Dobanda nominala, dobanda reala si inflatia

Dobânda nominala, dobânda reala si inflatia

Aprecierile privind nivelul dobânzii sunt valabile atâta timp cât stabilitatea monetara asigura, la expirarea termenului împrumutului, recuperarea integrala a valorii avansate, respectiv o putere de cumparare echivalenta momentului acordarii împrumutului. Perioada actual 11211y2423l a influenteaza acest proces si pune pe prim plan riscul eroziunii capitalurilor.

Riscul eroziunii capitalurilor se refera la posibilitatea pierderilor pe care creditorul le poate suferi prin faptul ca valoarea reala, la momentul de referinta, a ratelor de rambursare a împrumutului sa nu poata acoperi integral capitalul împrumutat , evaluat în aceeasi termeni.

În aceste conditii creditorul nu renunta la acordarea de împrumuturi, dar va cauta sa-si protejeze capitalul împrumutat prin ridicarea nivelului dobânzii.

Datorita procesului inflationist, rata dobânzii implica doua componente:

dobânda nominala, exprimata ca atare, prin rata curenta, de piata. Aceasta este înscrisa în contractul de credit si depinde de variati factori cum ar fi: gradul de eficienta a valorificarii capitalului, cererea si oferta de capital de împrumut, riscul de capital, de dobânda si de imobilizare, bonitatea debitorului.

dobânda reala exprima gradul de aparare a intereselor creditorului si se sabileste în functie de evolutia ratei nominale a dobânzii si a ratei inflatiei.

În acest context, dobânda reala este direct proportionala cu dobânda nominala si invers proportionala cu rata inflatiei.

Rata dobânzii reale este data de relatia:

unde:

Rr - rata reala a dobânzii;

Rn - rata dobânzii nominale;

Ri - rata inflatiei.

Când rata inflatiei Ri = 10% iar Rn = 20% vom avea:

, respectiv 9,09%

Între dobânda nominala si dobânda reala exista mari disparitati care variaza de la tara la tara, functie de gradul de inflatie existent în fiecare tara.

Evolutia ratei dobânzii nominale, ratei inflatiei si a ratei dobânzii reale în România este prezentata în tabelul 1.1.

Tabel 1.1. Evolutia ratei dobânzii bancare nominale, ratei inflatiei si ratei dobânzii bancare reale în Romania, în perioada 2002 - 2006

- procente pe an -

pentru operatiunile in RON

Sursa : buletin lunar ianuarie 2006 al BNR, p.20, raport asupra inflatiei august 2005, p.30

Analizând graficul 1.1. remarcam faptul ca în perioada 2002 - 2006, perioada de expansiune a creditului acordat sectorului privat, dobânzile active nu au înregistrat scaderi majore decât începând cu anul 2005 . Diminuarea relativ modesta adobânzilor la creditele nou acordate ar reprezenta un alt argument în favoarea ideii de piata bancara oligopolista, însa putem identifica suplimentar si alte explicatii cum ar fi: asteptari superioare privind nivelul inflatiei, lacune în implementarea principiilor de guvernanta corporatista, precaritate în exercitarea drepturilor creditorilor (în special dificultati în executarea creantelor) si posibilitatea de o obtine câstiguri superioare, mai ales în conditiile în care multe banci-mama din Europa traverseaza o perioada caracterizata de profituri mai reduse.

Grafic 1.1. Evolutia ratelor dobânzii active si pasive

În ceea ce priveste evolutia ratelor dobânzii reale (graficul 1.2.), se constata permanenta valorilor real pozitive pentru dobânzile active în perioada analizata. Nu acelasi lucru este valabil pentru dobânzile reale pasive. Acest fenomen al iluziei monetare se poate explica atât prin gradul mai redus al culturii bancare si volatilitatea ratei inflatiei, cât si prin faptul ca populatia, de regula, se ghideaza dupa valorile nominale, acestea fiind mai usor de calculate.[1]

Grafic 1.2. Evolutia ratelor dobânzii reale

Un alt element care a atras atentia se refera la dinamica relativ timida a spread-urilor (Graficul1.3), în conditiile în care rata inflatiei a cunoscut o tendinta descrescatoare evidenta.

Grafic 1.3. Evolutia spread-urilor de dobânda la creditele si depozitele nou acordate

Sursa Florian Neagu, Angela Margarit, Mihai Copaciu, Irina Racaru, Romulus Mircea, Arpad Andrassy, Creditul neguvernamental în România: perspective si impicatii, caiet de studii nr.15/februarie 2006, p.15,www.bnr.ro

S-a pus astfel întrebarea daca nu cumva exista alti factori, inclusiv la nivel microeconomic, mult mai importanti care determina miscarea spread-urilor în România, ideea esentiala fiind aceea ca nu numai elementele macroeconomice au rol semnificativ în dinamica spread-urilor, ci si cele microeconomice. Din prima categorie evolutia ratei dobânzii de referinta a bancii centrale si cresterea PIB au influenta asupra marjelor de dobânda, în timp ce rata inflatiei nu este factor semnificativ. La rândul lor, factorii microeconomici joaca un rol foarte important în dinamica spread-urilor, cei mai reprezentativi fiind legati de eficienta cheltuielilor salariale, rentabilitatea activelor si ponderea creditelor neperformante în totalul operatiunilor cu clientela.