Datoria publica. Concept si indicatori

Datoria publica. Concept si indicatori

Cadrul general privind datoria publica

Datoria publica reprezinta totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice centrale, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice de la creditori interni sau externi si ramase de rambursat la un moment dat.

In scopul evaluarii datoriei publice a Romaniei, orice obligatie exprimata in alta moneda decat cea nationala este calculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

Guvernul este autorizat sa contracteze imprumuturi de stat interne si externe sau sa garanteze imprumuturile interne si externe numai prin Ministerul Finantelor Publice, in urmatoarele scopuri

finantarea deficitului bugetului de stat ;

refinantarea datoriei 727f59h publice ;

sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului ;

finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei ;

finantarea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu capital majoritar romanesc ;

finantarea achizitionarii de bunuri si servicii, inclusiv importul de materii prime si resurse energetice ;

indeplinirea obligatiilor legate de garantiile de stat pentru imprumuturi ;

amortizarea si achitarea imprumuturilor guvernamentale si rascumpararea datoriei neachitate, incluzand capitalul, dobanda si alte costuri;

finantarea necesitatilor pe termen scurt ale bugetului de stat ;

finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor dezastrelor naturale si altor calamitati ;

mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul general al trezoreriei statului, stabilit de Ministerul Finantelor Publice ;

alte necesitati aprobate prin legi speciale.

Rambursarea imprumuturilor de stat se asigura, dupa caz, din surse stabilite prin dispozitii legale, din surse ale contului general al trezoreriei statului si din imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriei 727f59h publice.

Rambursarea ratelor de capital, plata dobanzii si a altor costuri aferente datoriei publice au prioritate fata de alte obligatii ale statului.

In situatia in care, la imprumuturile contractate sau garantate de stat, fondurile banesti sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a platilor scadente, toate responsabilitatile asumate de agentul/agentii mandatari desemnati inceteaza prin preluarea simultana a obligatiilor de catre Ministerul Finantelor Publice.

Ministerul Finantelor Publice este singurul contractant si administrator al datoriei publice si are autoritatea sa stabileasca balanta zilnica a contului general al trezoreriei statului, viitoarele niveluri ale cerintei de lichiditate, scadenta datoriei publice, costurile cu dobanda corespunzatoare si refinantarea sau diminuarea datoriei publice.

Persoanele fizice si juridice romane, precum si institutiile financiare straine pot sa investeasca, in conditiile legii, orice fonduri proprii sau aflate in administrarea lor in titluri de stat ale datoriei publice.

Imprumuturile contractate de autoritatile administratiei publice locale fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nu reprezinta datorii sau raspunderi ale Guvernului, iar plata serviciului aferent acestor imprumuturi se va efectua exclusiv din veniturile prin care s-au garantat imprumuturile respective de catre autoritatile administratiei publice locale.

Autoritatile administratiei publice locale pot angaja imprumuturi interne fara garantia Guvernului, cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor Publice.

Imprumuturile externe pot fi contractate numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor imprumuturi, constituita din reprezentanti ai autoritatilor publice locale, ai Guvernului si ai Bancii Nationale a Romaniei, a carei componenta se aproba de Guvern.

Contractarea datoriei publice se face cu respectarea stricta a plafonului de indatorare publica a Romaniei. Potrivit noii legii datoriei publice nr. 313/2004, plafonul de indatorare publica este definit prin totalitatea obligatiilor financiare pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale pe o perioada de un an, care este stabilit anual prin lege.

Plafonul de indatorare publica cuprinde plafonul de indatorare publica interna si plafonul de indatorare publica externa, care se stabilesc ca suma maxima a imprumuturilor interne, respectiv externe pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si autoritatile publice locale pe o perioada de un an.

Daca pana in anul 2004 pentru plafonul de indatorare publica interna se lua in calcul doar deficitul bugetar, si titlurile emise in baza legilor speciale, pentru anul 2005 au fost luate in considerare imprumuturile interne si externe ce se vor contracta si/sau garanta de autoritatile administatiei publice locale. Astfel elementele luate in calcul la stabilirea acestui plafon sunt urmatoarele:

refinantarea titlurilor emise pe piata interna;

finantarea deficitului bugetului general consolidat din surse interne;

acordarea de garantii de stat pentru imprumuturi interne contractate de agentii economici;

acordarea de garantii de stat pentru autoritatile administratiei publice locale care contracteaza imprumuturi bancare pentru prefinantarea unor proiecte finantate de Uniunea Europeana (exemplu SAPARD);

imprumuturi interne contractate direct sau garantate de autoritatile administratiei publice locale.

