Definire si tipuri de fuziuni bancare

Definire si tipuri de fuziuni bancare

Putem defini fuziunea ca fiind 'unirea':

a doua sau mai multe firme in urma careia se formeaza o companie complet noua. Activele si datoriile firmelor care au fuzionat sunt preluate de noua companie.

dintre o companie mama si una din filialele sale.

a doua sau mai multe companii in care activele si datoriile firmei fuzionare sunt preluate de noua firma.

In concluzie, fuziunea se face prin absorbirea unui grup de catre un alt grup sau prin contopirea a doua ori mai multe grupuri pentru a alcatui un grup nou.

Grupul nu isi inceteaza existenta in cazul in care o parte din patrimoniul sau se desprinde si se trans 212d39c mite catre unul sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta. Grupurile in lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai daca nu a inceput repartitia intre membri a partilor ce li s-ar cuveni din lichidare.

Tipuri de fuziuni

In conceptia legislatiei romanesti in domeniul concurentei, in sfera notiunii de concentrare economica sunt incluse trei mari categorii de operatiuni: fuziunile, achizitiile prin dobandirea controlului si crearea de societati in comun concentrative .

Fuziunile pot avea loc prin:

• contopire: atunci cand doi sau mai multi agenti economici se reunesc intr-un nou agent economic si inceteaza sa mai existe ca persoane juridice distincte;

• absorbtie: atunci cand un agent economic este inglobat de un alt agent economic, acesta din urma pastrandu-si personalitatea juridica, in timp ce primul inceteaza sa mai existe ca persoana juridica;

• fuziune de facto: atunci cand doi sau mai multi agenti economici independenti, desi isi pastreaza personalitatea juridica, isi combina activitatile, creand un grup care se manifesta concurential ca o singura entitate economica, in absenta unui act juridic legal.

Fuziunile se sprijina pe diferite ratiuni, spre exemplu, cresterea eficientei economice sau dobandirea puterii de piata, diversificarea, extinderea pe diferite piete geografice, promovarea mecanismelor financiare si de cercetare-dezvoltare.

Fuziunile sunt clasificate in trei categorii: fuziuni orizontale, fuziuni verticale si fuziuni conglomerate.

l. Fuziunea orizontala se refera la asocierea intre agenti economici concurenti (care produc si comercializeaza aceleasi produse pe piata relevanta). Daca sunt reprezentative ca marime, fuziunile orizontale pot reduce concurenta pe piata, fiind deseori sub supravegherea autoritatilor de concurenta.

2. Fuziunea verticala are loc intre agenti economici care opereaza la nivelul diferitelor stadii de productie, de la materiile prime pana la produsele finite, aflate in faza de distributie (spre exemplu o fuziune intre un agent economic ce opereaza pe piata serviciilor de foraj-sonde si un agent economic ce activeaza in sectorul de rafinare a petrolului). Efectul acestora se concretizeaza, de obicei, in cresterea eficientei economice, desi uneori pot avea un impact anticoncurential.

3. Fuziunea conglomerata se prezinta sub forma unei asocieri de agenti economici aflati in sectoare neinrudite (spre exemplu intre un producator de produse alimentare si un producator de utilaje pentru industria energetica). O fuziune poate crea sau consolida puterea de piata sau poate inlesni exercitarea ei numai daca ea sporeste semnificativ gradul de concentrare a pietei si daca are ca efect o piata concentrata, definita si masurata corect. Fuziunile, care fie nu maresc semnificativ gradul de concentrare a pietei, fie nu duc la acest rezultat, nu necesita de obicei continuarea analizei.

Luarea deciziei si derularea procesului de fuziune

Fuziunea se hotaraste de fiecare grup in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al grupului. Fuziunea are ca efect dizolvarea, fara lichidare, a grupului care isi inceteaza existenta si transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau catre grupul ori grupurile rezultate din fuziune, in starea in care se gaseste la data fuziunii, in schimbul atribuirii de parti de interes ale acestora catre membrii grupului care inceteaza si, eventual, a unei sume in bani care nu poate depasi 10% din valoarea nominala a partilor de interes atribuite.

In baza hotararii adunarii generale a membrilor fiecaruia dintre grupurile care participa la fuziune, administratorii acestora intocmesc un proiect de fuziune care va cuprinde:

a) denumirea si sediul tuturor grupurilor participante la operatiune;

b) fundamentarea si conditiile fuziunii;

c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit grupurilor beneficiare;

d) daca este cazul, modalitatile de predare a partilor de interes si data de la care acestea dau dreptul la dividende;

e)  raportul de schimb al partilor de interes si, daca este cazul, cuantumul sultei;

f) data situatiei financiare de fuziune care va fi aceeasi pentru toate grupurile participante;

g) orice alte date care prezinta interes pentru operatiune.

