Bursa

Bursa este o institutie unde se negociaza hartii de valoare si valute straine sau unde se desfasoara tranzactii cu marfuri.

Caracteristicile pietei cu concurenta perfecta

a.)           Atomicitatea participantilor la schimb

b.)          Omogenitatea bunurilor si serviciilor tranzactionate

c.)           Accesul liber pe piata

d.)          Elasticitatea cererii si a ofertei

e.)           Transparenta pietei

Elemente caracteristice burselor

a.)           Bursele sunt piete pentru marfuri si valori, reprezentand locul in care se intalnesc cererea si oferta pentru anumite marfuri si hartii de valoare.

Bursele de marfuri sunt piete unde se realizeaza tranzactiile cu bunuri sau active ce trebuie sa indeplineasca anumite conditii specifice: sa fie bunuri generice (care sa poata fi definite prin masurare, numarare sau cantarire), sa fie fungibile (putand fi inlocuite oricand oricare cu oricare), sa fie omogene (pentru a permite standardizarea, care va permite uniformizarea contractului de bursa), sa aiba un grad redus de prelucrare (pentru a-si mentine caracterul de produs de masa, omogen, nediferentiat), sa fie depozitabil (pentru a permite satisfacerea cererea sa pe tot parcursul anului si pentru a putea constitui livrarea reala atunci cand este cazul).

Bursele de valori faciliteaza vanzarile si cumpararile de hartii de valoare (actiuni si produse asociate acestora, obligatiuni, titluri de stat, etc.), metale pretioase (aur, argint, platina), valute sau efecte de comert.

b.)          Bursele sunt piete simbolice

In cazul burselor de marfuri negocierile nu se poarta direct asupra bunurilor fizice, ci se realizeaza pe baza unor documente reprezentative.

Bursele de valori sunt chiar prin natura lor piete simbolice.

c.)           Bursele sunt piete libere, in sensul ca dau posibilitatea confruntarii directe si deschise a cererii si ofertei manifestate in mod real intr-o economie.

d.)          Bursele reprezinta piete organizate, respectiv tranzact 646c24g iile se realizeaza respectand anumite norme, principii si reguli cunoscute si acceptate de catre toti participantii. Totodata, tranzactiile bursiere nu sunt realizate direct, de catre fiecare persoana care doreste acest lucru, ci numai prin intermediul unor societati sau persoane fizice autorizate, tocmai pentru a fi respectata forma de organizare stabilita.

e.)           Bursele sunt piete reprezentative servind drept reper pentru toate tranzactiile ce se efectueaza cu acele bunuri sau valori ce fac obiectul pietei organizate.

Piata de capital este ansamblul institutiilor si mecanismelor cu ajutorul carora capitalurile dispersate din economie sunt concentrate si dirijate catre solicitatorii de fonduri.

Moduri de a privi piata de capital

Conceptia anglo-saxona = intr-o economie important din punct de vedere al modului prin care sunt obtinute finantarile e faptul ca exista 2 piete:

Piata de capital faciliteaza finantarea pe termen mediu si lung

Piata monetara faciliteaza finantarea pe termen scurt

Cele 2 piete formeaza Piata Financiara.

Conceptia continental-europeana = la nivelul unei economii exista 3 piete importante din punct de vedere al structurii de finantare:

Piata monetara  = finantarea pe termen scurt

Piata financiara = finantarea pe termen mediu si lung

Piata ipotecara = finantarea pe termen lung si foarte lung

Cele 3 piete formeaza Piata de Cpital.

Principalele trasaturi ale pietei de capital

a.)           Este o piata deschisa, accesibila tuturor celor care doresc accesul

b.)          Produsele tranzactionate pe aceasta piata sunt instrumente financiare emise pe termen mediu si lung

c.)           Produsele pietei, respectiv valorile mobiliare, pot fi transferate liber, prin negociere, de la un posesor la altul

d.)          Accesul la piata este intotdeauna intermediat

Cererea de capital

Reprezentantii cererii de capital sunt emitentii de valori mobiliare, institutii publice sau private.