Pentru calculul plafonului de indatorare publica externa, Banca Mondiala recomanda utilizarea urmatorilor indicatori: ponderea datoriei publice externe in produsul intern brut, raportul dintre serviciul datoriei publice externe si volumul exporturilor de bunuri si servicii, raportul dintre deficitul balantei comerciale si produsul intern brut, valoarea exporturilor de bunuri si servicii si rezerva valutara a statului, astfel:

pe baza practicilor internationale si experientei acumulate de Romania in domeniul gestionarii datoriei publice externe, se apreciaza ca ponderea datoriei publice externe contractate in produsul intern brut sa nu depaseasca 50 %;

pentru aprecierea gradului de asigurare in perioada de referinta a fluxului de resurse necesare acoperirii serviciului datoriei publice externe se apeleaza la raportul dintre serviciul datoriei publice externe si volumul exporturilor de bunuri si servicii. Se considera ca la nivelul unui an marimea acestui indicator trebuie sa se situeze sub 25%.

Raportul dintre deficitul balantei comerciale si produsul intern brut se apreciaza ca este necesar sa se situeze sub 5%. In conditiile in care ponderea deficitului balantei comerciale in produsul intern brut se situeaza peste limita recomandata se impune cu necesitate abordarea unei politici in domeniul comertului exterior si a cursului de schimb care sa conduca la diminuarea deficitului pe termen mediu, la echilibrarea balantei comerciale, precum si abordarea cu prudenta a contractarii de imprumuturi publice externe.

Structura datoriei publice in Romania

Potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, datoria publica a Romaniei prezinta urmatoarea structura[3]:

- avand in vedere entitatea publica contractanta a imprumuturilor de pe pietele financiare, datoria publica a Romaniei cuprinde:

datorie publica guvernamentala - cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare;

datorie publica locala - cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe, ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.

avand in vedere sursa sumelor imprumutate de stat, datoria publica guvernamentala include:

datoria publica guvernamentala interna - cuprinde partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, in lei sau in valuta, in conformitate cu prevederile Legii nr. 313/2004 sau ale altor legi speciale, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare;

datoria publica guvernamentala externa - cuprinde partea din datoria publica guvernamentala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

- avand in vedere sursa sumelor imprumutate de autoritatile publice locale, datoria publica locala include:

datoria publica locala interna - cuprinde partea din datoria publica locala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania;

datoria publica locala externa - cuprinde partea din datoria publica locala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Datoria publica interna

Datoria publica interna reprezinta o obligatie neconditionata si irevocabila a statului de rambursare a imprumuturilor contractate in lei, de plata a dobanzilor si a altor costuri aferente.

In vederea platii dobanzilor aferente datoriei publice interne se acorda autorizarea bugetara permanenta pentru efectuarea acestor cheltuieli.

Datoria publica interna este generata de[5]:

titlurile de stat in moneda nationala, inclusiv titlurile de stat in valuta plasate pe piata interna, rambursarile din resurse bugetare; daca resursele nu sunt suficiente pentru a asigura plata serviciului datoriei interne, se emit noi inscrisuri, determinand, astfel, consolidarea datoriei publice;

imprumuturile de stat de la Banca Nationala a Romaniei, destinate acoperirii golurilor de casa intre incasarile si platile bugetare;

imprumuturile de stat de la bancile comerciale din Romania;

imprumuturile de stat de la alte institutii financiare interne, persoane juridice romane, in conditii rezultate in urma negocierilor;

imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului;

garantii de stat la imprumuturi interne contractate de diversi debitori.

Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa emita titluri de stat exprimate in moneda nationala si in valuta. Titlurile de stat pot fi emise:

in forma materializata, ca inscrisuri imprimate, cuprinzand mentiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea nominala, rata dobanzii, scadenta, modul de transmisiune si alte elemente specifice fiecarei categorii de titluri;

in forma dematerializata, ca titluri pentru care emisiunea, probatiunea si transmiterea drepturilor incorporate se evidentiaza prin inscrisuri in sistemul de inregistrare in cont.

