Datorita monopolizarii dreptului de emisiune monetara, de-a lungul timpului, banca centrala s-a transformat într-o institutie de supraveghere, control si sustinere a sistemului bancar în ansamblul sau, dobândind de aceea denumirea de "bancherul celorlalte banci" sau "banca a bancilor".
Sarcina principala a bancii centrale este de a reglementa si influenta comportamentul economic al celorlalte banci, conform obiectivelor politicii economice, prin utilizarea unor instrumente specifice (vânzari cumparari de titluri si devize) si prin masuri de control selectiv al creditelor. Prin aceste instrumente, banca centrala supravegheaza lichiditatea bancilor si actioneaza ca un creditor în ultima instanta pentru acestea, refinantându-le. De asemeni, asigura o serie de servicii comune pentru profesiunea bancara (centralizarea incidentelor de plata, compensarile interbancare s.a.) si are calitatea de bancher si casier al statului.
Statutul legal al BNR este reglementat de Legea nr. 101/1998 privind Statutul BNR. Legea nr. 101/1998 art. 1 si Legea bancara, art. 3 lit. a, prevad ca BNR este banca centrala a statului român, având personalitate juridica. BNR are sediul central la Bucuresti si poate avea sucursale si agentii în capitala si în alte localitati din tara, având statutul unei autoritati administrative autonome de specialitate, fiind independenta fata de executiv si desfasurându-si activitatea sub supravegherea Parlamentului României.
Obiectivul fundamental al BNR este stabilit în Legea privind statutul bancii, art. 2, ca fiind asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit, de plati, de autorizarea si supravegherea prudentiala bancara, în cadrul politicii generale a statului, urmarind functionarea normala a sistemului bancar si participarea la promovarea unui sistem financiar specific economiei de piata.
Principiile raporturilor interne si internationale ale BNR sunt stabilite, conform legii, în scopul atingerii obiectivelor stabilite. Pe plan intern BNR colaboreaza cu autoritatile publice centrale si locale pentru îndeplinirea obiectivelor sale. În temeiul Legii 101/1998, art. 3 alin. 2, BNR i se va solicita punctul de vedere asupra actelor normative ale autoritatilor publice, care privesc direct politica si activitatea monetara, regimul valutar si datoria publica. BNR este consultata în ceea ce priveste stabilirea conditiilor împrumuturilor sectorului public (referitor la elaborarea proiectelor bugetelor administratiei publice centrale) si elaboreaza studii si analize privind moneda, regimul valutar si operatiunile sistemului bancar si de plati.
Pe plan extern, BNR este împuternicita de catre Parlament în ceea ce priveste:
- participarea la organizatii internationale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plati;
- participarea la tratative si negocieri externe în probleme financiare, monetare, valutare, de credit si de plati si în domeniul autorizarii si supravegherii bancare, în numele statului;
- exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor care revin României în calitate de membru al FMI, inclusiv utilizarea facilitatilor acestei institutii de finantare pe termen mediu si lung pentru nevoile balantei de plati si consolidarea rezervelor internationale ale tarii;
- negocierea si încheierea acordurilor, conventiilor sau altor întelegeri privind împrumuturi pe termen scurt si alte operatiuni financiar bancare cu institutii financiare internationale, societati bancare si nebancare, cu conditia rambursarii acestora în termen de un an;
- încheierea, în nume propriu sau în numele statului, în contul si din dispozitia acestuia, de acorduri si contracte de decontare si de plati cu institutii publice sau private care îsi au sediul în strainatate.
BNR utilizeaza, conform Legii nr. 101/1998 art. 5, proceduri si instrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara, de creditare a bancilor si de control al lichiditatii prin rezerve minime obligatorii.