Din punct de vedere al periodicitatii manifestarii pe piata economica, poate fi: structurala sau conjuncturala.

Cererea structurala de capital se manifesta constant pe piata si e datorata nevoii constante manifestata de reprezentantii economici pentru dezvoltare.

Cererea conjuncturala de capital se manifesta pe piata doar in anumite conditii, fiind determinata de factori economici imprevizibili.

Oferta de capital

Reprezentantii ofertei de capital sunt investitorii, care pot fi persoane fizice sau persoane juridice.

Dupa stategia adoptata de investitori acestia pot fi:

Investitori strategici castiga prin implicarea peste pozitia de majoritari intr-o firma, dupa care o vinde; castiga prin inglobarea unei companii cumparate la o companie importanta.

Investitori de portofoliu vizeaza obtinerea de profit pe termen mediu din tranzactionarea unor pachete semnificative de actiuni (fondurile de investitii).

Investitori speculativi vizeaza obtinerea unui profit pe termen scurt din diferenta de pret, pentru titlurile detinute.

Din punct de vedere al puterii de negociere a ofertei de capital, putem enumera: fonduri de pensii, societati de asigurari, fonduri de investitii, banci, societati comerciale, persoane particulare.

Riscurile cererii si ofertei de capital

Riscul pietei

Riscul optional al investirii

Riscul afacerii

Riscul creditului

Riscul lichiditatii

Riscul legislativ

Structura pietei de capital

Piata de capital poate fi structurata in raport de numeroase criterii:

1. dupa modul in care se emit si se tranzactioneaza valorile mobiliare:

Piata primara = locul in care disponibilitatile pe termen scurt se pot transforma in capitaluri pe termen lung pentru emitenti, prin emisiunea de valori mobiliare

Piata secundara = locul in care se tranzactioneaza valori mobiliare emise in prealabil pe piata primara.

2. dupa obiectul tranzactiilor:

Piata actiunilor

Piata obligatiunilor

Piata contractelor la termen

Piata contractelor cu optiuni (options)

3. dupa modul de formare al pretului valorilor mobiliare tranzactionate

Piete de licitatie

Piete de negociere

4. in functie de momentul finalizarii tranzactiilor incheiate

Piete la vedere (cash)

Piete la termen

Participanti la piata primara de capital:

Solicitatorii de capital (societatile publice sau private, statul, administratiile centrale si locale)

Ofertantii de capital (banci, fonduri de pensii, societati de asigurari, societati de investitii financiare, persoane particulare)

Intermediarii care asigura distribuirea titlurilor emise catre solicitanti (societati de brokeraj, banci, societati de investitii financiare)

Obiectivele pietei secundare:

Protectia investitorilor

Asigurarea unei lichiditati cat mai ridicate pentru valorile mobiliare ce fac obiectul tranzactiilor.

Avantajele pietei secundare:

Ofera informatii concludente referitoare la nivelul si miscarea pretului de piata

Informatiile despre produsele tranzactionare si despre emitenti sunt distribuite in marea masa a investitorilor

Ofera informatii suplimentare legate de perceperea mediului economic privit din interiorul si exteriorul pietei de capital.

Piata de capital romaneasca

- Legea pietei de capital e Legea 297/2004

- Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) este un organism cu putere de autoreglementare, subordonat Parlamentului.

Rolul CNVM

De a reglementa piata de capital din Romania

De a coordona activitatile desfasurate pe piata

De a supraveghea respectarea legislatiei

Protectia actionarului minoritar

- CNVM are drept de a propune legi spre adoptare Parlamentului si poate emite propriile regulamente, norme si instructiuni, care trebuie sa fie respectate de toti participantii la piata de capital.

- CNVM e un organism colegial de conducere format din 7 membrii: 1 presedinte, 2 vicepresedinti si 4 comisari.

- In 2005 BVB (Bursa de Valori Bucuresti) a incheiat procesul de demutualizare (a emis actiuni si astfel a devenit societate pe actiuni)

- OPC-ul sunt fondurile deschise de investitii.

