Bursa de Valori Bucuresti si sistemele informationale care o deservesc

Bursa de Valori Bucuresti si sistemele informationale

care o deservesc

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Piata actiunilor

Istoric Bursa de Valori Bucuresti

Aspecte generale ale pietei de actiuni

CAPITOLUL 2. Banca Transilvania

2.1 Istoric

2.2 Tranzactionare actiunii la BVB

CAPITOLUL 3. Sistemul de tranzactionare

3.1. Sistemul informational

3.2. Sistemul BVB

3.3. Indicii bursieri

CAPITOLUL 4. Probleme specifice activitatii pe pietele de actiuni

CAPITOLUL 5. Concluzi

BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1

Piata actiunilor

1.1. Istoric Bursa de Valori Bucuresti

Piata actiunilor in Romania a fost structurata inca de la inceput pe doua componente distincte: Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si RASDAQ (Bursa Electronica RASDAQ) .

Bursa de valori Bucuresti functioneaza, in acest moment, ca institutie de interes public cu personalitate juridica, infiintata in baza Deciziei Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) nr 20/1995, la solicitarea a 24 de societati de valori mobiliare fondatoare ale Asociatiei Bursei.

Piata Nationala a Valorilor Mobiliare RASDAQ a fost lansata la 26 octombrie 1996, ca rezultat al necesitatii unui cadru institutional si tehnic pentru tranzaction 959b13j area tuturor actiunilor distribuite in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Proiectul RASDAQ este rezultatul direct al colaborarii romano-americane, legiferate prin semnarea, in 1994, a unui Memorandum de catre guvernele Romaniei si SUA, prin care Agentia pentru Dezvoltarea Internationala a Statelor Unite (USAID) a derulat in Romania proiectul ,, Dezvoltarea pietei romaane de capital”.

Evolutia celor doua piete a fost asemantoare, fiind influentata in mod vizibil de evolutiile economice dar mai ales de evolutiile politice ale Romaniei in aceea perioada. Dupa un start excelent, suprapus unei schimbari politice la nivel inalt (1996), cu un maxim al valorilor tranzactionate si al valorilor cotatiilor stabilite in vara anului 1997, a urmat un declin de proportii, atat ca valoare dar si ca durata, a pietei actiunilor romanesti. Evolutia descendenta a avut numeroase cauze, printre cele mai importante putand fi enumerate: “supraincalzirea” pietei (1997) pe fondul unor achizitii masive de actiuni ce aveau la baza fonduri speculative, nerealizarea obiectivelor de politica economica promovate, in campania electorala, de noua conducere politica a Romaniei (fapt ce a devenit evident la sfarsitul anului 1997), neimplicarea reala a pietei de capital in procesul de privatizare, neincrederea institutilor finaciare ale statului in a lucra cu si pe piata de capital romaneasca, politica monetara impuse de BNR si Ministerul de Finante ce a anulat orice sansa de functionare a pietelor financiare romanesti (prin bonificarea celor mai mari dobanzi la cele mai sigure instrumente financiare-titlurile de valoare emise de stat), evolutia slaba de ansamblu a economiei romanesti.

Prima parte a anului 2006 a adus modificari de natura legislativa: autorizarea BVB ca operator de piata de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Emiterea autorizarii CNVM fusese precedata cu doar cateva luni inainte de finalizarea procesului de fuziune dintre BVB si BER, prin care au fost create premisele restructurarii institutionale a cadrului de functionare a pietei bursiere din Romania. Modificarile aduse cadrului institutional si reglementarilor BVB si-au propus sa creasca increderea investitorilor si companiilor emitente in mecanismele pietei de capital, sa asigure o colaborare mai eficienta intre toate institutiile care au responsabilitati in derularea operatiunilor pe piata bursiera, dar si sa contribuie la armonizarea mecanismelor si normelor adoptate de catre BVB cu cele ale principalelor burse europene. Toate aceste demersuri au avut fara indoiala importanta lor in cadrul procesului de evaluare a BVB pe care Federatia Europeana a Burselor de Valori a realizat-o in acest an si care a avut drept rezultat admiterea Bursei de Valori Bucuresti ca membru cu drepturi depline al Federation of European Securities Exchanges. Decizia de admitere a BVB in cadrul acestei importante organizatii europene reprezinta o recunoastere a progreselor inregistrate in ultimii ani de piata de capital din Romania si vine sa se alature perceptiilor pozitive ale investitorilor si emitentilor asupra pietei bursiere, care au facut ca si in anul 2006 sa continue tendinta ascendenta a principalilor indicatori ai pietei reglementate administrata de catre BVB.

Anul 2007 a reprezentat anul de debut al Bursei de Valori Bucuresti ca operator bursier in cadrul pietei financiare unice europene si implinirea a 125 de ani de la infiintarea primei institutii bursiere in Romania, in anul 1882.

2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori Bucuresti si pentru toti participantii pe piata bursiera autohtona una dintre cele mai complicate perioade din istoria moderna a pietei de capital din Romania. Dupa aproape un deceniu in care principalii indicatori si indici ai BVB au descris o tendinta ascendenta, accentuata si sustinuta in ultimii ani de efectele asociate procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, 2008 a fost marcat de inversarea abrupta a trendului crescator al cotatiilor si de diminuarea sensibila a lichiditatii generale a pietei bursiere.

Aspecte generale ale pietei de actiuni

Piata financiara este piata pe care sunt emise si negociate titlurile pe termen lung. Emisiunile de noi titluri se efectueaza pe piata primara in timp ce negocierile de titluri mai vechi se efectueaza pe piata secundara. Distinctia intre aceste doua categorii de operatiuni este necesara intrucat noile emisiuni au ca obiect transferarea de mijloace de finantare de la cei ce economisesc debitorii finali, iar negocierea titlurilor vechi asigura creditorilor lichiditati pentru plasamentele lor. Piata primara favorizeaza debitorii, in timp ce piata secundara este in serviciul creditorilor.

La randul sau, piata este formata din doua piete complementare: piata primara si piata secundara.

Piata primara: este piata emisiunilor de titlurilor financiare. Acest prim sector (compartiment) al pietei indeplineste o functie de finantare. Piata primara pune in relatie agentii cu deficit de finantare intreprinderilor productive si statul ce realizeaza investitii superioare fata de sumele economisite acumulate, de unde nevoia de finantare exterioara care se manifesta printr-o oferta de titluri financiare . O alta categorie de agenti economici traditionali si anume gospodariile populatiei dispun de excedente de finantare, economici pe care doresc sa le plaseze.

Finantarea pe piata financiara primara se realizeaza direct daca cei care detin economii, capitaluri disponibile achizitioneaza titluri nou create de agentii economici deficitari, sau finantarea agentilor deficitari se realizeaza indirect, prin intermediari financiari, daca acestia isi procura resurse de pe piata capitalurilor imediat. Piata financiara permite intermediarilor sa-si procure resurse in principal sub forma de emisiuni de obligatiuni. La randul lor, pe baza acestor resurse, intermediarii vor acorda imprumuturi pe termen lung, denumite si “credite obligatorii ”obtinute prin vanzarea de titluri de credit negociabile catre public. Vanzarea se poate face prin intermediul unor institutii financiare sau direct de catre societatea care face emisiunea obligatiunilor.