Operatiunile BNR pe piata monetara sunt: scontarea; dobândirea; luarea în gaj; vânzarea de creante, titluri sau alte valori asupra statului, bancilor sau altor persoane juridice; atragerea de depozite de la banci, în conditiile pe care le considera necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare. Acestea se efectueaza, potrivit art. 7 din Regulamentul nr. 1/2000 privind operatiunile de piata monetara efectuate de BNR si facilitatile de creditare si depozit acordate de acestea bancilor, pe baza urmatoarelor tipuri de tranzactii:
a) cumparari-vânzari reversibile (repo/reverse repo) de active eligibile pentru tranzactionare.
Cumpararile reversibile (repo) sunt tranzactii în cadrul carora, în scopul injectarii de lichiditate, BNR cumpara de la banci active eligibile pentru tranzactionare, cu angajamentul acestora de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara si la un pret stabilit în momentul tranzactionarii.
Vânzarile reversibile (reverse repo) sunt tranzactii reversibile în cadrul carora BNR vinde bancilor active eligibile pentru tranzactionare, angajându-se sa rascumpere activele la o data ulterioara si la un pret stabilit.
b) acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare, tranzactii reversibile în scopul injectarii de lichiditate, în cadrul carora BNR acorda credite bancilor, acestea pastrând proprietatea asupra activelor eligibile aduse în garantie;
c) vânzari-cumparari de active eligibile pentru tranzactionare cu scopul absorbtiei sau al cresterilor de lichiditate, conform carora BNR vinde/cumpara active eligibile pentru tranzactionare, care implica transferul proprietatii asupra activelor eligibile respective de la vânzator la cumparator prin mecanismul livrare contra plata;
d) emitere de certificate de depozit, în scopul absorbtiei de lichiditate;
e) swap valutar (doua tranzactii simultane, încheiate cu aceeasi contrapartida, prin care BNR cumpara la vedere valuta convertibila contra lei, în scopul cresterii lichiditatilor, si vinde la o data ulterioara aceeasi suma în valuta convertibila contra lei; respectiv vinde la vedere valuta convertibila contra lei - pentru absorbtia de lichiditate - si cumpara la o data ulterioara aceeasi suma în valuta convertibila contra lei;
f) atragere de depozite - pentru cresterea lichiditatilor - de la bancile participanti eligibili, cu scadenta prestabilita.
Criterii de eligibilitate (conform art. 2 din Regulamentul nr. 1/2000):
- în cazul bancilor, persoane juridice române, constituirea de rezerve minime obligatorii si încadrarea în prevederile reglementarilor BNR privind indicatorii de solvabilitate;
- în cazul sucursalelor bancilor din România, persoane juridice straine, constituirea de rezerve minime obligatorii si certificarea de catre autoritatea de supraveghere bancara din tara de origine a încadrarii bancii straine în prevederile reglementarilor de prudenta bancara în vigoare în tara respectiva.
Operatiunile de creditare ale BNR - conform Legii nr. 101/1998 - se realizeaza prin acordarea de credite în conditii de rambursare, garantare si dobânda, stabilite prin reglementari proprii. Legea interzice creditarea de catre BNR a societatilor bancare sub forma autorizarii descoperirii de cont.
Politica valutara a BNR. Potrivit art. 9 L. 101/1998, BNR are calitatea de agent al statului în ceea ce priveste aplicarea reglementarilor legale vizând controlul valutar la persoanele juridice carora le-a acordat autorizatie si de la care este în drept sa solicite toate informatiile si documentele necesare îndeplinirii atributiilor care îi revin, fiind împuternicita a lua masuri pentru impunerea respectarii reglementarilor sale.
În administrarea regimului valutar, BNR raspunde de:
a. emiterea reglementarilor referitoare la operatiunile cu active externe si aur, pentru protejarea monedei nationale;
b. elaborarea balantei de plati si a altor lucrari privind pozitia investitionala internationala a tarii;
c. stabilirea cursurilor de schimb, calcularea si publicarea cursurilor medii pentru evidenta statistica;
d. autorizarea si retragerea autorizatiei, supravegherea persoanelor juridice care au obtinut autorizatia de a efectua tranzactii valutare;
e. stabilirea de plafoane si alte limite pentru detinerea de active externe si operatiuni cu aur si active externe pentru persoane juridice si fizice;
f. stabilirea plafonului si a conditiilor îndatorarii externe a persoanelor juridice si fizice care intra sub incidenta regimului valutar;
g. pastrarea si administrarea rezervelor internationale ale statului.
h. elaboreaza reglementari privind monitorizarea si controlul tranzactiilor valutare pe teritoriul tarii; emite autorizatii pentru transferuri în strainatate.
