BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA
PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL ( 1914 - 1918 )
Activitatea bancară în perioada primului război mondial, s-a integrat în momentul de maximă încordare po 21321g618v litică, economică si socială a poporului român, însotită de suferinte, sacrificii de vieti omenesti si distrugeri de valori materiale.
În timp ce băncile românesti, în
frunte cu Banca Natională a României, au fost prezente pentru solutionarea
problemelor financiare deosebit de grave prin care a trecut
'' Banca Natională a României, cu toate că de la finantarea nevoilor statului, începând din 1914, sub imperiul economiei de război, aproape întreaga activitate ti-a îndreptat-o spre satisfacerea nevoilor bănesti ale statului. Astfel, urmare a conventiilor din 11 septembrie si 20 septembrie 1914, s-au acordat statului două împrumuturi, pe gaj de bonuri de tezaur, de câte 100milioane lei fiecare, cu dobândă de 4% si, respectiv 3%.
Prin conventiile din 15 aprilie si 19 decembrie 1915, s-au acordat alte două împrumuturi de câte 100 milioane lei, cu dobândă de 3,5% si, respectiv 2,5%. Primele două împrumuturi s-au prelungit pe încă doi ani, reducându-li.se dobânda la 3%.
Pentru acoperirea emisiunilor, determinate de împrumuturile acordate, Guvernul a stabilit ca Banca Natională să perceapă taxe de export în aur, care să revină băncii.
La sugestia băncii, în aprilie 1916, Guvernul a lansat un împrumut national care a avut succes si astfel, cu suma realizată, s-a redus datoria statului la Banca Natională, încât, în iunie 1916, aceasta însuma numai 147,8 milioane lei.
După intrarea în război a României, Banca Natională a acordat noi împrumuturi statului. Astfel, la 21 octombrie 1916, a acordat un împrumut de 300 milioane lei, cu o dobândă de 2,5%, care a fost extinsă si la împrumuturile anterioare, statul obligându-se a vărsa, la Londra, valorile de acoperire, obligatie ce nu s-a respectat din cauza împrejurărilor.''
'' În conditiile grele ale războiului, după mutarea întregii activităti a Băncii Nationale la Iasi, în baza garantiilor si întelegerilor dintre Guvernul României si Rusiei Imperiale, tezaurul Bancii Nationale a fost transportat la Moscova si încredintat spre păstrare, Guvernului Rusiei Imperiale. După verificarea minutioasă a întregului tezaur, efectuată între 9 ianuarie 1917 si 4 februarie 1917, în fată delegatilor români si rusi, prin protocolul încheiat la 16 februarie 1917, s-a constatat depunerea a 1738 de lăzi continând stocul metalic al Băncii Nationale a României în valoare de 314.580.456 lei si 84 bani, precum si a două lăzi în valoare de 7 milioane lei, în total 321.580.456,80 lei.''
'' Si în noile conditii, la 12 aprilie 1917, Banca Natională a acordat un împrumut de 300 milioane lei, statul obligându-se să depună la Londra, pentru acoperirea emisiunii, rente engleze de 5 milioane lire sterline si a fost de caord ca Banca să suspende plata biletelor sale în monedă convertibilă.
La 20 decembrie 1917, un nou împrumut de 300 milioane lei, în conditii identice cu cel din 12 aprilie 1917.
La 3 august 1917, Banca Natională a României a depus la Moscova si valorile si efectele primite spre păstrare, în valoare de 1.594.836.721,09 lei.
La 11 mai 1918, Banca Natională a acordat ultimul împrumut din perioada de război, de 300.000.000 de lei, cu o dobândă de 1%, statul obligându-se să furnizeze Băncii devize în valoare de 100 milioane lei.
La sfârsitul anului 1918, emisiunea Băncii nu mai avea la bază operatiuni economice decât în proportie de 4,5%, grosul fiind avansuri acordate statului.
În bilantul pe 1918, datoria statului, contractată în timpul ostilitătilor, figura cu 1.596,1 milioane lei.''
|
