CREATIA MONETARA SI POLITICA MONETARA

CREATIA MONETARA SI POLITICA MONETARA

CREATIA MONETARA SI POLITICA MONETARA

CREATIA MONETARA A BANCII CENTRALE.
PIATA MONETARA SI ROLUL ACESTEIA IN CREATIA MONETARA.
CREATIA MONETARA A BANCILOR COMERCIALE. MULTIPLICATORUL MONETAR AL CREDITELOR.
POLITICA MONETARA � CPMPONENTA A POLITICII ECONOMICE.
MECANISME DE TRANSMISIE A POLITICII MONETARE.

1. CREATIA MONETARA A BANCII CENTRALE. (VEZI MASA MONETARA)
Dupa cum stim, masa monetara reprezinta totalitatea instrumentelor de plata, respectiv lichiditati puse la dispozitia unei economii la un moment dat. Aceste lichiditati se prezinta sub forma creantelor asupra intermediarilor monetari (bancile centrale si bancile comerciale) detinute de catre agentii nonbancari, creante care reprezinta contrapartidele masei monetare.
Distribuind credite, intermediarii monetari pun in circulatie mijloace de plata, respectiv creeaza moneda si distribuie putere de cumparare.
Creatia monetara se desfasoara continuu in cadrul unei economii; creditele acordate anterior sunt rambursate, apoi ulterior se distribuie altele in cantitati mai mari, inregistrandu-se deci o crestere a masei monetare si o modificare a structurii acesteia in sensul cresterii ponderii monedei de cont (scripturala).
Banca centrala este singura institutie care pune in circulatie moneda efectiva. Creatia monetara a bancii centrale este rezultatul actiunii urmatorilor factori
1) Avansurile directe catre trezoreria statului;
2) Creantele asupra strainatatii;
3) Creantele asupra e??

lea rand, asigurarea stabilitatii cursului de schimb a monedei nationale presupune interventii pe piata valutara din partea autoritatii bancare centrale. Concret, daca masa monetara este supraevaluata in raport cu alte valute, atunci banca centrala va cumpara valuta de pe piata si va pune in circulatie moneda proprie restabilind raportul intre cererea si oferta de moneda.

3) Creantele asupra economiei � reprezinta fundamentul creatiei monetare. Aceste creante decurg indeosebi din relatiile care se stabilesc intre banca centrala si celelalte banci din sistem in cadrul pietei monetare.

