Circulatia baneasca - Notiunea si formele circulatiei banesti

Circulatia baneasca - Notiunea si formele circulatiei banesti

Principala menire a circulatiei banesti o constituie intermedierea schimbului, si consta in procesul obiectiv de miscare a banilor in cadrul circulatiei marfurilor. Pentru ca schimbul sa aiba loc, este necesar ca mai inatai sa existe pe piata o anume cantitate de marfuri, de bunuri, si in al doilea rand o cantitate de bani suficienta pentru a putea cumpara cantitatea de bunuri existente.

Banii care exista pe piata se prezinta fie sub forma de numerar cash fie sub forma de moneda scripturala sau de cont. Moneda scripturala este si ea un instrument asemanator numerarului fiind creata de banci prin intermediul depozitelor pe care diferite persoane le detin pe acestea de la banci. Ea nu 949e43j exista in realitate dar are o putere de circulatie generala. Capitalurile aflate sub forma de depozit la banci precum si disponibilul puteau fi utilizate in plate pe una din urmatoarele trei cai:

1. ridicand din depozitul aflat la banca suma necesara in moneda efectiva (numerar) si inmanand-o mai departe creditorului.

2.dand ordin bancii sa plateasca beneficiarului din contul si depozitul titularului suma ce o datora creditorului.

3.cand beneficiarul are si el un cont la banca, se poate simplifica operatiunea dand bancii debitoare ordinul sa vireze suma din contul nostru in contul beneficiarului creditor. In acest din urma caz printr-o simpla inregistrare contabila in scriptele bancii, putem face sa circule un capital banesc din posesia unei persoane in posesia altei persoane. Moneda scripturala trebuie asadar vazuta in functiunea sa si nu in forma in care nu se poate nici concretiza nici materializa.

In moneda scripturala se poate usor observa distinctia pe care trebuie sa o facem intre functia monedei si materia sa. La baza monedei scripturale este adevarat ca sta insa creditul in sens invers adica acela pe care deponentul il acorda bancii cand depune numerarul sau disponibilul sau in scopul de a fi utilizat de catre banca. Nu trebuie facuta eroarea de a crede ca moneda scripturala poate fi creata din nimic de catre banca.

Definim circulatia baneasca ca fiind un mecanism economico-financiar, complex prin intermediul caruia are loc miscarea banilor in procesul productiei, circulatiei, schimbului si consumului de marfuri, miscare concretizata in operatiuni de incasari,plati si operatiuni de credit.

Sfera, functiile si factorii care stau la baza circulatiei banesti

Transformarea marfurilor in bani are loc in economia de piata prin trei modalitati diferite:

cu ajutorul numerarului, situatie in care banii functioneaza in principal ca masura a valorii si ca mijloc de circulatie deservind actele de vanzare-cumparare

cu ajutorul creditului, banii functionand in principal ca mijloc de plata

prin intermediul schimburilor cu strainatatea , unde o importanta calitate de marfuri si servicii se vinde in cadrul comertului cu alte state. Circulatia baneasca, reprezinta deci unitatea contradictorie dintre cele trei mari modalitati in care are loc miscarea de ansamblu a banilor.

Circulatia baneasca indeplineste doua functii importante:

determina aparitia, dezvoltarea si perfectionarea sistemului banesc cu toate elementele sale componente

permite emisiunea monetara conceputa atat ca punere in circulatie cat si ca retragere din circulatie a banilor.

Circulatia baneasca depinde in primul rand de nivelul productiei de marfuri si servicii care influenteaza direct nivelul circulatiei acestora dar si de alti factori cum ar fi preturile, situatia balantei comerciale si balanta de plati externe, puterea de cumparare a banilor, productivitatea, productia, nivelul de schimb, nivelul cheltuielilor bugetare

Sistemul banesc si elementele sale

Sistemul banesc este un complex de relatii financiar-monetare prin intermediul careia se realizeaza crearea semnelor banesti si circulatia banilor si care cuprinde deopotriva totalitatea instrumentelor si tehnicilor de plata. Cuprinde in structura sa urmatoarele elemente: unitatea baneasca, modul de punere in circulatie a banilor metalici cu valoare integrala, emisiunea de bancnote, emisiunea de moneda cu valoare reprezentativa, circulatia cecurilor si a altor instrumente de plata.

