1.1 Mediul activitatii

a) Infiintare. Statut

Unitatea SIMC(Sectia Intretinere Mecanizata a Caii) Iasi reprezinta o subunitate din cadrul Companiei Nationale a Cailor Ferate Romane C.F.R. SA este o societate pe actiuni infiintata prin Hotarare Guvernului Romaniei nr. 581/15.09.1998 prin reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate SNCFR.

Prin aceasta hot&# 515b14f 259;rare SNCFR s-a divizat in 5 societati:

Socitatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori CFR CFR Calatori SA;

Societatea Natinala de Transport Feroviar de Marfa CFR Marfa SA;

Societatea de administrare Active Feroviare SAAF S.A. ;

Societatea de Servicii de Management Feroviar SMF;

Compania Natonala de Cai Ferate CFR S.A..

Capitalul social initial al CFR este de 1.287.991.500.383 lei si se constitue prin preluarea unei parti din patrimoniul Societatii Natonale a Cailor Ferate Romane. Capitalul social initial este subscris si varsat integral de statul roman, in calitate de actonar unic, care isi exercita drepturile si obligatiile prin Miniserul Transporturilor.

Pe toata durata in care statul este actionar maoritar al CFR, prin ordin al ministrului transporturilor si cu acordul adunarii generale extraordinare ale actiunilor societatilor comerciale implicate se pot efectua transporturi de active corporale si necorporale fara plata, intre CFR si celelalte socitati comerciale rezultate din reorganizarea corespunzatoare al capitalului social al acestora.

b) Forma juritica de organizare

Serviciile financiar-contabile, de control de gestiune, juritice, de organizare a licitatiilor, a managementului proectelor finantate din credite interne sau externe, contactarea si gestinarea acestor credite se asigura, pe baza de cotract, de catre Societatea de Servicii de Management Feroviar SMF S.A..

Pentru asigurarea serviciilir juritice in raporturile de Socitate de Management Feroviar SMF SA, CFR poate apela si la alte firme specializate.

Raporturile dintre CFR si societatile comerciale rezultate din reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane se stabilesc prin conventii si contracte, pe baza de negocieri directe.

Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA denumita in continuare CFR, este persoana juritica romana, cu capital social initial integral de stat, avand forma jritica de societate comerciala pe actiuni care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul statut.

c) Obiect de activitate

CFR desfasoara activitati de interes public national in scopul realizarii transporului feroviar public si al sadisfacerii nevoiilor de aparare a tarii si are, in principal ca obiect de activitate:

t gestionarea infrastructurii feroviare si punerea acesteia la dispozitia operatorilor de transport feroviar, in conditiile legii;

t dezvolzarea si modernizarea infrastructurii feroviare din romania in concordanta cu standarele europene, in scopul asigurarii compatibilitatii si interoperabilitatii cu transportul feroviar european;

t organizarea, planificarea, cordonarea si controlul activitatilor de administrare, exploatare, intretinere si reparare a infrastructurii feroviare;

t desfasurarea activitatilor industriale si de servicii conexe pentru asigurarea functionarii infrastructurii feroviare;

t gestionarea patrimoniului auxiliar feroviar.

CFR potrivit obiectului sau de activitate, impreuna cu operatorii de transport feroviari licentiati asigura desfasurarea traficului feroviar in conditiile de siguranta a circulatiei pe intreaga retea feroviara deschisa circulatiei publice, exercitand atributiile ce-i revin potrivit legii.

In cazul producerii de evenimente de cale ferata la cercetarea acestora intervine si ia masurile necesare pentru indepartatrea urmarilor si pentru restabilirea circulatiei feroviare.

In cazul unor calamitati naturale, dezastru sau evenimente de cale ferata, CFR va actiona in cel mai scurt timp pentru repunerea in functie a infrastructurii feroviare afectate.

d) Organizarea activitatii

Scopul CFR este realizarea de profit, prin gestionarea pe principii comerciale a infrastructurii feroviare si punerea acesteia la dispozitia operatorilor de transport feroviar, pe baza contractului de acces.

In scopul realizarii obiectului de activitate, desfasoara urmatoarele activitati:

Asigura functionarea infrastructurii feroviare publice prin:

t indeplinirea ansamblului functiilor tehnice, economice comerciale si de reprezentare;

t asigurarea starii de functionare a liniilor, instlatiilor si a celorlalte elemente ale infrastructurii feroviare la parametrii tehnici stabiliti;

t conducere operativa a circulatiei trenurilor si autorizarea manevrei pe liniile deschise circulatiei publice sau cu acces la acestea;

t repartizarea capacitatile infrastructurii feroviare pe baza normelor stabilite si a contractului de acces.

Organizeaza si coordoneaza circulatia trenurilor la manevra materialului rulant, in conditii de siguranta a circulatiei;

Elaboreaza si propune spre abordare norme, instructiuni si regulamente obligatorii privind activitatile care se desfasoara pe infrastructura feroviara.

