CONSIDERATII INTRODUCTIVE LEASING

CONSIDERATII INTRODUCTIVE LEASING

CONTEXTUL ECONOMIC MONDIAL- PREMISA A APARITIEI TEHNICILOR DE CONTRACTARE

Perioadele de criza determina o maniera noua de abordare a rolului comertului mondial: este ceea ce s-a intamplat dupa 1929-neacceptarea schimburilor, departe de a redresa productia, a contribuit, dimpotriva, la accentuarea depresiunii.

Comertul international a devenit o variabila importanta in lumea economica contemporana, intrucat exprima stransa legatura a producatorilor si consumatorilor din diferite tari si aduce atingere autonomiei politicilor economice. Conternporaneitatea economica demonstreaza ca politicile de relansare construite exclusiv pe baze nationale duc la esec din cauza restrictiilor extreme. Nu trebuie insa trasa concluzia ca, comertul international ar avea efecte negative, dimpotriva, el a jucat un rol important in nasterea si dezvoltarea capitalismului.

Confruntarea teoriilor comertului international cu faptele este adesea superflua; in aceasta zona (a comertului international), mai accentuat decat in altele, analiza economica ,,nu functioneaza ca o stiinta experimentala, care ar respinge o explicatie dupa un text empiric ce contrazice modelul"[1].

Pentru a nu ramane doar la nivelul unor simple expuneri teoretice in ceea ce priveste comertul international si evolutia sa, vom recurge la citeva date istorice, care vor evidentia configuratia economica din lume , configuratie ce a dus, direct sau indirect, la aparitia noilor 929i824j tehnici de contractare, din care face parte si leasingul.

Istoria economiei mondiale arata ca in secolul al XDC-lea - care in acceptiunea istoricilor se incheie In anul 1914 - comertul international pe cap de locuitor a crescut de 25 de ori, in timp ce in aceeasi perioada productia mondiala pe cap de locuitor nu a crescut decat de 2,2 ori[2]. De aici se poate observa deja intensificarea si prezenta tot mai evidenta a comertului international in intreaga lume. Ceea ce trebuie subliniat este ca daca la inceput Regatul Unit a avut un rol deosebit in cadrul comertului internalional, treptat, acest loc va fi luat de S.U.A. si Japonia, pilonii de baza ai comertului internalional. S.U.A. este cea care va juca in continuare un rol important in implementarea in Europa a unor noi tehnici de contractare. Astfel, in S.U.A. s-a facut simtita nevoia aparitiei unor operatiuni, care sa permita proprietarilor de bunuri, sa le valorifice si in alte moduri decat cele cunoscute pana la acel moment. Asa se explica tendinta fermierilor de a-si inchiria terenurile, atunci cand sursele proprii nu permiteau valorificarea lor la maxim. Aceste operatiuni au fost treptat extinse si in alte domenii, ajungandu-se la leasing-ul echipamentelor sau la situatii in care bancile erau autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in statele americane .

Japonia, un alt pilon important al comertului international, a preluat aceste operaiiuni de leasing si, folosindu-se si de alte politici concurentiale, a ajuns la un moment dat, in jurul anilor 1980, sa surclaseze S.U.A.

Din scurta expunere a contextului economic mondial, ce a constituit o premisa evidenta a aparitiei leasing-ului in comertul international, se poate desprinde concluzia ca si in cazul tehnicilor moderne de contractare ca: factoring, leasing, know-how etc., factorii externi, presiunea economica si internationala, au determinat crearea, aparitia unor operatiuni complexe, mai rentabile si care presupun in unele cazuri, imbinarea unor elemente caracteristice unui numar mai mare de contracte traditionale si permit utilizarea si valorificarea la maxim a factorilor economici si implicit a bunurilor economice.