Unitatea baneasca – orice sistem banesc defineste in primul rand unitatea sa baneasca ca si raportul acestuia fata de metalul monetar pe care il contine o unitate baneasca, indeplineste functia de etalon al preturilor.

Punerea in circulatie a banilor metalici cu valoare integrala – un sistem banesc se bazeaza si pe modul de batere si punere in circulatie a banilor metalici cu valoare integrala. Trasatura caracteristica a acestora o constituie faptul ca puterea lor de cumparare corespunde cu valoarea intrinseca a metalului monetar pe care il contine.

Stabilitatea valorii oficiale a unei monede nationale este in primul rand un atribut al suveranitatii statului. Continutul valoric al unitatii monetare nationale, stabilit ca atare prin legea monetara a tarii respective se numeste valoare paritara, iar paritatea reprezinta raportul valoric intre valorile paritare a doua monede care se schimba. Cand paritatea este exprimata in aur ea se mai numeste si paritate-aur, sau paritate metalica, iar cand valorile paritare sunt exprimate intr-o valuta paritatea se mai numeste si valutara.

Ca ordin de marime, paritatea este sinonima cu cursul oficial al valutelor, insa cursul de schimb este o notiune concreta cu care se opereaza pe piata in timp ce paritatea este abstracta.

Emisiunea de bancnote insuficienta metalului pretios, gradul de uzura inregistrat de acesta in sfera circulatiei cade astfel si numeroasele tentative de contrafacere au facut cu timpul ca banii din aur sau argint sa fie scosi din circulatie intrucat se demonetizau fiind inlocuiti cu un simbol al continutului lor metalic optician.

Cand s-a ajuns la separarea totala a aurului ca moneda, de valoarea sa, in procesul circulatiei banesti au putut functiona ca bani si alte semne cum ar fi biletele de hartie lipsite practic de valoare. Punerea in circulatie a acestora era un atribut al bancilor de emisiune, la inceput ele aveau si o oarecare stabilitate intrucat in proportie de o treime aveau acoperire in aur putand fi canvertibile la cerere. ( billet de banca – bancnota)

Emisiunea de bani cu valoare reprezentativa

Cu timpul bancnotele se transforma din moneda hartie in hartie moneda fara acoperire asa incat hartia moneda emisa pentru acoperirea unor cheltuieli neproductive ale statului, nu se mai reintoarce la valoarea de insusire si raman in sfera circulatiei, grabind astfel procesul inflantionist. Hartia moneda si moneda confectionata din metale comune sub simple forme ale valorii inlocuitoare ale banilor cu valoare integrala.

Circulatia CEC-urilor si a altor instrumente de plata

Dezvoltarea productiei si a schimbului s-a lovit de insuficienta productiei de metale pretioase, fapt ce a condus la necesitatea aparitiei si a altor instrumente de plata cu precadere a instrumentelor de credit.

Astfel de instrumente de credit sunt cambia si CEC-ul, ele nu au o valoare proprie ci reprezinta doar un simbol al banilor din aur cu valoare intrinseca. Spre deosebire insa de banii de hartie instrumentele de credit sunt in acelasi timp si documente de credit care exprima relatii intre debitori si creditori.

Cambia in ambele forme in care se prezinta, trata sau biletul la ordin, este in primul rand un efect de comert intrucat se naste ca urmare a raporturilor comerciale internationale, in cazul in care vanzatorul marfii in loc sa primeasca bani de la beneficiarul marfii ii incaseaza cu ajutorul unei trate.

Trata este un document timbrat completat de vanzator cu suma care trebuie sa o incaseze, cu adresa beneficiarului si cu mentiunea ca acasta sa plateasca la scadenta suma. In cadrul celei mai simple trate avem de a face cu 3 persoane

tragatorul (vanzatorul)

trasul (cumparator debitor- el achita suma)

beneficiarul tratei – poate fi insusi creditorul sau o alta persoana indicata de acesta.

