Introducere
Slovenia este o tara tânara. si-a început existenta ca stat independent în 1991 dupa un scurt razboi împotriva armatei iugoslave. În scurta sa istorie ca stat independent, Slovenia a cunoscut o uimitoare dezvoltare. si-a dezvoltat institutiile din sectorul public aproape, incluzând aici constitutia, principalele organisme legislative si procesele de munca ale principalelor organe ale statului. În acelasi timp, si-a privatizat aproape în totalitate sectorul manufacturii, sectorul financiar si sectorul retail. Acest proces de privatizare s-a realizat cu succes, determinând intrarea Sloveniei în Uniunea Europeana la data de 1 Mai 2004.
Slovenia este o tara relativ mica. Ea are aproximativ 2 milioane de locuitori si , astfel, face parte, împreuna cu Cipru, Estonia, Malta si Luxemburg, din tarile Uniunii Europene care au mai putin de 2 milioane de locuitori. Data fiind marimea ei si absen# 858h76i 5;a oricarui nivel de intermediere a guvernului între statul central si municipalitati, sectorul public al Sloveniei este realtiv mare. Cheltuielile generale ale guvernului (incluzând guvernul sub-national) au fost de 42,9% din PIB în anul 2003, dar cheltuielile guvernului sub-national au fost doar de 5,0% din PIB.
Cheltuielile publice în Slovenia sunt sub control. Datorita procedurii bugetare bine formulata, deficiturile au înregistrat niveluri scazute, chiar în ultimii ani ai unei relative cresteri economice din anul 2000. Acest lucru are trebui luat în considerare, desi acea crestere a fost mentinut relativ la un nivel înalt în majoritatea tarilor acceptate în Uniunea Europeana. Cresterea econimica totala reala în Slovenia a fost aproape de nivelul mediu din Uniune Europeana în aceasta perioada. Având în vedere aceste circumstante, deficitul a fost mentinut la un nivel prudent. Tot datorita acestor circumstante, datoriile guvernamentale se afla la un nivel mai mult sau mai putin stabil din 1996. În 2003, nivelul deficitului bugetar era de 26% din PIB.
Formularea bugetului
În acelasi timp, ar trebui mentionat pentru început, ca sistemul bugetar din Slovenia are doua trasaturi importante, care o diferentiaza de majoritatea tarilor din OECD:
în primul rând, în contrast cu toate tarile membre OECD, Slovenia realizeaza bugete pentru doi ani consecutivi;
în al doilea rând, bugetul Sloveniei are o stuctura bine detaliata, dar îsi mentine înca flexibilitatea în timpul executiei directe a unui plan legislativ unic, numit "Legea Executiei Bugetului".
Articolul 13, paragraful 1 din Legea Finantelor Publice a Republicii Slovenia stipuleaza faptul ca bugetul trebuie sa contina toate veniturile si cheltuielile ce sunt înregistrate. Paragraful 2 al aceluiasi articol specifica faptul ca, daca bugetul conform articolului precedent este acceptat, ar trebui ca nu mai tarziu de 1 Octombrie al anului viitor sa înainteze o propunere având în vedere schimbarile bugetare, ce sunt necesare în urma unor modificari semnificative privind asumarile ce vizeaza dezvoltarea economica sau vina politicii economice si politicii financiare publice. Aceasta procedura revine formarii anuale a bugetului pentru doi ani consecutivi. Acesta nu înseamna ca Slovenia realizeaza un buget bianual la fiecare doi ani . Mai degraba, realizeaza doua bugete anuale în fiecare an. Aceasta modalitate de formare a bugetului nu se întâlneste în spatiul OECD. Autoritatile din Slovenia vad acest lucru ca pe unul dintre principalele avantaje ce contribuie la disciplina bugetara. Astfel, procedeul bugetului pe doi ani în Slovenia este rezultatul unui compromis unic între scopul de a se realiza în conditii optime procesul bugetar si necesitatea de a mentine flexibilitatea în fata circumstantelor macroeconomice si a noilor dezvoltari.