- SAI are personalitate juridica si poate avea mai multe fonduri.

Valorile mobiliare reprezinta instrumente financiare negociabile transmisibile prin traditiune sau prin inscriere in cont, care confera drepturi egale pe categorie, dand detinatorilor dreptul la o fractiune din capitalul social al emitentului sau un drept de creanta general asupra patrimoniului emitentului.

Caracterizarea valorilor mobiliare:

Confera detinatorilor acestora drepturi patrimoniale si nepatrimoniale fata de emitenti

Sunt instrumente negociabile

Pot fi emise in forma materializata sau evidentiate prin inscriere in cont

Caracteristicile valorilor mobiliare:

a.)           Valori mobiliare primare

Din punct de vedere al relatiei existente intre emitent si detinator, titlurile primare se clasifica:

Titluri de capital de tip equity (actiunile, drepturile de subscriere)

Titluri de credit de tip debts (obligatiunile, titlurile de garantie)

Dupa modul de fructificare al produselor primare ale pietei de capital, se pot deosebi:

Valori mobiliare cu venit variabil (actiunile)

Valori mobiliare cu venit fix (obligatiuni, titluri de stat, titluri de renta, etc.)

b.)          Valori mobiliare derivate (contractele forward, contractele futures, contractele options)

c.)           Valori mobiliare sintetice (contractele pe indici bursieri)

Actiunile sunt titluri financiare de valoare reprezentand fractiuni egale din capitalul social al unei societati, care reglementeaza relatia juridica dintre detinator si emitent

Caracteristicile actiunilor:

Sunt fractiuni egale ale capitalului social al unei companii, determinand drepturi si obligatii egale pentru detinatori

Sunt fractiuni ale capitalului social care au o anumita valoare nominala (in RO val. nom. min.= 1000 lei)

Sunt indivizibile

Sunt instrumente financiare negociabile

Clasificarea actiunilor:

1. Dupa forma fizica in care sunt emise:

Materializate

Dematerializate

2. Dupa modul de identificare al proprietarului:

Nominative (au specificat numele detinatorului)

La purtator (nu sunt individualizate cu numele proprietarului)

3. Din punctul de vedere al etapelor de existenta si de rolul lor in procesul de finantare al societatilor:

Autorizate - in RO legea prevede ca numarul actiunilor autorizate e egal cu cel al celor emise

Neemise - numarul actiunilor neemise = numarul total al actiunilor autorizate - actiunile emise

Aflate in curs de emisiune - emisiunea e un proces de lunga durata (6 - 9 luni)

Emise (aflate in circulatie pe piata) - sunt cele care au trecut printr-un proces de oferta publica primara; free fload = total actiuni - detineri cunoscute

Tezaurizate - sunt actiunile unui emitent cumparate de el insusi

Caracteristici:

- li se suspenda drepturile

- numarul de actiuni tezaurizate e de cele mai multe ori limitat; in RO limita e de 10% (un emitent nu poate cumpara mai mult de 10% din actiunile proprii

- perioada de detinere a acestor actiuni e limitata; in RO perioada maxima de detinere e 1 an

AGA (Agentia Generala a Actionarilor) i-a decizia de tezauriere

AGA ordinara se intalneste o data pe an

AGA extraordinara se intalneste de cate ori e nevoie (aici se anuleaza actiunile)

- scopul procesului de tezauriere a actiunilor trebuie sa fie declarat

Sezoniere - sunt actiuni ale unor companii care, in cursul unui an, se confrunta cu o cerere a produselor ce variaza in functie de sezon

Nesezoniere - sunt actiuni ale unor companii ce produc bunuri sau servicii cu cerere inelastica

Ciclice - sunt actiuni ale companiilor a caror activitate se caracterizeaza prin ciclicitate

Neciclice - reprezinta opusul actiunilor ciclice, adica actiuni ale unor companii ale caror profit nu tine cont de ciclurile economice

4. In functie de dividentul aferent:

De crestere

De venit

5. Dupa drepturile pe care le genereaza

Comune (ordinare)

Preferentiale

Actiunile comune (ordinare) reprezinta fractiuni egale ale capitalului social, ce confera drepturi si obligatii egale tuturor detinatorilor lor.

