Consoidarea
Consoidarea este operatia de eliminare a transferurilor de sume dintre doua componente ale bugetului general consolidat in vederea dublei evidentieri ale acestora.
Sistemul bugetar al Romaniei. Bugetele se aproba annual competenta de aproare fiind diferita, cele mai importante adoptandu-se prin lege, celelalte ca anexe la bugetele adoptate prin lege, sau se adopta prin hotarari de guv sau prin hot ale consiliilor locale . Bugetul de stat este cel mai amplu, iar in cadrul sis bugetar repr componenta cea mai importanta, prin el se aproba constituirea fondurilor publice la dispozitia statului si utilizarea acestora. Bugetul asis sociale de stat, parte a sis public national, planul financiar prin care se aproba constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si membrilo 20320p1523u r de familie a acestora. Bugetul asis sociale este format din bugetele pt asig sociale la nivel judetean si al mmun Buc si al asig sociale elaborate de Casa Nationala de Pensii si alte asig sociale. Proiectul pt acest buget se elaboreaza de guv pe baza casei nat de pensii cu avize de la Min Muncii si al Familiei. Se aproba prin lege urmand procedura bugetului de stat, prin lege separata. In ce privesc bugetul fondurilor speciale, se intocmesc pt finantarea anumitor obiective si actiuni pt care se prevad si se instituie prelevari obligatorii cu destinatie speciala. Bugetul trezoreriei publice se aproba de guvern prin hotarare odata cu bugetul de stat.
Instit publice autonome: CSM, SRI, SIE, Senatul, Camera dep, ICCJ cu bugete de sine statatoare, legea este deficitara cand vb despre aceste instit publice.
L45/2003- veniturile si cheltuielile unit adm ter: municipii, orase, comune, judete, Buc, se intocmesc in cond de autonomie, competenta de aprobare apartine cons locale si judetene cons local al mun Buc, pt ele legea prevede aprobarea in 30 zile de la intrarea in vigoare. Rolul bugetului este un doc extrem de important pentru ca in acesta se regasesc veniturile pe care statul trebuie sa le realizeze intr-un exercitiu bugetar, in acest doc trebuie sa se ref;ecte puterea de contributie a cetatenilor. Facultatea de contributie a cetatenilor trebuie sa fie masura in care trebuie sa se satisfaca anumite nevoie, necesare, utile, indispensabile. Alc de bugete este necesara pt ca in lipsa s-ar putea produce dezordine financiara, dar si pt ca ese nevoie de un echilibru intre cheltuielile pe care statul trebuie sa le faca, veniurile si capacitatea contributiva a contribuabililor. Aceste bugete trebuie sa fie echilibrate. Dezechilibrate sunt cele care prevad deficite bugetare sau genereaza dezechilibre. Dezechilibre se produc atunci cand cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. Bugetul trebuie sa fie echilibrat.
Procesul bugetar
Este repr de ansablul actelor si operatiunilor intocmite anual pentru realizarea proiectului de buget, aprobarea lui, executarea lui, incheierea executiei bugetare si aprobarea contului general de executie. Procedura bugetara se caract prin urmatoarele trasaturi: este un proces decizional care consta in alocarea unor resurse bugetare pt bunuri si servicii publice, de interes general, scop in care parlam aproba veniturile de realizat si cheltuielile de facut, este un proces complex, care antreneaza in proportii diferite toate puterile statului.este un proces politic. Este un proces cu implicatii sociale si economice. Este un proces ciclic, treuie adoptat in fiecare an, durata = durata unui an caendaristic. Procesul bugetar pp: pregatirea procesului de buget, executarealui, controlul executiei bugetare, aproarea executiei bugetului.
Cuprinsul bugetului. Actele bugetare cuprind estimarile anului bugetar, creditele bugetare aferente cheltuielilor care trebuie facute. Trebuie sa cuprinda dispozitii aferente exercitiului bugetar.
Pentru realizarea unui buget si ca sa se realizeze operatiunile se opereaza cu clasificatia bugetara prin care se intelege gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare. Aceasta clasificatie constituie un doc tehnic conceput din necesitatea sistematizarii, rationalizarii si simplificarii mijloacelor si metodelor de prelucrare a info si de unificare a limbajului fol in activ financiara. Clas bugetara trebuie sa ofere o imag de ansamblu usor inteligibila in privinta surselor de provenienta a veniturilor, a destinatiei data acestor resurse si org statului ce efectueaza cheltuielile. Ordinul 1394/1995 reglem 2 tipuri de clas bugetara: economica prin care se intelege gruparea cheltuielilor dupa natura si efectul lor economic si clas functionala prin care se intelege gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor pt a evalua alocarea fondurilor publice unor activ sau obective care def necesitatile publice. Clas cheltuielilor bugetelor de stat este complexa, cuprinde clas functionala si economica.