Piata secundara este cel de-al doilea compartiment al pietei financiare.Ea indeplineste un rol diferit si complementar fata de piata primara. Pe aceasta piata se asigura mobilitatea capitalului disponibil. Corespondentul acestei a doua piete, al pietei secundare este bursa de valori, piata pe care se schimba titlurile emise deja.

Piata secundara creeaza un cadru organizat pentru detinatorii de titluri care doresc sa-si recupereze fondurile fara sa mai astepte scadenta. Piata secundara indeplineste si o functie de evaluare permanenta a titlurilor cotate, ceea ce permite efectuarea de tranzactii rapide si ordonate. Daca obligatiunile, ca efecte publice, sunt cotate si negociate la bursa de valori fara restrictii, actiunile sunt admise numai daca societatea care le-a emis beneficiaza de autorizarea expresa a organelor de conducere a bursei.

Protagonistii pietei financiare sunt :

Ø      emitentii de titluri (debitori);

Ø      ofertantii de capitaluri (agentii excedentari, realizatorii de economii);

Ø      intermediarii.

A) Emitentii de titluri: sunt emitenti care doresc sa-si procure capital pentru a crea o intreprindere, a finanta o investitie, un fond de rulment sau un deficit. Ei sunt debitorii care emit titluri pe piata financiara. In postura de emitenti sunt intreprinderile productive private sau publice, trezoreria statului, institutiile financiare care doresc sa-si procure resurse pentru finantarea activitatii lor.

B) Ofertantii de capitaluri sunt de trei feluri :

v     agentii economici care doresc sa-si valorifice propriile economii ; 

v     investitorii care gestioneaza importante fonduri colectate ;

v     speculatorii, preocupati de posibilitatea de a castiga de pe urma fluctuatiei costului capitalurilor .

Principalii ofertanti de capitaluri(solicitanti de titluri ) sunt:

particularii care urmaresc sa plaseze si sa-ti diversifice activele institutiile financiare specializate si bancile

companiile de asigurari, casele de pensii, organismele de credit cooperatiste (mutualiste) si asa numitii “institutionali:” care colecteaza resurse sub forma de prime, contributii, cotizatii, parti sociale, preocupati sa le rentabilizeze prin plasamentele pe care le fac si, prin aceasta, sa imbunatateasca prestatia lor specifica.

C)Orice bun gestionar de portofoliu de titluri va cauta sa se debaraseze de titlurile al caror curs se anticipeaza sa creasca. Investitorul este intr-o anumita masura un speculator. Totusi, spre deosebire de speculatorul pur, el va fi mai putin indraznet in operatiunile sale si nu va fi tentate tranzactii cu o valoare ridicata de risc.

Piata financiara este piata capitalurilor acordate pe termen lung si reprezinta ansamblul ofertelor si cererilor de fonduri pentru subscriptiilor la capitalului social prin actiuni si subscriptiile la capitalul imprumutat pe baza de obligatiuni.

Rolul pietei financiare este de a-i pune in legatura pe detinatorii de disponibilitati, ce cauta un plasament de durata, cu agentii economici, care au nevoie de o finantare pe termin lung.

Piata monetara trebuie perceputa ca o componenta a pietei financiare in sens larg. Teoriile monetariste moderne considera ca pietele financiare au trei componente si anume:

piata monetara, sau circulatia bameasca sau piata capitalului pe termen scurt;

piata capitalului pe termin lung, sau piata financiara sau piata titlurilor de valoare;

piata creditului.

Piata monetara este alcatuita de cei care ce acorda credite pe termen scurt si din intreprinderile care cauta finantari pe perioade scurte, si au o importanta deosebita in formarea fondurilor mai ales pentru la intreprinderile particulare.

Piata de capital se caracterizeaza prin faptul ca cei ce au nevoie de fonduri emit instrumente financiare specifice (actiuni, obligatiuni) care vor fi achizitionate de catre cei ce dispun de resurse financiare suplimentare astfel realizandu-se transferul banilor.

Spre exemplu piata monetara poate fi subdivizata la randul ei in :

piata certificatelor de depozit ;

piata interbancara ;

piata scontului ;

piata efectelor de comert.

Prin urmare piata financiara ofera agentilor economici care au nevoie de fonduri doua posibilitati:

fie apeleaza la sistemul bancar pentru a contacta un credit;

fie valori mobiliare pe care le ofera spre vanzare spre potentialii investitori .

Deciderea societatii comerciale de asi procura fondurile necesare din vanzarea de valori mobiliare catre publicul larg acesta va deveni societate detinuta public.

In acest caz avem doua situatii:

1) Construirea societatii comerciale are loc prin subscriptie publica atunci cand cei ce doresc infiintarea societatii nu dispun de toate fondurile necesare pentru inceperea si derularea afacerii si sunt nevoiti sa apeleze la resurse publice, prin oferirea spre vanzare a actiunilor societatii ce urmeaza a se construi.

2) Emiterea de actiuni sau obligatiuni oferite spre subscriere catre publicul ulterior constituirii societatii.

Actiunile sunt formele clasice ale valorii lor mobiliare. Notiunea de valori mobiliare defineste titluri negociabile nascute din drepturile de asociere sau in imprumuturile pe termen lung. Caracterul de valori mobiliare decurge din caracterul schimbator, din mobilitatea valorii titlurilor si de aici, posibilitatea si utilitatea negocierii acestor titluri.

Actiunea reprezinta un titlu de participare care confera posesorului calitatea de asociat sau actionar, dandu-i dreptul la o parte proportionala din beneficiile distribuite de intreprindere.

Practic, proprietarul actiunilor este proprietarul unei parti din societatea emitenta, parte corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute. Pe langa dreptul de proprietate asupra unei parti a societatii emitente, actiunile confera si alte drepturi, dintre care cele mai importante sunt:

• dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de dividende) corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea societatii pentru plata dividendelor. Datorita faptului ca acest dividend poate varia (sau poate fi chiar zero), actiunile se mai numesc si valori mobiliare cu venit variabil.
• dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a intreprinderii.
• dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii, precum si la conducerea societatii, prin participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA), respectiv prin posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie al societatii.
• drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii (incetarii functionarii) acesteia.

Actionarul primeste un dividend, dupa ce din beneficiile brute s-au efectuat scazaminte pentru plata impozitelor si constituirea rezervelor legale. In caz de lichidare a societatii, actionarul va primi sumele cu care a contribuit la crearea capitalului, insa numai dupa ce au fost achitate datoriile catre ceilalti creditori. Detinatorul unei actiuni care doreste sa-si recapete fondurile imobilizate nu poate sa ceara intreprinderii contravaloarea lor, dar le poate negocia pe pietele de actiuni.

