BANCA REGLEMENTELOR INTERNAŢIONALE

Este o institutie financiara internationala creata în scopul reglementarii datoriilor din primul razboi mondial ale Germaniei fata de alte tari europene, având rolul de mandatar al tarilor beneficiare dar si pentru intensificarea cooperarii între bancile centrale din lume si alte institutii financiare internationale pentru o mai mare stabilitate a sistemului financiar si monetar international

. A fost creata în anul în urma planului "Young" care prevedea plata de compensatii de razboi din partea Germaniei.

Conceputa initial pentru a facilita recuperarea acestor datorii de razboi, foarte rapid însa banca si-a concentr 727b19h at activitatea asupra cooperarii între bancile centrale.

actioneaza ca un adevarat forum de promovare si facilitare a proceselor decizionale la nivelul bancilor centrale, ca finantator al bancilor centrale atunci când acestea se confrunta cu crize grave, centru important de cercetare în domeniul economic si financiar

are sediul la Basel (Elvetia) si este cel mai vechi institut financiar din lume, care continua sa joace un rol important în promovarea cooperarii la nivelul bancilor centrale

membrii fondatori au fost bancile centrale din Belgia, Franta, Germania, Italia, Anglia si un grup de banci americane

în prezent sunt membre ale BRI 55 de banci centrale din diferite tari ale lumii: Algeria, Argentina, Australia, Austria, Belgia, Bosnia-Herzegovina, Brazilia, Bulgaria, Canada, Chile, China, Croatia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Ungaria, Islanda, India, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Koreea, Letonia, Lituania, Macedonia, Malaysia, Mexic, Olanda, Noua Zeelanda, Norvegia, Philippine, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Arabia Saudita, Singapore, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Elvetia, Thailanda, Turcia, Marea Britanie, SUA si Banca Centrala Europeana

Organismele de conducere ale BRI sunt: 

Adunarea generala - câte un reprezentant din fiecare tara; puterea de vot este proportionala cu numarul de actiuni detinute de fiecare banca centrala; la întâlnirea anuala se analizeaza deciziile principale adoptate de bancile centrale membre, distributia profitului, se supune aprobarii bugetul bancii etc.

Consiliul director - are 17 membri, dintre care 6 directori din oficiu (guvernatorii bancilor centrale din Belgia, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie si SUA); se întruneste de cel putin 6 ori pe an; primeste rapoarte de la Consiliul de administratie privind operatiunile administrative si financiare

Consiliul de administratie - are în structura sa 3 departamente: Secretariatul general, Departamentul economic si monetar, Departamentul bancar

Guvernatorii bancilor centrale din G10 (Belgia, Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia Olanda, Suedia Elvetia Marea Britanie si SUA au creat o serie de Comitete permanente pentru a studia o serie de probleme si a elabora o serie de practici privind functionarea si arhitectura pietelor financiare internationale:

Comitetul de piata

Comitetul sistemului financiar global

Comitetul de la Basel privind supravegherea bancara

Comitetul privind sistemele de plati si decontari

Capitalul BRI:

poate fi majorat sau redus la propunerea Consiliului de administratie

bancile centrale ale tarilor fondatoare sau din orice alt centru financiar au dreptul sa subscrie sau sa-si asigure subscrierea în sume egale

a fost de 1,5 miliarde franci aur (1 franc aur = 0,29 grame aur fin), împartit în 600.000 actiuni cu o valoare nominala egala (2.500 franci aur pe actiune)

începând din 01.04.2003 moneda de raportare a BRI este DST, care înlocuieste francul aur; din acest moment, capitalul BRI a fost evaluat la 3 miliarde DST, împartit în 600.000 actiuni având fiecare o valoare nominala de 5.000 DST

În prezent, activitatea BRI cuprinde:

operatiuni bancare obisnuite, izvorâte din primiri si constituiri de depozite în valute, aur, acorduri de credite, cumparari si vânzari de active financiare în nume propriu sau al membrilor actionari;

actioneaza ca banca mandatara în mobilizarea creditelor guvernamentale internationale, efectuând în aceasta calitate operatiuni si tranzactii pentru OCDE si FMI; din 1973 pâna în 1995 a actionat ca agent al FECOM;

promovarea cooperarii monetar-financiare între bancile centrale prin organizarea de întâlniri ale expertilor pe diferite probleme, elaborarea de studii si rapoarte de analiza si informare etc.

