Definitia, clasificarea si functiile taxelor vamale in economia de piata

Taxele vamale sunt sume bănesti incasate de stat, prin organele vamale, pentru importul, exportul si tranzitul de mărfuri. Trăsătura esentiala a taxelor vamale este aceea ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Acest sistem reprezintă totalitatea resurselor bănest 22422q169w i instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor bănesti ale statului.

    Taxele vamale au dobândit o importantă deosebită datorită influentei lor pozitive asupra economiei nationale. Prin intermediul lor se pot stimula exporturile, schimburile economice si tehnico-stiintifice între tări. Tot taxele vamale au un rol activ in politica de asigurare a necesarului de materii prime si materiale deficitare.

    Taxele vamale fac parte din sistemul impozitelor indirecte. Nivelul taxelor vamale depinde de nevoia de protectie pe piata interna. Cuantumul acestora va fi cu atat mai ridicat cu cat conditiile de pe piata interna sunt mai defavorabile fata de cele ale exportatorilor straini. De asemenea, fixarea nivelului taxelor vamale depinde si de diferentele existente intre costul si pretul marfurilor pe piata interna si piata externa. Datorita faptului ca taxele vamale sunt achitate bugetului public de importator si ca acesta le transfera asupra pretului de vanzare al marfurilor, cel care suporta in final este cumparatorul.

I. Definitia, clasificarea si functiile taxelor vamale in economia de piata

   I.1. In functie de criteriul folosit, taxele vamale se pot clasifica astfel :

    Dupa scopul urmarit de catre stat:

        Taxe vamale fiscale,

        Taxe vamale protectioniste

Taxele vamale fiscale au ca singur obiectiv procurarea de venituri la bugetul de stat.

Taxele vamale protectioniste vizeaza crearea unei bariere pentru marfurile straine, prin intermediul careia se urmareste anihilarea concurentei straine pe piata interna.

    Dupa obiectul impunerii:

        Taxe vamale de import,

        Taxe vamale de export,

        Taxe vamale de tranzit.

Taxele vamale de import se platesc de importatori pentru toate produsele care fac obiectul tranzactiei si se regasesc in preturile de desfacere pe piata interna. Aceste taxe vamale sunt cele mai frecvente si au rolul de a alimenta bugetul statului cu venituri, de a limita importul, de a proteja producatorii interni.

    In unele cazuri, taxa vamala de import poate conduce la scumpirea marfii importate in raport cu marfa indigena, ceea ce inseamna ca ea actioneaza restrictiv pentru importator. In astfel de situatii, pentru ca importul sa se poata realiza, este necesar ca exportatorul sa reduca nivelul pretului de export, asigurand marfii sale o competitivitate egala cu cea a marfii indigene. Aceasta reducere poate conduce la scaderea rentabilitatii exportului ori de cate ori in tara exportatoare nivelul productivitatii muncii este mai scazut sau costurile de productie sunt mai ridicate decat in tara importatoare.

    Taxele vamale de export se percep asupra marfurilor de pe piata interna, la exportul acestora. Se aplica, de regula, la materii prime sau semifabricate. Exista tari care isi procura principalele resurse valutare din exportul de produse agricole sau ale industriei extractive si pentru care se folosesc taxele vamale de export ca mijloc de procurare a veniturilor bugetare. In general, taxele vamale de export sunt folosite ca mijloc de impiedicare a exportului de materii prime, in vederea prelucrarii lor in tara si apoi valorificarea lor ca produse finite.

    Taxele vamale de tranzit se percep asupra marfurilor aflate in trecere pe teritoriul vamal al statului in cauza. Avand in vedere ca statele obtin avantaje mai mari din transportul marfurilor in transit, aceste taxe sunt destu de rar intalnite.  

    Dupa modul de taxare:

        Taxe vamale autonome,

        Taxe vamale conventionale,

        Taxe vamale preferentiale,

        Taxe vamale de retorsiune.

Taxele vamale autonome sau generale sunt stabilite de stat in mod independent. Ele se incaseaza pentru importurile pe care o tara le efecteaza din statele cu care nu a incheiat conventii si nu se aplica clauza natiunii celei mai favorizate. Sunt taxele vamale cu nivelul cel mai ridicat.