Schimburile care au loc pe piata se fac in functie de cererea si oferta de actiuni potrivit unor estimari subiective ale pietei asupra valorii intreprinderii. Cursul actiunilor poate fluctua peste sau sub valoarea nominala, in functie de rezultatul economicio-financiar al firmei, rezultatele care sunt obtinute din bilanturile si conturile de profit si pierdere care trebuie sa fie publicate.

Actiunile nu aduc in principiu venituri certe. In unele tari occidentale actiunile pot fi de doua feluri : comune si preferentiale, iar ele dau nastere unei obligatii de plata a intreprinderii catre actionari, astfel:

Ø      Actiunile comune reprezinta o asociere deplina si fara nici o rezerva la castigurile sau pierderile intreprinderii. Dividendele se dimensioneaza corespunzator rezultatului financiar din fiecare an fiscal. Cei care au actiuni comune sunt proprietarii reali ai societatii care controleaza conducerea acesteia, au drept de vot si isi asuma riscul in caz de pierderi sau lichidare. Ei vor beneficia cel mai mult de rezultatele pozitive obtinute. Detinatorilor de actiuni comune nu li se vor garanta dividendele care sunt conditionate de obtinerea de profit.

Ø      Actiunile preferentiale confera o serie de privilegii, cum sunt stabilirea nivelului dividendelor in momentul emiterii actiunilor, posibilitatea ulterioara de convertire a acestora in actiuni comune, rascumpararea prioritara de catre societate a acestor actiuni, dreptul prioritar la rascumpararea capitalului in caz de lichidare a societatii. Pe parcursul activitatii societatii se pot emite actiuni noi, in vederea sporirii capitalului social, cu mentiunea ca aceste actiuni le confera posesorilor aceleasi drepturi ca in cazul aciiunilor vechi. Aceste actiuni preferentiale pot fi:

Cumulative – dividentele neplatite se cumuleaza de-a lungul exercitiilor;

Participative – pe langa dividentul prestabilit primesc si un procent din dividentul destinat actiunilor comune.

In practica financiara mai intalnim actiuni nominative si actiuni la purtator.

Pe actiunile nominative este inscris numele proprietarului si nu pot fi transmiye decat prin transfer consemnat in registrul societatii, iar pe cele care nu se precizeaza numele sunt actiunile la purtator si pot fi transmise din mana in mana.

Pe parcursul activitatii se pot emit actiuni noi in vederea sporirii capitalului, cu mentiunea ca, drepturile pe care acestea le confera sunt identice cu cele vechi. Vechii actionari au un drept preferential de subscriere la cresterea capitalului.

Capitalul suplimentar = nr. actiuni noi * pretul de emisiune al actiunilor

Pretul de emisiune al noilor actiuni este mai mic decat cursul actiunii la bursa, pentru a se asigura subscrierea. Daca pretul de emisiune ar fi mai mare decat cursul la bursa, nimeni nu ar avea intereseul sa subscrie capitalul in actiuni, intrucat poate sa le cumpere de pe piata la un pret inferior.

CAPITOLUL 2

Banca Transilvania

2.1 Istoric

Istoria bancii a inceput in Cluj-Napoca, acum 15 ani, din initiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o banca locala, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor sai a determinat consolidarea pozitiei Bancii Transilvania, intr-o prima etapa, in Cluj si, ulterior, la nivel regional. Banca si-a orientat la inceput activitatea spre sectorul IMM si, datorita cererii pietei, in scurt timp aceasta a inceput sa se dedice si domeniului retail. In anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima institutie bancara din Romania, care a fost cotata la Bursa de Valori Bucuresti. BT este cea mai mare institutie bancara cu capital majoritar romanesc, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care detine 15% din capitalul social, este actionar semnificativ.

Banca Transilvania (BVB:TLV), prima institutie bancara din Romania cotata la Bursa de Valori (16/10/1997) a atras atentia investitorilor inca din momentul listarii, raaplatindu-le an de an fidelitatea prin randamente ridicate si inscriindu-se astfel in categoria investitorilor care s-au dovedit castigatori in timp. Atractivitatea actiunilor Bancii Transilvania s-a datorat in principal dezvoltarii accelerate a companiei, caracterizata de cresterea continua a activitatii si de obtinerea de rezultate financiare tot mai bune.

Banca Transilvania se numara printre primele banci din Romania, in functie de active. Are un

capital majoritar romanesc, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care detine15% din capitalul social, este actionar semnificativ. BT este o institutie financiara cu

reprezentare nationala, avand peste 500 de unitati. Conform unui studiu realizat in 2009, Banca

Transilvania se numara printre cele mai cunoscute 5 branduri din Romania, din categoria banci-asigurari. Este prima institutie bancara din Romania cotata la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), in anul1997.

Activitatea Bancii Transilvania este organizata pe patru linii principale de afaceri – persoane fizice, IMM, companii mari, respectiv Divizia pentru Medici – pentru care banca are produse si servicii specifice, precum si un personal dedicat.

2.2 Tranzactionare actiunii la BVB

Conform instiintarii S.C. DEPOZITARUL CENTRAL S.A. Bucuresti, va informam ca s-a operat in Registrul Actionarilor S.C. BANCA TRANSILVANIA S.A Cluj (simbol: TLV) gestionat de S.C. DEPOZITARUL CENTRAL S.A Bucuresti, majorarea capitalului social conform

Certificatului de Inregistrare a Valorilor Mobiliare Nr. 3474/16.12.2009.

Noile caracteristici sunt urmatoarele:

 CAPITAL SOCIAL: 1.086.337.883,00 lei;

 NUMAR ACTIUNI: 1.086.337.883;

 VALOARE NOMINALA: 1,00 lei/ actiune.

Banca Transilvania a luat nota de faptul ca Bank of Cyprus Public Company Limited, cu sediul in Nicosia, a devenit unul dintre actionarii sai, achizitionand pe bursa actiuni TLV care reprezinta 9,7068% din capitalul social al BT.

Salutam aceasta participare in actionariatul Bancii Transilvania, investitia in actiunile TLV fiind un semn de incredere in banca, in managementul, in strategia si in viitorul BT.

Banca Transilvania isi va continua planurile stabilite – cu ajutorul actionarilor si al partenerilor sai strategici, BERD si IFC – de a fi, si de acum inainte, o institutie bancara cu capital romanesc si unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata.

Actiunile Bancii Transilvania (TLV) au intrat de nou in atentia investitorilor dupa ce au facut ieri (08.12.2009) obiectul unor tranzactii in valoare de 102 mil. lei (24 mil. euro), prin care si-au schimbat proprietarul 4% din capitalul bancii. Acestea sunt cele mai mari tranzactii de la listarea bancii, in 1997.