La aceste 3 persoane se pot adauga unul sau mai multi avalisti care mentioneaza pe fata sau pe spatele documentului ca garanteaza plata sumei de catre debitor devenind in acest fel solidar cu debitorul.

Biletul la ordin sau cea de a doua forma de cambie este un instrument mai simplu decat trata fiind un document, un inscris completat chiar de debitor prin care acesta se angajeaza sa plateasca o suma de bani la o anumita data unei anumite persoane astfel ca in locul formulei “vei plati” apare formula “voi plati”. Dintre cele 3 persoane initiale au ramas numai 2 disparand tragatorul. Un asemenea bilet la ordin poate circula ca si rata prin andosari succesive, insa plata este mai putin sigura deoarece are numai angajamentul unei persoane la care se adauga bineinteles raspunderea solidara a andosatorilor in cazul in care instrumentul circula.

Cecul este un alt titlu de credit emis pe un formular eliberat de o banca pe care titularul unui cont creditor la aceasta banca il completeaza in sensul ca da ordin bancii sa achite din contul sau, suma inscrisa pe cec, fie la ordinul titularului de cont, fie la ordinul unui tert, fie la ordinul purtatorului si acest instrument de plata poate circula, el se gireaza la alti clienti.

Emisiunea baneasca – ansamblul de acte si operatiuni effectuate de stat prin banca care constau in creeare de semne  banesti, stocarea, punerea in circulatie si retragerea semnelor din circulatie precum si formarea banilor structurali.

Emisiunea semnelor banesti: presupune creearea numeralului iar cantitatea trebuie sa corspunda nevoilor circulatiei adica sa exprime o cantitate echivalenta de marfuri si servicii dupa piata.

Emisiunea baneasca are la baza fie scopuri economice fie scopuri politice, atunci cand se face pentru acoperirea deficitelor bugetare.

Formarea banilor scripturali.presupune doar operatiunile de stricta tehnica bancara.

Moneda scripturala:-nu trebuie vazuta ca o moneda care se naste. Ia este create din fiecare din noi ca titular de cont sau de depozite banca fiind doar organul tehnic folosit pentru circulatia acesteia.

Scontul, rescontul si taxa scontului:

o persoana care este beneficiara unei cambi are nevoie de bani lichizi, ia sconteaza titlui unei banci primind imediat suma inscrisa pe canbie fara rabat si fara scont (dobanda calculate pentru perioada dintre data predari tratei si data plati ei de catre tras),

rescontul: - o operatiune exclusive a unei banci care dispunanad de mai multe tipuri de credit se adreseaza banci centrale solicitand un credit in schimbul acestor titluiri.

Taxa scontului – se intelege aceea dobanda pe care o fixeaza si o percepe o banca centrala la operatiunea de scont de efecte comerciale cu cause reale in schimbul carora emite si pune in circulatie biletele de banca.

Masa monetara structura si surse:

-este data de totalitatea mijloacelor banesti indiferent de sursa si forma necesara tuturor platilor existente la un miment dat in economie inclusive a platilor obligatiilor cu strainatatea,

-masa monetara existent ape piata este o notiune concreta si reprezinta practice o anume cantitate de bani si este diferita de masa monetara necesara circulatiei.

Structura: cuprinde disponibilitati monertare si disponibilitati cvasimonetare (aproape monetare).

Disponibilitatile banesti sunt:

a.      bilete de banca

b.     moneda divizionara

c.      depozite la vedere

d.     banci comerciale

e.      cecuri postale

f.      tezaur

g.     banca de emisiune

Disponibiltatile cvasimonetare sunt alcatuite din:

a.      depozite la termen

b.     conturi de economi

c.      bonuri ale unor institutii specializate

Surse de constituire a masei monetare:

a.      aur si devize

b.     credite acordate tezaurului

c.      credite acordate economiei.

In pricipiu masa monetara este formata prin emisiune. Banca centrala la cererea pe care o formuleaza sectoarele economice prin intermediul bancilor.