Potrivit dispozitiilor art. 13 din L. 101/1998, BNR este unica institutie autorizata sa emita însemne monetare ca mijloace legale de plata pe teritoriul României, fiind singura în drept sa stabileasca valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor metalice.
BNR elaboreaza programul de emisiune astfel încât sa se asigure necesarul de numerar în stricta concordanta cu nevoile reale ale circulatiei banesti, iar suma totala a bancnotelor si monedelor aflate în circulatie - exclusiv rezerva de numerar - se evidentiaza ca pasiv în contabilitatea BNR.
Emiterea monedei se face pe baza a trei tipuri de creante: titluri publice; valute si devize; anumite tipuri de titluri private. Legea prevede ca transa de numerar în circulatie, emisa de BNR peste nivelul rezervelor internationale stabilite si mentinute conform prevederilor L. 101/1998, trebuie acoperita integral de urmatoarele active:
a. titluri de stat în portofoliul de investitii;
b. active rezultate din credite acordate bancilor si altor persoane juridice;
c. cecuri, cambii si alte titluri de credit scontate sau detinute în portofoliu.
Legea nr. 101/1998 instituie în sarcina BNR obligatia de a retrage din circulatie si a distruge bancnotele si monedele metalice uzate sau necorespunzatoare sau de a le înlocui cu altele noi, fara taxe si comisioane.
De asemeni, BNR poate hotarî - schimbarea însemnelor monetare - anularea sau retragerea din circulatie a oricaror bancnote sau monede metalice si punerea în circulatie a altor tipuri de însemne monetare. Potrivit art. 19 din L. 101/1998, la expirarea perioadei de preschimbare, însemnele monetare retrase din circulatie nu mai pot fi utilizate pentru plata obligatiilor publice sau private.
Suma totala a bancnotelor si monedelor metalice retrase din circulatie, dar nepreschimbate la momentul stabilit, se scade din totalul numerarului în circulatie, înregistrat în evidentele contabile si se înregistreaza ca venit al BNR.
Printre operatiunile bancare enumerate de art.8 din Legea nr. 58 / 1998 se gasesc emiterea si gestiunea instrumentelor de plata (instrumente care, indiferent de suportul si procedeul tehnic utilizat, permit unei persoane sa transfere fonduri; platile si decontarile; transferurile de fonduri. Este indiferent daca instrumentul de plata este unu materializat într-un anumit suport (înscris sau suport magnetic) sau nu; daca transferul de fonduri se face în beneficiul persoanei care dispune efectuarea sa ori în beneficiul unui tert; daca transferul de fonduri are loc la initiativa creditorului (ca în cazul avizului de prelevare) sau cel al debitorului (cecul, viramentul, cardul bancar).
Se afirma, în mod traditional, ca banca are rolul de casier al clientului sau. Operatiunile numite "de casierie" constau în preluarea fondurilor banesti de catre banca si distribuirea acestora, la cerere, clientilor, fie în numerar, fie în moneda scripturala.
Depunerile de numerar se fac în baza unui document numit nota (foaie) de depunere (varsamânt). Formularul contine data, denumirea bancii, sediul acesteia, contul în care se face depunerea si titularul acesteia, precum si un monetar al tipurilor de bancnote si monede depuse.
În cazul încasarilor facute pe baza de instrumente de plata în moneda scripturala, respectivul instrument este remis, de regula, bancii la care beneficiarul sumei este titular de cont, urmând ca operatiunile specifice de încasare sa se desfasoare în cadrul circuitului intrabancar sau interbancar, dupa cum platitorul are sau nu un cont bancar la banca beneficiarului.