Execita controlul permanent in ceea ce priveste functionarea, intretinerea, repararea, liniilor de cale ferata a instalatiilor, utilajelor si masinilor, actionand pentru prevenirea cauzelor care pot produce perturbari in desfasurare transportului feroviar public;

Avizeaza constituirea si aproba punerea in functiune a liniilor de cale ferata industriale, racordae la infrastructura feroviara;

Asigura functionarea, inretinerea si repararea infrastructurii feroviare publice precum si a bunurilor din propritatea sa;

Executa expertize tehnice, testari, masuratori, acorda consultanta in domeniile specifice obiectului sau de activitate;

Desfasoara activitati de transport feroviar si auto in interes propiu;

Negociaza si contacteaza credite cu banci si cu alte institutii financiare , in conditiile legii;

Participa  la organismul international din domeniul feroviar sau din domenii conexe potrivit obiectului sau de activitate.

Sectia de intretinere a caii

Cuprinde in categoria sectiilor de intretinere a infrastructurii sectiile de intretinere a caii, alaturi de sectia de intretinere a instalatiilor de tractune electrica, sunt organele de lucru ale Diviziei Infrastructura, care executa revizia, supravegherea intretinerea si reparatia periodica a liniilor, lucrarilor de arta, cladiriilor instalatiilor SCB, TTR, IFTE din raza proprie de activitate, cu scopul de a asigura circulatia trenurilor in conditiile de siguranta si buna servire a publicului calator.

Sectia de intretinere mecanizata a caii (S.I.M.C.) are ca obiect de activitate intretinerea curenta si reparatia periodica a liniilor CF, a podurilor, a lucrarilor de arta, a cladirilor si constructiilor speciale aferente caii ferate astfel incat acestea sa fie mentionate in limita tolerantelor admise la exploatare.

In scopul intretinerii eficiente a caii ferate in conditii depline de siguranta a circulatiei, sectia de intretinere linii linii are urmatoarele obligatii:

Elaboreaza si urmareste realizarea programelor aprobate pentru intretinerea liniei, posturilor, tunelelor, cladirilor si constructiilor speciale aferente caii ferate, aplica masuri de utilizare rationala a mijloacelor din dotare, precum si imbunatatirea mijloacelor de lucru;

Actioneaza pentru prevenirea evenimentelor de cale ferata in ramura linii;

Executa controlul tehnic al starii liniilor, podurilor, lucrarilor de arta, cladirilor luand masurile ce se impun;

Elaboreaza propunerile pentru imbunatatirea normelor de munca, normativelor de personal, standardelor, caetelor de sarcini, instructiunilor de serviciu;

Trateaza problene de aprovizionare cu materiale, piese de schimb, asimilarii de produse, ansamble si subansamble, asigurand baza materiala a pieselor de intretinere a caii ferate si lucrarilor de arta;

Organizeaza si asigura recrutarea, selectionarea, pregatirea, atestarea, promovarea si perfectionarea personalului;

Asigura conditiile necesare pentru mentinerea si intarirea disciplinei in productie prin exercitarea conducerii si raspunderii, executarea controlului de fermitate in vederea dezvoltarii sistemului de raspundere individuala;

Fixeaza sarcinile pentru salariatii sectiei, concretizandu-le in fisa postului, ce urmareste relizarea lor.

In cadrul Regionalei CFR Iasi exista urmatoarele statii L:

L1 Iasi  L4 Bacau SIMC (L7) Iasi

L2 Barlad  L5 Vatra Dornei

L3 Roman L6 Suceava

Clasificarea lucrarilor ce se executa la liniile de cale ferata

Pentru ca transortul pe caile ferate sa functioneze permanent si precis, calea si instalatiile ei trebue sa fie mentinute in perfecta stare printr-o serie de lucrari.

Lucrarile de cale ferata au caracter de intretinere, de reparatii capitale si investitii.

A Lucrarile de intretinere se compun din:

A Intretinerea curenta a liniei;

A Reparatia periodica a liniei;

A Lucrarile cu caracter de reparatie capitala sunt:

A Reparatia radicala a caii;

A Refactia liniei;

A Inlocuirea la rand a liniilor;

A Sudarea liniilor pentru realizarea caii fara joante;

A Consolidarea linei.

A Lucrarile cu caracter de investatii sunt:

A Constructii si reconstructii de linii;

A Dublari de linii.

Tehnologia lucrarilor de intretinere

Liniile de cale ferata, din punct de vedere a intretinerii se clasifica in functie de intensitatea traficului si in functie de tipu de sina.

Lucrarile de intretinere curenta au de regula caracter de interventie si se executa in tot cursul anului ori de cate ori este necesar, in scopul remedierii unor deformatii ale liniei peste tolerantele precum si pentru prevenirea unor deranjamente izolate.

Lucrarile de intretinere curenta se executa de regula in puncte sau portiuni de linie iar in cazuri speciale la rand. Din punct de vedere al mijloacelor de lucru, ele se executa manual sau cu utilaje de cale.

In cazul intretinerii curente in intervalul dintre doua reparatii periodice se executa lucrarile necesare pentru a aduce si mentinera linia in limitele tolerantei admise, astfel incat circulatia sa se desfasoare in deplina siguranta cu vitezele si sarcinile admise.

