CREDITUL BANCAR SI RISCUL DE CREDIT

CREDITUL BANCAR SI RISCUL DE CREDIT

1. CREDITUL BANCAR

In general nevoia de creditare apare din lipsa fondurilor proprii pentru a face fata in intregime cheltuielilor ocazionale de desfasurare normala a activitatii complexe a fiecarui agent economic (productie, investitii, comerciala etc.). La orice agent economic apar dezechilibre, disfunctionalitati in cazul trezoreriei, al gestiunii intreprinderii. De aceea creditul de trezorerie ocupa o pondere insemnata in totalul creditelor bancare. Creditul de trezorerie este necesar cand activul circulant din bilant nu poate fi acoperit integral din incasari si din fondul de rulment. Se poate afirma ca in cadrul creditelor de exploatare creditul de trezorerie detine primul loc.

Exista mai multe clasificari de credite bancare acordate agentilor economici in functie de varietatea si complexitatea raporturilor de creditare, de gruparea operatiunilor de credit.

1.1. CREDITUL. DEFINITIE SI CARACTERISTICI

Creditul este datoria reala sau potentiala: 

reala - cand debitorul foloseste creditul, de exemplu, pentru a face plati sau pentru a reesalona platile pe care, altfel, ar trebui sa le faca;

potentiala – cand s-a aprobat un credit, dar debitorul inca nu l-a folosit.

Creditul poate lua mai multe forme, de exemplu:

Obligatiuni;

Imprumutul contra efecte de comert sau bilete la ordin;

Linii de credit;

Imprumuturi de la banca;

Descoperit de cont;

Reesalonarea platilor.

Creditul este acordat de banca, in calitate de creditor si este incasat de debitor, care poate fi o societate comerciala sau persoana fizica.

Creditul - operatiunea prin care se ia in stapinire imediata resurse, in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza pe imprumutator.

1. Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale etc.

In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati monetare. Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea profitului, constituie fonduri de rezerva, remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din principalii debitori. In tarile dezvoltate atit intreprinderi si populatia sunt debitori majori, cit si statul este un debitor major.

Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit, presupune riscuri, si necesita, in consecinta, adesea, angajarea unei garantii. In raporturile de credit, riscurile probabile sunt:

- riscul de nerambursare consta in probabilitatea intirzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, sau dificientelor imprumutatului.

- riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinator de depozite, care nu este in masura sa satisfaca cererile titularului de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate.

- garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in care debitorul este in incapacitate. In cazul garantiei simple, garantul are dreptul de a discuta asupra indeplinirii obligatiei sale, de a cere executarea primordiala a debitorului si, in cazul care exista mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa. In cazul garantiei solidare garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati, concomitent, sau chiar inaintea debitorului, daca aparent prezinta conditii preferabile de solvabilitate.

3. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate. De la termene foarte scurte, 24 ore, termen practicat intre banci pe pietele mondiale, si incheindu-se cu termene de la 30 la 50 de ani si chiar 100, in cazul imprumuturilor pentru constructia de locuinte.

4. Dobinda, este o caracteristica esentiala a creditului. In acordurile de credit s-a incetatenit clauza dobinzii fixe. Insa in anii 70 a aparut notiunea de dobinda variabila, ce variaza in dependenta de inflatie.

5. Tranzactia (Acordarea creditului). Creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii unice; acordarea unui imprumut, vinzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit.  In ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis, in cadrul caruia imprumuturile efective intervin la intervale liber alese de debitor.

1. OBTINEREA CREDITULUI BANCAR

Obtinerea unui credit necesita studierea urmatoarelor intrebari:

1. Cum functioneaza sistemul finantarilor rambursabile?
2. Ce doresc finantatorii?
3. Ce reprezinta si prin ce se caracterizeaza un credit?
4. Care sunt formele creditului, de cate tipuri sunt acestea?
5. Ce este cambia (trata, biletul la ordin)?
6. Ce este cecul si ordinul de plata?
7. Cum se calculeaza amortizarea (rambursarea) unui credit bancar?
8. Ce conditii trebuie sa indeplinesc pentru a putea obtine un credit bancar?