Operatiunile de plata în numerar se efectueaza fie catre titularii conturilor bancare deschise la banca respectiva si care urmeaza sa încaseze cecuri emise de ei asupra propriului cont, fie catre persoane care încaseaza cecuri emise de clientii bancii respective.
Cele mai frecvente plati se efectueaza, însa, prin debitarea contului bancar al platitorului si creditarea contului beneficiarului platii, în cadrul aceleiasi banci, respectiv prin intermediul retelei interbancare. Transferul de moneda scripturala presupune o simpla operatie scriptica, bazata fie pe mecanismul viramentului, în executarea unui ordin de plata, fie prin remiterea de titluri de credit (cambii, bilete la ordin) sau cecuri spre încasare.
Operatiunile de încasari si plati se desfasoara, de regula, prin intermediul contului curent. Cadrul contractual al operatiunilor de încasari si plati îl constituie contractul bancar de cont curent si de disponibilitati.
În cazul în care bancile au nevoie de lichiditati, BNR le asigura refinantarea prin intermediul a trei categorii de operatiuni: rescontul; operatiunile pe piata monetara; creditele în cont.
Rescontul este modalitatea traditionala de refinantare a bancilor si consta în vânzarea, la initiativa bancii, a unor titluri de creanta pe termen scurt sau mediu, catre banca centrala, în schimbul unei sume de bani reprezentând valoarea nominala a creantei, diminuata cu o taxa de rescont stabilita anticipat.
Creditele în cont pot fi acordate bancilor astfel: sub forma liniilor de credit (limita maxima stabilita de banca centrala pentru soldul debitor al contului curent al bancii comerciale); sub forma avansurilor în cont (prin creditarea de catre banca centrala a contului bancii respective cu o anumita suma).
De lege lata, banca centrala nu poate credita bancile sub forma autorizarii descoperirii de cont. BNR poate acorda, potrivit legii, doua tipuri de credite de refinantare: creditul special (acordat în mod exceptional si garantat cu titluri acceptate de banca centrala, conditionat de prezentarea unui program de redresare financiara) si creditul lombard (overdraft) - pentru asigurarea efectelor platilor exigibile ale unei banci aflate în criza de lichiditati, prin acordarea unui credit egal cu soldul debitor înregistrat la sfârsitul zilei de contul curent al bancii respective, deschis la BNR.
BNR nu poate acorda bancilor credite pe termene ce depasesc 90 de zile, conform art. 20 din L. 101/1998. Astfel, pentru a obtine credite pe termen foarte scurt, bancile pot apela la creditul lombard (acordat overnight si cu o dobânda având, de regula, nivelul maxim al ratei dobânzii practicate în sistemul bancar), cu conditia de a avea calitatea de participanti eligibili, conform Regulamentului nr. 1/2000. Aceste credite vor fi garantate cu active eligibile constând în: titluri de stat: cambii si bilete la ordin, warante sau recipise de depozit, depozite constituite la BNR sau la alte persoane juridice agreate de aceasta.
În vederea realizarii acestor operatiuni de creditare a bancilor, BNR stabileste si face publice conditiile de creditare, nivelul maxim al ratei dobânzii si conditiile ce trebuie îndeplinite de banci pentru a solicita aceste tipuri de credite.
BNR are obligatia de a deschide câte un cont curent pentru Trezoreria statului, pentru fiecare banca si pentru fiecare sucursala a unei banci, persoana juridica straina, autorizata sa functioneze în România. Per a contrario, bancile persoane juridice straine si casele de compensatii interbancare nerezidente nu pot avea conturi curente la banca centrala a statului român.
Atributiile BNR privind sistemele de plati sunt: emite reglementari generale privind instrumentele de plata, coordoneaza si supravegheaza sistemele de plati de interes national si stabileste masurile generale pentru prevenirea si eliminarea oricarei situatii care pericliteaza buna functionare a sistemelor de plati.