Acestea constau in:

ARemedierea deranjamentelor aparute pe linie, actionand si asupra cauzelor care le-au provocat;

AMentinerea nivelului transversal sau longitudinal si a pozitiei corecte a liniei in plan;

AInlocuirea materialelor de cale defecte sau uzate si completarea lui in masura in care nu se poate amana pana la reparatia periodica;

ARepararea traverselor si a materialelor de cale, in linie, in depozite sau in atelierele sectiei;

ADetensionarea si redetensionarea caii fara joante atunci cand este cazul;

AMentinerea izolatiei electrice a traverselor de beton pentru functionarea corespunzatoare a cerintelor de cale;

AVerificarea si asigurarea stingerii buloanelor si a tirfoanelor;

AAsigurarea scurgerii apelor de pe platforma caii sau din santuri;

AIndepartarea vegetatiei din prisma de balastiere sau de pe platforma caii si mentinerea unui aspect ingrijit al caii.

Lucrarile specifice anotimpului de iarna sunt:

A Racordarea cocoaselor produse de inghet cu placute de lemn sau polietilena;

A Curatirea zapezii de pe anumite portiuni de cale ferata;

A Ungerea si strangerea suruburilor verticale slabite;

A Repararea traverselor in ateliere;

A Rectificarea la nivel cu placute calibrate intre sina si placa metalica;

A Srangerea tirfoanelor si completarea celor lipsa.

In timpul primaverii se executa urmatoarele lucrari:

A Scoaterea placutelor de lemn sau polietilena folosite pentru racordarea cocaselor produse de inghet;

A Drenarea traverselor noroiase;

A Repararea denivelarilor si in special a celor de la joante;

A Asigurarea scurgerii apelor si curatirea santurilor;

A Verificarea si regularizarea rosturilor de dilatatie;

A Lucrari necesare pentru a preveni serpuirea caii.

Toamna, inainte de venirea inghetului, se executa lucrari legate de prisma de balastoare astfel incat linia sa fie intr-o stare cat mai buna si anume:

luarea jantelor cazute si a joantelor izolate;

rectificarea nivelului si repararea liniei;

luarea traverselor care prezinta lasaturi oarbe;

detensionarea caii fara joante fixate la temperaturi inalte;

asigurarea scurgerii apelor de pe platforma caii.

Reparatiile periodice se planifica dupa cum urmeaza:

La liniile din statii, depouri si ateliere, triaje pe districte de intretinere a caii;

La liniile curente in functie de modul de executie manual sau mecanizat.

Periodic, la anumite intervale a caror durata este in functie de trafic si destinatia liniilor, se executa lucrari cu caracter preventiv, denumite reparatii periodice ale liniei. Ele au un caracter ciclic si se executa in scopul de a asigura o elasticitate cat mai uniforma a rezervelor traverselor, de a restabili partial sau total calitatile drenate ale presiunii de balastiere, de a repara si inlocui toate materialele defecte sau uzate, de ale completa pe cele care lipsesc, de a le aduce la gradul precis etc.

Lucrarile de intretinere curenta se planifica pe fiecare district de intretinere a caii. Planul unitatii superioare este suma planurilor unutatilor din subordine.

La baza ficarui plan stau recensamintele asupra starii materialelor de cale, care se efectueaza in toamna premergatoare anului pentru care se elaboreaza planul.

Aceste recesaminte se fac pentru:

traversele rele de cale;

traversele de reparat;

diblurile de inlocuit;

sine de inlocuit;

material metalic marunt de inlocuit si completat;

sine cu capete batute si sine patrate ce trebue reparate prin incarcare cu sudura;

aparate de cale si piesele lor de inlocuit;

piatra sparta de completat.

Pe baza recesamintelor, ale caror date sunt notate intr-un document cu necesarul de materiale pentru fiecare km de linie recenzat se intocmeste un plan de prestatii si subprestatii, transformandu-se „km reali in “km conventonali Anual se tine evidenta realizarilor la reparatiile periodice precum si la rulajul general sau intermediar.

Criteriul de baza folosit pentru planificare si executarea reparatiilor periodice este respectarea intervalului de la ultima reparatie periodica sau capitala, tinand seama de categoria si de destinatia liniilor.

Structura organizatorica a unitatii

Conducerea unitatii S.I.M.C. Iasi este realizata de un sef de sectie si 2 sefi adjuncti unul pentru problemele de mecanizare iar celalalt pentru probleme economice.

Seful de sectie are relatii de subordonare directa fata de seful „Diviziei Linii” din cadrul Regionalei CFR Iasi si relatii de coordonare fata de cei 2 sefi de sectie.

Acesta conduce si coordoneaza organizarea lucrarilor de intretinere si reparatii care se realizeaza pe raza sectiei S.I.M.C. Iasi.

Personalul TESA (central) al sectiei este organizat in compartimente:

compartimentul personal, invatamant, instruire personal;

compartimentul pentru planificare, programare si urmarirea lucrarilor (compartiment plan);

compartiment control si protectia muncii;

compartiment tehnic, organizare lucrari, normare, exploatare;

compartiment aprovizionare;

compartiment buget, analize, costuri.

Personalul muncitor al sectiei este organizat pe urmatoarele locuri de munca:

Atelier 1;

Atelier 2;

Atelier L7-IV:

Atelier L7 – formatia de electricieni;

L7 Iasi – mecanici de locomotiva;

Tipografi – formatia TOGO – realizeaza lucrari de geometria caii;

Colaona Auto – initierea si exploatarea parcului auto;

DRP2 Pascani – district cu reparatii periodice;

DRP Suceava – district cu reparatii periodice;

Tren macara – pentru lucrari de intretinere.