    Taxele vamale conventionale sunt acelea al caror nivel vamal a fost convenit prin intelegeri cu alte state, pe baza acordurilor comerciale incheiate. Sunt, in general, mai reduse decat cele autonome.

Taxele vamale preferentiale se aplica in cazul importurilor din statele care se bucura de un regim comercial preferential, mai favorabil decat cel aplicat in cazul clauzei natiunii celei mai favorizate. Se pot folosi in relatiile dintre tari cu niveluri diferte de dezvoltare si pot fi unilaterale sau reciproce.

    Taxele vamale de retorsiune sunt aplicate ca raspuns la utilizarea de catre statele partenere a unor politici discriminatorii fata de produsele exportate pe pietele respective. Ele sunt reprezentate de taxele vamale antidumping ( au rolul de a neutraliza dumpingul practicat de unele tari) si de taxele vamale compensatorii (se intalnesc in cazul produselor pentru a se acorda subventii in tarile din care provin).

    Dupa modul de percepere:

        Taxe vamale ad-valorem,

        Taxe vamale specifice,

        Taxe vamale mixte.

    Taxele vamale ad-valorem se stabilesc prin prelevarea unui procent determinat asupra valorii marfii ce face obiectul operatiunii de comert exterior. Ele nu necesita un tarif vamal detaliat. Deoarece acestea se percep pe baza facturii prezentate de importator, exista tendinta de declarare a unor preturi cat mai mici, pentru ca si taxa vamala sa fie cat mai mica.

    Taxele vamale specifice presupun existenta unui tarif vamal care sa descrie detaliat marfurile.

Taxele vamale mixte sunt percepute in special ca adaos la taxele vamale ad-valorem sau specifice.

I.2. Principalele functii indeplinite de taxele vamale sunt:

A.  Instrument fiscal

    Taxa vamala apare ca un important instrument al politicii fiscale, desi astazi acest caracter este mult atenuat. Ea se constituie in special in calitatea sa de impozit prelevat asupra tranzactiilor cu produse ce trec frontiera astfel incat perceperea sa este avantajoasa pentru stat deoarece taxa vamala majoreaza veniturile bugetului de stat.

B.  Instrument de politica comerciala

Politica comerciala reprezinta ansamblul masurilor cu caracter administrativ, politic, juridic, fiscal, valutar si de alta natura cu ajutorul carora se promoveaza relatiile comerciale internationale.

    Prin utilizarea taxelor vamale intr-o economie de piata, se produc anumite efecte asupra functionarii economiei. Motivatiile de percepere a taxelor vamale sunt nenumarate. Dintre acestea, printe cele mai importante se numara:

        Protectia tarifara sustine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau economic;

        Prin taxe vamale se protejeaza forta de munca si locurile de munca din anumite ramuri;

       Prin reducerea importurilor se stimuleaza productia interna si se majoreaza veniturile producatorilor.

    Taxele vamale se constituie ca instrument de coordonare statala a activitatii de comert exterior. Prin intermediul resorturilor de politica vamala se pot promova sau nu relatii comerciale cu anumite piete.

II. Impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra taxelor vamale

II.1. Relatiile Romaniei cu Comunitatile Europene

Relatiile comerciale si de cooperare economica si tehnico-stiintifica dintre Romania si Comunitatile Europene se deruleaza pe baza acordurilor si aranjamentelor incheiate cu acestea in perioada 1970-1992. De la documente cu o sfera limitata de aplicare, cum au fost aranjamentele tehnice privind preturile minime la exportul unor produse agroalimentare romanesti in Piata comuna (1970), s-a trecut apoi la negocierea unor acorduri sectoriale. Este vorba de Acordul privind comertul cu produse textile (1977), Aranjamentul privind comertul cu produse siderurgice (1978) si Acordul privind comertul cu produse industriale, altele decat textile si siderurgice (1981). O data cu acest din urma acord, a mai fost incheiat si un altul privind crearea comisiei mixte Romania-C.E.E. Tara noastra si-a exprimat disponibilitatea negocierii unui acord si mai cuprinzator cu C.E.E., vizand comertul si cooperarea comerciala si economica dintre cele doua parti (1982), si a participat la mai multe runde de negocieri exploratorii la nivel de experti cu privire la continutul acordului. Negocierile au fost reluate si finalizate , dupa ce fusesera o vreme suspendate, iar acordul respectiv a fost semnat (1990) si pus in aplicare (1991).