În ceea ce priveste a doua trasatura, structura bugetului din Slovenia este complex. În conformitate cu Legea Finantelor Publice, bugetul cuprinde o parte generala, o parte speciala si o parte de dezvoltare a programelor. Partea generala se aplica atât pentru utilizatorii directi ai bugetului, cât si pentru utilizatorii indirecti ai bugetului, si contine sumele macrobugetare ale guvernului central: venituri, cheltuieli, datorii si mijloace de finantare. Utilizatorii directi ai bugetului sunt toate organizatiile finantate de catre bugetul de stat, în special ministerele cu institutiile administrative si organizatiile sale, la fel ca si organizatiile indepedente, cum ar fi Parlamentul si toate institutiile judiciare (împreuna sunt mai mult de 250 de institutii). Utilizatorii indirecti ai bugetului sunt fondurile statului, institutiile publice si agentiile finantate de guvernul central (dar care nu sunt finantate prin bugetul de stat). Partea speciala cuprinde planurile financiare ale utilizatorilor directi ai bugetului. Partea programelor de dezvoltare cuprinde cheltuielile anuale planificate pentru investitii. De asemenea, este responsabilitatea utilizatorilor de buget de a întelege ca planurile lor de dezvoltare pe termen lung sunt ajustate în concordanta cu partea programelor de dezvoltare a bugetului.
Partea speciala a bugetului consta în planuri financiare si sunt clasificate în:
spatiile cheltuielilor bugetare;
principalele programe;
subprograme;
articole bugetare;
subgrupe ale conturilor;
conturi.
Subdiviziunile primelor trei nivele sunt principalele programe utilizate. Subdiviziunea privind nivelul subgrupelor de conturi se bazeaza pe clasificatia economica (salarii, bunuri si servicii, transferuri, subventii etc.). Structura detaliata a partii speciale a bugetului face necesara furnizarea procedurilor speciale pentru a permite realocarea în timpul executiei bugetului pentru a face fata noilor dezvoltari. Regulile si restrictiile pentru aceste realocari sunt prezentate în "Legea Executiei Bugetului". Bugetul, însusi, nu este o lege, dar are un statut special si este obligatoriu.În Slovenia, procedura anuala de formulare a bugetului este prescrisa într-un decret executiv, numit " Decretul privind bazele si procedurile pentru pregatirea bugetului national propus". Acest decret prezinta printre alte lucruri: programele si procedurile necesare pentru pregatirea prevederilor economice, memorandumul bugetar, includerea în buget a planurilor financiare si a programelor de dezvoltare ale ministerelor, precum si utilizatorii indirecti ai bugetului si amendamentele sau îmbunatatirile bugetare.
În Slovenia, anul bugetar coincide cu anul calendaristic. Formularea anuala a bugetului începe cu relatarea prevederilor economice, care este planificata pentru da ta de 15 Aprilie. În conformitate cu decretul mentionat anterior, ar trebui luate în considerare datele statistice privind cresterea PIB-ului la sfârsitul ultimul trimestru al anului precedent, dar de fapt, se ia în considerare datele statistice privind primul trimestru al anului curent. Prevederile ar trebui sa includa estimari ale agregatelor macroeconomice pentru anul curent si urmatorii doi ani si, de asemenea, scenariul pentru urmatorii trei ani. Ar trebui, de asemenea, sa includa si o evaluare a principalelor riscuri pentru realizarea lor si o evaluare prudenta a posibilelor consecinte ale acestor riscuri.
Ministerul de Finante este responsabil pentru prevederile în ceea ce priveste veniturile, care sunt utilizate în buget. Ministerul de Finante are un personal format din 500 de membrii, din care 40 sunt la Departamentul de Buget. O apropiere sistematica a prevederii veniturilor a început în 2003.
Prevederile veniturilor sunt utilizate pentru a planifica memorandumul bugetar. Acest document trebuie sa fie propus la Prima Sesiune Bugetara a Guvernului, care trebuie sa înceapa pe 15 Mai. Memorandumul bugetar include totalitatea cheltuielilor nominale ale guvernului general (incluzând sanatate si asigurari sociale si guvernul subnational). Cadrul cheltuielilor inclus în memorandumul bugetar poate fii vazut ca un cadru al cheltuielilor flexibil, multianual ce a fost abordat de majoritatea tarilor din OECD. Acesta poate fi ajustat de la un an la altul având în vedere circumstantele economice si noile dezvoltari.