Numarul salariatilor sectiei „SIMC” este de 396 de persoane.

Compartimentul Personal, invatamant (resurse umane)

Acest compartiment are urmatoarele atributii:

Intocmeste dosare pentru angajari, transferari, desfaceri de contracte de munca, pensionari si le inainteaza spre solutionare conform competentelor acordate.

Particpa in comisiile de recrutare si incadrare a personalului si tine evidenta posturilor vacante.

Asigura primirea, inregistrarea, repartizarea corespondentei si expedierea aceteiea la destinatarii implicati in tratarea problemelor.

Tine evidenta intregului personal si intocmeste raporturile statistice referitoare la utilizarea timpului de munca si la miscarea personalului in cadrul sectiei.

Asigura instruirea, examinarea si perfectionarea profesionala a personalului in scopul acoperirii fortei de munca cu necesarul corespunzator fiecarei meserii.

Intocmeste prezenta personalului de serviciu si toata documentatia necesara tinerii la zi a fisierelor de personal cu ajutorul echipamentelor electronice din dotare.

Face propuneri cu privire la termenele de pastrare a documentelor si organizarea activitatatii de arhivare si pastarare a documentatiei.

Intocmeste raportari statistice referitoare la gestinaea personalului, elaboreaza adeverinte la solicitare si face notificari in cartile de munca

Compartimentul planificare, programe, urmarirea productiei are ca principal obiectiv planificarea lucrarilor de intretinere si reparatii ce se realizeaza in cursul unei perioade.

Compartimentul Control-protectia muncii are ca atributii:

sa stabileasca pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul de munca atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul protectiei muncii;

sa ia masuri pentru autorizarea executarii meseriilor si a profesiilor prevazute in normele de protectie a muncii;

sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute in normele de protectie a muncii;

sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite, grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor;

sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de protectie a muncii in timpul controlului sau a efectuarii cercetarii accidentelor de munca, etc.

Compartimentul aprovizionare

Principala atributie a acestui compartiment este de a realiza achizitionarea de materiale, pise de schimb etc. La nivelul sectiei SIMC sunt organizate urmatoarele gestiuni:

Atelier IRU;

Coloana Auto;

DRP Pascani;

DRP Suceva

Compartiment Buget-Analize-Costuri (B.A.C.)

Principalele atributii ale acestui compartiment sunt:

asigura si raspunde de buna organizare si desfasurare a activitatii financiar-contabila a sectiei in conformitate cu legislatia reglementarile in vigoare;

analizeaza periodic situatia mijloacelor circulante si mijloacelor fixe si face propuneri pentru redarea in circuitul economic a stocurilor disponibile, supranormative, fara miscare sau cu miscare lenta;

urmareste modul in care se desfasora activitatea de depozitare conservare si gestionare a materialelor si stabileste stocul maxim si minim;

perticipa la inventarierea materiilor prime, materialelor, pieselor de scimb si a combustibililor si lubrifiantelor etc.

La nivelul compartimentului B.A.C. se realizeaza o verificare a documentelor primare.

De la gestiunile sectiei se primesc documentele primare care sunt verificate si certificate de compartimentul BAC.

Contabilitatea de sinteza este realizata de catre Oficiul Feroviar S.M.F.-S.I.M.C. se realizeaza urmatoarele urmatoarele lucrari contabile:

evidenta materialelor;

evidenta salariilor;

evidenta mijloacelor fixe;

evidenta clienti, furnizori;

alte situatii etc.

S.M.F. are in principal ca obiect de activitate:

Organizarea si conducerea contabilitatii pentru regia autonoma si societatilor comerciale rezultate din reorganizarea S.N.C.F.R., pe baza documentelor justificative intocmite etc.

S.M.F. relizeaza conform statutului sau de activitate lucrari contabile de sinteza pentru celelalte companii rezultate prin divizare Societatii Nationale a Cailor Ferate.(vezi organigrama SMF)

e) Activitatea comparimentului financiar contabil si ale celorlalte compartimente pe linie cotabila

Activitatea financiar contabila din cadrul sectiei SIMC Iasi este realizata de Oficiul Financiar Contabil ”S.M.F.-S.I.M.C.”. ]n cadrul acestui compartiment se realizeaza principalele lucrari contabile si anume :

contabilitatea materialelor, combustibili, piese de schimb etc.;

contabilitatea salariilor;

contabilitatea mijloacelor fixe;

contabilitatea de gestiune;

balanta de verificare;

alte lucrari contabile:

o     evidenta clienti, furnizori;

o     inlocuire deconturi TVA;

o     situatie de impozite si taxe, etc.

Pe raza Regionalei CFR-SA exista mai multe sectii care realizeaza intretinerea si repararea caii. Acestea sunt: L1Iasi, L2 Barlad, L3 Roman, L4 Bacau, L5 Suceva, L6 Vatra Dornei. Contabilitatea acestei sectii este realizata de catre oficiile SMF organizate la nivelul acestora. Exista astfel: SMF – L2; SMF – L3; SMF – L4; SMF – L5; SMF –L6.

Activitatea acestor oficii SMF este coordonata de Centru SMF. Se realizeaza operatiuni de decontare intre unitate si subunutate. Aceasta subordonare este reflectata in contabilitate prin contul 481 Decontari intre unitate si subunitate”.