Transferurile s-au realizat cu jumatate de ora inainte de inchiderea sedintei de ieri pe segmentul de piata 'Deal' unde se realizeaza de obicei tranzactiile mari negociate in prealabil intre doua parti. Tranzactiile s-au realizat la pretul de 2,4 lei/actiune, cu 11,6% peste pretul de inchidere de pe Bursa, evaluand banca la peste 600 mil. euro. Pana la inchiderea editiei nu aparusera informatii privind identitatea investitorilor care au realizat tranzactiile. 'Aceste tranzactii nu ne apartin. Nu le-am realizat noi', a declarat Rares Nilas, directorul general al BT Securities, firma de brokeraj a Bancii Transilvania.

BT Securities a intermediat in august si septembrie vanzarea unei participatii de circa 3% din TLV de catre Claudiu Silaghi, unul dintre membrii Consiliului de Administratie, pentru 13 mil. euro.

Cumparatorii au fost atunci investitori institutionali straini, potrivit informatiilor din piata. Principalii actionari ai bancii sunt BERD, cu 15% din actiuni, Horia Ciorcila, presedintele bancii cu 5%, in timp ce trei SIF-uri detin impreuna circa 14,5%. Banca Transilvania avea la sfarsitul lunii septembrie active de 4,3 mld. euro si un profit la noua luni de 11,3 mil. euro.

In graficul de mai sus se poate observa evolutia actiunilor Banci Transilvania, cotate la Bursa, in anul 2009, care au avut o tendinta de crestere continua care s-a datorat fie investitorilor , fie investitiei din partea Bancii Mondiale sau schimbarii directorului, aceste evenimente au jucat un rol important in evolutia actiunilor.

In grafic se observa evolutia actiunilor in ultimi trei ani, care in anul 2007 au avut o evolutie continua, fara cresterii sau descresterii, iar in mai 2008 au inceput sa scada, pana in mai 2009, moment in care au inceput sa creasca si chiar depasind evolutia de ascensiune dinanul 2007.

CAPITOLUL 3

Sistemul de tranzactionare

3.1. Sistemul informational

Furnizarea de cantitati mari de informatii de natura diferita, este una din caracteristicile societatii moderne, iar in prezent ne aflam in stadiul unei societati informationale in plina dezvoltare. Nivelul de organizare sociala si gradul de agregare al informatiei, conditioneaza exactitatea si viteza de reactie a subsistemelor sociale, precum si a componentelor lor organizationale la schimbarile rapide de stare ale societatii.

O organizatie, privita ca un sistem dinamic si complex, se caracterizeaza prin trei componente :

Un sistem conductor ;

Un sistem informational ;

Un sistem de executie .

In ca drul procesului, informatia are rol de legatura intre elementele umane si cele materiale ale sistemului, fara de care nu ar putea fi posibil nici un fel de actiune ordonata, subordonata scopului propus.

Existenta si calitatea informatiilor este indispensabila realizarii atributelor conducerii, iar unitatea sistemului informational determina nivelul de performanta al acesteia.

Sistemele informationale au existat, intr-o forma sau alta, pe toate treptele dezvoltarii societatii, informarea constituind o conditie fundamentala a realizarii oricarui proces managerial, in calitatea sa de proces de insusire si transmitere a informatiilor.

Aparitia si dezvoltarea sistemelor informationale se reflecta prin intermediul urmatoarelor momente semnificative atinse de procesele de conducere, productive si informationale :

Aparitia nevoii de a conduce ;

Aparitia primelor sisteme informationale, special organizate ;

Consolidarea sistemelor informationale .

In Romania, cercetarea si proiectarea sistemelor informationale a inregistrat progrese semnificative .

Sistemul informational poate fi definit ca acea componenta a managementului firmei comerciale care incorporeaza totalitatea resurselor infirmationale create, prelucrete si transmise pe fluxuri si circuite informationale, precum si a tehnicilor si mijloacelor de procesare a acestora in vederea cresterii rapiditatii si fiabilitatii actului decizional.

Resursele informationale pot fi definite ca fiind ansamblul sistematic al informatiilor generate, obtinute, disponiile si refolosibile din intreprindere .

Domeniile de resurse informationale majore privind functiile intreprinderii pot fi sintetizate astfel :

Functia comerciala – gasirea celor mai buni furnizori, valorificarea spatiilor de stocare si comercializare, administrarea vanzarolor ;

Functia de cercetare- dezvoltare – planificarea strategica, investitile pentru dezvoltare, temele de cercetare ;

Functia de marketing – cercetarea pietei , strategia de reclama, planificarea vanzarolor si analiza acestora ;

Functia financiar – contabila – planificarea profitului, stabilirea capitalului, contabilitatea cheltuielilor si respectiv a veniturilor ;

Functia de personal – recrutare, selectie, angajare, formare si perfectionare, salarizare, promovare, probleme sociale ;

Functia de productie – prestarii servicii, ambalare, portionare .

Informatia constituie rezultatul prelucrarii datelor dupa anumite proceduri logice, si este componenta elementara a resurselor informationale.

Varietatea de informatii vehiculate in cadrul intreorinderii este asigurata de multitudinea de criterii in clasificarea lor :

1. Din punct de vedere al gradului de prelucrare, informatiile sunt :

Primare – acest tip de informatii nu au suferit modificarii ;

Intermediare – au fost si mai pot fi supuse modificariilor ;

Finale – au un caracter sintetic si un grad de agregare ridicat .

2. In functie de originea si destinatia lor , sunt:

Informatii externe ;

Informatii interne.

3. Dupa modul de definire, se clasifica in :

Formale – avand un regim prestabilit de captare, circulatie, prelucreare si stocare ;

Informale – circula spontan intre compartimente, indivizi in functie de necesitati.

4. Dupa natura lor :

Cantitative ;

Calitative;

Comparatie. 

5. Din punct de vedere al modului de organizare a inregistrarii si prelucrarii, informatiile pot fi :

Informatii tehnico – operative – au frecventa mare de difuzare, caracter analitic si sunt orientate catre localizarea in timp si spatiu a procelor din cadrul firmei ;

Informatii de evidenta contabila – sunt utilizate pentru fundamentarea si evaluarea deciziilor pe termen scurt :

Informatii statistice – sunt informatiile ce reflecta principalele activitati ale firmei.

Pot deveni resurse informationale numai informatiile depozitate pe diferitii suportii materiali ( hartie, benzi magnetice, dischete) si susceptibile de a fi valorificate intr-o imprejurare data.

Avantajele utilizarii unor sisteme informationale destinate vanzarilor si marketingului sunt adesea substantiale. Avantajele utilizarii tehnologiei informationale se concretizeaza, de obicei, in doua tipuri de rezultate: reducerea costurilor si cresterea vanzarilor/ rentabilitatii. Regula de aur este ca bazele de date pentru marketing sa contribuie la controlul vanzarilor si activitatii de marketing intr-un mod cat mai profitabil, cu cheltuieli cat mai reduse. Se pot obtine si unele avantaje specifice, cum ar fi intelegerea sporita a cerintelor clientilor, prin exploatarea, in decursul cercetarilor de marketing, a unor baze de date specializate.