Ministerul Finantelor Publice poate delega unor agenti sau altor institutii desemnate in acest scop atributii operationale privind emisiunea de titluri de stat.

Titlurile de stat dematerializate si cele emise in forma materializata sunt instrumente negociabile potrivit clauzelor contractului incheiat cu mandatarul, daca titlurile de stat sunt detinute de un mandatar.

Ministerul Finantelor Publice elaboreaza regulamente care stabilesc regimul titlurilor de stat si care trebuie sa cuprinda in special, dar nu exclusiv, norme cu privire la :

emisiunea titlurilor de stat in forma materializata sau prin inregistrarea in cont si conditiile de emisiune;

valoarea nominala, rata dobanzii, prime, scadente, rascumparari si plati;

proceduri de oferta, conditii si modalitati de vanzare a titlurilor de stat;

inregistrarea si administrarea titlurilor de stat.

Plata capitalului si a dobanzii titlurilor de stat emise in forma materializata se efectueaza in conformitate cu dispozitiile legale privind asemenea titluri de credit si cu prevederile regulamentelor elaborate.

Plata capitalului si a dobanzii titlurilor de stat dematerializate se efectueaza prin intermediul sistemului de inregistrare in cont.

Titlurile de stat exprimate in moneda nationala pot fi emise pe termen scurt, mediu si lung.

Titlurile de stat pe termen scurt sunt bonurile de tezaur si certificatele de trezorie, fie purtatoare de dobanda, fie cu discont, precum si alte instrumente ce pot fi create de emitent, in conditiile legii.

Titlurile de stat pe termen mediu sau lung sunt obligatiunile de stat cu o scadenta de peste un an si maximum cinci ani de la emisiune, fie purtatoare de dobanda, fie cu discont, emise conform clauzelor imprumutului de stat.

Titlurile de stat vor fi oferite spre vanzare sub conditia ca oferta sa includa cel putin urmatoarele elemente:

denumirea, data emisiunii si valoarea titlurilor de stat oferite;

forma imprumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente - cu discont sau purtator de dobanda;

rata dobanzii, metoda de calcul si datele la care se plateste dobanda, daca este cazul;

data scadentei si clauza rambursarii in avans, daca este cazul.

Sunt interzise orice acorduri sau practici concertate ale participantilor la piata titlurilor de stat, care au ca obiect sau ar putea avea ca efect distorsiuni ale concurentei pe piata, in special cele privind:

randamentul si pretul titlurilor de stat;

volumul titlurilor de stat oferite sau cerute;

structura portofoliului de titluri de stat al fiecarui participant la piata si strategia de gestiune a portofoliului;

implicarea in tranzactii care ar putea constitui acte de concurenta neloiala fata de alti participanti la piata.

Ministerul Finantelor Publice stabileste si aplica reglementarea activitatilor si operatiunilor pe piata primara a titlurilor. Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare vor elabora, in termen de 90 zile de la data publicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei, norme de reglementare a activitatilor si operatiunilor pe piata secundara a titlurilor de stat.

Valoarea titlurilor de stat se ramburseaza in conformitate cu conditiile de emisiune; la data rambursarii, obligatiile statului se sting,.

Ministerul Finantelor Publice poate rambursa inainte de data scadentei obligatiei de stat titlurile cu o scadenta mai mare de un an, daca aceasta este stipulata in clauze inscrise in titlu sau in actul de emisiune a imprumutului de stat.

Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa ofere compensatii pentru titlurile de stat, emise in forma materializata, care au fost pierdute, furate, distruse sau deteriorate, sub conditia ca titlul de stat sa fie identificabil prin serie, numar si descriere, in conformitate cu reglementarile in vigoare, iar detinatorul sa fi efectuat opozitia sau publicarea ceruta de lege.

Daca data la care trebuie efectuata una din platile aferente titlului de stat este o zi de sarbatoare sau o zi nelucratoare, plata va fi efectuata in urmatoarea zi lucratoare, fara obligarea la dobanzi moratorii.

Datoria publica externa

Datoria publica externa reprezinta o obligatie neconditionata si irevocabila a statului de rambursare a imprumuturilor contractate de pe piata externa, de plata a dobanzilor si a altor costuri aferente.