În " Prima sesiune bugetara a Guvernului", cabinetul discuta planul memorandumului bugetar. Separat de toate celelalte cheltuieli, memorandumul bugetar contine prioritatile nationale de dezvoltare si totalitatea distribuirilor de cheltuieli (estimari) pentru cadrul cheltuielilor bugetare si principalele programe pentru urmatorii patru ani. Acest lucru implica faptul ca, Cabinetul determina plafonarile cheltuielilor nominale si deficitul sau surplusul pentru urmatorii patru ani ca prioritati pentru perioada bugetara. Imediat dupa "Prima sesiune bugetara a Guvernului", Ministerul de Finante se întâlneste din nou cu principalele ministere în conformitate cu acordurile referitoare la estimarile ce urmeaza a fi incluse în buget. Aceste întâlniri se bazeaza pe cele 24 de cadre ale cheltuielilor bugetare si cele 95 de cadre ale principalelor programe , ce sunt diferentiate în memorandumul bugetar, la fel ca pentru totalitatea valorilor pentru utilizatorii bugetari..Aceasta este principala perioada a negocierilor bugetare.
" A doua sesiune bugetara a Guvernului" trebuie sa înceapa pe 15 Iunie. La aceasta sesiune, cabinetul decide distribuirea cheltuielilor de catre utilizatorii bugetari si principalele programe. Cabinetul trebuie sa ia decizii în vederea prioritatilor de dezvoltare stabilite la "Prima sesiune bugetara". Mai mult decât atât, cabinetul trebuie sa respecte cadrul tuturor cheltuielilor stabilite la "Prima sesiune bugetara", iar aceasta, ca o regula generala pentru o crestere a cheltuielilor pentru un program principal specific, înregistreaza o reducere a cheltuielilor în alte programe principale. Dupa " A doua sesiune bugetara a Guvernului", Ministerul de Finante va emite o prescriere circulara a procedurilor si a datelor pentru pregatirea bugetului. Aceasta include estimarile facute de utilizatorii bugetari, spatiul cheltuielilor bugetare si principalele programe si instructiuni pentru pregatirea planurilor financiare si a planurilor programelor de dezvoltare a utilizatorilor bugetari.
Explicatiile planurilor financiare trebuie sa includa:
un rezumat al obiectivelor pe termen lung ale principalelor programe si subprograme pentru fiecare categorie de cheltuieli;
o revizuire a proiectelor, activitatilor si proiectelor de investitii utilizate pentru obiectivele pe termen lung;
indicatori fizici, financiari si descriptivi utilizati pentru a determina în ce masura sunt realizate obiectivele;
un raport al rezultatelor obtinute în prima parte a a anului bugetar curent.
Guvernul trebuie sa realizeze memorandumul bugetar si bugetul propus înainte de 30 Septembrie.
Astfel, Procedura bugetului din Slovenia prezinta o serie de posibilitati de a realoca cheltuielile în timpul implementarii bugetului si de a devia de la buget prin aprobarea de catre legislatura. În perioada 2004-2005, realocarile pot fi decise de catre utilizatorii bugetului, de cabinet sau de Ministerul de Finante. O forma speciala a realocarii consta în transferurile de alocari în anul bugetar viitor.
În concluzie, structura detaliata a contului bugetar din Slovenia face ca realocarea în timpul executiei bugetului sa fie inevitabila. Legea Executiei Bugetului anuala realizeaza anumite posibile realocari fara a apela la o legislatie bugetara suplimentara. În acelasi timp, structura sectorului public din Slovenia este oarecum complicat. Acest sector implica anumite circumstante din trecut, iar cele din prezent nu se bazeaza pe principii clare.
Cu alte cuvinte, autoritatile din Slovenia trebuie sa acorde mai mare importanta prioritatilor de dezvoltare a unui transparent si consolidat sistem de informati în sectorul public.
|