Drepturile detinatorilor de actiuni comune:

Dreptul la dividende - au dreptul la o cota parte din profitul companiei, proportional cu procentul detinut din numarul de actiuni emise pe capitalul social.

Dreptul la vot - dupa principiul "o actiune - un vot", daca nu e altfel scris in actul constitutiv.

Dreptul la informare - au dreptul sa fie informati despre mersul afacerii, dar obligatoriu au dreptul sa acceseze informatii privind situatiile financiare periodice, raportul administratorilor si rapoartele cenzorilor/auditorilor.

In caz de faliment au dreptul la impartirea activului ramas dupa acoperirea tuturor datoriilor, proportional cu cota de participare la capitalul social.

Li se aplica dreptul comun in materie cu privire la dreptul de proprietate.

Dreptul sa participe la adunarile generale periodice, sa aleaga si sa fie alesi.

Dreptul sa vanda, sa tranzactioneze sau sa transfere liber actiunile detinute catre alte persoane, cu respectarea legislatiei in domeniu.

Actionarii au o raspundere limitata, in limita participarii la capitalul social. In cazul in care emitentul va intra in faliment, pierderea maxima pentru actionari va fi limitata la valoarea investitiei.

Obligatia detinatorilor de actiuni comune: sa verse sumele de bani aferente actiunilor subscrise.

Actiunile preferentiale reprezinta o categorie de actiuni care confera detinatorilor drepturi suplimentare fata de actiunile comune, dar in contrapartida, fiind lipsite de cele mai multe ori de dreptul de vot.

- Dividentul datorat actiunilor preferentiale e platit cu prioritate fata de dividentul cuvenit actiunilor comune

- Adunarea generala a actionarilor decide emiterea de actiuni preferentiale.

In RO exista 2 conditii privitoare la emiterea actiunilor:

Valoarea nominala a actiunilor preferentiale trebuie sa fie egala cu valoarea nominala a actiunilor comune

Numarul actiunilor preferentiale (valoarea totala) nu trebuie sa depaseasca ¼ (o patrime) din valoarea capitalului social

Clauzele actiunilor preferentiale:

1. Clauza privind dividentul predeterminat - dividendul nu are cunoscuta valoarea absoluta, dar se cunoaste metoda de calculare

2. Clauza de convertibilitate a actiunilor preferentiale in actiuni comune la o rata prestabilita si in anumite conditii

3. Clauza de rascumparare reprezinta posibilitatea ca emitentul sa poata rascumpara actiunile preferentiale emise in anumite conditii predeterminate

4. Clauza de cumulativitate - inseamna ca toate veniturile datorate de emitent investitorilor in legatura cu respectivele actiuni preferentiale vor fi datorate, indiferent de profitul inregistrat, fiind raportate de la un exercitiu financiar la altul

5. Clauza de participare la profit se refera la faptul ca detinatorii de actiuni preferentiale pot primi un dividend suplimentar fata de dividendul cuvenit in mod normal in anumite conditii predeterminate

6. Clauza de returnabilitate face referire la posibilitatea investitorului de a returna actiunile catre emitent in anumite conditii predeterminate.

Scopul emiterii de actiuni preferentiale e acela de finantare.