Structurile de baza ale dreptului contractual s-au dovedit a fi stabile, mentinandu-si intacta functionalitatea. Au evoluat insa formele in care se stabilesc raporturi juridice, indeosebi in domeniul economic international, cel mai mobil, cel mai influentat de practica. Pe langa proliferarea tipurilor inedite de operatiuni comerciale (cum am aratat mai sus),se constata in lumea contemporana schimbari semniflcative, importante in conceptia juridica generala⁴, care tind sa dea la o parte solutiile rigide, traditionale, pentru a se putea asigura o maleabilitate si implicit adaptabilitate a contractelor la realitatile mereu schimbatoare ale pietelor externe. Fara aceasta renuntare la traditionalismul rigid al solutiilor date, nu s-ar putea raspunde la problemele pe care le ridica in principal diferentele dintre legislative existente. O marfa ce s-ar deplasa de la un capat la altul al continentului ar putea fi supusa la tot atatea regimuri juridice cate tari ar strabate. Desi, sistemele de drept din diferite tari nu sunt intotdeauna fundamental diferite, pentru ca in cadrul aceleiasi oranduiri sociale ele se intemeiaza in general pe aceleasi principii, totusi conflictele sunt prezente. Aici intervine rolul comertului international de a solutiona si de a reglementa aceste situatii de asa natura incat viata economica internationala sa capete un flux continuu si benefic pentru intreaga economie a lumii.

Un alt aspect, pe care il vom aminti in aceasta introducere a contextului economic mondial in care leasing-ul si-a facut aparitia , este cel al politicilor comerciale din perioada postbelica, politici care au fost influentate de o multitudine de factori, unii cu actiune[4] indelungata, altii conjuncturali, de o durata mai scurta.

Factorul hotarator care a marcat profund evolutia politicii comerciale a constat in urmarile economice si politice ale celui de-al doilea razboi mondial (impartirea sferelor de influenta intre tarile invingatoare, aparitia blocului statelor socialiste, distrugerile materiale uriase). Daca ne referim doar la tarile capitaliste dezvoltate, razboiul a schimbat radical raportul de forte dintre ele in favoarea S.U.A., singurul stat care a iesit din acest razboi intarit economic, politic si militar. S.U.A. detinea la sfarsitul razboiului un fel de monopol al puterii, fapt care i-a permis sa influenteze in propriul sau interes, atat direct cat si indirect, evolutia politicii comerciale din perioada imediat postbelica. Direct, prin intermediul diverselor planuri, programe si doctrine de ajutorare financiara, economica etc. (plan Clayton, Doctrina Truman etc.)[5]. Indirect, S.U.A. a putut sa influenteze prin intermediul diverselor acorduri si organizatii economice si financiare create in aceasta perioada (F.M.I., B.I.R.D., G.A.T.T., etc.) si a caror activitate a fost multa vreme orientata si controlata de S.U.A.

Drept consecinta, aceasta perioada, sa caracterizat prin trei trasaturi:

1) concesii fata de S.U.A. mai ales in domeniul vamal;

2) blocada economica si discriminari comerciale fata de tarile socialiste,

3) accentul in ceea ce priveste instrumentele de politica comerciala a fost pus pe politica vamala si netarifara si aproape deloc pe politica de stimulare a exporturilor.

Pornind de la nivelul economic al tarilor din lume in secolul XX, trecand prin noua tendinta de maleabilitate a conceptiilor juridice cu privire la comertul international si ajungand la politicile contemporane comerciale, am zugravit peisajul economic ce a dus la nasterea operatiunilor moderne cum este leasing-ul.

. NOTIUNEA DE LEASING

In demersul nostru pentru intelegerea leasingului, am considerat ca aceasta notiune, pentru a fi cat mai clar inleleasa, trebuie privita prin prisma defmitiilor si intelesurilor pe care aceasta operatiune a primit-o in diferitele dictionare intalnite.

Vocabularul economic si financiar defineste leasingul ca fund o tehnica de credit profesional ce comporta un contract de inchiriere a echipamentelor mobiliare si imobiliare, insotit de o promisiune de vanzare in favoarea locatarului. Referindu-se la leasing, se face precizarea in continuare ca aceasta tehnica, la inceput rezervata echipamentelor industriale si cunoscuta in tarile anglo-saxone sub denumirea de "leasing", a fost introdusa in S.U.A. in anul 1950. Extinderea sa si in Europa este de data mai recenta. In Franta, primele societati specializate in leasing au aparut in anul 1962. Reglementarea lor a fost precizata prin Legea din 2 iulie 1966, dandu-se o definitie a notiunii de leasing asupra bunurilor imobiliare si acordandu-se un regim de transparenta totala societatilor imobiliare pentru comert si industrie care au ca obiect exclusiv locatia de imobile de uz profesional[6].