BRI efectueaza urmatoarele operatiuni: 

cumpara sau vinde aur pentru contul sau sau pentru bancile centrale;

accepta pastrarea aurului pentru contul bancilor centrale;

acorda împrumuturi bancilor centrale contra garantiilor în aur, a scrisorilor de schimb si a efectelor negociabile cu scadenta redusa;

cumpara si vinde cambii, cecuri si alte efecte cu scadenta mica;

cumpara si vinde valute si titluri negociabile pentru propriul cont sau cel al bancilor centrale;

deschide conturi curente sau conturi la termen bancilor centrale;

primeste si pastreaza sume de la bancile centrale în conturi curente sau de depozit;

actioneaza în calitate de agent sau corespondent al oricarei banci centrale;

încheie acorduri pe baza carora actioneaza în calitate de mandatar sau agent în domeniul reglementarilor internationale.

Detineri de aur

aur detinut la bancile centrale: 5.463,9 milioane DST; depozite la termen în aur: 3.609,9 milioane DST

Active bancare si de investitii

certificate de trezorerie: 30.240,7 milioane DST

active cumparate în cadrul acordurilor repo: 20.609,7 milioane DST

depozite la termen: 65.515 milioane DST

alte active: 25.946 milioane DST

Instrumente financiare derivate (contracte la termen, contracte futures, operatiuni de swap valutar, optiuni): 199.455,5 milioane DST

Depozite curente ale bancilor centrale: 133.152,5 milioane DST

BRI mentine o structura optima a capitalului

capital social: 683,9 milioane DST

rezerve statutare: 8230,8 milioane DST

capital de rang 1: 8062,1 milioane DST

cont de profit si pierdere: 536,1 milioane DST

alte conturi: 1011,8 milioane DST

BRI aduce o contributie recunoscuta la nivel international în diferite domenii:

garantarea si asigurarea creditelor;

controlul miscarilor de capital;

evolutia europietei;

supravegherea bancilor comerciale de catre bancile centrale.

Începând din anul 1974, sub auspiciile BRI au fost convenite o serie de acorduri (Acordurile de la Basel) prin care au fost stabilite standardele de supraveghere bancara si de dimensionare adecvata a capitalului bancilor comerciale: Concordatul de la Basel - 1974, 1975, 1983; Acordul de la Basel - 1988, 1990, 1992, 1996, 2006.

Acordul de al Basel (1988 si modificarile ulterioare) privind standardele de capital a prevazut urmatoarele elemente

definirea capitalului:

capital de baza: capital social, rezerve obligatorii

capital suplimentar (max. 100% din capitalul de baza): rezerve din reevaluari, alte rezerve, provizioane generale, împrumuturi pe termen lung

stabilirea ponderilor de risc: 0% - risc nul (rezerve, titluri de stat); 20% - risc minim (depozite interbancare, obligatiuni guvernamentale); 50% - risc mediu (obligatiuni municipale, credite ipotecare); 100% - risc mare (titluri de valoare, credite)

indicatorul de adecvare a capitalului: raportul minim care trebuie sa fie mentinut între capitalul bancii si suma activelor ponderate în baza gradului de risc

capital de baza + capital suplimentar raportate la active ponderate cu gradul de risc sa fie cel putin 8%

capital de baza raportat la active ponderate cu gradul de risc sa fie cel putin 4%

Noul Acord de la Basel  (Basel II - iunie 2004) se bazeaza pe trei piloni:

• cerinte minime de fonduri proprii: rata de adecvare a capitalului minim 8%; active ponderate în functie de:

riscul de credit

riscul de piata

riscul operational

• control individualizat: accentuarea rolului autoritatii de supraveghere; implementarea unor mecanisme de interventie timpurie a bancii centrale
• disciplina de piata: cerinte de raportare mai detaliate catre banca centrala si catre public (structura actionariatului, expunerile la risc, adecvarea capitalului la profilul de risc)