensiuni, care îsi vor pune amprenta asupra evolutiei economiei mondiale în ultimii ani ai actualului mileniu legate de persistenta unei rate înalte de neocupare a fortei de munca în numeroase tari, de necesitatea solutionarii unor decalaje si probleme sociale, de mentinere a u 333l111d nui grad înalt de îndatorare externa a unor tari, de fragilitatea pietelor financiare în unele tari în curs de dezvoltare sau în tranzitie spre economia de piata.

Ritmul de crestere economica s-a situat pe plan mondial la circa 4,1 la suta în1997 fiind mai ridicat decât nivelul mediu anual de 3 la suta estimat pentru ultimul deceniu al acestui secol. Pe ansamblul tarilor industrializate s-a realizat o rata medie a cresterii economice de aproximativ 3 la suta. Cel mai rapid ritm de crestere economica, de 6,2 la suta, s-a realizat în tarile recent industrializate din Asia . În tarile în curs de dezvoltare cresterea economica a fost de doua ori mai rapida decât pe ansamblul tarilor industrializate , respectiv de circa 5,8 la suta, diferentiata însa pe grupe de tari : 6,8 la suta în Asia (4 la suta în Asia de Sud-Est), 5,2 la suta în America Latina, 4 la suta în Africa.

Politicile bugetare au urmarit în 1997 cu prioritate însanatosirea situatiei finantelor publice. Pe ansamblul tarilor membre ale OCDE soldul deficitar al bugetelor nationale a reprezentat 1,1 la suta din PIB. În SUA , ca urmare a aplicarii legii "Omnibus Budget Reconciliation Act" din 1993, deficitele bugetare s-au redus în ultimii ani, ajungând la1.1 la suta din PIB în 1996, iar în 1997 bugetul a fost echilibrat. Japonia a practicat în 1997 o politica fiscala restrictiva, majorând nivelul impozitelor indirecte începând cu 1 aprilie; pe ansamblul anului a înregistrat un sold deficitar reprezentând 3,4 din PIB la suta, fata de 4,3 la suta în 1996.

Ţarile Uniunii Europene au adoptat în ultimii ani masuri ferme în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare la Uniunea Economica si Monetara Europeana, inclusiv în planul reducerii deficitului bugetar, care a reprezentat în 1997 2,8 la suta din PIB, comparativ cu 4,3 la suta in anul precedent. Guvernul britanic a propus recent un cod de stabilitate bugetara, vizând limitarea deficitelor viitoare numai pentru cheltuieli de investitii si cresterea responsabilitatii în privinta cheltuielilor publice. Datoria publica a tarilor UE a reprezentat în 1997 circa 74 la suta din PIB, nivel apropiat de cel din anul precedent.

Excedente bugetare au înregistrat un numar restrâns de tari, între care Coreea de Sud, Canada, Noua Zeelanda, Norvegia , Danemarca.

Ţarile central si est europene aflate în tranzitie.

Functiile macroeconomiei în ultimii patru ani arata ca, în majoritatea tarilor care fac parte din acest grup, s-au facut progrese pe calea reformelor necesare tranzitiei spre economia de piata. Totusi politicile macroeconomice au avut o tendinta pronuntata de eterogenitate, reflectând în buna parte diversitatea de situatii, ceea ce a facut ca performantele economice sa varieze mult de la o tara la alta.

În '97 Produsul intern brut în tarile din Europa Centrala si de Est a crescut cu aproximativ 2,7 la suta. Cresteri mai importante s-au înregistrat în Polonia (6,9 la suta), Ungaria (4,4 la suta) si Slovenia (3,8 la suta). În Republica Ceha, ritmul a fost mai scazut (1 la suta). În majoritatea acestor tari cresterea economica a fost sustinuta în principal de cererea interna de consum, în unele dintre ele si de investitiile de capital fix, iar în altele (Polonia si Ungaria) si de cererea externa. Reduceri ale PIB au înregistrat Bulgaria (-6,9 la suta) si România (-6,6 la suta) (a se vedea figura nr. 1.).