Dupa admiterea tarii noastre in "grupul celor 77", Romania a facut demersuri pe langa Comunitatile Europene sa-i recunoasca statutul de tara in curs de dezvoltare si, pe aceasta baza, sa fie inscrisa pe lista beneficiarilor de preferinte vamale generalizate. Ca urmare, o serie de produse romanesti (din 1974) au fost acceptate la import in Piata comuna in scutire totala sau partiala de taxe vamale. Chiar daca regimul preferintelor vamale generalizate rezervat Romaniei a fost mai restrans decat cel acordat altor tari in curs de dezvoltare, cu un grad de dezvoltare apropiat totusi, acesta a favorizat largirea schimburilor comerciale romano-comunitare. Este de spus ca, in perioada 1981-1991, volumul schimburilor comerciale dintre tara noastra si C.E.E. a depasit 35 miliarde de dolari, din care exporturile au totalizat 25 miliarde, iar importurile 10.

O perspectiva mai larga deschide tarii noastre intrarea in vigoare de la 1 februarie 1995 a Acordului de asociere a Romaniei la Comunitatile Europene. Partile contractante isi propun sa ia masuri menite sa asigure: circulatia libera a marfurilor si serviciilor, a lucratorilor si a capitalurilor; amplasarea de intreprinderi de catre o parte pe teritoriul celeilate parti; concurenta loiala; armonizarea legislatiei; cooperarea economica, culturala si financiara a partilor.

In ceea ce priveste libera circulatie a marfurilor, se prevede (titlul III) crearea graduala, in decursul perioadei de tranzitie , a unei zoce de liber schimb, bazata pe obligatii reciproce echilibrate.

Astfel, la produsele industriale originare din Romania, taxele vamale de import aplicate in Comunitate urmeaza sa fie abolite progresiv, dupa un calendar care prevede:

la o prima categorie de produse, taxele vamale vor fi abolite la data intrarii in vigoare a Acordului;

la a doua categorie de produse, la data intrarii in vigoare a Acordului, fiecare taxa vamala va fi redusa cu 50%, iar un an mai tarziu, taxele vamale care mai raman vor fi eliminate;

la a treia categorie de produse, taxele vamale vor fi reduse progresiv, de la intrarea in vigoare a Acordului, prin reduceri anulae de 20% din taxa de baza, astfel incat sa se ajunga la abolirea lor totalapana la sfarsitul celui de-al patrulea an de la data intrarii in vigoare a Acordului;

la cea de-a patra si ultima categorie de produce, taxele vamale la import vor fi suspendate in limita unor contingente sau plafoane tarifare anuale ale Comunitatii care vor creste progresiv astfel incat sa se ajunga la abolirea totala a taxelor vamale la importul produselor respective cel mai tarziu la sfarsitul celui de-al cincilea an.. In acelasi timp, taxele vamale la import nu se vor aplica dupa ce contingentele vor fi epuizate sau dupa ce nivelul taxelor vamale a fost reintrodus la produsele cuprinse in plafoanele tarifare, vor fi eliminate progresiv, de la intrarea in vigoare a Acordului, prin reduceri anuale de 15% din taxa de baza. Pana la sfarsitul celui de-al cincilea an, taxele vamale remanente vor fi abolite.

La importul in Romania al produselor industriale originare din Comunitate, eliminarea restrictiilor tarifare si cantitative se va face tot in mod treptat, pe baza unui grafic, esalonat astfel:

la o prima categorie de produse, taxele vor fi abolite la data intrarii in vigoare a Acordului;

la a doua categorie de produse, taxele vor fi reduse progresiv, si anume: la 80% la data intrarii in vigoare a Acordului; la 40% dupa 3 ani, si la 0% dupa cinci ani;

la a treia categorie de produse, taxele vor fi reduse in decurs de 9 ani;

la a patra categorie de produse, taxele vamale vor fi suspendate in limitele unor contingente anuale care vor fi majorate progresiv, iar taxele aplicabile cantitatilor care depasesc contingentele vor fi si ele reduse in mod treptat.

