BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI ÎN PREAJMA INTRÃRII ROMÂNIEI ÎN CEL DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL
Dupã 1938, bãncile au fost folosite ca instrumente de acumulare a fondurilor pentru înarmare si aservire intereselo 828j97i r hitlerismului invadator.
În economie, se remarcã o încetinire a activitãtii, reflex al economiei mondiale din cauza înarmãrilor care s-a concretizat în bugetul României prin sporirea cheltuielilor pentru armatã si, ca o consecintã, o sporire a fiscalitãtii, prin accentuarea cresterii impozitelor directe: impunerea proprietãtilor clãdite, sporirea impozitelor pe salarii mai mari si majorarea unor taxe.
" Spre deosebire de primul rãzboi mondial când Banca Nationalã a acordat avansuri direct statului, finantarea apãrãrii nationale s-a fãcut prin rescontarea portofoliului industriei de armament si acordarea de avansuri pe bonuri de tezaur furnizorilor statului.
Într-o mãsurã mai redusã s-a finantat apãrarea nationalã prin produsul noii reevaluãri a stocului de aur al Bãncii Nationale. Reevaluarea stocului s-a fãcut pentru a se corela pretul real cu cel plãtit de bancã producãtorilor. Noul pret era format din pretul de stabilizare plus prima de 38%, plus o primã suplimentarã de 50% care, însumate, dãdeau noul pret oficial de 229.999.00 kg / aur fin.
Prin decretul lege din 31 martie 1941, primele, totalizând 107%, au fost reduse la 90% peste pretul de stabilizare al aurului, ca atare, s-a fãcut o nouã reevaluare a stocurilor de aur la noul pret de 211.111.10 lei kg de aur fin, diferenta pânã la pretul anterior constituind o datorie a statului fatã de bancã.
În aceastã perioadã grea, banca Nationalã a intervenit pentru mentinerea cursului leului în perioada de negociabilitate a devizelor, cãutând sã-si sporeascã stocul de aur, dând prime pentru cresterea productiei si cumpãrând aur aur si din straãinãtate. De la 1 septembrie 1939, controlul comertului cu devize a fost trecut în sarcina Ministerului Economiei Nationale."
În toatã perioada pregãtirii si desfãsurãrii razboiului, alaturi de Wermacht, bancile, în frunte cu Banca Nationala au finantat atât necesitatile economiei, dar mai ales necesitatile provocate de ducerea operatiunilor militare, ceea ce s-a soldat cu inflatia si devalorizarea leului. Meritul Bancii Nationale, asa cum s-a aratat, a fost ca s-a preocupat sa desfasoare o activitate bancara sãnãtoasã si, în acelasi timp, s-a luptat pe toate cãile sã înlãture actiunile de subjugare a economiei de cãtre monopolurile germane.
Evenimentele de dupã 23 august 1944 au transformat treptat statul într-un instrument al unui singur partid, iar bãncile si-au pierdut independenta operatiunilor, reducându-se la un numãr minim, ca organe ale statului de centralizare maximã a resurselor si de plasare a acestora în obiective care au agravat problemele economice, sociale si nationale ale României.
|