Datoria externa poate fi exprimata ca:

A.        Datoria externa bruta in sens larg , respectiv toate obligatiile unui stat fata de strainatate; aceasta cuprinde sumele datorate de stat, unitati administrativ-teritoriale si alte entitati de drept public, agenti economici carora statul le garanteaza datoria, unor organisme internationale, guverne, banci si altor institutii publice straine, unor banci private, firme si altor creditori. Aceste datorii provin din imprumuturi de tot felul, achizitii de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii pe credit, investitii directe de capital, indeplinirea altor obligatii derivand din contracte sau diverse reglementari. Avand in vedere sfera foarte larga a indicatorului, valoarea practica este redusa.

B.         Datoria externa bruta in sens restrans , reprezinta datoria externa bruta in sens larg, mai putin:

imprumuturile pe termen scurt (sub un an);

investiile directe (nu au termene de rambursare sau de lichidare);

aporturi nerambursabile (asistenta financiara multilaterala);

imprumuturi externe cu o perioada de gratie de 10-15 ani;

imprumuturi acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau reprezentantilor lor in conditii mai avantajoase:

imprumuturi contractate de persoane fizice sau juridice negarantate de autoritatile competente.

C.  Datoria externa in interpretarea Bancii Mondiale si a institutiilor din sistemul sau, are urmatoarele componente:

sume datorate de stat unor creditori publici si privati in valuta straina bunuri, servicii, cu o perioada de rambursare de peste un an;

sume datorate de persoane private garantate de autoritati publice.

Aceasta exclude:

datoriile persoanelor private catre strainatate negarantate de autoritatea publica;

datoria din tranzactiile cu F.M.I.;

datoria care poate fi achitata in moneda debitorului;

sume datorate unor creditori rezidenti in strainatate, pentru care au fost stabilite termene de achitare.

D. Datoria externa neta ("consolidata") este diferenta dintre activele publice ale rezidentilor unei tari in strainatate (obligatii) si activele detinute de rezidentii straini in tara considerata (creante). In aceasta acceptiune, datoria externa neta (datoria consolidata), include numai creantele lichide sau usor realizabile fata de strainatate. Nu include celelalte creante care nu pot fi usor mobilizate,

excluzandu-se din calcul si:

Active ale rezidentilor tarii in strainatate, care cuprind:

disponibilitati valutare;

imprumuturi acordate;

investitii directe;

titluri;

alte creante;

alte valori.

Active ale rezidentilor straini in Romania, care cuprind:

imprumuturi primite de la organisme publice (guvern, agentii   guvernamentale);

credite de la banci, organisme financiare si alti creditori;

titluri, disponibilitati valutare;

investitii de capital;

alte valori apartinand persoanelor straine.

Creditele pentru marfuri sunt mai frecvente decat cele financiare si se acorda pentru cumparari de marfuri de la creditor sau din tara acestuia.

Creditele financiare sunt mai rar intalnite si se acorda de organisme financiare internationale, in valuta convertibila. Structura datoriilor tarilor sarace, in curs de dezvoltare, in tranzitie, evidentiaza o pondere ridicata a acestei categorii de credite.

Sursele de plata pentru serviciul datoriei publice externe in Romania sunt, dupa caz, urmatoarele:

cheltuielile prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat;

fondul de rezerva la dispozitia Guvernului, potrivit legii bugetului de stat;

sumele rezultate din recuperarea creantelor statului roman, definite prin Legea nr. 29/1994, privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea in vederea recuperarii creantelor Romaniei provenite din activitatea de comert exterior si cooperare economica internationala derulata inainte de 31 decembrie 1989, dupa deducerea cheltuielilor cuvenite agentilor economici exportatori, stabilite pe baza cursului de 15 lei pentru un dolar SUA, si a cotei de 25% pentru stimularea exporturilor, definite conform Ordonantei Guvernului nr. 14/1995 privind unele masuri pentru stimularea realizarii de obiective complexe si a productiei cu ciclu lung de fabricatie destinate exportului, aprobata prin Legea nr. 70/1995;

sumele incasate de catre institutiile financiare mandatate de Ministerul Finantelor Publice pentru a administra imprumuturile externe contractate de acesta, in numele si in contul statului, de la beneficiarii finali de imprumuturi, destinate investitiilor si importatorilor;