2. PIATA MONETARA SI ROLUL ACESTEIA IN CREATIA MONETARA.
Definitie: Piata monetara reprezinta cadrul necesar in care se desfasoara zilnic raporturile dintre banci in legatura cu lichiditatea soldurilor provenite din operatii reciproce
� bancile isi acorda imprumuturi sau isi ramburseaza creditele acordate anterior;
� operatiuni efectuate din ordinul clientilor acestora in calitate de titulari de depozite. In acest caz se efectueaza plati prin alte banci si fac incasari de la alte banci.
Precizare: In urma acestor doua operatiuni, o banca devine creditoare sau debitoare fata de o alta banca, fata de mai multe banci sau fata de toate bancile. Deci, la sfarsitul unei zile bancare o banca poate fi beneficiara unui sold creditor sau titulara unui sold debitor.
Mecanismul pietei: Practica bancara a impus stingerea acestor plati reciproce intr-un cadru reglementat, de regula sub patronajul autoritatii monetare, respectiv a bancii centrale. Acest proces presupune doua etape confirmarea pretentiilor reciproce, compensarea platilor si stabilirea soldurilor aferente fiecarei banci;
? stingerea soldurilor reciproce prin efectuarea de plati de catre 19519m1218t titularii soldurilor debitoare catre beneficiarii soldurilor creditoare.
Precizare: Tocmai negocierea disponibilitatilor necesare pentru stingerea obligatiilor reciproce face obiectul tranzactiilor pe piata monetara; deci, pe aceasta piata apar zilnic doua categorii de participanti ofertantii de disponibilitati;
? solicitantii de disponibilitati.
Ofertantii � sunt bancile titulare ale conturilor de disponibilitati la banca centrala care au solduri creditoare, si, deci, detin moneda bancii de emisiune.
Precizare: Intrucat depozitele constituite de bancile comerciale la banca centrala nu sunt remunerate (nu sunt purtatoare de dobanzi) sau remunerate foarte putin, acestea sunt interesate sa fructifice aceste disponibilitati temporare prin negocierea acordarii de credite pe piata monetara.
Solicitantii � de disponibilitati sau credite sunt acele banci comerciale care fiind debitoare in raporturile lor cu celelalte banci au nevoie de resurse financiare de acoperire.
Care sunt aceste resurse financiare ? Mai intai, orice banca comerciala ramasa descoperita, analizeaza posibilitatea obtinerii de credite in cadrul relatiilor cu banca centrala / de emisiune. Modalitatile de refinantare sunt
- rescontarea;
- pensiunea;
- lombardarea;
- vanzarea de efecte publice / bonuri de tezaur catre banca centrala.
Precizare: Vezi si operatiunile pasive ale bancilor comerciale.
Nota: In functie de aceste posibilitati de refinantare, bancile comerciale respective isi pot acoperi partial sau total datoriile lor fata de celelalte banci. Pentru datoria ramasa eventual neacoperita, bancile debitoare urmeaza sa-si procure resurse prin contractarea de imprumuturi de pe piata monetara. Optiunea bancilor de a contracta imprumuturi de pe piata este si in functie de nivelul dobanzii ce se practica.
Cum intervine banca centrala pe aceasta piata monetara ? Fie prin stabilirea nivelului dobanzii urmand ca volumul negocierilor sa varieze in raport de aceasta marime data; fie prin stabilirea volumului creditului pe care aceasta il acorda zilnic, urmand ca cererea si oferta ce se manifesta pe piata sa influenteze nivelul dobanzilor.
Concluzie: lipsa de disponibilitati cu care se confrunta solicitatorul este o rezultanta a raportului dintre incasarile si platile existente in aceeasi zi si care decurg in general din relatiile cu celelalte banci. Altfel spus, ele trebuie sa-si evalueze cu atentie pentru perioada urmatoare incasarile si obligatiile de plata decurgand din activitatile lor sau ale clientilor lor, urmand ca in acest raport cu aceste evolutii sa-si formuleze cererile de credite pe piata monetara.
Caracteristicile pietei monetare: in raport cu cele mentionate putem sintetiza urmatoarele caracteristici:
- participantii pe piata monetara sunt bancile;
- obiectul tranzactiilor il reprezinta disponibilitatile in moneda centrala, respectiv in depozite la banca de emisiune;
- operatiunile pe piata monetara se desfasoara zilnic;
- termenele de acordare a imprumuturilor sunt foarte scurte, cele mai numeroase avand scadenta in ziua urmatoare;
- creditele acordate pe aceasta piata sunt credite de la banca la banca � sunt credite interbancare;
- dobanda practicata se stabileste zilnic prin jocul cererii si ofertei.
Rolul pietei monetare
in primulo rand, piata monetara (componenta a pietei financiare) joaca un rol deosebit in procesul de redistribuire a resurselor de creditare in economia unei tari;
in al doilea rand, in cadrul operatiilor pe aceasta piata are loc transferul resurselor intre institutiile de credit unde se constituie depozitele bancare si cele care actioneaza ca distribuitori de credite in economie. De asemenea, o parte importanta a tranzactiilor vizeaza transferul de resurse intre bancile care au acces la banca centrala (ca izvor principal al creditului in economie) si cele care prin dimensiunea, specializarea sau statutul lor nu au acest acces.
in al treilea rand, banca centrala intervine cu regularitate pe aceasta piata, pentru ea fiind o piata libera sau deschisa(OPEN MARKET). Altfel spus, piata monetara este o piata a lichiditatilor. Aici se ofera moneda bancii centrale contra unor promisiuni de restituire in termen foarte scurt; deci se acorda credit in moneda bancii centrale.
Apar doua situatii:
� atunci cand piata monetara considerata global (ca suma algebrica a tuturor operatiilor) se manifesta ca solicitatoare de moneda centrala, se spune despre ea ca este �in banca�. Aceasta inseamna ca este nevoie de interventia bancii centrale care permite satisfacerea cererilor de lichiditate.
� uneori, operatiunile pe aceasta piata se pot incheia si fara participarea bancii centrale. Este cazul cand se considera ca piata este �in afara bancii� daca ea dispune de excedent de lichiditate, aflandu-se astfel in afara controlului bancii centrale.