Dictionarul economic englez-roman defineste operatiunea de leasing, insa mult mai restrans[7]. Astfel, se arata ca denumirea de leasing vine din engleza, precizandu-se mai apoi sensurile in care este folosit acest termen:

1-inchiriere, arendare;

2-contract de inchiriere, arendare;

3-concesiune;

4-concesiune pe durata, concesiune pe varsta, intrebuintare a unui echipament.

Leasing-ul este definit in dictionarul Business Terms-Chambers Commercial Reference ca fund un contract in care detinatorul unui lucru da voie altcuiva sa-1 foloseasca pentru o anumita perioada de timp, in schimbul unei sume de bani - plati. Cel care este imprumutat are uneori oportunitatea sa cumpere lucrul in timpul sau dupa expirarea perioadei de folosire. Un avantaj al leasing-ului este acela ca nu se cere locatarului sa cheltuie o suma mare de bani inainte de a primi orice beneficiu de pe urma folosirii bunului[8].

In Dictionary of Economics[9] se spune ca "lease" este o intelegere intre proprietarul unui lucru (lessor) care garanteaza folosinta acestui lucru pentru o perioada determinata, cu o chirie determinata platibila anual, trimestrial sau lunar. Inchirierea poate fi obiectul unei reinchirieri, sa spunem, la fiecare 5 ani. Este posibil sa inchiriezi masini, echipament de birou, utilaje etc., ca si cladiri si pamant. O recenta dezvoltare s-a inregistrat pentru operatiunile de leasing in cadrul cercurilor de afaceri. In majoritatea cazurilor acestea includ "servicing" si intretinere. In unele cazuri, titlul de proprietate trece de la chirias la sfarsitul inchirierii pentru un pret nominal.

Notiunea leasing-ului este definita si de dictionarul Commerce and Business[10], care arata ca aceasta operatiune apare ca o alternativa a cumparatorului. Adica, leasing-ul este vazut ca o posibilitate de a "avea" bunuri, in afara aceleia de a cumpara bunuri. Aceasta inseamna a inchiria in schimbul unei chirii anuale, pe perioada stabilita in contract. Leasing-ul este atractiv pentru afaceri pentru ca permite folosinta pamantului, a cladirilor sau a echipamentelor (utilajelor, instalatiilor), fara a cheltui mari sume de bani pentru cumpararea lor. In plus, ofera posibilitatea ca cele mai mari echipamente, care nu se doresc a fi cumparate, sa poata fi folosite si sa ofere "randament".

Avand o imagine de ansamblu asupra felului in care este inteleasa notiunea de leasing de catre autorii straini, ni se pare interesant sa amintim aici modalitatea in care a fost deflnit leasing-ul intr-o rubrica a unui ziar[11], rubrica intitulata: "Mic dictionar de comert exterior". Astfel, leasing-ul este o forma de finantare pentru utilajele industriale, aparuta si dezvoltata in S.U.A. In locul contractului de cumparare apare contractul de inchiriere. Cel ce inchiriaza este ori producatorul mijlocului de investitie, ori o societate de finantare care reprezinta producatorul. Financial Lease - reprezinta contractul de leasing ferm pentru un termen convenit; se prevede acoperirea amortizarii instalatei inchiriate, inclusiv costurile de finantare si de administratie.

Service Lease - contractul de inchiriere prevede si ingrijirea utilajului inchiriat, de catre cel ce inchiriaza. Aceasta forma de leasing se foloseste si pentru acoperirea necesarului de bunuri si investitii trecatoare.

Spre deosebire de alti autori straini (englezi in special), in lucrarea "Business"[12], autorii definesc leasing numind partile acestei operatiuni, nu leasor si leasse, ci landlord si tenant (locatarul).

Astfel se arata ca "leassse-ul" este o intelegere (de data aceasta) prin care dreptul de proprietate este temporar transferat de al adevaratul proprietar (landlord) la o alta persoana (tenant). In schimbul "folosirii proprietatii", locatarul in general plateste o chirie lunar sau anual. Leasing-ul se incheie pentru o perioada determinate de timp, iar la sfarsitul acestei perioade, "dreptul de a folosi proprietatea" se intoarce la landlord.

