Bugetul public
3.1 Continutul si caracteristicile bugetului de stat
Bugetul de stat este una dintre categoriile fundamentale ale finantelor la definirea careia concura o abordare juridica o abordare juridica si una economica.
Sub aspect juridic bugetul de stat:
reprez. un act prin care se prevad si se aproba prin lege veniturile si cheltuielile.
este un act de autorizare prin care puterea executiva este imputernicita de puterea legilativa sa cheltuiasca si sa perceapa venituri in acord cu prevedirele legale.
Este un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestor resurse.
Este un act anual anul bugetar ca perioada de exercitiu financ. este cel mai potrivit interval pe care se pot efectua programarea/previziunea si se poate urmari executia veniturilor si cheltuielilor.
Sub aspect economic bugetul de stat:
exprima relatiile economice in forma baneasca, care apar in procesul repartitiei produsului intern brut (PIB), in concordanta cu obiectivele de politica economica, sociala si financ. ale fiecarei perioade, aceste relatii manifesandu-se in dublu sens:
pe de o parte, ca relatii prin intermediul caroara se mobilizeaza resursele baneste la dispozitia statului
pe de alta parte ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse sub forma de cheltuieli
este un plan financ. la nivel macroeconomic
este conceput ca un ansamblu de conturi nationale, care reflecta pt. anul in curs, precum si pt. anul urm.(ca baza de calcul) totalitatea previziunilor asupra tuturor agentilor economici din tara noastra.
D.p.d.v. al organizarii bugetare publice, se remarca anumite particularitati/deosebiri si in special in statele cu organizare federala fata de cele cu structura unitara, astfel:
1. in statele cu struct. unitara(RO, Franta, Italia, Suedia,) organizarea bugetara de interes public cuprindea initial numai bugetul de stat si bugetele locale. Ulterior, acestora li s-au adaugat:
-bugetele anexe celui de stat,
-bugetele extraordinare sau fondurile banesti speciale,
-alte fonduri banesti alaturate bugetului de stat.
2. in statele cu struct federala( cum sunt Germania, Austria, Elvetia, Brazilia, SUA,) organizarea bugetara este influentata de struct. federativa, care cuprinde, dupa caz, statele, lanurile, cantoanele,etc, organizarea bugetara federativa este mai complexa si cuprinde:
bugetul federal
bugetele statelor, lanurilor, sau altor struct. componente ale federatiei
bugetele locole a unitatilor administrativ - teritoriale din fiecare dintre statele, lanurile, etc.
Deasemenea, in statele federative desi au o organizare asemanatoare cuprinsul cheltuielilor si veniturilor, relatiile dintre bugetul federal si celelalte bugete componente, procedura aprobarii bugetelor anuale sunt reglementate diferit.
In RO, legea finantelor publice a instituit organizarea bugetara aplicata prin bugetul public national statuat de constitutia tarii din anul 1991.
Conform articolului 137 din constitutia RO, bugetul national public este alc. din:
Bugetul de stat
Bugetele locale
Bugetul asigurarilor sociale de stat
Varianta romaneasca are un caracter cu anumita forma de originalitate prin faptul ca bugetul public national cuprinde pe langa bugetul de stat si bugetele locale si bugetele asigurarilor sociale de stat, acesta din urma fiind ca si bugetul statului autonom.
Potrivit legii, gestionarea resurselor financ. publice se realizeaza printr-un sistem unitar de bugete, care cuprinde:
bugetul de stat
bugetele locale
bugetul asigurarilor sociale de stat
bugetele fondurilor speciale
bugetul trezoreriei statului
bugetele altor institutii cu caracter autonom
Acest sistem unitar si corelat de fonduri formeaza bugetul public consolidat, care evidentiaza fluxurile financ. publice de formare a veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pe destinatii in conformitate cu nevoia sociala si cu obiectivele de politica financ. ale anului la care se refera.
Principiile bugetare
Stabilirea drepturilor in ce priveste instituirea impozitelor si taxelor, a destinatiilor veniturilor publice au constituit preocupari de prim rang deosebit de bine gandite, redactate si aplicate inca din perioada imperiului roman. Aceleasi preocupari au framantat si organizarile statale ulterioare aflata in ascensiune in Europa de Vest. Undeva in sec. al XVIII s-a trecut la organizarea "gospodariei financiare" a statului, dupa anumite reguli si la supunerea aprobarii exercitiului acesteia controlului parlamentar. Avand in vedere formulele lui Adam Smith, acesete reguli au fost incluse si in legile cu aplicativitate in domeniul finantelor publice, dobandin valoare d principii ale dreptului bugetar si au fost puse la baza elaborarii si executiei bugetului public.
Aceste principii se refera la:
-sfera de cuprindere a veniturilor bugetului public si a destinatiilor acestora
-intervalul de timp pt. care guvernul este autorizat de parlament sa incaseze veniturile bugetare si sa le aloce pe destinatii prestabilite
-echilibrarea utilizarilor bugetare prestabilite cu veniturile ce urmeaza sa se realizeze
-informarea cetatenilor statului referitor la imputernicirea acodata de guvern parlamentului de a incasa venituri de la populatie si agenti economici pt. a efectua cheltuieli in interes general
Prin urmare in teoria si practica finantelor publice, in timp au devenit recunoscute si aplicate urm. principii bugetare:
1.Universalitatea bugetului
2.Unitatea bugetului
3.Neafectarea veniturilopr bugetare
4.Anualitatea bugetului
5.Echilibrul bugetar
6.Specializarea bugetara
7.Realitatea bugetului
8.Publicitatea bugetului
Universalitatea bugetului este principiul potrivit caruia veniturile si cheluielile publice trebuie sa fie inscrise in bugetul public in sume sau totale. In acest fel parlamentul tarii va cunoaste veniturile totale care se vor incase precum si destinatiile acestora. In practica bugetara acest principiu se respecta partial deoarece in locul bugetelor brute(care includ pe total veniturile si cheltuielile) s-a trecut la elaborarea unei bugete mixte in care veniturile si cheltuielile unor institutii publice figureaza cu sumele lor totale in buget, iar altele numai cu soldurile.
In bugetul statului se inscriu numai cu solduri:
veniturile de la intreprinderile publice sau subventiile acordate acestora
varsamintele catre bugetul de stat sau subventiile date din acesta in relatiile bugetelor locale cu bugetul de stat
subventiile primite in completarea resurselor financ. proprii ale unor institutii publice(Universitati, unitati de cercetare, scoli, spitale,)
|
