EFICIENTA ECONOMICA nivel greu
MULTIPLE CHOICE
1. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.), din punctul de vedere al imobilizarilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
a. |
V1, V2, V3; |
b. |
V2, V3, V1; |
c. |
V3, V2, V1. |
ANS: B
2. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
a. |
V1, V2, V3; |
b. |
V1, V3, V2; |
c. |
V3, V2, V1. |
ANS: C
3. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
500 838d317i |
500 838d317i |
a. |
V1, V3, V2; |
b. |
V2, V3, V1; |
c. |
V3, V1, V2. |
ANS: A
4. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
500 838d317i | |||
500 838d317i | |||
TOTAL |
a. |
V1, V2, V3; |
b. |
V1, V3, V2; |
c. |
V3, V1, V2. |
ANS: C
5. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
a. |
V1, V3, V2; |
b. |
V2, V1, V3; |
c. |
V3, V1, V2. |
ANS: B
NUMERIC RESPONSE
1. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
590
2. Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de 45%, iar profitul in primul an este de 2.500 838d317i lei, care va fi profitul din al saptelea an de functionare a unitatii respective? (1,457 = 13,48).
ANS:
3. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
V4 |
|
||||
Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna si cea mai slaba varianta.
ANS:
4. Un investitor dispune de 1.000 € pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (I) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele:
Indicatori |
P1 |
P2 |
P3 |
Ita | |||
VNAT |
Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT.
ANS:
P1P3
5. O firma depune la o banca suma de 20.000 lei. Dobanda pe care firma o va primi la suma depusa este de 5% pe an. Care va fi valoarea soldului la sfarsitul celui de-al 7-lea an? (1,057 = 1,407).
ANS:
6. Venitul net este de 25.000 lei. In conditiile in care este prevazuta o crestere cu 9% a productiei pe an pentru o perioada de 8 ani, sa se determine productia ce se va realiza peste 8 ani. (1,098 = 1,992).
ANS:
7. Un agent economic depune la o banca o suma de 50.000 lei cu o dobanda de 50%. Care va fi soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,510 = 57,665).
ANS:
8. Un investitor dispune de 5.000 lei pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (Ita) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele:
Indicatori |
P1 |
P2 |
P3 |
Ita |
1500 838d317i | ||
VNAT |
Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT.
ANS:
P1P2P3
9. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
V4 |
Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.
ANS:
10. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
V4 |
Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.
ANS:
11. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:
- pentru PI: = 42%; = 37%; VNAT= 900 mil.; VNAT= mil.
- pentru PII: = 33%; = 28%; VNAT= 600 mil.; VNAT= mil.
Rata dobanzii pe piata este de 35%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS:
12. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:
- pentru PI: = 49%; = 37%; VNAT= 750 mil.; VNAT= - 400mil.
- pentru PII: = 31%; = 29%; VNAT= 600 mil.; VNAT= mil.
Rata dobanzii pe piata este de 33%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS:
13. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
500 838d317i |
500 838d317i |
500 838d317i |
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
14. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
15. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
16. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
17. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
18. Pentru proiectele PI si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:
- pentru PI: = 42%; = 37%; VNAT= 800 u.m..; VNAT= -200 u.m.
- pentru PII: = 33%; = 29%; VNAT= 700 u.m.; VNAT= -300 u.m.
Rata dobanzii pe piata fiind de 35%, sa se afle valoarea proiectului ineficient.
ANS:
19. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V1.
ANS:
20. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V3.
ANS:
21. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
22. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
500 838d317i | |||
TOTAL |
Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
23. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
Care este valoarea variantei preferate din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
24. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
| |||
TOTAL |
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:
25. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul |
V1 |
V2 |
V3 |
TOTAL |
Determinati diferenta de avantaj dintre varianta V3 si varianta V2?
ANS:
26. Sa presupunem ca decidentul trebuie sa aleaga intre proiectele A si B caracterizate prin urmatoarele estimari:
Variante de proiect |
E (VNAT) |
|
A | ||
B |
in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;
= abaterea standard a VNAT.
Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].
ANS:
27. Avem datele de caracterizare a proiectelor A si B din punctul de vedere al riscului:
Proiect |
|
|
A | ||
B |
in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;
= abaterea standard a VNAT.
Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
ANS:
28. Fie doua proiecte investitionale P1 si P2 caracterizate prin:
anul |
P1; = 0,5 |
P2; = 0,4 |
||
Ia |
Cha |
Ia |
Cha |
|
Care este marimea capitalului angajat pentru proiectul preferat? (1,52= 2,25; 1,53 = 3,38; 1,42 = 1,96; 1,43 = 2,74). [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS:
29. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:
Elemente |
Suma | |
Cifra de afaceri neta Costul de cumparare a marfurilor vandute | ||
Marja costului variabil Costuri fixe | ||
Rezultat curent |
Sa se calculeze punctul mort. [Se vor lua patru cifre dupa virgula pentru rezolvare].
ANS:
30. Stiind ca = 0,15 si ca veniturile anuale (Va) si capitalul anual actualizat (Ka) sunt:
INDICATORI |
ANII |
|
||
Va (mil. lei) | ||||
Ka mil. lei) | ||||
Sa se determine avantajul net actualizat total (ANAT) (1,152 = 1,32; 1,153 = 1,52) [Se vor lua doua cifre dupa virgula pentru rezolvare].
ANS:
31. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:
Elemente |
Suma | |
Cifra de afaceri neta Costul de cumparare a marfurilor vandute |
1.500 838d317i | |
Marja costului variabil Costuri fixe |
200 | |
Rezultat curent |
Sa se calculeze pragul de rentabilitate. [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS:
32. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:
Elemente |
Suma | |
Cifra de afaceri neta Costul de cumparare a marfurilor vandute | ||
Marja costului variabil Costuri fixe |
200 | |
Rezultat curent |
Sa se calculeze marja de securitate [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS:
33. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:
- pentru PI: = 35%; VNAT= 900 mil.; VNAT= - 100mil.
- pentru PII: = 25%; VNAT= 600 mil.; VNAT= - 600mil.
Rata dobanzii pe piata este de 35%.
ANS:
34. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:
- pentru PI: = 35%; VNAT= 900 mil.; VNAT= - 100mil.
- pentru PII: = 25%; VNAT= 600 mil.; VNAT= - 600mil.
Rata dobanzii pe piata este de 35%.
ANS:
|