Motive pentru care o companie ar putea alege sa emita actiuni preferentiale:

Flexibilitatea dividendului, acesta putand fi suspendat de la plata in cazul in care compania emitenta are probleme financiare

Usurinta cu care acestea sunt aduse pe piata, deoarece majoritatea sunt cumparate si detinute de institutii

Avantajele actiunilor preferentiale:

Aduc venituri aferente mai mari decat obligatiunile sau actiunile comune

Sunt mai ieftine decat obligatiunile

Confera prioritate in fata actiunilor comune in politica de dividend si in caz de lichidare

Au o stabilitate a preturilor mai mare decat actiunile comune

Au o lichiditate mai mare decat obligatiunile corporative

Dezavantajele actiunilor preferentiale:

Clauza de rascumparare, folosita de companii atunci cand platesc dividende mai mari decat media pietei

Lipsa datei de maturitate face nesigura recuperarea investitiei initiale

Potentialul de apreciere a pretului actiunilor preferentiale este scazut

Faptul ca sunt lipsite de drept la vot nu confera detinatorilor drept de control asupra companiei emitente

Valorile actiunilor:

Valoarea nominala (face value) - se afla impartind valoarea capitalului social al unei societati la numarul de actiuni emise:

VN = valoarea nominala

CS = capitalul social

N = numarul de actiuni

Valoarea contabila (book value) reprezinta valoarea activului net ce revine pentru o actiune aflata in circulatie

VC = valoarea contabila

AN = activul net

N = numarul de actiuni

At = activul total

Dt = datorii totale

VC = valoarea contabila

ANC = activul net corectat

N = numarul de actiuni

Valoarea pe piata (market value) reprezinta pretul stabilit la un moment dat, prin confruntarea libera a cererii si ofertei, la care se realizeaza tranzactiile cu respectivele titluri

Capitalizare = valoarea economica pe piata la un moment dat.

Emisiunea de actiuni poate apare fie la momentul infiintarii unei societati, fie ori de cate ori societatea doreste sa-si majoreze capitalul social.

Efectele rezultate in urma majorarii sunt urmatoarele:

Dilutia profitului pe actiune

- inainte de majorarea capitalului social, actionarul obtinea un profit pe actiune de:

- dupa majorarea capitalului social, actionarul va obtine un profit pe actiune de:

PPA₁ = profitul pe actiune inainte de majorarea capitalului

PPA₂ = profitul pe actiune dupa majorarea capitalului

Dilutia valorii patrimoniale a actiunii

- la momentul infiintarii, valoarea actiunii era de:

- dupa majorarea capitalului social, valoarea actiunii va fi de:

VP1 = valoarea actiunii inainte de majorarea capitalului

VP2 = valoarea actiunii dupa majorarea capitalului

CP1 = capitalul propriu inainte de majorarea capitalului

CP2 = capitalul propriu dupa majorarea capitalului

Dilutia drepturilor de vot

- inainte de majorarea capitalului social, actionarul detine:

- dupa majorarea capitalului social, actionarul va detine:

Drepturi de subscriere = materializarea dreptului de "precautiune" sub forma unor valori mobiliare.

Dreptul de "precautiune" = dreptul actionarilor existenti la momentul unei emisiuni de noi actiuni, de a subscrie cu prioritate la noile titluri emise, cu prioritate fata de alti investitori.

Caracteristicile drepturilor:

Drepturile sunt valori mobiliare emise cu valoare nominala

Drepturile sunt valori mobiliare care au o perioada de existenta limitata si relativ redusa

DS = valoarea teoretica a dreptului de subscriere

C = cursul actiunii pe piata

p = pretul de emisiune preferential al noilor actiuni

N = numarul de actiuni vechi

n = numarul de actiuni nou emise

Pentru a afla numarul de actiuni noi ce se cuvin unui actionar se utilizeaza rata de subscriere (S):

S = rata de subscriere

n = numarul de actiuni nou emise

N = numarul de actiuni vechi (numarul de drepturi)

Pentru a calcula numarul de actiuni noi cuvenite se utilizeaza urmatoarea relatie:

Nr. De actiuni cuvenite = Nr. Drepturi exercitate x Rata de subscriere

Perioada "cum-dividend" si "ex-dividend" - Actionarii inregistrati in Registrul Actionarilor la o anumita data (data de referinta) beneficiaza de dividendul pe intreg exercitiul financiar, indiferent de perioada de detinere

Data de referinta = data calendaristica stabilita de consiliul de administratie, care serveste la identificarea actionarilor care participa la adunarea generala, voteaza in cadrul acesteia si beneficiaza de dividend.