Nimeni nu poate spune ca detine cel mai bun sistem informational destinat vanzarilor si marketingului; gama extrem de diversificata de facilitati si functii oferita de diferitele sisteme fac ca achizitionarea sa devina o problema de alegere individuala. Numeroase firme ajung la concluzia ca un singur sistem informational nu le poate satisface toate necesitatile economice. Intre principalele tipuri de astfel de sisteme ce pot fi folosite doua au o importanta deosebita:

Baze de date asupra clientilor actuali si potentiali

nume

adresa

istoricul relatiei

contacte, vanzari si comenzi

Baze de date de marketing

produse

campanii

date de marketing

informatii asupra concurentei

studii de piata

Aceste sisteme pot fi folosite in diferite activitati ale firmei cum ar fi:

analizele de piata (segmentare, analiza statistica, modelare, sisteme informationale pentru uz general, cercetarea si analiza concurentei);

managementul informatiei (eliminarea suprapunerilor, raportarea calitatii datelor, imbogatirea informatiilor, modelarea tendintelor, actualizarea informatiilor, adnotarea rezultatelor);

managementul campaniilor (definirea parametrilor - audienta, mesaj, obiective, medii publicitare; inregistrarea si analiza rezultatelor, definirea si analiza esantioanelor de testare, stabilirea si analiza sarcinilor si bugetelor, inregistrarea progreselor si a costurilor);

analiza si raportarea performantelor (performantele produsului, performante pe segmente de piata, performantele campaniilor de marketing, performantele personalului);

interfete ( sisteme interne – contabilitate, productie, distributie; sisteme externe – furnizori terti si informatii brokeri; sisteme informationale exterioare firmei, accesul la informatii despre utilizatorii aflati la distanta).

In plus, pentru a obtine maximum de avantaje prin exploatarea acestor informatii, este necesar ca fiecare sistem in parte sa ofere date certe si documentate cu privire la pietele si clientii vizati.

Toate aplicatiile pentru vanzari si marketing utilizeaza informatiile din baza de date despre clienti, existand insa unele functiuni caracteristice acestui sistem:

stabilirea listei de clienti potentiali;

eliminarea suprapunerilor si verificarea adreselor;

modelarea motivatiilor si a inclinatiilor comportamentale;

segmentarea de jos in sus a pietei;

istoricul complet al clientilor;

raportarea – oferirea informatiilor asupra clientilor, vanzarilor, activitatii de marketing si asupra pietei.

Principalul avantaj al unei baze de date complexe cu privire la clienti este faptul ca ofera o imagine globala asupra relatiilor firmei cu un client sau un grup de clienti. Aceasta imagine globala permite intelegerea mai profunda a comportamentului consumatorilor si al pietei in general, constituind un punct de plecare.

Principala caracteristica a sistemelor de analiza a pietei consta in posibilitatea de manipulare a unor volume mari de informatii provenite din surse variate, interne si externe, cu scopul de a elabora modele ale segmentelor de piata sau ale comportamentului comercial. Rapoartele de analiza pot fi rapid generate, modelate si salvate pentru utilizari ulterioare, iar planurile de afaceri li scenariile - perfectionate si rafinate.

Un sistem de analiza trebuie sa detina trei functii de baza: abilitatea de a absorbi date, abilitatea de a manipula si analiza informatiile in functie de dorinta utilizatorului si capacitatea de a raporta rezultatele tuturor analizelor.

3.2. Sistemul Burse de Valori Bucuresti

Bursa de Valori Bucuresti a implementat noul sistem de tranzactionare HORIZON ^TM, sistem realizat cu tehnologie de ultima ora, flexibil, cu un grad ridicat de accesibilitate prin cai de comunicatie deschise si sigure.

O caracteristica importanta a noului sistem este acceptarea ordinelor de la distanta, fiecare broker putand tranzactiona din propiul birou prin aceasta facilitate creata de ' remote trading ' respectiv tranzactionarea de la distanta .

Sistemul se remarca si prin calitatea lui de a permite interconectarea facila cu alte sisteme bursiere si aceasta calitate este deosebit de importanta in contextul international al cooperarii regionale al burselor de valori din zona balcanica.

Noul sistem de tranzactionare HORIZON ^TM este un sistem flexibil, dispunand de o gama larga de optiuni care permit configurarea si adaptarea lui la cerintele unei piete de capital moderne.

Aceste concepte il plaseaza printe sistemele moderne de tranzactionare compatibile cu anul 2000.

Unul din conceptele promovate de noul sistem de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti il constituie configurarea mai multor piete in cadrul Bursei, fiecare avand specificul sau, evidentiat printr-o serie de elemente caracteristice cum ar fi :

program distinct de functionare

stari proprii

tipuri de ordine permise

reguli de tranzactionare proprii

alerte proprii.

In cadrul noului sistem de tranzactionare distingem urmatoarele piete disponibile: regular, odd – lot, deal, buy in, sell out, ofertelor publice, valorilor mobiliare necotate, de cotatii, hibrida.

Piata Regular este piata principala pe care se tranzactioneaza blocuri de actiuni. Aceasta modalitate de evitare a tranzactiilor mici este utilizata de toate bursele dezvoltate ale lumii. Aceasta piata principala este cea care stabileste pretul de referinta al actiunilor, respectiv pretul de inchidere al sedintei din ziua anterioara.

In acest sens, putem adauga faptul ca toate celelalte burse din lume folosesc pretul de inchidere ca pret de referinta si deci si Bursa de Valori Bucuresti s-a aliniat in acest fel standardelor internationale.

Alt tip de piata este piata Odd-Lot in care se tranzactioneaza pachete de actiuni mai mici decat dimensiunea standard a blocului (100 actiuni).

Aceasta este o piata in care se poate vedea ce se ofera si se poate opta pentru cumparare. Vanzatorul are rol pasiv el isi afiseaza cantitatea si pretul si asteapta cumparatorul.

Piata Deal este utilizata pentru tranzaction 959b13j area unor volume mari de actiuni, realizandu-se tranzactii cu pachete mari de actiuni, cu valori de peste 500 milioane lei.

Aceasta piata, in care blocurile mari sunt negociate intre cele doua parti (initiator– cel care introduce oferta de deal in sistemul de tranzactionare si contra-parte-agentul catre care este directionata oferta), este un element nou la Bursa. Oferta de 'deal' poate fi anulata numai de catre initiator, iar cele care nu sunt confirmate de catre contra-parte sunt anulate la oprirea automata a sistemului de tranzactionare.