Relatiile dintre L apatin CNCFR – SA sunt reflectate in contabilitate prin contul 482 Decontari intre subunitati

Documentajul justificativ de inregistrare in contabilitatea operatiunilor de decontari este NOTA DE DEBITARE – CREDITARE

ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE SI

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Diagnosticul financiar

Intreprindea, ca entitate juridica si economica, indiferent de statutul juritic de organizare, cunoaste in decursul activitatii sale necesitatea de a-si masura posibilitatile sau slabiciunile proprii din diferite motive cum ar fi: imbunatatirea performantelor sau startegiilor, efectuarea unui transfer de proprietate sub forma unor tranzactii partiale sau totale pe calea unor participatii, fuziuni sau vanzari.

O economie de piata libera, aflata in tarnzitie este un intr-un permanent proces de autoreglare, de autostabilizare, nemaiexistand acele parghii pur administrative prin care entitatile economice erau conduse, dirijate, acestea aflindu-se intr-o continua miscare si pentru a-si da sema unde sunt in evolutia lor si a se asigura ca nu se ratacesc in spatiu economic intern si extern, recurg sistematic la unile procedee de orientare, prin care isi asigura comparabilitatea proprie cu restul economie, cu piata.

Evaluarea devine vitala pentru orice societate din momentul din care dispare proprietarul unic – statul, deci sunt momente in veata unui agent economic in care evaluarea economica este obligatorie.

Conceptele de analiza diagnostic si evaluare utilizate in managmentul se suprapun in mare masura.

Analiza diagnostic prin analogie cu termenul meduaical, are drept scop determinarea starii unei organizatii in comparatie cu o sstare normala.

Determinarea starii se face printr-o serie de analize functionale care stabilesc in ce masura diferite functii ale organizatiei isi indeplinesc scopul, cu alte cuvinte daca exista o relatie eficienta intre consumul de resurse si rezultatele obtinute, si daca nu, care sunt cauzele care determina aceste disfunctionalitati .

Evaluarea consta intr-o analiza diagnostic incheata prin determinarea valorii organizatie, exprimate prin efectele reazate de acesta.

Analiza diagnostic are drept scop analizarea in detaliu si in profunzime a problemelor cu care se confrunta o societate comerciala si sa pregatsca pe acesta baza informatiile necesare adoptarii deciziilor.

Analiza diagnostic poate avea grade diferite de detaliere, se poate referi la perioade diferite si poate avea diferite finalitati si anume:

constatare deficientelor de functionare si a cauzelor acetora;

constatarea avantajelor si oportunitatilor agentului economic care trebue accentuate, punctelor slabe care trebue minimalizata;

indicarea directiilor de crestere a profitabilitatii;

orientarea strategica a dezvoltarii unitatii;

estimarea impactului modificarilor.

Analiza diagnostic este o analiza simplificata a agentilor economici, care urmareste fezabilitatea, avantajele si deavantajele privatizarii agentilor economici.

Analiza financiara este o disciplina relativ recenta, o componenta a analizei economice care incepe a se delimita si a se contura tot mai mult in literatura de specialitate si practica economica a tarilor comunitatii europene. Dictionarul de contabilitate prezinta analiza financiara drept structura financiara a rentabilitatii plecand de la bilant, contul de rezultat si celelalte informatii oferite de intrprindere, mai ales din anexe si raportul anual.

Analiza financiara vizeaza in prinipal:

ameliorarea gestiunii (conducerii) intreprinderii plecand de la diagnostic precis;

serveste ca element de decizie pentru a contracta un imprumut (credit)

sau a acorda un umprumut altei intreprinderi;

la recomandarea cumparatorilor sau vanzatorilor actiunile unei socitati cercetate;

studierea uunui concurent, client sau furnizor pe planul gestiunii, a solvabilitatii, sau a rentabilitatii sale;

Rezulta ca analiza financiara este un instrumentdeosebit de pretios de care dispune factorul de decizie pentru a cerceta si a evalua o stare de fapt din domeniul fianciar. In orce situatie analiza ofera un diagnostic a problemelor cercetate. Sub acet punct de vedere, analiza financiara abordeaza prezentul, dar mai mult vizeaza viitorul fenomenului.

Instrumentele analizei financiare

Prin instrumente analizei financiare sau mijloace ale analizei financiare se intelege o metoda sau o tehnica ce serveste la implinirea scopurilor produse pin analiza.

Aceste instrumente de cercetare a analizei financiare folosesc pentru:

compararea diferitelor momente din evolutia fenomenului cercetat;

analiza indicatorilor;

analiza specifica.

Comparatiile au un volum deosebit in analiza financiara. Efectuate pe mai multi ani ele evidentiaza trendul , tendinta anumitor masuri economice sau contabile financiare. Ele vor sublinia sensul, rapiditata si amplitudinea acestor tendinte.

Un alt element al anlizei financiare il costitue analiza indicatorilor, cu pondere in muncade analiza si de realizare a ajutorului pentru cei ce le efectueaza. Un indicator este raportul dintre posturile sau grupele din bilant, fie din contul profit si pierdere fie unul din bilant si altul din contul profit si pirdere

Intrepretarea evolutiei unui indicator trebue facuta cu prudenta si discernamant avand in vedere evolutia celor doi termeni ai sai. Pentru a fi simplificat un indicator nu trebuie analizat singur, ci trebue completat fie cu studiul tendintelor sale (in timp), fie de a-l compara cu nivelul standard, fie cu nivelul din perioada anterioara sau cu acelasi indicator al unei intreprinderi similare ca profil.