GRAFICU'

Majoritatea tarilor în tranzitie s-au confruntat cu probleme legate de balanta de plati externe. Totusi schimbarile comerciale externe ale tarilor care fac parte din acest grup au continuat sa creasca astfel, în 1997 exporturile au crescut în medie cu 3,5 la suta, mai lent decât în anul anterior (4,9 la suta), iar importurile cu 5,4 la suta (fata de 7,6 la suta în 1996). Exporturile s-au majorat comparativ cu anul anterior cu 38,4 la suta în Ungaria, 11,5 în Polonia, cu 4,3 la suta în România si cu 4 la suta în Republica Ceha. Importurile au crescut puternic în Ungaria (27 la suta), Polonia (18,2 la suta), scazând în mica masura în Republica Ceha  (-1,9 la suta), România (-1,4 la suta) si Slovenia (-0,8 la suta).

FIGURA 2 comert exterior

Ca urmare a evolutiei mai lente a exporturilor comparativ cu importurile, balantele comerciale ale acestor tari au continuat sa fie deficitare. Cu exceptia Bulgariei care a înregistrat excedente ale balantei comerciale contului curent si a Sloveniei care au înregistrat un excedent al contului curent, celelalte tari din Europa Centrala si de Est au prezentat solduri negative ale balantei contului curent. Deficitele s-au redus în majoritatea tarilor analizate, cu exceptia Poloniei unde deficitele s-au accentuat.

FIGURA 3 sold cont curent si balanta comerciala

Finantarea deficitelor contului curent s-a realizat de regula prin apelarea la creditele externe pe termen mediu si lung, crescând în consecinta datoria externa a tarilor în cauza. Ungaria si Polonia au prezentat exceptii de la aceasta situatie, reducându-i datoria externa de la 27,6 mld USD la sfârsitul anului 1996 la 23,7 mld USD la sfârsitul anului 1997 si respectiv de la 40,7 mld USD la 38,1 ml USD. Ponderea datoriei externe în PIB se ridica în 1997 la 53,3 la suta în Ungaria, 41,1 la suta în Republica Ceha, 38,5 în Polonia si 24,1 în România.

Deficitele bugetare au fost mentinute de regula în limite strânse, pentru a evita presiunile inflationiste si cresterea datoriei publice: Republica Ceha 1 la suta din PIB, Slovenia 1,1 la suta, Polonia 1,3 la suta, România 3,6 la suta. O situatie mai deosebita a înregistrat-o Ungaria unde ponderea deficitului bugetar în PIB (4,1 la suta) a fost în '97 mai ridicata decât anul precedent.

FIGURA 4

4.2. Situatia bugetara si fiscala în România

Amânarea masurilor decisive de reforma si imposibilitatea sustinerii unui trend crescator al economiei nationale au facut ca România sa se confrunte în 1997 cu o scadere a PIB-ului în termeni reali de 6,6 la suta fata de 1996, tendinta ce -a mentinut si în 1998. Nivelul din anul 1997 a reprezentat 82,3 la suta din cel realizat în 1989, an pregatitor declansarii reformei.

FIGURA 5 PIB REAL SI PIB PE LOCUITOR

În conditiile declinului economic si ale reducerii populatiei tarii (cu circa 62 mii de persoane pe parcursul anului 1997), PIB pe locuitor s-a cifrat la 11077 mii lei, înregistrând o reducere reala de 6,3 la suta comparativ cu anul precedent. Exprimat în dolari, produsul intern brut pe locuitor calculat pe baza metodei paritatii puterii de cumparare a scazut de la 4244 dolari în 1996, la 3975 în 1997; calculat pe baza cursului de schimb mediu anual produsului intern brut pe locuitor a ramas practic nemodificat (de la 1555 dolari pe locuitor în 1996, la 1545 dolari pe locuitor, în perioada analizata).

Este de remarcat faptul ca sectorul privat a contribuit în proportie de 58,2 la suta în formarea PIB, cu 5,7 puncte procentuale mai mult fata de anul anterior. Aceasta evolutie a fost în principal determinata de continuarea privatizarii în industrie în anul 1997, unde aproape 40 la suta din valoarea adaugata a provenit din sectorul particular, fata de 35 la suta în anul anterior.