Aceasta data de referinta face parte dintr-o etapizare precisa a datelor ce prezinta o anumita importanta pentru investitori si emitenti:

Data declararii dividendelor = data la care se face public convocatorul AGA, care contine si precizarea ca se vor acorda dividende

Data de registru = data inregistrarii dobandirii de valori mobiliare de catre detinatorii care beneficiaza de drepturile conferite de acestea

Data cum-dividend = ultima zi cand investitorii mai pot cumpara actiuni pentru a incasa dividendele anuntate si este situata cu 3 zile lucratoare inaintea datei de referinta

Data ex-dividend = prima zi lucratoare dupa achizitionarea actiunilor cand nu mai poti cumpara actiuni sau primi dividende; este situata cu 2 zile lucratoare inaintea datei de referinta

Data de inregistrare = data calendaristica stabilita de AGA, data de la care intra in vigoare anumite decizii adoptate in AGA; Data de inregistrare trebuie sa fie ulterioara datei intrunirii adunarii generale

Data platii = data calendaristica la care se va face plata dividendelor

Politici de dividend:

Politica reziduala = emitentul trateaza obligatia de plata a dividendului ca fiind o variabila reziduala

Politica ratelor = decizia emitentului de a distribui anual un anumit procent din profitul realizat

Politica stabilizata = emitentul nu va ajusta decat partial cresterea dividendului in situatia unor rezultate financiare mai bune si va evita diminuarea acestui dividend in cazul diminuarii rezultatelor financiare

Forma de plata a dividendelor:

dividende anuale

dividende fixe

dividende partiale

dividende sub forma de actiuni

Titlurile de garantie (warrants) = valori mobiliare care atesta faptul ca emitentul garanteaza detinatorului ca ii va vinde un numar de actiuni comune la un anumit pret intr-o perioada de timp viitoare.

Caracteristicile titlurilor de garantie.

Sunt valori mobiliare care au o anumita valoare nominala

Sunt valori mobiliare care au o durata teoretic nelimitata dar practic limitata pana la executare.

Obligatiunile sunt titluri de valoare care certifica dreptul de creanta al detinatorului asupra emitentului. Obligatiunile fac parte din categoria creditelor.

Clasificarea obligatiunilor:

Dupa forma fizica in care sunt emise:

materializate

dematerializate

Dupa modul de identificare al detinatorului:

nominative

la purtator

Dupa perioada pentru care sunt emise:

pe termen scurt (emise cu discount)

pe termen mediu (emise cu dobanda)

pe termen lung (emise cu dobanda)

perpetue

Dupa emitent:

de stat (emise de stat)

municipale (emise de organisme ale administratiei publice centrale sau locale)

corporative (emise de societati comerciale)

Dupa tipul de venit:

cu discount

cu dobanda

Dupa modul de garantare:

garantate

negarantate

Tipuri recente de obligatiuni:

cu dobanda variabila

convertibile

indexate

de participatie

cu bonuri de subscriere (cu warrant)

amortizate in serie

de venit

retractabile (Retractable Bonds)

extensibile (Extendible Bonds)

cu optiune put (Putable Bonds)

Caracteristicile obligatiunilor:

este un instrument financiar negociabil

exprima existenta unei creante a detinatorului asupra patrimoniului emitentului

exprima calitatea de debitor a emitentului fata de detinatorul obligatiunii, care a pus la dispozitia respectivului emitent resursele sale financiare disponibile.

Asemanari si deosebiri intre actiuni comune si obligatiuni:

6) In caz de faliment detinatorii de obligatii au prioritate la recuperarea investitiei fata de actionari.