Analiza financiaraapeleaza si la mizloace de analiza specific, adaptate anumitor situatii ca :

studiul lichiditatii si solvailitatii clientului, analiza rentabilitatii si riscului, studiul conjuncturii financiare, a gradului de indatorare.

Alte elmente utile in analiza economica sunt: calcularea si analiza indicatorilor si a tendinterol acestora, calcularea si analiza soldurilor intermediare de gestiune echilibrul financiar al bilantului, analiza de sensibilitate specifica abordarii marginaliste, calcularea de previziuni si prognoze.

Nu exista inca o opinie unanuma a teoriticienilor si analistilor financiari privind continutul si derularea procesului de analiza financiara. Unii economisti fac o conexiune intre analiza financiara si documentele fianciar – contabile pe baza carora se elaboreaza. Prin urmare vorbesc de:

analza bilantului;

analiza functionala a bilantului;

analiza soldurilor intermediare de gestiune.

Alti economisti vorbesc de o analiza financiara in functie de obiective: echilibrul financiar pe termen lung si mediu, echilibru financiar pe termen scurt, lichiditate, rentabilitate, profitabilitate. Cea mai mare parte insa, elaboreaza analiza financiara in functie de metodologia folosita :

analiza statica sau externa (metoda indicatorilor);

analiza dinamica (prin fluxuri).

In ce ne priveste, consideram ca aceasta din urma opinie raspunde cel mai bine necesitatii de apreciere a starii financiare a unei intreprinderi.

Teri metode de analiza financiara se impun a fi avute in vedere:

a)   Metoda maselor inanciare – cotabile sa detecteze probleme efective ale structurii financiare, lichidtatiii si rentabilitatii:

b)   Metoda ratiilor (indicatorilor(;

c)    Metoda fluxurilor destul de complexa, dar si cea mai performanta, intrucat pune in evidenta evolutiile semnificative si explica controversa intre profitul contabil si criza de trezorerie.

In prealabil la ore analiza financiara este necesar a se prelucra informatia contabila. Altfel spus, trebue gasit un instrument care sa permita atat structurarea fondurilorsi mijloacelor financiare ale intreprinderii din punct de vedere functional (ciclu de productie exploatatie, ciclu de investitie si ciclul de trezorerie), cat si determinarea lichidutatii, rentabilitatii si profitabilitatii. Un asemene ainstrumenteste bilantul financiar.

2.1.1.Bilantul contabil

Bilantul constitue un calcul de sinteza care reprezinta situatia patrimoniala a inreprinderii la un moment dat. El caracterizeaza marimea resurselor si a utilizatorilor la care a recurs un agent economic in cursul unei perioade de gestiune. Din acest punct de vedere bilantul oglindeste echilibrului financiar-contabil al agentului economic.

La analiza bilantului trebue sa se aibe in vedere urmatoarele:

cercetarea bilantului sa fie corelata cu activitatea in timp a intreprinderii cat si cu activitatea altor unitati similare;

bilantul trebue abordat ca o entitate a tuturor componentelor sale si a indicatorilor economici financiari.

Analiza fluxurilor financiar – monetare prin indicatori

2.2.1 Rolul analizei si al indicatorilor in cadrul intreprinderii

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii, la inchiderea exercitiului. Ea isi propune sa stabilesca puncte tari si puncte slabe ale gestionarii fnanciare, in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si dezvoltare, itr-un mediuconcurential. De asemenea, analiza financiara face obiectul preocuparii externe ale partenerilor economici si financiar bancare, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperarae cu cu respectiva intreprindere. Atat analiza pe plan intern, cat si cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului si in final a volorii intreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constitue documentele contabile de sinteza bilantol, contul de rezultat si anexa la bilant.

Contabilitatea furnizeaza cea mai mare parte a informatiei, necesara elaborarii bugetelor. A prevede insemna a sti si acesta cunoastere contabila a trecutului estecea care ne permite sa facem previziuni utile.

Importanta indicatorilor financiari in cadrul unei intreprinderi rezida, in primul rand din necesitatea analizarii lor pentru gestionarea interna a firmei, pentru orientarea saatat pe termen scurt, cat si pe termen lung. De asemenea, pentru orientarea sa atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. De asemenea, indicatorii sunt utili pentru relizarea de comparatii cu intreprinderi cu profil de activitate similar din tara sau strainatate, precum si cu valoarea lor medie inregistrata in ramura din care face parte intrepriderea analizata.

Ei constitue informatii utile actionarilor, pietii financiare, bancare, monetare, exprimand tendintele in evolutia intreprinderii, starea sanatatii saleeconomico-financiare a capacitatii sale de atofinantare, respectiv de finantare a mentinerii si dezvoltirii sale. Cu ajutorul indicatorilor, se creaza o imagine asupra starii de sanatate a firmei, asupra pozitiei sale de piata, a pozitiei sale fata de clienti si furnizorii sai, fata de creditorii si actionarii sai.