Credit

Notiune – ca si moneda, creditul este o categorie economico-financiara creata de om pentru a rezolva problemele schimbului de marfuri. Consecinta cresterii productiei si a schimbului a fost crearea schimbului pe datorie sau imprumutul. Creditul apare insa intr-un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, cand vanzatorul preda valori de intrebuintare in schimbul unei promisiuni ca va primi candva o valoare egala. Acest fapt constituie o vanzare pe credit. Printre cateva opinii cu privire la credit gasim urmatoarele:

schimbul unei bogatii prezente contra unei bogatii viitoare

schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare.

Profesorul roman Slavescu sustine ca este vorba de o operatiune de credit ori de cate ori este vorba de cedarea unei sume de bani din partea unui subiecat economic altui subiect aconomic cu obligatia pentru aceasta din urma de a restitui mai tarziu la un termen fixat, suma platita, plus o suma de bani numita interes sau dobanda.

Strict lexical creditul este schimbul unui bun prezent cu un altul viitor si echivalent. Din analiza acestor opinii se constata existenta a doua curente in definirea creditului si anume

schimbul unui bun prezent contra unui bun viitor si echivalent

imprumutul unei sume de bani sau o valoare monetara viitoare si echivalenta.

Ambele curente au la baza un element comun in definirea creditului si anume: imprumutul ca generator de obligatiune. Creditul nu este insa un imprumut in forma sa pura intrucat obiectul imprumutului il formeaza intotdeauna un bun care va trebui restituit in forma sau in substanta sa.

Definitiile creditului privind in mod unilateral ca o notiune de ceva concret ce ne sta la indemana , de a dispune de el ca de un instrument, au creat confuzie pentru cei mai multi, de a atribui creditului un aspect de categorie economica, de instrument de schimb exagerandu-i rolul in dauna complementului sau care este capitalul. Creditul fara capital nu poate sa existe, ceea ce constituie obiectul creditului este capitalul intr-una din multiplele sale forme. Asadar putem vedea caracteristica creditului intr-un schimb conditionat de dare si restituire despartit printr-un interval de timp, iar banul, dreptul sau serviciul care fac obiectul creditului sa aiba caracter de capital.

Conditia principala este ca acest fel de schimb de credit sa se petreaca intr-un cadru economic iar restituirea bunului, lichidarea operatiunii sau caotraprestarea serviciului sa se produca de o egala potentialitate de valoare cu aceea a capitalului sau cu aceea ce a facut obiectul creditului.

Relatiile de credit pot fi analizate din doua puncte de vedre si anume: al continutului social economic respectiv al trasaturilor care caracterizeaza trasaturile de productie,si din punct de vedere al formei juridice. In primul caz creditul apare ca o categorie economica prin care isi gaseste expresia un anumit tip de relatii sociale, iar in al doilea caz creditul apare ca o categorie juridica de un fel deosebit concretizata printr-o conventie.

Definim asadar creditul ca fiind o operatiune de schimb a unui capital concretizata intr-un imprumut al capitalului si conditionata si despartita de un interval de timp.

Formele creditului

Intrucat obiectul creditului ramane capitalul sub oricare din formele sale, creditul in miscarea sa nu-si pierde insusirea de a ramane capital. Dupa forma sub care acesta se prezinta, adica marfuri, servicii sau bani creditul imbraca doua mari forme:

credit comercial acordat sub forma de marfuri si servicii

credit bancar acordat sub forma de capital banesc

Creditul comercial – constituie baza intregului sistem de credit si deserveste circuitul capitalului industrial favorizand transformarea acestuia din marfa in forma baneasca. El apare atunci cand un producator are marfurile gata fabricate iar un comerciant are desfacerea asigurata dar nu are banii lichizi pentru a le cumpara. In aceasta situatie partile convin ca plata marfurilor achizitionate sa se faca la o data ulterioara. Numai creditul comercial poate favoriza desfacerea productiei fara ca sa se astepte pana cand cumparatorii vor dispune de numerar. Aceasta insusire a creditului comercial accelereaza circulatia capitalului industrial.

Creditul bancar – obiectul creditului bancar il constituie capitalul banesc de imprumut care se formeaza din procesul de reproductie al capitalului, din depunerile renchierilor si din economiile diferitelor calse sociale depuse la banci. Creditul bancar are dubla calitate ca imprumut de capital cand sporeste capitalul real si ca imprumut de bani cand se foloseste numai ca mijloc de plata fara a da loc la o largire a productiei. Prin scontarea cambiilor de catre banci creditul comercial se transforma in credit bancar, in acest fel bursela de valori contribuind la dezvoltarea sistemului de credit in economia de piata.