Piatele Buy In si Sell Out sunt utilizate in scopul definitivarii decontarii. Ele sunt utilizate cand o SVM cumparator nu efectueaza plata la data stabilita sau cand o SVM vanzator nu livreaza actiunile la data stabilita

Piata Ofertelor Publice este o piata destinata ofertelor publice primare si secundare, de cumparare sau de vanzare prin Bursa

Piata Valorilor Mobiliare Necotate este piata alocata tranzactionarii valorilor mobiliare necotate.

Piata de Cotatii este o piata de cotatii indicative sau ferme, care permit market maker-ilor sa introduca simultan preturile si volumul de cumparare si vanzare pe care intentioneaza sa le tranzactioneze.

Aceasta piata este un element nou pentru sistemul Bursei si ea poate fi utilizata, fiind foarte potrivita tranzactionarii titlurilor de stat.

Piata Hibrida este o piata combinata de ordine si cotatii care este deasemenea indicata pentru tranzactionarea titlurilor de stat.

Toate aceste piete pot functiona in paralel, avand totusi caracteristici diferite. Simbolurile pot face parte din una sau mai multe astfel de piete, supunandu-se corespunzator regulilor de tranzactionare specifice pietei respective. Pentru fiecare simbol se vor determina statisticile aferente simbolului respectiv, chiar daca acesta se tranzactioneaza in mai multe piete.

Noul sistem de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti este flexibil, accesibil, interconectabil si compatibil standardelor internationale.

Un simbol poate fi tranzactionat in mai multe piete, avand definita o singura piata drept piata principala.

Datele din piata principala sunt preluate la determinarea statisticilor referitoare la indici precum si a statisticilor ce se vor elabora la nivelul Bursei.

Definirea unui simbol intr-o piata specifica determina formarea unei entitati simbol - piata care poate avea stari diferite de cea a pietei.

Pentru a ilustra activitatea unui simbol intr-o anumita piata Bursa poate elabora statistici la nivel de simbol - piata.

In vederea mentinerii unei piete ordonate si echitabile Bursa de Valori Bucuresti dispune in noul sistem de tranzactionare de instrumente de monitorizare a pietei, constand in configurarea unor parametrii de alerta a caror depasire determina transmiterea mesajelor de alerta specifice, participantilor la piata. In acest fel se adopta masurile corespunzatoare ducand chiar pana la oprirea simbolului sau a tranzactiei.

Exista posibilitate blocarii tranzactiei sau a anularii ordinelor care au determinat depasirea nivelului configurat.

Depasirea parametrului configurat la nivel de indice determina oprirea automata de la tranzactioanre a tuturor simbolurilor incluse in indice.

De o mare importanta in noul sistem este si partea de mesaje care se transmit in sistem si care defineste cu claritate si transparenta ce se intampla in sistem in fiecare moment, toti participantii din piata primind mesaje privind predeschiderea, deschiderea pietei, schimbarea starii pietei, variatia simbolului, oprirea simbolului, precum si mesaje trimise pe Intranet (pagina Bursei de Valori Bucuresti destinata celor care lucreaza in piata) privind comunicate de presa ale societatilor cotate .

Sistemul prezinta o serie de avantaje, cum ar fi:

interfata grafica prietenoasa, care permite deschiderea simultana pe ecran a unui mare numar de ferestre si implicit afisarea unei mari varietati de informatii ;

actualizarea automata in timp real a informatiilor referitoare la ordine si tranzactii pe ecranele utilizatorilor, fara a fi necesara interventia acestora ;

posibilitatea functionarii simultane a mai multor tipuri de piete, cu caracteristici, reguli si orare de tranzactionare diferite ;

existenta a noi piete: piata Odd Lot (piata pentru lichidarea pachetelor de actiuni de marimi mai mici decat blocul de tranzactionare standard), piata de cotatii (Quotes), piata de negociere (Deal), piete speciale pentru asigurarea incheierii decontarii (Buy In si Sell Out);

posibilitatea configurarii de catre utilizator a statiei de lucru ;

posibilitatea stabilirii de catre utilizator a unor alerte locale, care sa semnaleze acestuia atingerea sau depasirea anumitor parametri ;

posibilitatea stabilirii de catre Bursa a unor alerte la nivelul pietelor, care sa semnaleze tuturor utilizatorilor atingerea sau depasirea anumitor parametri ;

flexibilitatea sistemului, care permite modificarea parametrilor de functionare si a regulilor de tranzactionare prin schimbarea configurarii anumitor parametri ;

existenta unui mare numar de tipuri de ordine: ordine limita, la piata, fara pret, ordine de tip ascuns, cross, hit, take, ordine cu termeni speciali (all or none, miminum fill, minimum block), ordine contingente (care se activeaza automat in piata in momentul in care pretul actiunii respective atinge o anumita valoare).

Noul soft este construit pe reguli de tranzactionare standard ale pietelor bursiere internationale, cu tehnologie moderna si este compatibil cu anul 2000. Proiectarea modulara ii permite sa integreze module diferite conform cerintelor, sistemul dezvoltandu-se o data cu Bursa. Sunt oferite posibilitati de a construi si a tranzactiona noi produse, de a introduce noi practici de tranzactionare, de a imbunatati controlul pietei si de a reactiona rapid la regulamentele in schimbare.

Implementarea noului sistem de tranzactionare, va conduce la:

cresterea performantelor sistemului dupa instalarea noului soft, acesta urmand sa permita un numar sporit de tranzactii/zi si cresterea numarului maxim de utilizatori activi ;

operatia de potrivire a ordinelor in vederea executarii tranzactiilor (trade matching) va fi transferata de pe masina AS/400 pe un server Unix (pe care va rula 'motorul' de tranzactionare), acest lucru permitand ca tranzactionarea si decontarea sa se execute in paralel, pe masini diferite ;

performantele intregului sistem fiind astfel imbunatatite noul sistem de tranzactionare utilizeaza o arhitectura moderna (client-server), este compatibil cu'Anul 2000', este mai rapid, mai flexibil si dispune de functii suplimentare si de o interfata grafica, informatiile fiind actualizate in timp real .

3.3.Indicii Bursei de Valori Bucuresti

Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)

Indicele BET a fost creat, in primul rand, in scopul reflectarii tendintei de ansamblu a preturilor corespunzatoare celor mai lichide si active 10 societati tranzactionate in cadrul BVB. Aceste societati sunt selectate exclusiv din cadrul societatilor listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, aplicandu-se totodata si criteriul diversificarii activitatii societatilor respective.

Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici (index opus si contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.

Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordata de Institutul Austriac de Studii Avansate.

Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu capitalizarea a preturilor celor mai 10 lichide actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Marimea indicelui din fiecare zi este raportata la marimea indicelui corespunzatoare din data de referinta (momentul t0).

In conditiile in care participarea unui simbol in index este limitata la 25% din totalul capitalizarii simbolurilor incluse in indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele doua valori :

numarul de actiuni corespunzatoare simbolului respectiv (in cazul in care ponderea capitalizarii acestuia in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indicele BET este mai mica de 25%) sau ;

un numar ajustat (in cazul in care ponderea capitalizarii simbolului depaseste limita procentuala impusa de 25%).