3. CREATIA MONETARA A BANCILOR COMERCIALE. MULTIPLICATORUL MONETAR AL CREDITELOR.
Daca banca centrala creeaza moneda efectiva, bancile comerciale creeaza moneda de cont sau scripturala.
Precizare: Moneda efectiva si de cont sunt astazi cele doua forme de existenta ale monedei.
Cauzele creatiei monetare ale bancilor comerciale
1) Crearea monedei scripturale de catre bancile comerciale are loc in principal sub impulsul diferitilor agenti nebancari (firme, persoane particulare, Trezoreria statului) care solicita credite sectorului bancar. Acordand aceste credite, practic, bancile comerciale achizitioneaza active monetare prin
- Scontari de cambii;
- Cumparari de valuta;
- Cumparari de titluri financiare, etc.
In schimbul acestora, bancile platesc aceste achizitii printr-o simpla inscriptie a sumelor aferente in contul vanzatorilor. Prin aceste operatiuni, activele monetare (fara putere liberatorie sau circulatorie) se transforma in instrumente / mijloace de plata; se produce astfel o monetizare a acestor active specifica creatiei monetare.
2) Crearea monedei scripturale are loc si din initiativa bancilor prin politica lor de credite.
Precizare: Din cele precizate rezulta ca moneda de cont sau scripturala este formata / compusa din creante asupra sistemului bancar, din care
- Unele provin din depozite;
- Altele din inregistrarile efectuate de banci in conturi functie de creditele acordate clientelei lor.
Precizare: Aceste doua conditii fundamentale care provoaca creatia monedei scripturale contribuie la asigurarea unei proportii necesare intre cantitatea de masa monetara in circulatie si volumul bunurilor si serviciilor tranzactionate pe de alta parte. In acest context, putem spune ca nevoia, respectiv cererea de moneda creste in urmatoarele cazuri
- cand productia nationala sporeste;
- cand cresc preturile;
- cand exporturile se dezvolta;
- cand intrarile de devize se majoreaza.
Precizare: In toate aceste situatii este necesara o majorare a creditelor in economie pentru a satisface aceste cereri, si in consecinta este necesara o expansiune a monedei de cont sau scripturale. Are loc in ultima instanta demultiplicarea masei monetare aflata in circulatie.
Mecanismul multiplicarii
Mecanismul multiplicarii creditului in economie este generat de existenta unui numar mare de banci comerciale si folosirea de catre titularii de conturi a unor banci diferite;
Existenta acestui numar mare de banci comerciale face ca depozitele sa se multiplice prin transformarea unui credit obtinut de o persoana fizica sau juridica de la o banca intr-un depozit la o alta banca, si deci, intr-o resursa de acordare a unor noi credite.
Capacitatea unei banci de a acorda credit depinde deci de doi factori
pe de o parte marimea depozitelor;
pe de alta parte nivelul rezervelor minime obligatorii pastrate de bancile comerciale la banca centrala sau de emisiune.
Prin mecanismul multiplicarii monetare se multiplica si masa monetara aflata in circulatie sub forma disponibilitatilor banesti din contul titularilor de credite, disponibilitati aparute ca urmare a creditului primit.
Multiplicarea masei monetare nu are acoperire in depozitele initiale, aceasta fiind data la garantia la creditele acordate agentilor economici. Daca nu exista garantia materiala a creditelor, atunci raportul dintre depozitul initial, creditul acordat si masa monetara pusa in circulatie va fi subminat. Se va ajunge ca masa monetara aflata in circulatie sa nu aiba corespondent in bunuri si servicii. Drept urmare se va produce o crestere a preturilor, deci se manifesta procese inflationiste.



Mecanismul de multiplicare poate continua cu alte banci daca se respecta doua conditii
- depozitul initial sa se mentina;
- solicitarile de credite sa stimuleze emisiunea (creatia monetara).


Precizare: de regula, multiplicatorul care ia valori intre 2 si 4 se apreciaza ca nu este generator de inflatie.