Capitalurile destinate imprumuturilor din punct de vedere al relatiilor, au dubla existent, ca proprietate ele se afla in mainile capitalistilor creditori iar ca posesie (numerar) se afla in mainile capitalistilor debitori, propietatea capitalului fiind astfel separata de utilizarea lui, proprietarul pastrandu-si numai dreptul de a cere debitorului restituirea la scadenta majorata cu dobanda aferenta.

Forma de circulatie a capitalului banesc de imprumut se deosebeste de formele de circulatie ale capitalului industrial si comercial fiind de fapt o miscare “bani bani”. 

monetare).

Elementele crditului:

1. subiectul creditului -- creditor

-- debitor

2. obiectul creditului orice capital, sub orice forma sar afla

3. termenul – o perioada de timp cuprinsa intre data acordarii si data rambursari.

4. ratele – sumele de bani convenite a se restitui periodic, care adunate dau suma totala a credituli.

5. scadenta data la care se ramburseaza creditul

6. garantiile – masuri de precatutie pe care si le ia creditorul pentru a se asigura de rambursarea creditului: ele sunt reale.

7. dobanda – aceea suma de bani convenita de cele doua parti afi adaugata la suma de bani.

- ea se calculeaza procentual pe zile calendaristice unde anul calendaristi este considerat 360 de zile.

- se practica mai multe tipuri de dobanzi.

a). conventionala

b). legala

c). camatareasca

d). dobanda la dobanda (anatocism)

e). penalizatoare

f). oratorie – este actul juridic prin care se suspenda ezecutarea declaratiei de faliment. In general aceeasta dobanda este mai mica decat dobanda conventionala dar nu scade sub un anumit plafon. In conditiile in care prin conventia de credit se stabileste expres ca dobanda poate fi modificata avem de-a face cu o dobanda variabila, in lipsa de stipulatie contrara dobanda este fixa.

Functiile creditului: - se admite ca acesta indeplinete mai multe functii,

redistribuire

emisiune monetara

transformarea economiei din investiti

asigurarea stabilitati pretului.

- se foloseste un instrument al creditului numit cu warrant “(un inscris conpus din 2 parti)”

1. recipisa – constituie titlul de proprietate asupra marfi,

2. warantul propriuzis – destinat circulatiei confera detinatorului drepturile care deriva dintru titlu garantata cu marfa depusa.

Contractul de credit bancar : este conventia prin care o banca acorda unui client la cererea lui o anumita suma de bani.. chiar daca avem deaface cu un contract cu clause prestabilite el reprezinta de fapt un contract civil de esenta careia este faptul ca partile se afla pe pozitie de egalitate juridical.

presupune respectarea unor conditii,

de fond:

a). consimtamantul partilor

b). capacitatea partilor

c). clauza contractului decredit.

2. de forma,- legea cere ca  orce conditie de forma sa se incheie sub forma scrisa. Ca atare situatia forma scrisa este ceruta atat ad probatione cat si ad validitate.

Creditul public si datoria publica: - in conditiile in care proiectul bugetului de stata parlamentul cu deficit guvernamental este abilitat sa gaseasca solute pentru acoperirea deficitului,

una din solutile la care decurge este inprumutul public sau de stata.

Inprumut de stat din unitatile administrative teritoriale si institutile care tin de acestea pentru satisfacerea unor nevoi ale colectivitatilor sau pentru acoperirea deficitului bugetar face parte din categoria credite publice

Prin urmare unul din subiecte este o persoana juridical de drept public

Datoria publica : - reprezinta totalitatea imprumuturilor publice la un anumit momet poate fi analizata fie ca datorie publica interna, fie ca datorie publica externa fie ca datorie publica totala.

- creditul public este o forma a capitalului de imprumut care se concretizeaza in relatiile banesti prin intermediul carora statul atrage cu titlul rambursabil sip e baza principiului consensualitati o parte din mijloacele banesti temporar disponibile de pe piata finaciara.