Pentru a compensa orice efect artificial asupra pretului de tranzactionare datorat, spre exemplu, unor evenimente ca:

a. divizari (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in portofoliul indicelui ;

b. modificarea componentei indicelui (inlocuirea unui simbol in portofoliul indicelui) ;

c. modificari survenite in capitalizarea unei societati ale carei actiuni sunt incluse in portofoliul indicelui, astfel incat ponderea acestui simbol sa depaseasca limita procentuala de 25% din capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice ;

d. orice modificari in capitalul social al unei firme aflate in portofoliul indicelui valoarea indicelui este ajustata (indicele este racordat) cu un factor de corectie f _, in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel se realizeaza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Ajustarea indicelui BET se efectueaza si prin modificarea factorilor de ponderare.

Criteriile pentru selectia valorilor mobiliare in portofoliul indicelui sunt urmatoarele:

1. actiunile trebuie sa fie cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti;

2. actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; de asemenea, se urmareste ca suma capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt in portofoliul indicelui sa depaseasca 60 % din capitalizarea bursiera totala;

3. actiunile trebuiesc astfel alese incat sa se asigure diversificarea portofoliului indicelui;

4. actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, acesta caracteristica fiind aproximata prin totalul valorii tranzactiilor pe actiunea respectiva; se urmareste ca suma valorii totale a tranzactiilor actiunilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70 % din valoarea totala tranzactionata.

Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performantelor societatilor a caror actiuni compun portofoliul indicelui (cosul indicelui), precum si a societatilor recent listate, in vederea unor posibile actualizari a componentei indicelui (inlocuiri).

Deciziile de actualizare a cosului indicelui sunt adoptate de catre Comitetul Indicelui.

Indicele BET – C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INDICE COMPOZIT)

Indicele compozit BET-C, lansat in mai 1998, s-a nascut ca un raspuns dat necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Necesitatea crearii acestui indice compozit a fost impusa si de cresterea numarului de societati listate la BVB.

BET-C, un indice din generatia a doua, foloseste formula mediei preturilor medii ale actiunilor, ponderata cu capitalizarea bursiera. Portofoliul indicelui contine toate titlurile listate, iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi dupa formarea pretului de piata. Continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corectie, care este insasi valoarea indicelui in ziua anterioara modificarii compozitiei cosului indicelui.

Desi pe baza sa nu se pot face operatiuni futures si cu optiuni, BET-C este util pentru ca face posibila calcularea coeficientului de corelatie, prin care legaturile dintre doua piete (sau segmente) pot fi puse in evidenta si a carui marime indica nivelul de legatura existent intre pietele respective.

In cazul in care exista actiuni care nu mai corespund criteriilor de selectie in portofoliul indicelui se procedeaza la o actualizare a portofoliului indicelui. Si in acest caz, factorul de corectie f este recalculat, pentru a compensa aceasta modificare. Astfel se respecta cerinta ca indicele sa reflecte zilnic schimbarile preturilor actiunilor fata de preturile acelorasi actiuni, la un moment de referinta.

Toate modificarile in portofoliul indicelui se fac periodic si se decid de catre Comitetul Indicelui, care analizeaza si decide trimestrial actualizarea acestora.

Indicele BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INDICE SECTORIAL PENTRU FONDURI DE INVESTITII)

Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000. BET-FI reflecta tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in cadrul Bursei de Valori Bucuresti.

Metoda de calcul este identica cu cea aplicata pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus in indicele BET-FI este numarul de actiuni al simbolului respectiv.

Singura regula privind includerea unui fond de investitii in indicele BET-FI este ca acesta sa fie listat la BVB.

Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare si modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regula similara cu cea utilizata pentru indicii BET si BET-C). Principalele evenimente care determina ajustarea indicelui sunt urmatoarele :

divizari (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in cosul indicelui ;

adaugarea sau stergerea unui simbol in/din cosul indicelui ca urmare a listarii, respectiv delistarii;

modificari de capital pentru o societate ale carei actiuni sunt incluse in cosul indicelui.

Atributiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-FI sunt identice cu cele privind si ceilalti doi indici.

Capitolul 4

Probleme specifice activitatii pe pietele de actiuni

Cele mai frecvent intalnite probleme legate de realizarea si utilizarea sistemelor de analiza a pietei sunt urmatoarele:

alegerea corecta a informatiilor care este decisiva pentru succesul final al sistemului;

daca utilizatorii nu sunt pe deplin familiarizati cu structurile de date aferente, ei risca sa elaboreze unele analize eronate sau lipsite de continut;

pe cat posibil, functiile sistemului ar trebui dezvoltate astfel incat sa fie independente de informatiile si de structurile de date care stau la baza sistemului.

In ciuda problemelor multiple care apar, sistemele informationale exista si vor exista in continuare.

Fluctuatiile cursului valutar afecteaza atat investitorii de retail de la bursa, cat si companiile care au ca obiect de activitate comertul extern sau au datorii in valute. Un management activ al riscului valutar poate fi solutia pentru diminuarea pagubelor cauzate de fluctuatiile de curs. Specialistii Intercapital Invest explica modalitatile prin care se poate face hedging, folosind piata de capital, intr-un raport de analiza.

Volatilitatea crescuta a cursului de schimb si incertitudinea privind valoarea viitoare a monedei nationale in raport cu principalele valute internationale a devenit o problema din ce in ce mai mare pentru majoritatea companiilor romanesti. Fie ca sunt importatori sau exportatori, fie ca detin datorii importante in valuta, deprecierea sau aprecierea neasteptata a monedei nationale a cauzat multora pierderi importante, se arata in raportul Intercapital.

Mai mult, fluctuatiile cursurilor valutare trebuie sa reprezinte o tema de interes si pentru investitorii persoane fizice la bursa, ale caror economii pastrate in moneda nationala pot fi afectate semnificativ de deprecierea acesteia.

“Chiar daca pare a fi un serviciu oferit exclusiv de institutiile bancare, preponderent clientilor sofisticati, acoperirea riscului valutar (numit si hedging valutar) a devenit acum accesibil oricarui investitor prin sistemul pietei de capital. O data cu introducerea la tranzactionare a contactelor futures pe cursul de schimb EURO/RON, orice investitor de pe piata de capital din Romania se poate proteja impotriva variatiilor monedei locale. Primul pas care trebuie facut in aceasta directie este deschiderea unui cont de investitii pe piata instrumentelor financiare derivate”, sustin specialistii Intercapital.

Contractele futures

Un contract futures reprezinta un contract standardizat incheiat intre doua parti, prin care acestea se inteleg ca una dintre ele sa cumpere, iar cealalta sa vanda un activ, la un anumit pret stabilit in prezent si cu livrarea la o data viitoare, prestabilita in momentul incheierii tranzactiei.

Un cumparator se poate intelege astazi sa cumpere de la un vanzator 1.000 EUR, la un curs stabilit astazi, dar cu livrarea banilor in euro peste trei luni.