Angajamente reciproce de reducere treptata pana la completa eliminare a taxelor vamale de import,partile contractante si-au luat si cu privire la produsele textile,protocolul nr.1 cu privire la comertul cu produse textile si imbracaminte, si la produsele carbonifere si din otel,protocolul nr.2 privind produsele C.E.C.O.

La produsele agricole,partile au convenit: sa-si acorde reciproc anumite concesii tarifare; sa aboleasca restrictiile cantitative la intrarea in vigoare a Acordului; Comunitatea sa acorde o reducere de prelevari sau de taxe vamale, dupa caz,la produsele originare din Romania.Comunitatea si Romania sa-si acorde anumite concesii pe o baza armonioasa si reciproca. Asadar datorita sensibilitatii deosebite a sectorului agricol,regimul rezervat produselor agricole este mai restrictiv decat cel stabilit pentru produsele industriale. La o serie de produse agricole originare din tara noastra,Comunitatea pastreaza contingente,pe care urmeaza al le majora de la un an la altul.

In spiritul reglementarilor cuprinse in Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert,partile s-au angajat ca, de la data intrarii in vogoare a Acordului, in comertul dintre ele sa nu se introduca noi taxe vamale la import sau la export sau taxe cu efect echivalent si nici restrictii cantitative sau restrictii cu efect echivalent si a se abtina de la orice masuri sau practici de natura fiscala interna care ar introduce, direct sau indirect,intre produsele unei parti si produsele similare din teritoriu celeilalte parti.Produsele exportate din teritorio uneia din cele doua parti sa nu beneficieze de rambursarea taxelor interne peste suma taxelor directe sau indirecte care le-au fost aplicate.

Cu titlu derogatoriu, Articolul prevedea posibilitatea luarii, de catre tara noastra, a unor masuri exceptionale, de durata limitata, constand in majorarea taxelor vamale de import. Aceste masuri pot viza numai industriile nou aparute, anumite sectoare aflate in curs de restructurare sau care se comfrunta cu serioase dificultati generatoare de importante probleme sociale. Ca nivel, taxele vamale la import, avand caracterul unor masuri exceptionale, nu pot depasii 25% si vor mentine un element de preferinta pentru produsele originare din Comunitate. Valoarea totala a importurilor supuse la asemenea taxe nu pot depasi 15% din totalul importurilor de produse industriale din Comunitate, iar perioada de aplicare a acestor masuri nu va depasii 5 ani. Nici o astfel de masura nu se poate introduce pentru un produs, daca au trecut mai mult de trei ani de la eliminarea tuturor taxelor, a restrictiilor cantitative, a altor impuneri sau masuri cu efect echivalent,referitoare la acel produs.

In cazul in care una dintre parti constata ca se practica dumping in comert cu cealalta parte, aceasta poate adopta masuri adecvate impotriva acestei practice, in concordanta cu prevederile Acordului General pentru Tarife Vamale si Comert, cu legislatia interna si cu procedurile convenite. De asemenea,in cazul in care un produs a fost importat in cantitati atat de mari si in asemenea conditii incat cauzeaza sau ameninta sa cauzeze un prejudiciu serios producatorilor nationali de produse similare sau direct concurente, pe teritoriu uneia din parti, sau perturbari serioase in orice sector al economiei, ori dificultati care ar putea conduce la o serioasa deteriorare a situatiei economice a unei regiuni, partea lezata poate adopta masuri adecvate.

Alaturi de circulatia libera a marfurilor, circulatia lucratorilor intre Comunitate si tara noastra ocupa un loc important in cadrul Acordului. Partile s-au angajat sa aplice reciproc un tratament nediscriminatoriu, bazat pe nationalitate, lucratorilor legal angajati pe teritoriul lor, in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau concedierea, in comparative cu proprii lor cetateni.

Acordul prevede de asemenea circulatia libera a capitalului.