4. POLITICA MONETARA � COPMPONENTA A POLITICII ECONOMICE.
Prin politica monetara se actioneaza asupra cererii si ofertei de moneda din economie. Ea are ca obiectiv fundamental stabilitatea preturilor, care este in acelasi timp si obiectiv central al politicii economice. Aceasta din urma are si alte obiective la fel de importante ca si stabilitatea preturilor, cum sunt
- cresterea economica;
- ocuparea fortei de munca;
- echilibrarea balantei de plati externe, etc.
La randul ei, si politica monetara are alaturi de stabilitatea preturilor si obiective specifice, cum sunt
cresterea masei monetare pana la un nivel optim, cat mai apropiat de rata de crestere reala a economiei;
mentinerea la un nivel corespunzator al ratelor dobanzii din economie;
realizarea unui nivel optim al cursului de schimb al monedei nationale;
alocarea optima a resurselor de creditare in cadrul economiei.
Precizare: Pentru atingerea obiectivului fundamental si a celor specifice, autoritatea monetara are la indemana mai multe categorii de instrumente pe care le grupam in doua categorii
directe;
indirecte.
Instrumentele directe sunt reprezentate de masurile initiate de banca centrala, masuri care afecteaza in mod direct utilizatorii si detinatorii de moneda centrala, inclusiv institutiile financiare si de credit. Este vorba de masuri care vizeaza
limita creditului in economie;
stabilirea administrativa a unor rate de dobanzi;
masuri care vizeaza controlul bancii centrale asupra evolutiei cursului de schimb al monedei nationale.
Instrumentele indirecte se utilizeaza de catre banca centrala in relatiile ci celelalte banci din sistem si cu agentii nebancari. Prin intermediul acestor instrumente indirecte, banca centrala urmareste controlul asupra costului si ofertei de moneda centrala.
Nota: prin toate aceste instrumente si masuri (directe si indirecte), banca centrala urmareste atingerea anumitor obiective, si in raport de care putem structura respectivele instrumente in 3 categorii
- instrumente si masuri prin care banca centrala furnizeaza lichiditate in sistem sau absoarbe, retrage, sterilizeaza excesul de lichiditate din economie.
- instrumente si masuri care afecteaza direct bilantul bancilor comerciale, respectiv activul si pasivul acestora.
- instrumente si masuri prin care se realizeaza controlul operatiunilor cu strainatatea.
Instrumente si masuri prin care banca centrala furnizeaza lichiditate in sistem� - in categoria acestor instrumente si masuri includem:
� operatiuni de OPEN MARCHET (piata deschisa) si de acordare de credite cu dobanda variabila;
� operatiuni de rescontare, situatie in care autoritatea monetara, banca centrala, limiteaza, plafoneaza disponibilitatile pentru refinantarea bancilor comerciale, stabilind totodata si costul acestor refinantari. Acest cost este reprezentat de taxa oficiala a scontului sau rata de rescontare.
� avansuri acordate statului sau trezoreriei statului si celorlalte banci din sistem. Si in acest caz, banca centrala ca autoritate monetara, stabileste plafoanele acestor avansuri, inclusiv costul lor reprezentat de rate de dobanzi.
� constituirea rezervei obligatorii obisnuite si a celor constituite asupra depozitelor si creditelor.
Instrumente si masuri care afecteaza direct bilantul bancilor comerciale � in structura acestora includem
limitarea sau incadrarea creditului in economie (vezi si normele de prudenta bancara privind controlul riscurilor mari).
incadrarea sau limitarea depozitelor remunerate si gestionate de banci.
respectarea raportului dintre fondurile proprii si activele riscante (rata de solvabilitatea europeana, norma COOK).
portofoliul minim de titluri publice pe care il poate detine o banca comerciala.
controlul emisiunii de titluri pe piata financiara.
stabilirea ratelor de dobanzi debitoare sau creditoare.
Instrumente si masuri prin care se realizeaza controlul operatiunilor cu strainatatea � aici includem
masuri vizand controlul schimburilor valutare si al imprumuturilor externe.
masuri privind reglementarea pozitiei externe a bancilor (LONG, SHORT, balansata).
masuri privind depozitele constituite la banca centrala din valutele achizitionate de agentii nonbancari.
reglementari aplicabile dobanzilor platibile, depozitelor nerezidentilor si nivelul ratelor de dobanzi.
masuri vizand rezervele obligatorii privind depozitele nerezidentilor.
interventiile bancii centr?-
5.
{0 banca centrala cu suma reprezentand contravaloarea titlurilor achizitionate, deci cand banca centrala cumpara titluri de la bancile comerciale, disponibilitatile acestora din urma in moneda centrala cresc. Aceste rezerve pot fi folosite si reprezinta lichiditati pentru bancile comerciale.
Precizare: Daca aceste titluri se cumpara de la agentii nonbancari, atunci cresterea rezervelor este insotita concomitent si de o sporire a cererii de depozite.
Vanzarea titlurilor catre bancile comerciale genereaza si ea urmatoarele efecte
- banca centrala transfera titlurile catre bancile comerciale care le cumpara / achizitioneaza. Altfel spus, bancile comerciale iti plaseaza o parte din lichiditati / resurse in aceste titluri, iti constituie deci portofolii
- bancile comerciale platesc aceste titluri prin emiterea de CEC-uri asupra depozitelor lor de la banca centrala. Aceasta din urma le colecteaza si reduce nivelul rezervelor bancilor comerciale cu suma corespunzatoare.
Concluzie: Aceasta politica de OPEN MARKET este astazi unul din cele mai importante instrumente prin care banca centrala iti realizeaza obiectivele de politica monetara. In functie de caracterul politicii monetare (expansionist sau restrictiv), ea cumpara aceste titluri din portofoliu astfel
daca promoveaza o politica expansionista, de crestere economica, ea va cumpara titlurile de pe piata;
daca promoveaza o politica restrictiva, ea vinde titlurile din portofoliu si absoarbe excesul de lichiditate.