Initiativa bugetara apartine Guvernului se realizeaza prin Min Finantelor Pulice. Se intocmeste intr-o procedura elaborioasa, intr-un sis piramidal, propunerile adunandu-se de jos in sus. Elaborarea proiectului de buget necesita analize privind evolutia economica, atat pe perioada anterioara, cat si pentru anul/anii pentru care bugetul se intocmeste. Bugetul este un act de prognoza si este necesara evaluarea ca mai corecta si completa a veniturilor si cheltuielilor. Metodele de evaluare sunt 3: metoda automata a sistemului penultimei- consta in evaluarea forfecara a veniturilor si cheltuielilor bugetare pentru anul n pentru care se realizeaza bugetul, pe baza veniturilor si cheltuielilor pe anul n-2, metoda diminuarii are in vedere stabilirea rata medie anuala a cresterii sau descresterii veniturilor si cheltuielilor bugetare , evauarea duce la o valoare aproximativa, nu tin seama de factorii care pot interveni si pot influenta bugetul si transpune in viitor influentele unor fenomene economice negative care s-au manifestat in anii care au trecut si au servit ca aza de calcul.; metoda ce pp calculele cheltuielilor, in practica se fol o combinatie a acestor metode.
Proiectul de buget se supune Parlamentului insotit de un raport, insemnand programul de guvernare a partidelor politice aflate la putere. Rap contine un rezumat al politicilor macro economice in contextul carora au fost aprobate proiectul si strategia Guv in domeniul investitiilor publice. Bugetul de stat, ca si bugetul asig sociale de stat, se aproba de catre Parlam in sedinta comnuna prin legi separate. Parcurge mai multe etape: prez rap pe marginea rap PM, examinarea proiectului de buget in comisiile permanente ale Parlam, cu ocazia dezbaterilor in comisii se pot face numeroase amendamente,analiza si aprobarea proiectului e buget in comisia de specialitate, se propune aprobarea sau respingera amendamentelor formulate in discutiile din celelalte comisii. Urmeaza et dezbaterii si aprobarii de catre Parlament si promulgarea de catre Presedinte a bugetului. Pres poate avea obiectiuni si poate provoca reexaminarea proiectului de catre Parlam. Proiectul este limitativ pt venituri si imperativ in ceea ce priveste nr ramurilor si evaluativ. Cheltuielile sunt adoptate in detaliu, a.i. puterea executiva nu poate dispune discretionar de manuirea si repartizarea fondurilor si de cheltuielile care trebuie efectuate. Pt celtuieli libertatea de miscare este limitata. Sis dupa care cheltuielile sunt specificate s.n sis specialitatiiv votului. Proiectul de buget propus de catre Guv poate fi respins si procedura este reluata.
Executia bugetara este a3a eapa. Principii: 1- creditele bugetare pt cheltuielile fiecarui ex bugetar recum si structura acestora se prevad si se aproba prin legile bugetare anuale. Instit publice nu pot efectua decat acele cheltuieli care sunt aprobate si in limitele det de legea de aprobare a bugetului. Cheltuielile bugetare repr limite maxime si care nu pot fi depasite.
2- creditele bugetare sunt aprobate pe durata exercitului bugetar, det prin legea speciala, iar in cazul actiunilor multi anuale pot fi utillizate pe perioada din legea de aprobare. 3-Bugetele pt creditele de personal nu pot fi mutate la alte art de chetuieli.
4-creditele bugetare repartizate pe un ordonator principal de credite nu pot fi virate si util pt finantarea unui alt ordonator de credit.
5-virarile de credite intre celelate subdiviziuni ale clas bugetare care nu contravin regulii anterior amintite sunt in competenta fiecarui ordnator principal de credite.
6-virarile de credite de la un cap de cheltuieli la altul precum si intre programe se pot efectua in limita a 10% din prevederile cap bugetar la niv ordonatorului principal de credite i de 5% din prevederile progr care urmeaza a se suplimenta dar numai cu acordul Min Finantelor.
7- sunt interzise crediele
Ordonatorii de credite sunt adm, functionari publici investiti cu dr de a dispune in cond legii asupra crditelor bugetare in virtutea functiei pe care o detin in conducerea unei instit publice. Ei se deosebesc de contabili care au atrib executive, avand menirea de a garanta o executie conforma a bugetului de stat. Compartimentul financiar contabil in orice instit publica repr structura organizatorica din cadrum instit in care este realiz executia bbugetara. Sunt de 3 grade: principali (ministrii, cond org centrale a adm.), secundari (subordinea celor principali aproba efectuarea cheluielilor din bugetle proprii si repartizarea ugetelor aprobate pe unit ierarhic inferioare; tertiari (cond ai instit publice cu personal juridica in subordinea unor instit publice finantate din bugetu de stat, au compententa limitata la util creditelor. Coor de credite au obligatia de a util creditele bugetare in limitele aprobate si pt cheltuieli legate strict de activ respectivei instit publice. Ei raspund pt angajarea si lichidarea cheltuielilor, pt realiz veniturilor, pt buna gestiune in angajarea si util creditelor, pt integritatea bunurilor instit pe care o conduc, raspund de org si tinerea contabilitatii, a sis de monitorizare a progr de achizitii publice, detinerea la zi a patrimoniului conform prevederilor legale.
|
