Creditul bancar pe termen scurt - resursa de acoperire a unei fractiuni din necesarul de capital pentru finantarea activelor circulante ale societatii comerciale

6.2.3. Creditul bancar pe termen scurt - resursa de acoperire

a unei fractiuni din necesarul de capital pentru finantarea

activelor circulante ale societatii comerciale

În situatia în care resursele permanente - care contribuie la degajarea fondului de rulment si cele care rezulta din datoriile de exploatare (pasivele stabile) sunt insuficiente în raport cu necesarul de capital pentru formarea activelor circulante, societatile comerciale au posibilitatea (sau sunt constrânse) sa apeleze la angajarea de credite bancare pe termen scurt. În conceptia noastra, apelul societatilor comerciale la creditele bancare este firesc si necesar, întrucât creditul bancar este un veritabil "lubrifiant" al economiei de piata, iar procesu 444u203e l de creditare bancara da coerenta economiei, fiind una din "locomotivele" puternice ale economiei concurentiale.

În gestiunea interna a societatii comerciale, creditele bancare pot avea si rolul de amortizor între cresterea sau reducerea necesarului de capitaluri circulante si diminuarea sau majorarea resurselor permanente si atrase de capitaluri circulante. Aceste variatii se reflecta în evolutia soldului creditelor bancare de trezorerie (pe termen scurt). Astfel, fata de perioada precedenta, acest sold poate fi micsorat prin excedentul de trezorerie (ET) degajat în perioada curenta sau poate fi majorat în vederea acoperirii deficitului de trezorerie (DT) înregistrat la finele perioadei precedente, prin angajarea de noi credite bancare în perioada curenta - daca s-a contractat cu banca un plafon care sa permita acest apel la resurse straine. În acest sens, în continuare, luam în considerare un "plan de trezorerie" simplificat, completat cu date ipotetice si redat în pagina urmatoare, caci exemplificarea cifrica ni se pare a fi mai sugestiva.

Soldul creditelor bancare de trezorerie la începutul trimestrului I se preia din bilantul contabil încheiat la finele exercitiului precedent (n), iar evolutia în anul n+1 a soldului acestui gen de credite bancare este influentata de deficitele si de excedentele de trezorerie estimate/înregistrate.

Asa cum se observa, în trimestrul II, soldul creditelor se majoreaza cu 235 mil. lei - corespunzator deficitului de trezorerie din trimestrul I, iar în trimestrul III, majorarea acestui sold însumeaza doar 60 mil. lei, întrucât deficitul trimestrului II a scazut la nivelul acestei sume.

Planul de trezorerie al S.C. Orizont -S.A.

pentru anul n+1

- mil. lei. -

În trimestrele III si IV s-au înregistrat excedente de trezorerie, cu efectul diminuarii soldului creditelor bancare de trezorerie, cu 195 mil. lei, în trimestrul IV si cu 215 mil. lei, în trimestrul I din anul urmator (n+2). Ca urmare, acest ultim sold va însuma 505 mil. lei, fiind mai mic decât soldul aceluiasi trimestru din anul analizat (n+1).

În situatia în care societatea comerciala nu are acces la creditele de trezorerie ce-i sunt necesare - ca urmare a depasirii plafonului de credite contractat cu banca, aceasta va recurge la solicitarea unor credite de scont - daca are o seama de efecte comerciale în portofoliul sau, care pot fi scontate - sau la angajarea unor credite de afacturare, daca pe piata functioneaza societati de factoring, care preiau facturile societatii comerciale spre urmarire si încasare, în schimbul unui comision.

Toate cele trei genuri de credite bancare pe termen scurt, la care o societate comerciala poate face apel pentru acoperirea unei fractiuni din necesarul de capital destinat finantarii activelor circulante, sunt costisitoare, fiind purtatoare de dobânzi si de comisioane. De aceea, managerul financiar al societatii comerciale va trebui sa încerce obtinerea celui mai bun credit bancar ofertat pe piata monetara a creditului, cu cel mai scazut cost real.

Creditul (sprijinul) bancar pe termen scurt nu poate fi obtinut decât de societatile comerciale cu "vocatie" pentru acesta, dovedita expres printr-o documentatie cuprinzatoare si corespunzatoare, care se refera la: documente care atesta legalitatea si identitatea societatii comerciale; descrierea activitatii ce face obiectul creditarii; cifra de afaceri; capitalul propriu; datoriile; venitul net; proiectia cash-flow-ului; planul de afaceri si inputurile proiectate; evaluarea garantiilor materiale si/sau personale pentru creditele bancare solicitate.

Aceste documente sunt verificate de catre specialistii bancii în perioada premergatoare încheierii contractului de creditare si stau la baza efectuarii unor calcule prin care se apreciaza performanta financiara a societatii comerciale.

Pe baza practicii dintr-o perioada recenta, în tarile cu economii concurentiale dezvoltate, s-a ajuns la o anumita grila, prin care bancile evalueaza performantele financiare ale solicitantilor de credite, în functie de care se accepta sau nu creditele bancare solicitate.

Aceste performante sunt sintetizate în tabloul din pagina urmatoare.

Multe dintre notatiile folosite în cadrul celor 5 relatii de calcul din tablou au semnificatiile deja cunoscute, la care adaugam:

Dt  = datoriile totale ale societatii comerciale (incluzând datoriile pe termen mediu si lung, obligatare si/sau bancare, datoriile pe termen scurt si creditele bancare angajate pe termen scurt);

PrN = profitul net al societatii comerciale (ramas dupa impozitare);

Cht  = cheltuielile totale ale societatii comerciale;

= veniturile medii lunare;

= cheltuielile medii lunare.