Standardizarea contractului futures consta in faptul ca activul suport are intotdeauna aceeasi cantitate (in cazul de fata fiind vorba de 1.000 de euro/contract), iar livrarea se va face la scadente trimestriale (a treia vineri din lunile martie, iunie, septembrie si decembrie), explica raportul.

“In sistemul Bursei de Valori, la scadenta contractelor, livrarea fizica a activului (banii in euro, in exemplul dat) si plata acestuia conform contractului au fost inlocuite cu decontarea pe baza pretului din piata pe care se tranzactioneaza activul suport (in cazul unui contract EURO/RON se foloseste cursul BNR din ziua scadentei).

Mai precis, la scadenta, cumparatorul nu va primi fizic de la vanzator suma de bani in valuta ce reprezinta valoarea contractului (cei 1.000 de euro), ci va exista un trasfer de bani care reprezinta diferenta dintre pretul de cumparare initial si cursul stabilit de catre Banca Nationala in ziua scadentei”.

Astfel, cel care a intuit corect evolutia cursului va incasa profitul, iar cel care s-a inselat va suporta pierderea .

Un aspect important de luat in calcul privind folosirea contractelor futures in vederea administrarii riscului valutar este ca acestea pot fi lichididate oricand pana la scadenta.

Hedgingul valutar se adreseaza persoanelor fizice si juridice care in mod constant efectueaza plati sau incaseaza venituri in valute straine si care pot suporta pierderi importante din cauza fluctuatiei cursului de schimb.

“Acest mecanism este extrem de important pentru importatori, exportatori si orice companii ale caror materii prime sau vanzari sunt legate in vreun fel de elemente ale caror preturi sunt exprimate in valuta. Necesitatea acoperirii riscurilor valutare este cu atat mai importanta in perioadele de criza economica, atunci cand indicatorii macroeconomici (inclusiv cursul leului raportat la valute) devin mult mai putin predictibili. Hedgingul se adreseaza si investitorilor la bursa, ale caror economii pot fi erodate de inflatie si deprecierea monedei nationale, in perioadele in care acestea nu sunt investite in actiuni”, explica analistii Intercapital.

Procedura de acoperire a acestor riscuri este simpla: companiile sau investitorii care doresc predictibilitate in cursurile valutare cumpara contracte futures tranzactionate pe o bursa, blocand astfel cursul valutar la un nivel prestabilit.

Chiar daca atat SIBEX, cat si BVB tranzactioneaza contracte futures pe diferente de curs valutar de mai mult timp, lichiditatea foarte redusa a acestora facea, in trecut, imposibila acoperirea riscurilor valutare la un nivel semnificativ (lichiditatea redusa inseamna frecventa si valoare reduse ale tranzactiilor).

Situatia s-a schimbat, prin introducerea pe piata derivatelor de la Bursa de Valori Bucuresti a unui mecanism de tip market maker, care asigura permanent cotatii de cumparare si de vanzare in piata.

O companie care doreste sa isi acopere riscul valutar folosind contracte futures tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti gaseste permanent in piata un operator disponibil sa il ajute in acest sens, incheind tranzactii de valori care sa faca sens din punct de vedere economic.

“Astfel, o companie sau un investitor care doreste sa isi asigure importurile sau exporturile impotriva fluctuatiilor de curs valutar poate face acest lucru pentru sume de pana la cel putin un milion de euro (dar se pot asigura si sume mai mari) pe piata la termen a Bursei de Valori Bucuresti”.

In aceste perioade, exportatorii se bucura, pentru ca vor incasa pe produsele exportate mai multi bani, in lei. Au existat, insa, si perioade in care exportatorii au suferit de pe urma evolutiei cursului, atunci cand leul s-a intarit, iar cursul EUR/RON a scazut.

CAPITOLUL 5.

Concluzi

Pentru a se putea proteja impotriva riscului valutar este bine a se putea introduce in contracte masurii de protectie valutara, inca din timpul negocierii unui contract sau intelegerii, a unor clauze respectiv a unor Clauze Asiduratorii sau Clauze de Consolidare Valutare. Printre aceste masuri de protectie impotriva riscului valutar se numara: clauza aur, clauza valutara, respectiv clauza DST.

De asemenea, riscul valutar poate fi eliminat teoretic prin utilizarea instrumentelor financiare derivate. In loc sa cumpere sau sa vanda o valuta sau o marfa la cursul de schimb din ziua respectiva, o companie are posibilitatea sa incheie un acord sau un contract prin care sa vanda sau sa cumpere activul respectiv la un alt curs de schimb. Instrumentele financiare derivate pot elimina sau reduce unele riscuri, dar, in acelasi timp, pot crea sau accentua alte riscuri. In prezent, exista sute de instrumente financiare derivate diferite cu care se opereaza pe pietele financiare internationale, de la cele mai simple, la cele deosebit de complexe si riscante. Atat bancile, cat si companiile au nevoie sa cunoasca in mod aprofundat utilizarea instrumentelor derivate si sa detina un control bun al acestora inainte de a intra pe piata instrumentelor financiare derivate. In caz contrar, efectele pot fi dezastruoase.

Instrumentele financiare derivate sunt utilizate pentru o varietate de scopuri, printre care enumeram:

a. protejarea impotriva riscului pietei privind pierderile financiare rezultate din tranzactiile comerciale si din instrumentele financiare;

b. reducerea sau modificarea diverselor riscuri financiare;

c. obtinerea veniturilor din arbitrajul realizat intre instrumente financiare derivate si pietele monetare;

d. realizarea profiturilor prin comercializarea instrumentelor, si

e. speculatia, in special, pe pietele valutare si de marfuri.

Bibliografie

1. Dumitru Tudorache - Moneda Institutii de Credit, Bucuresti, Editura Universitara, 2008;
2. Marin Tole, Mihai Nedelescu, Oana Preda (Hermenean), Nicoleta Cristina Matei – Finantele Intreprinderii,Bucuresti, Editura Universitara, 2008 ;
3. Dr.Constantin A. BOB; Dr.Mirela VISEAN; Mihai FULEA; Andreea SASEANU- Sisteme informatice in comert;
4. https://www.wall-street.ro/articol/Money/72066/Acoperirea-riscului-valutar-prin-piata-de-capital.html
5. https://www.tradeville.eu/site/piete/cotatii.aspx?simbol=TLV&gclid=CM7M0oGHoZ8CFRyFzAodUBPv6w
6. https://www.kmarket.ro/actiuni/afisare_actiune.php?simbol=TLV

https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/banca-transilvania-a-fost-evaluata-la-600-mil-euro-in-urma-tranzactionarii-a-4-din-capital-5161634/

7. https://www.kmarket.ro/documentare/arhiva/bvb2.html

8. https://www.bvb.ro/

9. https://www.bancatransilvania.ro/index/308.html

10. https://www.zf.ro