Dictionarul de drept international al afacerilor[13] ne ofera cea mai clara si cuprinzatoare explicate asupra leasing-ului. Leasing-ul este o operatie constand in darea in folosinta a unor bunuri mobile (ex.:utilaje) sau imobile (apartamente de hotel, spatii pentru sedii de firme) contra unei sume de bani cu plata dintr-o data sau esalonata in rate lunare, unor persoane fizice sau juridice care nu poseda resursele financiare necesare pentru cumpararea lor . Aparitia sa a avut loc in perioada postbelica, fiind derterminat de amplificarea cererii de masini si utilaje, de cresterea ritmului de uzura morala a acestora si sporirea dificultatilor de procurare a resurselor financiare necesare pentru achizitionarea lor. Leasing-ul este o forma moderna de comert international ce propune numai transferul dreptului de folosinta contra cost in cadrul unui sistem original de finantare. Formele de practicare a leasing-ului sunt multiple. Ele se diferentiaza unele de altele in functie de mai multe criterii.

1.3. ISTORICUL LEASINGULUI

Marea majoritate a autorilor, cand se refera la aparitia leasing-ului, identifica acest moment cu anii 1900-1950 in S.U.A. Consideram ca, pentru o cat mai justa incadrare a aparitiei leasing-ului, trebuie sa ne referim la dreptul roman, care si de data aceasta si-a demonstrat suprematia si originalitatea.

Astfel se poate observa o mare asemanare a modalitatii de leasing "sale and lease-back" cu forma arhaica a gajului din dreptul roman "fiducia cum creditare"[14]. In acest din urma caz, imprumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui lucru mobil sau imobil in patrimoniul imprumutatorului (fiduciar), cu titlu de garantie a imprumutului primit. La randul sau, fiduciarul se obliga sa-i restituie bunul dupa inapoierea datoriei. In practica, datorita necesitatilor economice, imprumutatul pastra folosinta bunului.

Desi este evident ca nu exista o continuitate evolutiva de la fudie la "leasing", consideram ca aceasta precizare si intoarcere la dreptul roman arhaic este binevenita pentru demersul nostru stiintific.

In perioada moderna, aparitia leasing-ului se prefigureaza mai ales in S.U.A. Astfel, aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor prin anii 1877, iar acest contract avea sa poarte denumirea de "lease".

In anul 1936, "Safe Stores Inc." a cumparat un teren pe care ulterior a ridicat supermagazinul "Safeway Stores"; avand nevoie de capital mobil, acesta 1-a vandut imediat unui grup de investitori care 1-au lasat spre exploatare fostului proprietar in regim "lease" pe o perioada indelungata.

In aceeasi ordine de idei, la inceputul anilor 1900, detinatorii de terenuri din S.U.A., terenuri pe care nu le puteau folosi din lipsa de bani (de exemplu, fermierii), au recurs la operatiunea de leasing land[15].

Īn Ohio, prin anii 1940, se vindeau catre banci imobile cu titlu de garantie (traster), imobil ce urma sa fie exploatat de vanzator in regim de "lease" timp de 99 de ani, dupa care utilizatorul avea optiunea cumpararii bunului.

D.P. Bootle, avand nevoie de utilaje pentru a realiza o conditionare de alimente si neavand bani, s-a gandit sa le procure prin inchiriere. Nu a banuit ca procedeul va sta la baza unei veritabile industrii, de proportii internationale. Dupa doi ani, el avea propria lui firma. de leasing, "U.S. Leasing Corporation", cu un capital initial de 2000 de dolari[16], care ulterior, in cativa ani, finanta operatiuni de leasing in valoare de 3 milioane de dolari.

Principalele sustinatoare ale leasing-ului echipamentelor industriale au fost bancile, fie indirect prin intermediul unor societaii specializate de leasing, fie direct, dupa ce acestea au primit autorizatia sa desfasoare asemenea operatiuni.

National Banks, in anul 1963, a primit aceasta autorizatie, urmata de Bank Holding Companies, in 1970. Pana in 1975, deci in mai putin de 15 ani, bancile fusesera autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in mod direct in 41 de state americane.