ii. Politica rezervelor minime obligatorii.
1) Scopul si importanta rezervelor obligatorii.
Aceste rezerve reprezinta de fapt o obligatie de utilizare a monedei centrale de catre bancile comerciale. Scopul esential al acestor rezerve obligatorii este acela de a permite bancii centrale sa actioneze asupra creantei monetare prin influentarea comportamentului bancilor comerciale in materie de credite.
Rezervele minime obligatorii au si o importanta tehnica deosebita. Ele rezida in
- o crestere a ratei rezervei poate afecta lichiditatea bancilor comerciale atunci cand aceasta creste ca efect al cumpararii de valute sau al acordarii de credite directe de catre banca centrala trezoreriei statului.
- aceste rezerve reprezinta un instrument important de contracarare a speculatiilor antrenate special de o eventuala apreciere a monedei nationale, a cursului de schimb al monedei proprii.
- existenta lor permite sa se actioneze asupra cererii de credite, permitand totodata si o disociere a cererii de credite datorat interventiei bancii centrale pe piata monetara.
2) Remunerarea rezervelor minime obligatorii.
In majoritatea tarilor, rezervele minime obligatorii nu sunt remunerate. In tarile in care ele sunt remunerate, remunerarea se produce la nivelul unei rate a dobanzii sub cea de piata.
Precizare: Remunerarea se face in tarile cu mediu economic extrem de volatil, cu economii in tranzitie. La noi de pilda, remunerarea este de circa 25% in lei, si de 3 % la valuta. In caz contrar, efectul acestui instrument de politica monetara s-ar diminua foarte mult, intrucat s-ar putea produce o majorare a rezervei fara ca banca centrala sa majoreze oferta de moneda, ceea ce ar avea ca efect in perioada viitoare o crestere puternica a ratei dobanzii.
3) Baza de calcul.
Avem doua situatii in tarile in care se utilizeaza cu prioritate agregate monetare mai restranse, baza de calcul o reprezinta depozitele atrase la vedere si la termen de la clienti persoane fizice sau juridice;
? in tarile in care prezinta importanta evolutia unor agregate monetare mai largi, baza de calcul este reprezentata de totalitatea resurselor atrase de banci.
4) Rata de rezerva minima.
Si aici avem doua situatii
in unele tari se aplica rate diferite in functie de scadenta depozitelor luate ca baza de calcul.
in alte tari se aplica o rata de rezerva unica.
Precizare: In tarile cu moneda cu convertibilitate interna (de cont curent) � vezi convertibilitatea � rata de rezerva se aplica si la depozitele cu moneda nationala si la depozitele in valuta.
In Romania, rata de rezerva la depozitele in lei este de 30% (cu dobanda de 25%), iar la depozitele in valuta rata de rezerva este de 25% (cu o dobanda de 3 %).
5) Modul de constituire a rezervelor.
Avem doua tehnici
rezerve decalate;
rezerve instantanee / actuale.
Distinctia dintre ele consta in momentul si perioada de formare, respectiv dupa modul cum rezervele sunt constituite in aceeasi luna sau trimestru in care banca comerciala a acordat credite clientilor sai.
Precizare: In primul caz, cel al rezervelor decalate, bancile comerciale iti pot constitui rezerva cu un decalaj care ajunge pana la 50 de zile fata de data acordarii creditelor. In cel de-al doilea caz, al rezervelor actuale, bancile comerciale trebuie sa cunoasca precis nivelul creditelor acordate, ceea ce implica necesitatea programarii riguroase a distribuirii creditelor in economie. In cazul unor eventuale erori / greseli, ele vor avea obligatia sa constituie la sfarsitul perioadei rezerve masive. Caz care va antrena costuri sporite.
6) Mecanismul rezervelor minime obligatorii.
Politica rezervelor obliga bancile comerciale sa constituie la banca centrala (in conturi neremunerate sau slab remunerate) o cota minima din resursele atrase.
Precizare: Cu cat rezultatele sunt mai mari, cu atat ele sunt mai constrangatoare pentru banci.
Si aici avem doua situatii daca se manifesta o crestere a ratei rezervei obligatorii, atunci nevoile bancilor exprimate in moneda centrala se majoreaza si ele deoarece bancile trebuie sa mareasca suma rezervelor detinute in cont la banca centrala. Ce efect are aceasta crestere a rezervei obligatorii ? Efectul este de reducerea lichiditatii bancilor comerciale. Apar probleme de trezorerie. Drept urmare, bancile comerciale vor fi nevoite sa se refinanteze de pe piata monetara, ceea ce implica pentru ele costuri.
Precizare: Prin cresterea rezervei, banca centrala urmareste sa sterilizeze excesul de lichiditate de pe piata pentru a asigura controlul inflatiei si stabilitatea preturilor ca obiectiv central al politicii monetare.
daca scade rata de rezerva, atunci nevoile bancilor comerciale in moneda centrala se diminueaza. Altfel spus, la dispozitia bancilor comerciale raman mai multe resurse, vor avea mai multa lichiditate, si in consecinta vor putea face fata mai usor nevoilor care rezulta din activitatea curenta.
Precizare: Banca centrala procedeaza la scaderea ratei de rezerva atunci cand promoveaza o politica expansionista. Efectele utilizarii acestui mecanism al rezervelor asupra lichiditatii sunt urmatoarele
ele permit sa se actioneze asupra costului creditului, fara insa a se modifica rata dobanzii pe piata monetara.
ele ofera asupra lichiditatii bancare un suport previzional stabil, ceea ce compenseaza in parte efectele negative ale altor factori care influenteaza trezoreria bancilor si lichiditatea acestora.
mecanismul rezervelor obligatorii se utilizeaza indeosebi cand piata devine supralichida, cand deficitul bugetar este finantat prin emisiune monetara.
influenteaza costul resurselor bancare, deoarece se restrang plasamentele pe piata interbancara.