Proiectul de fuziune semnat de reprezentantii grupurilor participante, se depune la Oficiul Registrului Comertului unde este inmatriculat fiecare grup, insotit de o declaratie a grupului care inceteaza a exista in urma fuziunii despre modul cum a hotarat sa stinga pasivul sau.

Proiectul de fuziune vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului-delegat sau cererii partilor, cu cel putin 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale urmeaza a hotari asupra fuziunii.

Oricare creditor al grupului care fuzioneaza, avand o creanta anterioara publicarii proiectului de fuziune, poate face opozitie in conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Opozitia suspenda executarea fuziunii pana la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila, in afara de cazul in care grupul debitor face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori convine cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor.

Administratorii grupurilor care fuzioneaza vor pune la dispozitia membrilor, la sediul grupurilor, cu cel putin o luna inainte de data sedintei adunarii generale:

a) proiectul de fuziune;

b) darea de seama a administratorilor, in care se justifica, din punct de vedere economic si juridic, necesitatea fuziunii, si se va stabili raportul de schimb al partilor de interes;

c) situatiile financiare impreuna cu rapoartele de gestiune pe ultimele trei exercitii financiare, precum si cu 3 luni inainte de data proiectului de fuziune;

d)  raportul cenzorilor;

e) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei, in curs de executare, si repartizarea lor, in caz de divizare a grupului.

Membrii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate mai sus sau extrase din ele.

In cazul fuziunii prin absorbire, administratorii grupului absorbit raspund civil fata de membrii grupului absorbit pentru pagubele pricinuite acestora, datorita erorilor comise in cadrul operatiunii de fuziune.

In cel mult doua luni de la expirarea termenului sau, dupa caz, de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila, adunarea generala a fiecaruia dintre grupurile participante va hotari asupra fuziunii.

Actele constitutive ale grupurilor nou-infiintate prin fuziune se aproba de adunarea generala a grupului sau a grupurilor care isi inceteaza existenta.

Actul modificator al actului constitutiv al grupului absorbant se inregistreaza in registrul comertului in a carui circumscriptie isi are sediul grupul si, vizat de judecatorul ­delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.

Publicitatea pentru grupurile absorbite poate fi efectuata de grupul absorbant, in cazurile in care acele grupuri nu au efectuat-o in termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al grupului absorbant de catre judecatorul-delegat.

Fuziunea are loc la urmatoarele date:

a) in cazul constituirii unuia sau mai multor grupuri noi, la data inmatricularii in registrul comertului a noului grup sau a ultimului dintre ele;

b) in celelalte cazuri, la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al grupului absorbant.

In cazul fuziunii prin absorbtie, grupul absorbant dobandeste drepturile si este tinut de obligatiile grupului pe care il absoarbe, iar in cazul fuziunii prin contopire, drepturile si obligatiile grupurilor care isi inceteaza existenta trec asupra noului grup astfel infiintat.

Grupurile care dobandesc bunuri prin efectul divizarii raspund fata de creditori pentru obligatiile grupului care si-a incetat existenta prin divizare, proportional cu valoarea bunurilor dobandite, in afara de cazul in care prin actul de divizare s-au stabilit alte proportii.

Fuziunea bancilor se va efectua potrivit dispozitiilor legale, precum si cu respectarea reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei.

Fuziunea se poate realiza

a)      intre doua sau mai multe banci;

b)     intre banci si institutii emitente de moneda electronica;

c)      intre banci si institutii financiare;

d)     intre banci si entitati prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.

Fuziunea si divizarea sunt supuse aprobarii prealabile a Bancii Nationale a Romaniei.

Daca in urma procesului de fuziune a unei banci rezulta institutii de credit noi, acestea sunt obligate sa obtina autorizatia de functionare din partea Bancii Nationale a Romaniei.

Moda sfarsitului anilor '90 revine. Atunci au avut loc cele mai multe fuziuni de banci, creand institutii de dimensiuni nemaiintalnite anterior. Pentru afacerile bancare mondiale se pare insa ca 'prea mare' nu exista, uriasii pietei pregatindu-se, din nou, sa devina chiar mai mari decat sunt.

Despre afacerile proprii, cei mai mari bancheri din lume nu vorbesc nici in milioane de dolari, nici in zeci sau sute de miliarde, ci in trilioane de dolari.