Avantajele si dezavantajele fiecarei modalitati de finantare:

Elementele tehnice definitorii ale unei emisiuni de obligatiuni:

valoarea nominala = suma imprumutata de emitent, care va fi rambursata la scadenta

pretul de emisiune = pretul la care sunt vandute obligatiunile la emisiune

pretul de emisiune = valoarea nominala (ad-pari)

pretul de emisiune > valoarea nominala (supra-pari) (foarte rar) apare in conditiile de evolutie anormala a ratelor dobanzii pe piata

pretul de emisiune < valoarea nominala (sub-pari)

termenul de rambursare = este cuprins intre momentul emisiunii si momentul rascumpararii de catre emitent a obligatiunii si reprezinta durata de viata a unei obligatiuni. In decursul perioadei de existenta a unei obligatiuni se evidentiaza:

data emisiunii = data la care emitentul a pus in vanzare obligatiunile

data (datele) de plata = momentul platii dobanzilor aferente obligatiunilor

data maturitatii (scadentei) = data la care obligatiunile vor fi rascumparate de catre emitent

rata nominala a dobanzii = rata anuala (fixa sau variabila) a dobanzii platita de catre societatea emitenta pentru imprumutul contractat

cuponul de dobanda al obligatiunii = suma de bani efectiv incasata de detinatorul obligatiunii la fiecare moment de plata a dobanzii

CD = cuponul obligatiunii

VN = valoarea nominala

R_d = rata nominala a dobanzii

Daca plata cuponului de dobanda se face la perioade mai mici de 1 an, atunci se calculeaza astfel:

CD = cuponul obligatiunii

VN = valoarea nominala

R_d = rata nominala a dobanzii

t = durata (in zile) pentru care se efectueaza plata dobanzii

T = numarul de zile ale anului

dobanda neta = dobanda ajustata cu coeficientul de impunere al veniturilor din dobanzi si reprezinta suma efectiv primita de catre detinatorul de obligatiuni, dupa plata impozitului datorat.

dobanda acumulata = cota parte din cupon, ce se cuvine detinatorului de obligatiuni, proportional cu numarul de zile pentru care detinut obligatia

d.a. = dobanda acumulata

CD = cuponul obligatiunii

t = numarul de zile calculat de la ultima plata a dobanzii pana la data inregistrarii tranzactiei (deci la 3 zile lucratoare de la data realizarii tranzactiei)

T = numarul de zile ale anului

cursul de piata = pretul obligatiunii pe piata si e exprimat procentual din valoarea nominala

C = cursul de piata al obligatiunii

V_p = valoarea de tranzactionare pe piata a obligatiunii

VN = valoarea nominala

costul rambursarii = suma platita de catre emitent pentru rascumpararea obligatiunilor

modalitatea de rambursare

- dintr-o data la scadenta

- rambursarea prin anuitati constante

- restituirea in rate anuale constante

- rambursarea sub forma unui cupon mic

cotarea si codificarea obligatiunilor = exista o modalitate specifica de a forma simbolul de piata al unei obligatiuni, care cuprinde simbolul emitentului, rata nominala a dobanzii si anul maturitatii.

Instrumente de credit emise de stat:

bilete de tezaur (treasury bills sau T-Bills) - sunt emise pe termen scurt pentru acoperirea deficitului de trezorerie

bonuri de tezaur (treasury notes sau T-Notes) - sunt emise pe termen mediu (pana in 10 ani) pentru acoperirea nevoilor de finantare ale bugetului de stat sau deficitul balantei de plati

obligatiuni de stat (treasury bonds sau T-Bonds) - sunt emise pe termen lung si foarte lung, scadenta putand fi cuprinsa intre 10 si 30 ani

Valorile mobiliare derivate (produse derivate) reprezinta contracte incheiate la termen, prin care se negociaza livrarea unui activ suport.

Clasificarea contractelor la termen (produselor derivate):

contracte forward (contracte anticipate) = un acord incheiat intre 2 operatori, prin care vanzatorul se obliga sa livreze la o anumita data viitoare un anumit activ suport, iar cumparatorul se obliga sa efectueze plata la momentul livrarii activului suport, pe baza unui pret predeterminat la momentul incheierii respectivului contract.

contracte futures (contracte viitoare) = contracte la termen care sunt standardizate in privinta elementelor contractuale, cu exceptia pretului, care se negociaza.

