Banca Centrala Europeana
Noua Banca Centrala Europeana va fi cea mai interesanta banca centrala din întreaga lume. E.C.B. va avea o misiune foarte grea de îndeplinit prin a face fata formidabilei reputatii pe care o are "vecina" sa din Frankfurt: The German Bundesbank.
Începând din Ianuarie 1999, The Bundesbank si alte banci centrale nationale, vor deveni simpli agenti ai E.C.B. Ea va lua deciziile / va stabili politi 131f524b ca ( bancara ) iar bancile centrale nationale o vor implementa. Împreuna, E.C.B. si bancile centrale nationale vor forma asa-numitul Sistem European al Bancilor Centrale. E.C.B., având sediul / fiind situata în ( incinta ) Frankfurt Eurotower, este alcatuita din doua corpuri cheie. Departamentul executiv, compus din presedinte, un vice-presedinte si alti patru membri, va conduce politica stabilind / publicând instructiuni pentru bancile centrale nationale. Politica în sine va fi luata / stabilita / determinata de consiliul de guvernare, alcatuit din departamentul executiv si cei 11 guvernatori ai bancilor centrale euroene ale urmatoarelor eurostate : Luxemburg, Finlanda, Irlanda, Portugalia, Olanda, Austria, Belgia, Spania, Italia, Franta si Germania.
Obiectivul numarul unu al Bancii Centrale Europene este stipulat în tratatul de la Maastricht: stabilitatea preturilor. Pentru realizarea acestui scop consiliul director va lua decizii asupra ratelor dobânzilor prin vot majoritar - exact ca în cazul Bancii ( Nationale a ) Germaniei ( Bundesbank ) sau în cazul America's Federal Reserve. În cazul unei egalitati a numarului de voturi, presedintele Bancii Centrale Europene va avea votul decisiv.
Banca Centrala Europeana a deliberat luni întregi pe marginea criteriului ce va fi folosit în stabilirea ratelor dobânzilor. Banca Nationala a Germaniei, a fost în favoarea creerii unei rezerve monetare, cu scopul de a schimba ratele dobânzii pentru a mentine cresterea monetara între anumite limite (procente ). Cei mai liberali dintre economisti au militat pentru o politica inflationista, ca în cazul Bancii Angliei - printre altele.
Rezerva monetara este folositoare ca politica monetara doar daca exista o legatura stabila între bani si inflatie. Aceasta a fost greu de garantat chiar si în majoritatea economiilor nationale din zona europeana. Introducerea monedei unice si creearea unei piete financiare integrate va schimba atât definitia rezervei monetare cât si legatura sa cu inflatia. Banca Centrala Europeana are înca o sarcina foarte grea în a încerca sa adopte / în adoptarea unor masuri eficiente în zona europeana cu privire la inflatie si bani. Interpretarea acestor numere va fi înca si mai grea.
Recunoscând aceasta, Banca Centrala Europeana a recurs la un compromis adoptând nu una, ci doua politici: o tinta monetara - mai precis "o valoare de referinta" si o tinta inflationista de 2% sau mai putin. Pentru a monitoriza evolutia în privinta tintei inflationiste, Banca Centrala Europeana va folosi un "amestec" de indicatori economici incluzând previziunea inflatiei. Fiind date îngrijorarile în privinta veridicitatii datelor, aceasta flexibilitate poate avea sens; dar poate de asemenea cauza confuzie pe pie'ele financiare.
Principalul instrument financiar al B[ncii Centrale Europene va fi o rata de recumparare ( rascumparare ). Banca Centrala Europeana va cere Bancilor Centrale Nationale sa realizeze operatii deschise pe piata pentru a mentine ratele dobânzii între valorile dorite. Cele mai joase rate vor fi cele la care bancile pot împrumuta bani "peste noapte".
În afara acestora si la insistentele Bancii Germane Banca Centrala Europeana va impune o cerinta minima asupra rezervelor / existenta unei rezerve minime. Bancile trebuie sa depuna la Banca Centrala un echivalent a 2 % din totalul împrumuturilor în curs. Banca Centrala a Germaniei crede ca cerintele asupra existentei rezervei minime dau Bancii Centrale un control mai strâns asupra împrumuturilor bancare si ajuta sa egalizeze ratele dobânzii pe piata monetara. Dar spre deosebire de banca germaniei, Banca Centrala Europeana va plati cel putin o anumita rata a dobânzii pentru aceste depozite bancare.
|