FIGURA 6 PONDEREA SECT PRIVAT IN PIB (P 185)

Deficitul contului curent al balantei de plati s-a mentinut în '98 la un nivel ridicat, aceasta, în primul rând, pentru ca dezechilibrul continua sa fie de natura structurala, iar în al doilea rând, pentru ca politica de macrostabilizare si-a pierdut treptat din forta nefiind astfel în masura sa contracareze efectele întârzierilor din sectorul real.

Deprecierea constanta a monedei nationale si în 1998 ar fi trebuit sa inhibe importurile si sa încurajeze exporturile, dar datorita cererii interne mare de produse straine pe piata româneasca a facut ca deficitul comercial (componenta de baza a deficitului de cont comercial) sa nu ramâna destul de mare (-2646 mil. $, valoare înregistrata la sfârsitul lui noiembrie 1998) asa cum putem observa din graficul balantei de plati:

GRAFICUL 7 BALANTA DE PLATI

Obiectivul declarat al politicii fiscale

Obiectivul declarat al politicii fiscale a fost diminuarea deficitului fiscal, în conditiile în care costurile aferente finantarii deveneau tot mai mari. Masurile avute în vedere de catre autoritati au vizat:

Reducerea semnificativa a cheltuielilor bugetare, prin:

micsorarea la jumatate a subventiilor acordate sectorului industrial;

reducerea subventiilor acordate agriculturii;

indexarea salariilor personalului din administratia publica la nivel situat sub cel al ratei inflatiei;

reducerea personalului excedentar din sectorul bugetar;

reducerea unor cheltuieli de capital.

Cresterea veniturilor bugetare, prin:

reducerea exceptarilor de taxe vamale;

cresterea accizelor la alcool si tutun;

renuntarea la sistemul de calcul al impozitului pe profit pentru unii contribuabili;

cresterea taxei pe valoarea adaugata pentru legume si fructe la nivelul de 18 la suta;

cresterea redeventelor la petrol si gaze naturale din productia autohtona.

În ceea ce priveste bugetul de stat este de remarcat faptul ca în 1998 avem de a face cu o micsorare a deficitului cu aproximativ 6 procente PIB fata de anul 1997 ca urmare a unei cresteri a venitului cu circa 2,2 procente PIB, fata de numai o crestere cu 1,7 procente PIB comparativ cu anul curent.

Bugetul de stat pentru anul 1998 a suferit prima rectificare în cursul lunii septembrie. Prin Ordonanta de urgenta nr. 14 din 18 septembrie 1998 s-a aprobat cresterea deficitului bugetului de stat de la 13026,4 mld lei la 13450,3 mld lei, ceea ce reprezinta 3,6   la suta din PIB.

Rectificarea bugetului de stat a fost necesara în conditiile în care PIB-ul a înregistrat o scadere mai accentuata decât se anticipase, ceea ce s-a repercutat în scaderea veniturilor bugetului de stat.

Ordonanta cu privire la rectificarea bugetului prevede si o serie de elemente menite sa sporeasca veniturile bugetului de stat si, respectiv, sa diminueze cheltuielile acestuia. Astfel, s-a avut în vedere cresterea de cinci ori a taxei de licenta pentru jocurile de noroc si cazinouri; sistarea indexarii lunare cu 2,5   la suta a salariilor în perioada octombrie - decembrie 1998. Alte acte normative care au influentat evolutiile fiscale pe parcursul celui de al III-lea trimestru au fost:

Legea nr. 147 din 13 iulie 1998 privind impozitul pe spectacole; Legea nr. 137 din 29 iunie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 34/98 privind majorarea salariilor personalului din unitatile sanitare.

GRAFIC 8

Dupa primele noua luni de executie, bugetul de stat a înregistrat un deficit de 7255,2 mld lei, care reprezinta 53,9 la suta din deficitul aprobat pentru întregul an. Cumulat, veniturile încasate în primele trei trimestre au fost de 47148,8 mld lei în timp ce cheltuielile au însumat 54403,9 mld lei.