sumele incasate de Ministerul Finantelor Publice de la beneficiarii finali ai imprumuturilor, pe baza acordurilor subsidiare de imprumut intervenite intre statul roman si organismele financiare internationale;

sumele prevazute in bugetele beneficiarilor de imprumuturi, in baza acordurilor subsidiare de imprumut si de garantie incheiate intre Ministerul Finantelor Publice, consiliile judetene sau locale si agentii economici de sub autoritatea acestora, in conditiile acordurilor de imprumut intervenite intre statul roman si organismele financiare internationale;

sumele prevazute in bugetele autoritatilor publice judetene sau locale pentru imprumuturile externe contractate direct de catre acestea, in conditiile legii;

sumele prevazute in bugetele agentilor economici care au contractate imprumuturi externe cu garantia statului;

fondul de risc, pentru situatiile in care sunt executate garantiile emise de Ministerul Finantelor Publice pentru imprumuturile externe contractate de agenti economici.

Instrumentele datoriei publice externe sunt urmatoarele:

titlurile de stat in valuta, emise pe pietele financiare externe;

imprumuturile de la guverne straine, agentii guvernamentale straine, institutii financiare multilaterale sau de la alte organizatii internationale;

imprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;

imprumuturile directe de la investitorii privati, pe termen scurt, mediu sau lung;

alte imprumuturi, dupa caz.

Ministerul Finantelor Publice are urmatoarele atributiuni in gestionarea datoriei externe :

contractarea directa, in numele statului, administrarea si rambursarea imprumuturilor de stat, inclusiv a costurilor aferente;

contractarea de credite externe prin lansarea de emisiuni de obligatiuni pe pietele externe de capital, administrarea si rambursarea acestora;

examinarea oportunitatii si a necesitatii contractarii de imprumuturi externe de pe pietele externe de capital;

emiterea de garantii de stat pentru imprumuturi externe;

analizarea conditiilor pentru refinantarea datoriei publice externe si asigurarea ca noile imprumuturi sa se incadreze in plafonul actual de indatorare externa;

elaborarea proiectului legii anuale privind plafonul de indatorare publica externa si a altor acte normative ce decurg din lege;

administrarea, impreuna cu Banca Nationala a Romaniei, a rezervei valutare a statului, in vederea asigurarii resurselor necesare pentru cresterea acesteia, utilizarea, impreuna cu Banca Nationala a Romaniei, a rezervei valutare pentru plata serviciului datoriei publice si pentru sustinerea monedei nationale;

prezentarea semestriala, Guvernului si Parlamentului, a situatiei imprumuturilor externe contractate direct de stat si a celor garantate de stat;

elaborarea de norme privind metodologia de angajare si rambursare a imprumuturilor externe contractate direct de stat si a celor garantate de stat.

Serviciul datoriei publice externe contractate de Ministerul Finantelor Publice in numele statului se plateste prin Banca Nationala a Romaniei. Ministerul Finantelor Publice are obligatia de a efectua decontarea in lei a platilor facute de BNR, a doua zi lucratoare de la primirea confirmarii platii la extern.

Imprumuturile contractate de stat prin Ministerul Finantelor Publice nu pot avea alta destinatie decat cea stabilita prin acorduri si vor fi contractate, administrate si rambursate conform clauzelor acordurilor de imprumut.

Fondurile obtinute ca urmare a contractarii imprumuturilor externe de catre Ministerul Finantelor Publice in numele statului, pentru finantarea deficitului bugetului de stat, sunt convertite in moneda nationala prin Banca Nationala a Romaniei. Rambursarea imprumuturilor externe se va face de catre Ministerul Finantelor Publice, care va disponibiliza toate sumele in lei necesare pentru efectuarea integrala a platilor.

Pe langa scopurile enumerate, datoria publica externa poate fi contractata si pentru:

crearea unor noi locuri de munca si sustinerea societatilor comerciale privatizate sau cu capital majoritar de stat, pe baza prioritatilor economice si sociale stabilite de Guvern;

finantarea restructurarii economiei si constituirea stocurilor strategice, inclusiv productia de bunuri si servicii pentru piata interna si pentru export;

finantarea proiectelor de investitii in infrastructura, inclusiv a celor pentru serviciile sociale;

finantarea achizitiilor publice.