Banca centrala poate asigura servicii de compensare, depozitare si plata prin intermediul conturilor deschise în evidentele sale.
Pentru prevenirea si limitarea riscurilor de plata si de credit, BNR presteaza servicii de colectare si difuzare, la cerere, contra cost, de date si informatii privind incidentele de plati si riscurile de creditare în sistemul bancar, operatiuni gestionate de Centrala Riscurilor Bancare.
Legea nr. 101/1998, art. 26, acorda BNR competenta exclusiva de autorizare a functionarii bancilor si raspunderea pentru supravegherea prudentiala a bancilor pe care le-a autorizat sa functioneze în România.
BNR este împuternicita:
- sa emita reglementari, sa ia masuri pentru impunerea respectarii acestora si sa aplice sanctiunile legale;
- sa controleze, sa verifice prin inspectii la fata locului registrele, conturile si orice alte documente ale bancilor autorizate.
BNR tine în evidentele sale contul curent al Trezoreriei statului, deschis pe numele Ministerului Finantelor si pe seama serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Finantelor, conform L. 101/1998 art. 28, raportat la art. 3 din O.G. nr. 66/1994. BNR nu percepe comisioane la decontarea operatiunilor prin contul curent general al Trezoreriei statului, dar plateste dobânzi la disponibilitatile din acest cont.
De asemeni, disponibilitatile în valuta care privesc fondurile publice ce se gestioneaza de Ministerul Finantelor se pastreaza în conturi distincte la BNR.
BNR poate actiona ca agent pe contul statului, conform art. 30 din L. 101/1998, în baza conventiilor încheiate cu Ministerul de Finante, în ceea ce priveste:
1. plasarea emisiunilor de titluri de stat;
2. exercitarea functiilor de agent de înregistrare, depozitare si transfer al titlurilor de stat;
3. plata capitalului, dobânzilor, comisioanelor si spezelor aferente;
4. executarea decontarilor în contul curent general al Trezoreriei statului;
5. alte operatiuni în conformitate cu obiectivele si responsabilitatile principale ale BNR;
6. efectuarea de plati aferente celor de mai sus prin conturi deschise în evidentele sale, inclusiv a celor aferente serviciului datoriei emitentilor si altor costuri de tranzactionare si operare.
BNR stabileste si mentine rezervele internationale, alcatuite cumulativ sau selectiv, potrivit art. 31 din L. 101/1998, din urmatoarele elemente:
a) aur detinut în tezaur în tara dau depozitat în strainatate;
b) active externe, sub forma de bancnote, monede metalice, disponibil în conturi la banci sau alte institutii financiare în strainatate, exprimate în aceste monede;
c) orice alte active de rezerva necunoscute pe plan international;
d) cambii, cecuri, bilete la ordin, obligatiuni si alte valori mobiliare, negociabile sau nu;
e) bonuri de tezaur, obligatiuni si alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne straine sau de institutii financiare interguvernamentale, negociabile sau nu.
Prin dispozitiile art. 32 din L. 101/1998, BNR este autorizata sa efectueze urmatoarele operatiuni:
a. sa tranzactioneze lingouri si monede din aur sau alte metale pretioase, valute cu bonuri de tezaur, obligatiuni si alte titluri emise sau garantate de guverne straine sau de institutii financiare interguvernametale, cu valori mobiliare emise sau garantate de banci centrale sau alte institutii;
b. sa deschida si sa mentina conturi la banci centrale si autoritati monetare, societati bancare si la alte institutii financiare internationale;
c. sa deschida si sa tina conturi si sa efectueze operatiuni de corespondent pentru institutii financiare internationale, banci centrale, societati financiare si bancare etc.
