BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA
PRIMULUI RÃZBOI MONDIAL ( 1914 - 1918 )
Activitatea bancarã în perioada primului rãzboi mondial, s-a integrat în momentul de maximã încordare politicã, economicã si socialã a poporului 21521x2311v român, însotitã de suferinte, sacrificii de vieti omenesti si distrugeri de valori materiale.
În timp ce bãncile românesti, în
frunte cu Banca Nationalã a României, au fost prezente pentru solutionarea
problemelor financiare deosebit de grave prin care a trecut
'' Banca Nationalã a României, cu toate cã de la finantarea nevoilor statului, începând din 1914, sub imperiul economiei de rãzboi, aproape întreaga activitate ti-a îndreptat-o spre satisfacerea nevoilor bãnesti ale statului. Astfel, urmare a conventiilor din 11 septembrie si 20 septembrie 1914, s-au acordat statului douã împrumuturi, pe gaj de bonuri de tezaur, de câte 100milioane lei fiecare, cu dobândã de 4% si, respectiv 3%.
Prin conventiile din 15 aprilie si 19 decembrie 1915, s-au acordat alte douã împrumuturi de câte 100 milioane lei, cu dobândã de 3,5% si, respectiv 2,5%. Primele douã împrumuturi s-au prelungit pe încã doi ani, reducându-li.se dobânda la 3%.
Pentru acoperirea emisiunilor, determinate de împrumuturile acordate, Guvernul a stabilit ca Banca Nationalã sã perceapã taxe de export în aur, care sã revinã bãncii.
La sugestia bãncii, în aprilie 1916, Guvernul a lansat un împrumut national care a avut succes si astfel, cu suma realizatã, s-a redus datoria statului la Banca Nationalã, încât, în iunie 1916, aceasta însuma numai 147,8 milioane lei.
Dupã intrarea în rãzboi a României, Banca Nationalã a acordat noi împrumuturi statului. Astfel, la 21 octombrie 1916, a acordat un împrumut de 300 milioane lei, cu o dobândã de 2,5%, care a fost extinsã si la împrumuturile anterioare, statul obligându-se a vãrsa, la Londra, valorile de acoperire, obligatie ce nu s-a respectat din cauza împrejurãrilor.''
'' În conditiile grele ale rãzboiului, dupã mutarea întregii activitãti a Bãncii Nationale la Iasi, în baza garantiilor si întelegerilor dintre Guvernul României si Rusiei Imperiale, tezaurul Bancii Nationale a fost transportat la Moscova si încredintat spre pãstrare, Guvernului Rusiei Imperiale. Dupã verificarea minutioasã a întregului tezaur, efectuatã între 9 ianuarie 1917 si 4 februarie 1917, în fatã delegatilor români si rusi, prin protocolul încheiat la 16 februarie 1917, s-a constatat depunerea a 1738 de lãzi continând stocul metalic al Bãncii Nationale a României în valoare de 314.580.456 lei si 84 bani, precum si a douã lãzi în valoare de 7 milioane lei, în total 321.580.456,80 lei.''
'' Si în noile conditii, la 12 aprilie 1917, Banca Nationalã a acordat un împrumut de 300 milioane lei, statul obligându-se sã depunã la Londra, pentru acoperirea emisiunii, rente engleze de 5 milioane lire sterline si a fost de caord ca Banca sã suspende plata biletelor sale în monedã convertibilã.
La 20 decembrie 1917, un nou împrumut de 300 milioane lei, în conditii identice cu cel din 12 aprilie 1917.
La 3 august 1917, Banca Nationalã a României a depus la Moscova si valorile si efectele primite spre pãstrare, în valoare de 1.594.836.721,09 lei.
La 11 mai 1918, Banca Nationalã a acordat ultimul împrumut din perioada de rãzboi, de 300.000.000 de lei, cu o dobândã de 1%, statul obligându-se sã furnizeze Bãncii devize în valoare de 100 milioane lei.
La sfârsitul anului 1918, emisiunea Bãncii nu mai avea la bazã operatiuni economice decât în proportie de 4,5%, grosul fiind avansuri acordate statului.
În bilantul pe 1918, datoria statului, contractatã în timpul ostilitãtilor, figura cu 1.596,1 milioane lei.''
|