iii. Politica manevrarii taxei oficiale a scontului.
Dupa cum am mentionat, taxa oficiala a scontului reprezinta dobanda oficiala la care banca centrala refinanteaza bancile comerciale.
In functie de scopul urmarit si caracterul politicii monetare, banca centrala manevreaza taxa oficiala a scontului fie in sens de reducere, fie de crestere / majorare.
Ce efecte antreneaza taxa oficiala a scontului ? Scaderea taxei oficiale a scontului (TOS) genereaza scaderea dobanzii in economie (atat cele pasive, cat si cele active); sporeste astfel eficienta utilizarii creditelor pentru intreprinzatori. Acestia vor atrage capitaluri suplimentare, dezvoltandu-si activitatea.
Precizare: O asemenea abordare o face banca centrala atunci cand promoveaza o politica expansionista / de crestere economica.
Cresterea TOS are ca efect o crestere generala a dobanzilor in economie. Drept urmare, se inaspresc conditiile de acordare a creditelor. Acestea devin mai scumpe. In consecinta, agentii nebancari vor manifesta prudenta in extinderea activitatii lor, renuntand la contractarea de credite. Prin aceasta politica restrictiva, banca centrala urmareste sa preintampine, sa stopeze cresterea preturilor si inflatia.
Manevrarea TOS de catre banca centrala are si efecte asupra capitalului strain astfel
cresterea TOS-ului si deci a nivelului general de dobanzi va atrage capitalul strain. Se creeaza astfel o abundenta de capitaluri in sensul cresterii ofertei care in final va avea efect o reducere a nivelului general al dobanzii, si in consecinta capitalul va cauta alte piete;
are loc o permanenta miscare a fluxurilor de capital de pe o piata pe alta, fapt care se reflecta in balanta de plati externe a fiecarei tari.