Capitalul BNR este de 100 mld lei si apartine în întregime statului, majorarea acestuia va fi efectuata prin utilizarea partiala a profitului net anual, pâna la un nivel de 5% din pasivele monetare agregate din bilantul de la sfârsitul fiecarui exercitiu financiar anual. Fondul de rezerva a BNR este 20% din profitul brut, pâna când acesta ajunge sa fie egal cu capitalul propriu, dupa care cota se reduce la 10%, iar când ajunge sa fie egal cu dublul capitalului propriu - la 5%.
Planul de conturi, bugetul de venituri si cheltuieli, contul de profit si pierderi ale BNR.
BNR are obligatia de a mentine conturi si evidente, de a întocmi rapoarte anuale care sa reflecte operatiunile si rezultatele financiare, contabilizate potrivit planului propriu de conturi, avizat de Ministerul Finantelor, pe exercitii financiare anuale (1 ianuarie - 31 decembrie).
În cazul când în bilantul BNR valoarea activelor scade sub suma angajamentelor, fondului de rezerva si a capitalului propriu, Ministerul Finantelor va transfera BNR, la cerere, titluri de stat negociabile la pretul pietei. În termen de 5 ani titlurile vor fi rascumparate prin utilizarea profiturilor nete realizate de BNR sau vor fi renegociate.
BNR este condusa de un consiliu de administratie (a carui activitate este reglementata de prevederile L. 101/1998 si de regulamentele BNR); conducerea executiva este exercitata de catre guvernator, prim-viceguvernator si doi viceguvernatori, în conditiile stabilite în regulamentul intern.
Consiliul de administratie a bancii hotaraste în principal:
a. politicile în domeniul monetar, valutar, de credit si de plati si îndeplinirea acestora;
b. masurile în domeniul autorizarii si supravegherii prudentiale a bancilor pe care le-a autorizat;
c. organizarea interna, raspunderile personalului;
d. delegarea personala a competentelor sale catre conducerea executiva - când situatiile speciale impun aceasta solutie.
Consiliul este alcatuit din 9 membri, numiti de Parlament pe o perioada de 6 ani, si cuprinde: un presedinte - guvernator al BNR, un vicepresedinte - prim-viceguvernator, sapte membri, dintre care doi sunt si viceguvernatori, iar ceilalti cinci nu sunt salariati ai BNR. De semeni, revocarea din functie a oricarui membru se face de catre Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor doua camere ale Parlamentului.
Membri Consiliului de administratie al BNR nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid politic si nu pot face parte din autoritatea judecatoreasca sau din administratia publica. De semeni, fara aprobarea expresa a Consiliului de administratie, pe timpul mandatului lor, guvernatorul sau viceguvernatorii nu pot ocupa o alta functie, remunerata sau onorifica, în societati comerciale financiare, bancare sau nebancare, cu exceptia activitatii didactice; nici un salariat al BNR nu va putea detine concomitent o alta functie, remunerata sau onorifica, la o alta societate comerciala sau la alt agent economic care urmareste obtinerea de profit.
Guvernatorul BNR dispune masuri pentru executarea dispozitiilor legale a hotarârilor Consiliului de administratie, precum si a altor reglementari privind banca centrala, putând fi, în cazul absentei sau imposibilitatii de a actiona, de prim-viceguvernator.
Guvernatorul numeste în functie personalul din aparatul central al BNR si pe directorii sucursalelor si ai agentiilor, reprezinta banca centrala în relatiile cu tertii, prezinta Parlamentului, pâna la data de 30 iunie a anului urmator, raportul anual al BNR, care cuprinde principalele evolutii economice, financiare, monetare si valutare, politica monetara în anul precedent etc.
Comisia de cenzori a BNR este formata din 5 membri, cu un presedinte, numit de Parlament, conform procedurii de numire a Consiliului de administratie. Aceasta verifica respectarea normelor legale privind evaluarea patrimoniului BNR, a întocmirii bilantului contabil, a contului de profit si pierderi, a executiei bugetului de venituri si cheltuieli s.a.
Anual, Comisia de cenzori întocmeste un raport asupra bilantului contabil, contului de profit si pierderi si asupra executiei bugetului de venituri si cheltuieli.
|