Nivelurile de standardizare ale contractelor futures:

1. la nivelul cantitatii tranzactionate per contract

2. la nivelul calitatii activului suport (marfa) e precis identificat d.p.d.v. calitativ

3. in privinta termenelor de livrare

4. la nivelul locului de livrare - se stabileste locul unde se livreaza activul suport (se livreaza FOB locul bursei)

Functiile Casei de Clearing:

1. gestioneaza tranzactiile incheiate si calculeaza marjele de tranzactie

2. face marcarea la piata, stabileste zilnic valoarea contractelor existente (pozitii deschise)

3. realizeaza compensarea pozitiilor detinute de investitori

4, realizeaza decontarea contractelor la scadenta (settlement)

contracte options (contracte cu optiuni) = contracte la termen prin care cumparatorul, in schimbul platii unei prime cash, catre vanzator, capata dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara activul suport la scadenta.

Din punct de vedere al momentului in care poate fi executat un contract cu optiuni intalnim:

- optiuni de tip european = pot fi executate doar la scadenta

- optiuni de tip american = pot fi executate oricand pana la scadenta inclusiv

Contractele cu optiuni sunt de 2 feluri:

- de cumparare (CALL) = contract incheiat in forma negociabila care da dreptul cumparatorului, ca intr-o perioada de timp, sa cumpere de la vanzatorul optiunii activul de baza, la un pret prestabilit, in schimbul platii unei prime la momentul incheierii tranzactiei.

LONG CALL (la cumparare)

- se initiaza pentru o pita in crestere

- au profit nelimitat

- au pierdere limitata la prima

SHORT CALL (la vanzare)

- se initiaza pentru o piata in scadere

- profitul e limitat la prima

- pierderea e nelimitata

- de vanzare (PUT) = contract incheiat in forma negociabila care da dreptul cumparatorului, ca intr-o perioada de timp, sa vanda catre partenerul sau de contract activul de baza, la un pret prestabilit, in schimbul platii unei prime la momentul incheierii tranzactiei.

LONG PUT

- se initiaza pentru o piata in scadere

- au profit nelimitat

- au pierdere limitata

SHORT PUT

- se initiaza pentru o piata in crestere

- au profit limitat

- au pierdere nelimitata

Principalele elemente ale contractelor cu optiuni:

1. marimea optiunii

2. durata de viata

3. pretul de exercitare (strike price)

4. pretul optiunii

Compararea caracteristicilor contractelor forward si futures:

Tranzactiile in marja sunt tranzactii incheiate de un investitor pentru care acesta nu dispune de intreaga suma necesara; diferenta de bani se obtine printr-un imprumut de la broker.

Efectul de levier (Leverage) reprezinta factorul de multiplicare a variatiilor pietei asupra capitalului investit.

L = efectul de levier

m% = marja

Tranzactiile in marja sunt caracterizate de urmatoarele principii:

obtinerea unui imprumut

marja initiala

garantie in favoarea brokerului

costul operatiunii

diminuarea datoriei fata de broker

actualizarea zilnica a titlurilor financiare

Elemente caracteristice tranzactiilor in marja:

marja initiala = suma de bani pe care trebuie sa o verse un investitor in contul intermediarului pentru a initia o tranzactie in marja

marja permanenta (de mentinere) = suma de bani care trebuie sa se afle permanent in contul investitorului cat timp e deschisa o tranzactie in marja

marja curenta = valoarea marjei efective calculata zilnic; cand marja curenta scade sub nivelul marjei de mentinere, atunci se naste apelul in marja

apelul in marja = cererea ultimativa a intermediarului catre investitor pentru a completa diferenta de marja pana la marja de mentinere

colateralul = contravaloarea titlurilor achizitionate de client si depuse la broker drept garantie pentru creditul acordat

marja absoluta = diferenta dintre valoarea colateralului si datoria clientului fata e broker

marja returnabila = raportul dintre marja absoluta si valoarea de piata a titlurilor existente in contul clientului la sfarsitul fiecarei zile de tranzactionare.