Din cele de mai sus rezulta ca in conditiile asocierii Romaniei la Comunitatile Europene, tara noastra va beneficia de un tratament mai favorabil din partea acestora decat in trecut. Taxele vamale, alte taxe cu efect echivalent si restrictii cantitative,vor fi reduse treptat pana la completa lor eliminare, pentru a favoriza schimburile comerciale si cooperarea economica dintre partile contractante. La produsele originare din Romania, la care se mentin contingente sau plafoane tarifare, ca in sistemul preferintelor vamale generalizate, se vor opera majorari anuale ale cantitatilor importate in Comunitate in scutire de taxe vamale, concomitant cu reducerea taxelor vamale aplicate cantitatilor remanente.

Tinand seama de faptul ca Romania este o tara in curs de dezvoltare, aflata in perioada de tranzitie spre economia de piata si ca este confruntata cu numeroase dezechilibre si dificultati, calendarele dupa care vor fi puse in aplicare facilitatile ce le acorda partile contractante au un character asimetric, in sensul ca Romania va reduce taxele vamale si alte taxe intr-un ritm ceva mai lent decat o va face Comunitatea. Pentru reusita asocierii, se prevad masuri menite sa asigure o larga cooperare economica si financiara intre parti.

Integrarea României cu data de 1 ianuarie 2007 în U.E a necesitat alinierea bugetului si în domeniul fiscal la legislatia Uniunii.

Ministerul Economiei si Finantelor prin organe centrale si locale a depus eforturi  pentru implementarea legislatiei armonizate care a avut consecintă favorizarea crearii mediului ambiant pentru afaceri cu repercusiuni favorabile asupra bugetului general consolidat.

  Aspectul cu cea mai mare vizibilitate este tariful vamal comun. Nivelul actual al taxelor vamale este, in ansamblu, mai redus fata de nivelul din anii precedenti al taxelor vamale aplicate de Romania. Aceasta in conditiile in care aproape 70% din importurile si exporturile Romaniei sunt cu state membre ale UE.  Schimburile comerciale ale Romaniei se realizeaza in mare parte in cadrul Acordurilor de comert liber (circa 83,91% din exporturi si 70,56% din importuri). Ca pondere a schimburilor comerciale romanesti in cadrul acestor acorduri, in intervalul ianuarie - octombrie 2007, pe primul loc se afla Uniunea Europeana (67,8% din valoarea exportului si 74,6% din totalul importului). Printre acordurile de comert liber incheiate de Uniunea Europeana, care au fost aplicate si de Romania, ca stat membru, se numara acordurile cu tarile mediteraneene, Mexic, Chile, Africa de Sud, Acordurile de Stabilizare si Asociere cu statele din zona Balcanilor de Vest.

    Incepand cu anul 2007 Romania aplica politica comerciala comuna a UE, respectiv: tariful vamal comun; schema de preferinte generalizate (SGP) a UE; masurile de aparare comerciala; acordurile preferentiale comerciale si de cooperare incheiate cu tarile terte; angajamentele comerciale din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).

    Tariful vamal comun aplicabil importurilor din tarile terte a fost instituit in 1968, o data cu incheierea procesului de inlaturare a taxelor vamale intre tarile membre UE si formarea uniunii vamale.
    Asadar, tariful vamal este comun tuturor statelor membre UE. Ceea ce difera este nivelul acestuia, taxele vamale diferind de la un produs la altul.
Tariful vamal comun se aplica uniform pe intreg teritoriul UE, avand rolul de a evita distorsionarea schimburilor prin intermediul taxelor vamale.     Totodata, se evita orientarea schimburilor in functie de nivelul mai scazut al taxelor vamale in anumite tari. Nu in ultimul rand, aceasta masura raspunde nevoii de a mentine controlul la frontiera externa a Uniunii Europene.
    Acest instrument al politicii comerciale al UE are doua componente: taxele vamale si nomenclatorul tarifar. Aplicarea tarifului vamal comun se face fara adoptarea unei legislatii nationale specifice. Preluarea tarifului vamal comun a inceput sa conduca incepand cu 1 ianuarie 2007, la obtinerea, pentru operatorii economici romani, a unor conditii de acces la marfurile din import, similare celor din UE.

    Circa 75 la suta din taxele vamale colectate de Vama Romana se vireaza catre bugetul Uniunii Europene, diferenta de 25 la suta revenind statului roman, drept cheltuieli de administrare, conform noilor reglementari aplicate odata ce Romania a devenit membra a UE, a declarat vicepresedintele ANAF si seful Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV), Gelu Stefan Diaconu, citat de Rompres.