Indicatori de performanta financiara urmariti de banci

în procesul creditarii pe termen scurt

Sintetic, cele 5 categorii de încadrare a performantelor financiare ale solicitantilor de credite bancare pe termen scurt au urmatoarele semnificatii:

A - Împrumutatul are, în mod sigur, capacitatea de a rambursa ratele scadente (suma principala) si de a-si plati dobânzile datorate din propriile resurse, iar pentru viitor se prefigureaza a avea o situatie financiara solida;

B - Împrumutatul are o situatie financiara stabila, chiar daca în gestiunea sa economica exista si unele aspecte nesatisfacatoare din punct de vedere financiar;

C - Împrumutatul se confrunta cu câteva aspecte nesatisfacatoare din punct de vedere financiar, care îi afecteaza capacitatea de rambursare a creditelor bancare;

D - Împrumutatul se caracterizeaza printr-un numar important de aspecte nesatisfacatoare din punct de vedere financiar, care-i pericliteaza capacitatea de rambursare a creditelor;

E Performanta financiara a împrumutatului este atât de slaba, încât rambursarea creditelor bancare scadente si plata dobânzilor datorate sunt imposibile.

Capacitatea societatii comerciale de a onora datoriile pe care le are fata de banci se apreciaza ca buna, slaba sau rea (nesatisfacatoare), potrivit urmatoarelor caracterizari:

În aprecierea globala a societatii comerciale solicitante de credite, banca ia în considerare si o seama de elemente de ordin subiectiv, cum sunt: calitatea managementului; sezonalitatea activitatii; problemele actuale sau viitoare referitoare la produsele, lucrarile, serviciile realizate si piata acestora; pozitia de piata a societatii comerciale; modul de acoperire a datoriei; eventuala dependenta de creditele guvernamentale sau de subventii si nivelul acestei dependente.

În functie de performanta financiara a societatii comerciale si de elementele subiective mentionate anterior, creditele bancare se includ într-una din urmatoarele categorii:

A.  Credite curente, când împrumutatul are o situatie financiara buna, solida, astfel ca banca nu trebuie sa-si constituie provizion;

B.  Credite de supravegheat, în cazul în care desi situatia împrumutatului este relativ buna, exista si unele aspecte nesatisfacatoare în performanta financiara. Pentru astfel de credite, banca îsi constituie un provizion la nivelul a 5% din suma creditului;

C.  Credite substandard, daca societatea comerciala are o situatie financiara nesigura, cu riscul nerecuperarii integrale a sumei împrumutate si a dobânzilor datorate. În acest caz, provizionul constituit de banca este de 20% din suma creditului;

D.  Credite îndoielnice, când situatia financiara a societatii comerciale este slaba, iar probabilitatea ca aceasta sa nu-si poata achita obligatiile rezultate din creditare este ridicata. Provizionul constituit de banca este de 50% din sumele acordate sub forma de credite;

E.   Credite pierdute, în cazul societatilor comerciale cu o situatie financiara foarte slaba, care face imposibila orice recuperare viitoare a sumelor împrumutate. În acest caz, provizionul constituit de banca este la nivelul sumelor împrumutate (100%).

Investigarea si evaluarea bonitatii economico-financiare a societatilor comerciale care solicita credite bancare se realizeaza atât pe cale empirica, cât si pe cale statistica.

Calea empirica presupune analiza si interpretarea informatiilor furnizate de: marimea si dinamica fondului de rulment, structura capitalului permanent si a datoriilor, cifra de afaceri, rata rentabilitatii economice si financiare, profitul net etc., care sunt cuprinse în documentele de raportare economico-financiara periodica, în tabloul de finantare, în tabloul fluxurilor si în alte documente de evidenta si/sau de raportare specifice.

Calea statistica a condus la conturarea a diverse formule de calcul a functiei scor (Z), care au fost elaborate pe baza unor laborioase studii si cercetari empirice, fiind cunoscute: formula Altman, formula rezultata din aplicarea metodei "Credit men", formula CESA, formulele lui Collongues, formula Conan-Holder, functia scor a Bancii Frantei si altele .

În cele ce urmeaza, ne rezumam la a prezenta doar metoda "Credit men" si formulele lui Yves Collongues.

Metoda "Credit men" consta în atribuirea unei note globale fiecarei societati comerciale solicitante de credite bancare, a carei marime este o medie ponderata a notelor sintetice de apreciere (Ns), care se refera la :

calitatea personalului si a gestiunii - cu o pondere de 40%;

situatia si perspectiva economica - cu o pondere de 20%;

situatia performantelor financiare - cu o pondere de 40%.

În vederea aprecierii sintetice a situatiei performantelor financiare, se iau în considerare 5 rate, având continutul si ponderile redate în tabloul urmator:

Marimile cifrice ale ratelor calculate pentru societatea comerciala analizata (j) se raporteaza la marimile standard, care au fost obtinute pe baza indicatorilor unor societati comerciale de referinta, cu aceeasi activitate, ca mediane ale valorilor înregistrate.

În acest context, nota sintetica de apreciere a situatiei performantelor financiare ale societatii comerciale j rezulta din rezolvarea urmatoarei ecuatii:

(6.32)

Formulele lui Collongues sunt doua si au fost scrise pe baza studierii unui esantion compus din 70 de întreprinderi mici si mijlocii: 35 cu probleme economico-financiare si 35 cu o bonitate (rating) corespunzatoare.

Cele doua formule sunt urmatoarele:

Z₁ = 4,9830·X₁ + 60,066·X₂ -11,8348·X₃ (6.33)

Z₂ = 4,6159·X₁ - 22·X₄ - 1,9623·X₅ (6.34)

în care:

cheltuieli de personal

valoarea adaugata (fara TVA)