Indicatorii financiari permit dezvoltarea unor analize pe nivele managiare financiare, insotite de elabolarea si adoptarea deciziilor cu implicatii economico-financiare privind mentinerea, intretinerea si dezvoltarea intreprinderi, de conservare a structurii financiare.

Indicatorul financiar se exprima sub forma de raport. Deci, in expresia lor cea mai simpla, indicaori financiari sunt rapoarte semnificaive intzre doua marimi sau grupe de marimi din bilantul sau contul de rezultate al intreprinderii, rapoarte ce permit efectuarea de aprecieri asupra situatiei financiare si faciliteaza, pe aceasta cale, adoptarea deciziilor pentru activitatea de viitor.

2.2.5 Indicatorii de profitabilitate

Organizarea si desfasurarea orcarei activitati economice trebue sa fie, concomitent, utila adica sa raspunda unor nevoi reale ale societatii si rentabila, asigurand, pe langa acoperirea cheltuelilor, obtinerea de profit.

Eficienta activitatii desfasurate intr-o anumita peroada de societatile comerciale poate fi pusa in valoare atat prin marirea absoluta a profitului, cat si cu ajutorul unor indicatori exprimati in marime relativa, respectiv ratele.

Ratele care exprima eficienta activitatii se grupeaza in doua mari categorii:

1. ratele de profitabilitate;

2. ratele rentabilitatii.

Profitabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a produce cu venituri superioare costul vanzarilor. Ea se refera la ciclul de exploatatie al intreprinderii.

Profitabilitatea se exprima prin urmatorii indicatori:

1.rata profitului brut exprima rentabilitatea diferitelor sortimente fabricate de catre intreprindere putand orienta efortul firmei catre acele produse care aduc un profit mai mare. Ea se calculeaza dupa urmatoarea formula:

Rpb =

2.rata profitului net care se obtine din raportul profitul net la capitalul social al firmei:

Rpn =

La unitatea S.I.M.C. Iasi situatia indicatorilor profitabilitatii se prezinta astfel:

Evolutia comparativ profit – salarii este redata in tabelul urmator:

Rentabilitatea sintetizeaza actiunea tuturor factorilor procesului de productie, fiind un indicator de prim rang in sistemul de indicatori ai eficientei economice la nivel microeconomic intrucat cea mai elementara judecata economica conduce la concluzia ceea ce defineste rezultatul actvitatii unei intreprinderi nu poate fi alceva decat profitul, comparativ cu mijloacele investite pentru realizarea lui.

Rentabilitatea reflecta capacitatea unitatii economice de a obtine profit de care sa dispuna ele si societatea in vederea dezvoltarii economoco – sociale. Ea masoara abilitatea conducerii unei intreprinderi de a controla cheltuelile, delimitand in acet sens o analiza a calitatii, evolutia si componentei veniturilor.

Ea arata eficienta cu care sunt folosite resursele materiale si umane in sfera productiei de bunuri, fiind o componenta organica a eficientei economice. Rentabilitatea exprima eficienta activitatii la nivel microeconomic prin compararea rezultatelor financiare cu cheltueli facute pentru obtinerea acestora.

Rentabilitea se poate determina la nivel de produs, unitate economica sau la nivel de ramura. La toate aceste nivele ea se poate exprima fie in forma absoluta, fie in forma relativa cu ajutorul ratelor rentabilitatii.

Rata rentabilitatii, ca indicator de eficienta, este o marime relativa care exprima gradul in care resursele avansate sau consumate aduc beneficii, respectiv profit si poate capata diferite forme, dupa cum se exprima numaratorul si numitorul raportului.

In teoria si practica financiara se utilizeaza urmatoarele rate:

1.rata rentabilitatii economice determinata ca raport intre profitul exploatarii si total activ:

Rec =

Acest indicator are menirea de a reflecta posibilitatile de remunerare ale tuturor resurselor folosite de intreprindere. El reflecta capacitatea reala de producere a profitului si este avut in vedere cu deosebire de catre bancheri in analizele intreprinse asupra activitatii intreprinderilor solicitatoare de de credite.

2.rata rentabilitatii financiare se determina raportand profitul net la capitalurile propii.

Rfin =

Acest indicator exprima gradul de valorificare a resurselor propii, avand o semnificatie deosebita pentru propietari.

Ratele rentabilitatii unitatii se prezinta astfel:

Grfic 1

Exprimand capacitatea capitalurilor de a produce profit, rata rentabilitatii economice ar trebui sa fie superioara ratei inflatiei, pentru ca unitatea sa-si poata mentine substanta sa economica. In termeni reali, rata rentabilitatii economice trebue sa remunereze media capitalurilor investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care l-au asumat furnizorii de capitaluri (anume statul).

Daca rata inflatiei este mai mica de 10%, rata nominala a rentabilitatii (Rn) este dupa formula lui Fisher:

Rn = Rr + Ri ;

unde: Rr – rata reala a rentabilitatii;

Ri – rata inflatiei.

Rezulta ca Rr = Rn – Ri

Daca rata inflatiei este de doua sau trei cifre, atunci:

Rn = Rr + Ri +RrRi

Rezulta ca Rr =

Pentru anul 2003 la unitatea S.I.M.C. Iasi datele sunt urmatoarele:

Rn = 12,22%

Ri = 28%

Rr = = - 12,32%

Rentabilitatea financiara remunereza proprietarii intreprinderii prinacordarea de dividente catre acestea si prin cresterea rezervelor, care defapt reprezinta o crestere a averii proprietarilor.

Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie I a dobanzii pe piata pentru a face atractve actiunile pe piata si a creste cursul lor bursier.

Deoarece rata financiara a unatatii analizate se situeaza sub nivelul dobanzii se apreciaza ca o privatizare a serviciilor

Efectul de levier evidentiaza legatura dintre valoarea pe piata a intreprinderii si stuctura capitalurilor aceteia. Pornind de la aceasta evidenta a indatorarii intrepinderii asupra rentabilitatii capitalurilor proprii, se poate gasi un criteriu de optimizare a structurii capitalurilor, in vederea minimalizarii costurilor procurarii lor, a cresterii rentabilitatii financiare, cu evidentierea efectului de levier.

Utilizarea efectelui de levier face parte din tehnicele de gestiune financiare si are ca efect, in general de a mari rentabilitatea capitalului propriu. In cazul lipsei de rentabiltate a intreprinderii, efectul de levier poate fi chear negativ.

Eectul de levier este cu atat mai mare cu cat rentabilitatea economica este superioara ratei dobanzii capitalurilor imprumutate, tinand cont de volumul datoriilor fata de fondurile proprii.

Efectul de levier este pus in evidenta de urmatoarea formula, cu mentiunea ca pentru simplificare se admite ipoteza scutirii de impozit pe profit:

Rfin = Rec + (Rec – i) in care Dt/Cp – levierul

Unde i – rata dobanzii

Dt – datorii totale

Cp – capitaluri prorii

Grafic 2

Cu o rata a rentabilitatii economice si o rata a dobanzii date, rentabilitatea financiara va fi cu atat mai mare cu cat raportul Dt/Cp (rata indatorarii) va fi mai mare. De altfel la o rata a indatorarii data, rentabilitatea financiara va fi cu atat mai mare cu cat diferenta intre rentabilitatea economica si costul capitalului va fi mai importanta.

Efectul de levier devine negativ daca rata dobanzii devine prea ridicata sau daca rentabilitatea economica se diminueaza.

Luand in calcul valoarea impozitului pe profit obtinem urmatoarea relatie:

Rfin = Rec + (Rec-i) x (1 – t )

Unde: t – valoarea impozitului

Recurgerea la efctul de levier este o practica generalizata care este foarte incurajata prin regimul fiscal, acesta fiind mult mai sever pentru beneficiile conservate si dividente decat pentru dobanzile datoriilor.

Aceasta utilizare a indatorarii trebue, totusi sa ramana prudenta caci ea limiteaza independenta financiara a intreprinderii, reducand posibilitatile sale de indatorare suplimentare in perioada de criza si todeauna ea creste volativitatea rezultatelor sale si rentabilitatea rezultatelor prorii.

Din anliza raportului Rec si nivelul dobanzii se desprind o serie de concluzii cu privire la activitatea intreprinderii:

Rec > i (2004)

In aceasta situatie se manifesta efectul de levier (good will), iar tendinta de amplificare a acestui efect inseamna de fapt o crestere a nivelului imprumuturilor. Odata cu sporirea imprumuturilorse manifesta cu intensitate tot mai puternica riscul financiar. El consta in posibila incapacitate a intreprinderii de a-si onora, din profitul obtinut, obligatiile catre imprumutator privind plata dobanzii. Manifestarea riscului financiar se datoreaza contradictiei exisistente intre marimea rentabilitatii econmice (nivel previzionat, psibil de obtinut, deci flexibil) si marimea obligatiilor privind dobanzile (nivel fix, rigid, obligatoriu de indeplinit).

In aceasa situatie in cadrul unitatii noastre ne aflam abea in anul al doilea 2003

Rec = i

In aceasta situatie, nu se manifesta efectul de levier datorita faptului ca profitul obtinut din folosirea unor imprumuturi este utilizat in totalitate pentru plata dobanzilor, deci efectul este neutru.

Rec < i (2003)

In acest caz se manifesta cea ce in practica financiara se numeste bad will efectul d maciuca cu efecte deosebit de grave care au drept consecinte decapitalizarea intreprinderii.

Deoarece rentabilitatea economica la unitate este situat sub nivelul dobanzii, orice tentativa de a pune in valoare efectul de levier s-ar solda cu reversul acestuia.

Unul din obiectivele unitatii consta in sporirea rentabilitatii, ceea ce presupune o crestere maxim posibila la un moment dat a profitului raportata la resursele alocate. Crsterea rentabilitatii este legata nemijlocit de asigurarea unei folosiri eficiente a tuturor resurselor economice si de creare a conditiilor in vederea obtineriii unor produse de calitate superioara si nivel tehnic ridicat.

Nivelul si dinamica ratei rentabilitatii sunt influentate de:

Productivitatea muncii;

Costurile de productie;

Volumul si structura productiei;

Nivelul preturilor de vanzare;

Viteza de rotatiea capitalului.

Deoarece rantabilitatea economica inregistreaza valori sub nivelurile ratelor dobanzii orce tentativa de a pune in valoare efectul de levier se va solda cu reversul acestuea, respectiv cu efectul de bad will.