La inceputul anului viitor, in Japonia, se va forma cea mai mare banca din lume. Cu active totale de 1,73 trilioane de dolari, aceasta va detrona vechii lideri mondiali, Citigroup si UBS. Noul gigant va fi creat prin fuziunea Mitsubishi Tokyo Financial Group (MTFG), a doua banca din Japonia si a douasprezecea din lume dupa activele totale, cu UFJ Holdings (locul patru in Japonia si 21 mondial).

Din Romania, dimensiunile unei astfel de entitati sunt greu de imaginat. Activele totale insumeaza mai mult decat PIB-ul tarii noastre din ultimii 20 de ani, iar valoarea tranzactiei, circa 30 miliarde de dolari, inseamna de aproape zece ori mai mult decat pretul ce ar putea fi platit pentru pachetul majoritar la BCR.

Nici genul activitatilor bancare derulate, mult mai sofisticate (investment banking), nu sunt foarte familiare Romaniei. In ciuda dimensiuni lor uriase, cea mai mare banca din lume va avea totusi doar de opt ori mai multi angajati decat CEC (72.000, dupa ce vor fi taiate 6.000 de posturi), si mai putine filiale (1.000) decat numarul de unitati teritoriale ale casei noastre de economii. Alt gen de afacere, alti bani Japonezii nu sunt singurii care vor sa creasca prin fuziuni si achizitii.

Gigantul Citigroup, care a mai preluat de-a lungul anilor numeroase alte institutii financiare, intentioneaza acum sa se extinda pe piata celei mai mari economii europene, potrivit presedintelui Citibank Germania, Sue Hamet. Posibile tinte: Berliner Bank si Bankgesellschaft Berlin. Cea din urma fusese la inceputul anilor 2000 si in vizorul Deutsche Bank.

Campioni ai incercarilor ratate de fuziune, Deutsche Bank a mai incercat sa preia Dresdner Bank, BHF Bank, Commerzbank sau Postbank. Intre timp, achizitiile s-au aranjat, dar cu alti jucatori. Commerzbank a cumparat Eurohypo, pentru 4,5 miliarde de euro, iar Postbank va lua BHF, a doua banca germana, pe credite ipotecare.

Un alt gigant bancar, Rabobank Group din Olanda, care fusese interesat si de CEC-ul nostru, dar care a renuntat sa mai participe la privatizare, analizeaza posibilitatea de a prelua integral banca elvetiana Sarasin, unde detine acum 28% din actiuni. Pe elvetieni pusesera ochii si alti olandezi - ABN Amro, insa fara rezultat.

O fuziune transfrontaliera deja parafata, care a facut furori in Europa, s-a incheiat intre UniCredito Italia si HVB. Noua institutie va avea active de 770 milioane de euro, peste 7.000 de filiale, va deveni principala banca din Europa Centrala si de Est, dar si lider de piata in Italia, Germania si Austria.

Motivele pentru care marile banci internationale au reintrat in furia fuziunilor si achizitiilor sunt numeroase. Se cauta extinderea geografica a portofoliului de servicii si a produselor mai rapid decat s-ar reusi prin crestere organica. In plus, prin cresterea capitalului, bancile isi pot majora capacitatea de indatorare si volumul creditelor acordate. Pentru competitie, fuziunea rivalilor este o veste cu atat mai proasta cu cat acestia sunt mai mari. Nici pentru clienti scaderea competitiei pe piata nu suna mereu bine. Chiar daca vor avea acces la mai multe produse, pozitia dominanta a unui numar mic de banci le permite acestora sa 'dicteze' conditiile si pretul fara teama de concurenta.

Cea mai prezenta motivatie pentru marile fuziuni bancare este, insa, necesitatea reducerii costurilor.

Banca absorbita are, de regula, probleme. In cazul UFJ Holdings, care va fi preluata in Japonia de MTFG, problema este rata mare de neperformanta a creditelor.

Pentru HVB, necazul sunt pierderile din Germania, profituri avand doar Banc Austria, foarte activa in Europa Centrala si de Est. Nimeni nu se teme insa mai mult de o fuziune decat angajatii. Cea mai mare banca din lume va concedia 6.000 de salariati, tot atatia urmand sa plece si de la Unicredit-HVB.

• Si clasamentul mondial in functie de capitalizarea de piata a grupurilor financiare are acelasi lider, Citigroup, cu 246,2 miliarde de dolari in 2004 ;

• Pozitia secunda in acelasi top revine Bank of America, aceasta avand 187 miliarde de dolari;

• Britanicii de la HSBC sunt singurii care au amenintat pana acum suprematia americana pe podium, cu o capitalizare de piata de aproape 180 miliarde de dolari. Din urma vin puternic insa tot doua institutii americane, lP Morgan si Wells Fargo, ambele cu peste 100 miliarde de dolari.