Venituri realizate de bugetul de stat au reprezentat 67,8 la suta din nivelul aprobat pe întregul an. Analiza evolutiei structurii acestor venituri releva impactul evolutiilor economiei reale si al

modificarilor de natura fiscala astfel, comparativ cu primele noua luni ale anului 1997, la finele lunii septembrie 1998 se constata reducerea cu 16,2 puncte procentuale a ponderii veniturilor din impozite directe în totalul veniturilor, mai ales pe seama reducerii ponderii încasarilor din impozitul pe profit (cu 10,5 puncte procentuale) si a celei pe salarii (cu 6,7 puncte procentuale), în paralel cu sporirea cu 10,4 puncte procentuale a ponderii veniturilor provenite din impozite indirecte.

Fata de perioada similara a anului trecut, veniturile din capital si-au majorat contributia în totalul veniturilor cu 3,7 puncte procentuale. Comparativ cu nivelul programat pentru întregul an 1998, veniturile din impozite directe s-au realizat în proportie de 72,7 la suta, în timp ce veniturile din impozitele indirecte în proportie de 69,8 la suta; veniturile din capital se situeaza la doar 42,4 la suta.

La sfârsitul lunii septembrie, cheltuielile bugetului de stat reprezentau 65,5 la suta din nivelul aprobat pentru anul 1998. În cadrul acestora, cheltuielile social - culturale s-au mentinut ca cele mai importante , desi comparativ cu anul trecut si-au redus contributia în totalul cheltuielilor cu 1,5 puncte procentuale. Fata de nivelul aprobat pentru întregul an, aceste cheltuieli au fost efectuate în proportie de 94 la suta. Cheltuielile cu dobânzile si alte cheltuieli aferente datoriei publice si-au majorat ponderea cu 3,8 puncte procentuale ajungând la 80,4 la suta comparativ cu nivelul aprobat pentru întregul an. Cheltuielile cu apararea ordinea publica si siguranta nationala si-au mentinut aproape neschimbata ponderea în totalul cheltuielilor realizarile pe primele noua luni reprezentând 67,4 la suta din nivelul aprobat pentru întregul an. Comparativ cu nivelul aprobat pentru întregul an, cheltuielile pentru actiuni economice s-au situat la 62,2 la suta.

La finele lui septembrie, finantarea deficitului de 9062,1 mld lei aferent bugetului de stat pe anul 1997 era structurata astfel:

finantare interna: 97,4 la suta, din care

- prin certificate de trezorerie în lei: 80,9 la suta;

- prin certificate de trezorerie în valuta: 19,1 la suta.

finantarea externa: 2.6 la suta.

Din totalul certificatelor de trezorerie emise pentru finantarea deficitului bugetului de stat pe anul precedent, la data de 30 septembrie 1998 sistemul bancar detinea 95,9 la suta restul fiind detinut de catre clientii bancilor si de catre populatie.

La aceeasi data, deficitul bugetului de stat pe anul 1998 continua sa fie finantat pe seama disponibilitatilor din contul general al Trezoreriei statului. Pe parcursul celui de-al treilea trimestru, Ministerul Finantelor a realizat un numar de 21 de emisiuni de certificate de trezorerie. Dintre acestea, doua emisiuni au fost în valuta cu un volum de 100, respectiv 50 mil. dolari, cu o scadenta de un an, respectiv 6 luni si cu o dobânda de 8 v. Pe parcursul acestui trimestru, populatia a beneficiat de o noua emisiune, cu scadenta de 6 luni si o dobânda de 45 la suta, emisiune din care s-au subscris 28,5 mld lei. În conditiile în care rata nominala a dobânzii la emisiunile în lei destinate persoanelor juridice s-a situat între 40,2 si 53,5 la suta, iar cea reala între 21 si 40,6 la suta, toate aceste emisiuni au fost suprasubscrise, cererea depasind de fiecare data oferta Ministerului Finantelor.

Vom introduce un model cibernetic cu ajutorul caruia vom stabili deficitul bugetar B la nivelul unui an t.