De la 1 ianuarie 2007, numarul operatiunilor pentru taxele vamale s-au redus la circa 30 la suta fata de cele din perioada de preaderare, insa volumul acestor taxe este mai mare cu 46 la suta, ca urmare a unui nivelul mai ridicat de taxare vamala pentru marfurile originare din tarile care nu sunt membre ale Uniunii_Europene.
    Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) si unitatile din subordine sunt profund schimbate fata de perioada anterioara, datorita aplicarii acquis-ului comunitar. Principala modificare in activitatea vamala s-a realizat asupra modului de colectare si distributie a taxelor vamale. Astfel, s-au eliminat taxele vamale asupra produselor importate din statele UE.
    In prezent, taxe vamale se aplica doar marfurilor originare din tarile extracomunitare, acestea fiind stabilite de Comisia Europeana, pe baza Acordurilor comerciale dintre UE si tarile non-UE. ANV colecteaza si accizele aferente produselor importate din tarile non-UE, de la 1 ianuarie 2007 eliminandu-se accizarea produselor care provin din statele UE. De asemenea, ANV colecteaza si comisionul vamal pentru importurile care provin din tarile extracomunitare.
Activitatea vamala se mai evidentiaza prin colectarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) pentru operatiunile de import pentru persoanele neinregistrate in scop de TVA, de la 1 ianuarie 2007 fiind eliminate procedurile de aplicare a TVA in vama pentru achizitiile care provin din statele UE, deoarece aceasta taxare se realizeaza la consumatorul final, conform reglementarilor Comisiei Europene.

Sursa: www.bnro.ro

2007* - sunt taxele vamale pana in luna septembrie calculate pentru un an de zile.

Scaderea usoara a taxelor vamale (0.7% in 2003 la 0.6% in 2004) este influentata de cresterea bazei impozabile intr-un ritm mai mic decat PIB ca urmare a previziunilor asupra importului si a cursului de schimb.

Scaderea taxelor vamale (de la 0.6% in anul 2005 la 0.5% in 2006) va fi influentata atat de cresterea importului intr-un ritm mai lent decat PIB cat si de modificarea in continuare a legislatiei, in sensul scaderii treptate a barierelor vamale in relatia cu Uniunea Europeana.

III. Studiu de caz- Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra relatiilor comerciale cu Republica Moldova

MĂSURI TARIFARE

    Schimburile comerciale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană se desfăsoară în cadrul Acordului de Parteneriat si Cooperare (APC), semnat în 1994 si care a intrat în vigoare în data de 1 iulie 1998. În scopul îndeplinirii prevederilor Acordului de Parteneriat si Cooperare si al încurajării si sustinerii obiectivului Moldovei de integrare în structurile economice si sociale europene a fost aprobat Planul de Actiuni: Republica Moldova - Uniunea Europeană.

    Începand cu 1 ianuarie 2006, Republica Moldova beneficiază de Sistemul Generalizat de Preferinte Plus (GSP+), regim preferential de comert oferit de UE, prin care 7200 grupe de produse moldovenesti beneficiază de acces liber pe piata UE, fiind scutite de plata taxelor vamale. În conditiile noilor preferinte comerciale acordate de UE, circa 87,77 % din exporturile Republicii Moldova către UE vor beneficia de acces liber.  

Produsele la care se va aplica un regim preferential la importul in UE din Moldova vor fi:

-       vin si anumite produse din peste;

-       zahăr;

-       la bovine vii s-a eliminat doar taxa specifică de import (taxele vamale ad-valorem de 20 % se aplică în continuare);

-       se vor aloca cote cantitative la produsele textile.

Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra relatiilor comerciale cu Republica Moldova

    Aderarea României la Uniunea Europeană a determinat schimbări radicale în relatiile cu Republica Moldova: politica comercială aplicată de România Republicii Moldova este cea a Uniunii Europene  (România, ca tară membră UE, aplica Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinte Plus, precum si  Preferintele Comerciale Autonome ale UE în momentul în care acestea vor fi convenite în negocierile Moldovei cu UE). În acest context, era de asteptat ca exportul românesc în Republica Moldova sa fie mai afectat, dat fiind faptul ca mărfurile românesti erau importate, anterior aderarii, în acest stat fără taxe vamale, în timp ce după 01.01.2007 s-au aplicat tuturor mărfurilor din România aceleasi taxe vamale ca si celorlalte mărfuri provenind din alte tări membre ale UE.