In Marea Britanie, cele mai multe dintre societatile de leasing - "leasing companies" - sunt finantate si sustinute de banci. Ele beneficiaza de un regim fiscal extrem de favorabil.

Valoarea bunului, spre exemplu, poate fi dedusa pana la 100% din profitul impozabil. Acest fapt a facut ca si Marea Britanie sa cunoasca o dezvoltare exploziva a acestor societati.

Leasingul s-a extins rapid in intreaga Europa, astfel ca in 1972 s-a infiintat Federatia Europeana a societatilor de leasing, care controleaza circa 80% din industria financiara de leasing a continentului. Cea mai mare cota parte nationala apartine Marii Britanii, de circa 9 miliarde de dolari.

Un consortiu similar s-a infiintat si in Japonia, ,,Japanese Leasing Association", cu un activ total concesionat de aproximativ 7,5 miliarde de dolari. O chestiune aparte ar fi aceea a companiilor franceze de "credit-bail", care sunt incluse in regimul institutiilor bancare sau de credit, cu reglementari stricte, fiind controlate de Consiliul National de Credite, de Banca Frantei si de alte autoritati financiare. Spre deosebire de S.U.A. si Marea Britanie, in Franta, firmele furnizoare de leasing nu se bucura de avantaje de impozite, dar totusi leasingul, datorita flexibilitatii operatiunilor, continua sa se extinda in Franta. Spre exemplu, in cazul Concord[17] pretul urias, de circa 50 milioane de dolari si alte aspecte, au pus autoritatile franceze intr-o situatie extrem de dificila, necesitand comenzi ferme suficiente. S-a recurs atunci la leasing: companiile beneficiare au posibilitatea fie de a prelungi perioada de inchiriere, fie de a cumpara, dupa un timp, aparatele, convinse, in sfarsit, de calitatile lor de zbor.

Un alt aspect important pentru istoricul si evolutia leasing-ului este raspandirea sa in tarile in curs de dezvoltare. Cele mai multe companii independente de leasing, in anul 1982, se aflau in America Latina si Asia. Astfel, au luat fiinta "Leasing Association of Singapore", "Manila Asian Leasing Association" etc.

Din cele expuse mai sus se poate observa ca leasingul, datorita avantajelor sale, este prezent in intreaga lume, ca operatiune de comert.

In economia de tranzitie a Romaniei, care dupa 1990 se confrunta cu limita resurselor financiare din sfera sectorului public si privat cu potential investitional, s-a simtit nevoia aparitiei si multiplicarii operatiunilor de leasing, cu effect benefic asupra pietei de credit pentru investitii si diversificarii produselor financiare.

Primul act normative ce a avut in vedere referiri la leasing a fost H.G. nr. 72/1993 privind regimul vamal al bunurilor importate ce fac obiectul tranzactiilor de leasing.

Actul normative avea in vedere numai raporturile juridice de drept commercial international, definind tranzactiile de leasing ca un contract de leasing incheiat intre un comerciant roman si un partener strain.

La scurt timp, O.G. nr.12/1995 privind unele masuri referitoare la regimul vamal al masinilor , utilajelor si instalatiilor importate in cadrul tranzactiilor de leasing, precum si la regimul vamal al materiilor prime, pieselor de schimb, materialelor si componentelor folosite in productia proprie a unor agenti economici, a reglementat regimul tranzactiilor de leasing la anumite categorii de bunuri importate de catre persoanele juridice romane.

Leasingul, ca institutie de sine statatoare, a fost reglementat si definit prin O.G. nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, modificata in doua randuri si republicata, iar ulterior modificata si completata.

In completare acestei legi cadru au urmat alte acte normative care au legiferat aplicatii ale contractului de leasing, precum O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale , H.G.nr. 577/2002 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.G.nr. 88/1997 ,precum si Legea nr.133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea intreprinderilor mici si mijlocii , iar in final Legea nr.346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii.

Procesul complex al elaborarii dispozitiilor legale in material operatiunilor de leasing-prin evolutie si finalitate- dovedesc amploarea fenomenului economic, care obliga ,,actorii pietei" sa recurga din ce in ce mai des la beneficiile contractului de leasing, iar preocuparea pentru perfectionarea cadrului legislativ constituie dovada imediata a importantei institutiei juridice in studiu.