Comparatia sistemului fiscal romānesc cu sistemele fiscale din tarile UE27
Specificul Romāniei fata de tarile UE27 consta īn structura veniturilor īncasate la bugetul de stat. Īn Romānia, veniturile fiscale si bugetare sunt dependente de veniturile din taxele si impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.), īn timp ce, īn Uniunea Europeana, contributiile celor trei mari categorii de impozite si taxe (impozite 636j94g directe, indirecte si contributiile sociale) la formarea veniturilor sunt relativ apropiate. Īn acest context, putem observa ca fiscalitatea din Romānia este una medie fata de tarile Uniunea Europeana, situāndu-se la un nivel relativ apropiat de Irlanda sau Slovacia (unde se aplica o cota unica de 19% atāt pentru venituri, cāt si pentru TVA) si mult mai redusa atāt fata de cea din tarile UE15, de exemplu, Suedia, Franta sau Danemarca, cāt si īn comparatie cu unele dintre tarile nou-venite īn UE īn anul 2004, precum Cehia sau Ungaria.
Īn prezent, Romānia are una dintre cele mai reduse cote din UE27 la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Cu o rata de impozitare de 16%, Romānia se afla īntre Serbia (cu venituri impozitate progresiv, cu o rata minima de 10% si una maxima de 14%) si tarile dezvoltate din UE, īn care predomina, la fel, sistemul progresiv. Cele mai mari rate de impozitare a veniturilor sunt īn Danemarca (38%-59%), Suedia (30%-55%), Finlanda (29%-53,5%), Olanda (34,2%-52%) si Norvegia (28%-51,3%). Dintre cele 12 tari noi membre ale UE (zece care au aderat īn mai 2004 si doua īn ianuarie 2007), majoritatea au cote de impozitare mai ridicate decāt Romānia. Astfel, Ungaria are cote cuprinse īntre 18% si36%, Cehia (12%-32%), Polonia (19%-40%) iar Bulgaria īntre 10% si 24%.
Īn ceea ce priveste impozitul pe profitul companiilor, Romānia are printre cele mai scazute cote dintre tarile din UE27. Pentru persoanele fizice, rata de impozitare a dividendelor este de 16%, astfel ca profiturile unei societati comerciale sunt impozitate cu 29,44%, īn cazul actionarilor persoane fizice si cu 24,4%, īn cazul persoanelor juridice. Bulgaria impune o cota de impozitare pe profitul companiilor de 10%, Ungaria 16% iar Estonia 22% (trebuie mentionat ca Bulgaria si Estonia nu impoziteaza veniturile din dividende). Daca avem īn vedere rata de impozitare combinata (impozit pe profit + impozit pe dividende), observam ca tarile dezvoltate din UE au un regim de impozitare mult mai restrictiv decāt al Romāniei. Astfel, daca impozitul final combinat este de 19% īn Slovacia, īn Irlanda acesta este de 26%, mai mic decāt īn Polonia (34,4%), Franta (55,9%), Germania (52,4%), Cehia (35,4%) si aproximativ egal cu cel din Grecia (29%).
Comparativ cu ratele practicate de statele membre UE, cota TVA aplicata īn Romānia se situeaza la un nivel relativ mediu. Aceeasi rata, 19%, este īntālnita īn Slovacia (unde se practica principiul cotei unice extins si la TVA), Germania, Cehia etc. Cea mai mare rata a TVA este īnregistrata īn Suedia, Norvegia si Danemarca (25%). Rata utilizata īn Romānia este mai mare decāt cea practicata de alte state, cum ar fi, de exemplu, Luxemburg si Cipru (15%) sau Marea Britanie (17%). Altfel, legat si de taxa de prima īnmatriculare, nou introdusa īn Codul Fiscal si atāt de contestata, trebuie mentionat ca, īn Romānia, taxele pe mediu sunt de 10 ori mai mici īn comparatie cu Uniunea Europeana.
Reforma sistemului fiscal naste īn continuare multe controverse īn Romānia. Succesul sau esecul ei depinde de momentul īn care este aplicata, mediul economic īn care este implementata si masurile acompaniatoare - reducerea cheltuielilor publice, impunerea de constrāngeri tari rau-platnicilor, flexibilizarea Codului Muncii etc Īn Romānia, opiniile pro cota unica vorbesc despre cresteri de venituri la buget, "magnet" pentru investitiile straine, crearea de locuri de munca etc. Parerile contra recunosc cotei unice de impozitare doar avantajul reducerii birocratiei fiscale (simplitatea ei administrativa), imputāndu-i lipsa de echitate. Se argumenteaza ca veniturile la buget s-au marit prin cresterea īncasarilor din TVA, generate de expansiunea consumului datorata transferurilor banesti de la romānii plecati īn strainatate si maririi cererii celor cu venituri mari, care au cāstigat mai mult ca urmare a aplicarii cotei unice. Īn mod cert, consensul minim privind consolidarea unei strategii fiscale predictibile īn Romānia este necesar deoarece concurenta fiscala īntre tarile UE este din ce īn ce mai puternica.
|