Imprumuturile externe destinate scopurilor prevazute sunt prezentate spre avizare comitetului interministerial de garantii si credite de comert exterior.

Transmiterea imprumuturilor externe contractate de Ministerul Finantelor Publice in numele statului utilizatorilor finali se face pe baza unor contracte de subimprumut incheiate intre Ministerul Finantelor Publice si acestia.

Ministerul Finantelor Publice poate mandata institutiile financiare ca, in numele si pe seama statului roman, sa administreze imprumuturile externe contractate de Ministerul Finantelor Publice in numele si in contul statului, destinate investitiilor si importurilor.

Institutiile financiare si utilizatorii finali ai imprumuturilor externe contractate de Ministerul Finantelor Publice in numele statului sunt obligati sa asigure integral sursele necesare pentru rambursarea respectiva, conform clauzelor stipulate in contractele externe, precum si in acordurile subsidiare de imprumut.

Imprumuturile externe care sunt utilizate pentru finantarea proiectelor de investitii vor fi distribuite agentilor economici, cu respectarea urmatoarelor reguli:

agentii economici vor prezenta proiecte de investitii, cu planurile de afaceri si cu alte documente necesare, relevante pentru institutiile financiare specializate;

institutiile financiare specializate vor analiza proiectele de investitii, planurile de afaceri si capacitatea agentilor economici de a rambursa fondurile obtinute din imprumuturile externe si vor adopta deciziile referitoare la utilizarea acestor imprumuturi;

in baza deciziilor adoptate, institutiile financiare specializate vor incasa sumele de la creditori, conform procedurilor stabilite prin contractele de credit incheiate cu beneficiarii de credite. In contractul incheiat de institutiile financiare internationale cu Ministerul Finantelor Publice se va stipula ca transferul de surse valutare catre beneficiarii finali sa fie operat numai dupa obtinerea acordului Ministerului Finantelor Publice privind obiectul de investitii si a avizului comitetului interministerial de garantii si credite de comert exterior, pe baza analizelor efectuate de Banca de Export-Import a Romaniei S.A. (Eximbank).

Imprumuturile externe contractate de stat pentru finantarea proiectelor de investitii care sunt finantate de la bugetul de stat vor fi analizate si administrate direct de catre Ministerul Finantelor Publice.

Imprumuturile externe pentru finantarea importurilor stabilite de Guvern vor fi subimprumutate agentilor economici prin incheierea de contracte de subimprumut.

Imprumuturile externe pentru finantarea importurilor stabilite de Guvern se distribuie de catre Ministerul Finantelor Publice, direct sa uprin agentul sau desemnat. Criteriile de repartizare vor fi stabilite prin norme metodologice aprobate de Guvern.

Imprumuturile externe pentru finantarea importurilor stabilite pot fi distribuite de catre Ministerul Finantelor Publice prin institutiile financiare sau prin agenti desemnati de acesta, pe baza unui contract de subimprumut cuprinzand clauzele conforme contractului extern si legislatiei in vigoare.

Toate imprumuturile externe contractate de catre Ministerul Finantelor Publice in numele statului roman si acordate spre administrare institutiilor financiare pentru finantarea proiectelor de investitii sau importurilor stabilite de Guvern vor fi achitate Ministerului Finantelor Publice de catre agentii economici, in conformitate cu prevederile contractului de subimprumut incheiat intre institutiile financiare, in numele si pe seama statului roman, si agentii economici.

Indicatorii de apreciere a datoriei publice

Pentru a se putea stabili in ce masura economia unei tari va fi afectata de un nivel ridicat al indatorarii, in eventualitatea manifestarii unor socuri economice si financiare externe, s-a elaborat un set de indicatori. Acestia sunt atat indicatori privind datoria publica (nivel, structura si dinamica), cat si indicatori de adecvare a rezervelor.