    Dupa aderarea României la Uniunea Europeană, România nu a mai beneficiat de regimul comercial preferential existent în  trecut în relatia cu Republica Moldova.

    O analiza a principalelor grupe de produse la exportul, respectiv importul, Romaniei in Republica Moldova, reliefeaza schimbarile majore care au survenit in urma aderarii Romaniei la UE, precum si o previzionare a viitoarelor relatii comerciale cu aceasta tara non-europeana.

    Primele 8 grupe de produse la exportul României în Republica Moldova (peste 84% din export) in 2006:

Sursa:

Primele 8 grupe de produse la importul României din Republica Moldova (aproape 90% din importul total) in 2006:

Sursa:

(1) Taxe vamale specifice - Ex. 32 Euro/hl la anumite categorii de vinuri, circa 20 Euro/100kg la anumite categorii de tutun;

(2) Exceptări pentru anumite produse, taxe ad valorem (max. 12,8%) si taxe specifice - Ex. 17,2 Euro/100kg. la anumite grăsimi de porc;

(3) Exceptări pentru marea majoritate si taxe vamale ad valorem de max. 3.7% pentru anumite produse siderurgice si max. 5,2% pentru anumite produse metalice neferoase;

(4) Exceptări pentru anumite produse, taxe ad valorem (max. 20,8%) si taxe specifice;

(5) Exceptări pentru anumite produse, taxe vamale ad valorem (max. 8% pentru tesături si max. 12% pentru confectii textile);

(6) Exceptări pentru marea majoritate si taxe vamale ad valorem de max. 1.7% pentru anumite produse, cateva taxe specifice;

(7) Exceptări pentru marea majoritate si taxe vamale ad valorem de max. 4.7% pentru anumite produse;

(8) Exceptări pentru anumite produse, taxe ad valorem (max. 22%) si taxe specifice - Ex. 80,5Euro/100kg. la ovine si caprine.

IV. CONCLUZII

Ca si alte instrumente financiare, taxele vamale constituie unul dintre elementele pe care orice investitor - român sau strain - trebuie sa le cunoasca pe termen lung. Stabilitatea si predictibilitatea lor constituie un element care, direct sau indirect, afecteaza ceea ce se cheama riscul de tara si atractivitatea tarii pentru investitori si pentru procesul investitional.

Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti se confrunta adesea cu solicitari contradictorii din partea unor agenti economici: fiecare solicita sprijin pentru cresterea taxelor vamale la produsele similare celor pe care acestea le realizeaza, sau a celor din aval, pe ciclul tehnologic si comercial si, pentru reducerea taxelor vamale pentru tot ceea ce are în amonte pe ciclul tehnologic si comercial, pentru ceea ce trebuie sa cumpere ca materiale, subansamble, bunuri de investitii.

V. BIBLIOGRAFIE

1. Iulian Vacarel, Gh. D. Bistriceanu si colectiv, "Finante Publice" ed. a IV-a, Editura Didactica si Pedagogica RA, Bucuresti 2004
2. Iulian Vacarel, "Relatii financiare Internationale", Editura Academiei Romane, 1995

3. Ion Stoian si colab., "Comert international" vol. I Bucuresti, Editura Caraiman, 2000

4. Ministerul Finantelor Publice "Document de pozitie complementar- Uniunea Vamala"

5. Codul Vamal al României (Legea nr. 141/24 iulie 1997 publicata în Monitorul Oficial nr. 80/01.VIII.1997

6. Gh. D. Bistriceanu si colectiv, "Finantele agentilor economici" Editura Economica, Bucuresti 2001

7. https://www.avocatnet.ro/content/articles/id_9450/p_5/6.html

8. https://www.customs.ro/articole/cote_tarifare

9. https://www.customs.ro/hg_532

10. https://www.customs.ro/articole/stiri