1. Cum functioneaza sistemul finantarilor rambursabile?

Un finantator - autoritate publica, agent economic (cel mai adesea de tipul unei banci), ONG - care dispune de un excedent banesc, hotaraste sa-l investeasca in diverse activitati (fie activitati cu o rentabilitate mai ridicata, fie pentru a sprijini un anumit sector de activitate a carui dezvoltare ii poate aduce in viitor avantaje importante, fie pentru a raspunde unor nevoi sociale - de exemplu, constructia de locuinte).

Aceste sume sunt destinate sprijinirii temporare a acestor activitati; in schimbul acestui sprijin, finantatorul solicita, pe langa creditul acordat initial, si o plata suplimentara (dobanda).
Finantatorul isi stabileste grupul de beneficiari potentiali si elaboreaza un sistem de evaluare si ierarhizare a acestora, dupa criterii care sa-i asigure atingerea obiectivelor vizate. Evaluarea presupune, de regula, elaborarea unui dosar de credit, care cuprinde o prezentare a solicitantului si a scopului pentru care solicita finantarea rambursabila.
Dosarele prezentate sunt evaluate de finantator, luandu-se decizia acordarii creditelor solicitantilor ale caror dosare au obtinut punctajele cele mai mari. Acordarea finantarii presupune incheierea unui contract de creditare, in care se stabileste si modalitatea in care este acordat creditul si forma sub care va fi el rambursat de beneficiar.

Ce doresc finantatorii?

Finantatorii doresc sa isi recupereze banii - in cazul finantatorilor privati - sau sa isi atinga obiectivele de ordin social, cultural, politic, economic - in cazul finantatorilor publici. In cazul in care finantatorul este, de fapt, un refinantator (adica primeste de la o alta institutie banii pe care ii ofera sub forma de credite), trebuie tinut cont de conditiile de finantare de la nivelul superior (adica obiectivele urmarite de institutia care ofera de fapt banii).

3.Ce reprezinta si prin ce se caracterizeaza un credit?

Cuvantul 'credit' sugereaza faptul ca principalul element de continut al creditului il reprezinta ideea de incredere.

In principal, creditul se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

cel care da cu imprumut suma de bani (de ex. banca) nu isi pierde dreptul de proprietate asupra sumei imprumutate, ci numai dreptul de folosinta, care este transferat celui care solicita creditul (de ex. persoana care doreste sa-si deschida o afacere, sa cumpere un imobil etc.);

creditul este acordat pe o perioada de timp determinata, pana la o data stabilita de la inceput (scadenta sau termen de rambursare), transferarea dreptului de folosire a sumei imprumutate fiind temporara;

creditul trebuie rambursat (inapoiat) creditorului (de ex. banca) respectandu-se metodologia stabilita in contractul de creditare (lunar, anual etc., cu rate egale, crescatoare sau descrescatoare);

solicitantul creditului trebuie sa plateasca celui de la care a imprumutat suma de bani o dobanda, un pret pentru faptul ca foloseste suma de bani respectiva. Dobanda poate fi platita odata cu ratele de credit sau lunar, anual etc. Ea se calculeaza in functie de rata dobanzii exprimata sub forma de procent (de ex. 35%), dupa formula:

solicitantul creditului trebuie sa detina o garantie.

4. Care sunt formele creditului, de cate tipuri sunt acestea?

Creditul bancar este un credit sub forma baneasca acordat de bancheri intreprinzatorilor. Modalitatile tehnice de creditare a activitatii curente a agentilor economici pot fi: avansurile in cont curent, linia de credit simpla, linia de credit confirmata, credite cu destinatie speciala.

Creditul comercial este creditul pe care il acorda intreprinzatorii la vanzarea marfurilor sub forma amanarii platii. Astfel, un furnizor - vanzatorul - livreaza marfa clientului - cumparatorul - fara ca acesta din urma sa plateasca imediat. Ei se inteleg ca, dupa cateva zile, clientul sa plateasca marfa. In schimb, cumparatorul, pentru a garanta buna sa credinta, va emite o cambie, un document, unde e specificata suma pe care o datoreaza, termenul la care va plati si faptul ca se angajeaza sa plateasca la acel termen. De asemenea, acest document contine data emiterii si semnatura celui care o emite.

Creditul de consum este creditul folosit la vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal de valori mari si folosinta indelungata - poate fi vorba de bunuri electrocasnice (frigidere, aragaze etc.), mobilier, automobile etc. 