Indicatorii privind nivelul datoriei publice sunt :

Volumul datoriei publice (totale/interne/externe), ce indica totalitatea obligatiilor statului angajate si nerambursate;

Nivelul datoriei publice externe obtinut prin insumarea datoriei publice externe directe a statului si datoria externa garantata de stat;

Serviciul datoriei publice (totale/interne/externe), respectiv platile exigibile in contul datoriei publice (totale/interna/externa) intr-un an (rate de rambursat, dobanzi si alte costuri aferente);

Datoria publica/PIB: exprima nivelul datoriei publice la o unitate de PIB; acest indicator este util in efectuarea de comparatii intre tari (indicator al indatorarii);

Datoria publica interna/PIB: indica nivelul indatorarii statului de pe piata interna (indicator al indatorarii);

Datoria publica externa/PIB: compara datoria cu resursele, reflectand posibilitatile de orientare a productiei catre exporturi pentru intarirea capacitatii de plata a tarii (indicator al indatorarii);

Datoria publica externa/Exporturi: este un indicator util pentru aprecierea evolutiei pe o perioada lunga a datoriei, in corelatie cu capacitatea de rambursare a datoriei, respectiv capacitatea de a obtine valuta din operatiuni de export (indicator al indatorarii);

Dobanda medie (aferenta imprumuturilor totale/ interne/externe)Datoria publica (totala/interna/ externa): indica rata medie a dobanzii pentru imprumuturile contractate de stat de pe piata interna si/sau externa. Conjugat cu indicatori ca Datorie publica externa/PIB si Datorie externa/Exporturi, ca si cu perspectivele de crestere economica, reprezinta un indicator esential pentru evaluarea sustenabilitatii datoriei (indicator al indatorarii);

Scadenta medie: este un indicator util in cazul categoriilor omogene ca datoria sectorului public contractata fara concesionari pentru a urmari o scurtare a scadentelor sau efortul de limitare a vulnerabilitatii viitoare (indicator al indatorarii);

Indicatorii privind structura datoriei publice vizeaza:

a)      Structura datoriei publice:

Datoria publica interna/Datoria publica: exprima cat din datoria publica este rezultatul imprumutarii statului de pe piata interna;

Datoria publica externa/Datoria publica: evidentiaza partea din datoria publica care provine de pe piata externa.

b)   Structura datoriei publice interne in functie de:

Destinatii:

Imprumuturi de stat de pe piata interna;

Imprumuturi de stat pe baza de acte normative speciale;

finantare temporara din resursele conturilor guvernamentale colectate in contul general al Trezoreriei Statului;

Instrumente:

Certificate de trezorerie;

Obligatiuni de stat;

Alte titluri de stat;

Tipuri de scadente:

Titluri de stat pe termen scurt;

Titluri de stat pe termen mediu;

Titluri de stat pe termen lung;

Tipuri de detinatori:

Sector bancar;

Sector nonbancar;

Alti detinatori

c) Structura datoriei publice externe in functie de:

Surse de finantare:

Multilaterale;

Bilaterale;

Banci private;

Obligatiuni si trate;

Alte surse;

Scadente:

Intre 1-5 ani;

Intre 5-10 ani;

Peste 10 ani;

Valute: USD, Euro, Yen, etc.

Indicatorii privind dinamica datoriei publice exprima variatia absoluta sau relativa a datoriei publice (totale/interne/externe). De asemenea, se poate calcula modificarea (absoluta si/sau relativa) a indicatorilor prezentati mai sus in cadrul celor de nivel si structura.

In plus, legat de datoria externa se pot determina si indicatorii de adecvare a resurselor, respectiv:

Rezerve/Datorie externa pe termen scurt: reprezinta cel mai bun indicator de evaluare a suficientei rezervelor pentru tarile care dispun de un acces apreciabil, dar nesigur, pe pietele de capital. El trebuie sa se determine pe baza unei evaluari adecvate a rezervelor si a unei determinari complete a datoriei pe termen scurt a sectorului public si a sectorului privat in functie de scadentele ramase;

Rezerve/Importuri: este un indicator util pentru tarile cu acces limitat pe pietele de capitaluri; masoara cu eficienta nivelul rezervelor in raport cu gradul de deschidere al economiei, reflectat la nivelul importurilor;

Rezerve/Masa monetara in sens larg: reflecta impactul posibil al pierderii increderii in moneda nationala, ce ar provoca "fuga" capitalurilor rezidente. Este un indicator util mai ales daca sectorul bancar este fragil si/sau daca credibilitatea regimului de schimb valutar ramane sa fie determinata. Pot exista, insa, alte cauze care sa determine "fuga" capitalurilor.