Pentru aceasta, vom porni de la relatia care arata ca proprietatea (avutia) totala detinuta de sectorul privat este egala cu suma diferitelor forme de proprietate pe care aceasta le detine:

A(t) = M(t) + F(t) + A_r(t) (4.1)

Unde,

A(t) este avutia totala a sectorului privat în anul t;

M(t) este avutia detinuta sub forma lichida (bani, depozite bancare pe termen sub un an);

F(t) este avutia detinuta sub forma de active financiare (bonuri de tezaur si obligatiuni);

A_r(t) este avutia detinuta sub forma de active reale (pamânt, imobile, capital fix s.a.).

Cresterea avutiei A în anul t +1 fata de anul t se poate scrie:

(4.2)

unde

Y_w este venitul disponibil din salarii;

Y_q este venitul disponibil din detinerea de proprietate;

PC(t+1) sunt cheltuielile totale pentru consumul sectorului privat.

Y_w(t+1) = WL(t) · (1- t_w) + H*_w(t+1) (4.3)

Relatia (4.3) arata ca venitul salarial la începutul anului t+1 este dat de câstigurile salariale nete plus platile transferabile ale guvernului catre salariati.

Y_q(t+1) = Q(t+1) · (1 - t_q) + H*_q(t+1) (4.4)

Cu alte cuvinte, venitul disponibil din detinerea de proprietate Y_q la începutul anului t+1 este egal cu venitul net din proprietate plus platile transmisibile facute de guvern catre detinatorii de proprietate H*_q(t+1).

Dar venitul total din proprietate - Q(t+1) - este dat de relatia:

Q(t+1) = Y(t+1) - WL(t) + W(t+1) (4.5)

Unde

Y(t+1) reprezinta venitul national total produs în cursul anului t(inclusiv sporul de capital);

WL)t) - salariile totale platite în anul t;

W(t+1) - venitul provenit din plata dobânzii la datoria guvernamentala V(t+1).

Înlocuind (4.2) în (5.3) - (5.5) obtinem:

A(t+1) - A(t) = V(t+1) + H*_w(t+1) + H_q(t+1) - t_wWL(t) - t_wQ(t) +

+ Y(t+1) - PC(t+1) (4.6)

Venitul national total se obtine din relatia:

unde:

Relatiile (4.8) si (4.9) arata ca outputul total din fiecare produs 1, 2, . se distribuie în anul t+1 pentru consum final, consum guvernamental, consum intermediar si cresterea stocurilor.

Cheltuielile pentru consumul final pentru toata economia in anul t+1 sunt date de relatia:

P · C(t+1) = P₁(t+1) · C₁(t+1) + P₂(t+1) · C₂(t+1) + . (4.10)

Înlocuind relatiile (4.7) si (4.10) în (4.6) obtinem:

A(t+1) - A(t) = B(t+1) + A_r(t+1) + A_r(t),  (4.11)

unde am notat cu:

B(t+1) = V(t+1) + H*_w(t+1) + H_q(t+1) - P₁(t+1) · G*₁(t+1) + P₂(t+1) ·G*₂(t+1)+ . -

t_wWL(t+1) - t_qQ(t+1) (4.12)

A_r(t+1) = P₁(t+1) · [X₁(t+1) + I₁(t+1)] + P₂ · [X₂(t+1) + I₂(t+1)] + . (4.13)

Relatia (4.12) este ecuatia deficitului bugetar care se exprima ca diferenta între cheltuielile bugetare si veniturile bugetare.

Deficitul bugetar de la începutul anului t+1 corespunde cresterii datoriei nationale, deci:

B(t+1) = R(t+1) - R(t), (4.14.)

Unde am notat cu R datoria nationala totala neta a sectorului public (guvern) catre sectorul privat.

Între masa monetara M, valoarea activelor financiare detinute de sectorul privat F si datoria nationala R exista urmatoarea relatie structurala:

M(t) = R(t) - F(t) (4.15)

Utilizând aceasta relatie în ecuatia (4.14) avem:

B(t+1) = R(t+1) - R(t) = [M(t+1) + F(t+1)] - [M(t) - F(t)] =

= [M(t+1) - M(t)] + [F(t+1) - F(t)]  (4.16)