Creditul obligatar este un credit pe care il obtine o intreprindere care doreste sa realizeze finantarea unei investitii, cumpararea unor active fixe etc. El consta in vanzarea de obligatiuni catre persoane fizice, alte intreprinderi, banci, societati de asigurari etc., obtinand sume de bani. Termenul de rambursare pentru acest tip de credit este lung (peste 5 ani), cel care imprumuta creditul trebuind sa plateasca o dobanda de obicei fixa, numita si cupon.

Creditul ipotecar este creditul contractat pentru constituirea de proprietati imobiliare (case, sedii etc) fiind garantat cu aceste proprietati. Acesta este contractat pe termen lung (peste 5 ani).

Creditele mai pot fi clasificate si dupa termenul pentru care sunt acordate:

scurt (pana  la un an);

mediu (intre 1 si 5 ani);

lung (peste 5 ani).

Dupa fermitatea scadentei, creditul poate fi:

denuntabil (bancherul isi rezerva dreptul ca inaintea termenului de scadenta fixat, pe baza de preaviz, sa ceara celui care a imprumutat creditul sa plateasca, mai ales in situatia creditului de cont curent cand se constata ca situatia financiara si gestiunea activitatii celui imprumutat se deterioreaza)

nedenuntabil (care nu implica consecintele evocate la creditul denuntabil).   

5. Ce este cambia (trata, biletul la ordin)?

Cambia reprezinta o obligatie scrisa ce confera celui care o detine dreptul de a cere debitorului (celui care datoreaza o suma de bani) sa plateasca la scadenta suma de bani specificata. Ea mai poarta denumirea de efect de comert, polita si este emisa atunci cand este folosit creditul comercial.

In functie de cel care emite cambia, se utilizeaza denumiri specifice: bilet la ordin (daca obligatia de plata este luata de debitor atunci cand el emite titlul de credit) sau trata (cel care emite cambia este un creditor si prin cambie se adreseaza unei alte persoane, debitorului, dandu-i ordin sa plateasca).  

6. Ce este cecul si ordinul de plata?

Cecul reprezinta un inscris prin care titularul (posesorul) unui cont bancar da ordin bancii sale sa plateasca o suma de bani unui persoane. In cazul cecului, contul din care se plateste suma de bani nu trebuie neaparat sa detina disponibilitati. In aceasta situatie banca da un credit pe termen scurt titularului de cont pentru a-si plati datoriile cu cecul. Cecul poate fi nominal (este indicata persoana pentru care trebuie sa se faca plata) sau la purtator (nu este indicata persoana pentru care trebuie sa se faca plata). Cecurile pot fi de asemenea cecuri certificate (banca confirma existenta disponibilitatilor in cont si asigura pe beneficiar de plata cecului la prezentare) si cecuri barate (obligatia de efectua plata prevazuta in cec este a unei anumite banci).

Ordinul de plata reprezinta un ordin dat bancii de a transfera o suma de bani din contul celui care a emis ordinul de plata in contul altei persoane. De obicei, emiterea ordinului de plata implica existenta de disponibilitati in contul celui care il emite.

7. Cum se calculeaza amortizarea (rambursarea) unui credit bancar?

Se cunosc urmatoarele modalitati principale de rambursare:

1. prin amortismente[1] constante;
2. prin anuitati[2] constante;
3. singura data, la scadenta finala.

8. Ce conditii trebuie sa indeplinesc pentru a putea obtine un credit bancar?

Pentru a avea sanse de a contracta un credit bancar trebuie sa fiti o persoana de incredere, sa nu fi avut in trecut situatii de nerambursari de credite, refuz de plata a furnizorilor etc. care sa creeze o faima nefavorabila.

Pe langa aceasta calitate, trebuie dovedita o buna pregatire profesionala si experinta in domeniu, existenta unei planificari exacte a utilizarii banilor si o cunoastere cat mai buna a domeniului de activitate in care va fi realizata investitia finantata din creditul bancar solicitat.

RISCUL DE CREDIT

Principala operatiune bancara este creditarea. Intr-adevar, intre plasamentele bancilor pe primul loc se afla creditele. Felul in care banca aloca fondurile pe care le gestioneaza poate influenta in mod hotarator dezvoltarea economica la nivel local sau national. Pe de alta parte, orice banca isi asuma, intr-o oarecare masura, riscuri atunci cand acorda credite si, in mod cert, toate bancile inregistreaza in mod curent pierderi la portofoliul de credite, atunci cand unii debitori nu isi onoreaza obligatiile.