EVAZIUNEA FISCALA

Introducere

Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor ca si, sau mai ales, povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale. "Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc". Evaziunea fiscala este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal atat de tehnicieni, cat si de teoreticieni, jurnalisti etc. Cu toate acestea, si in pofida a tot ceea ce se scrie despre cauzele, modalitatile, amploarea, controlul sau sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala, cuvintele care desemneaza acest fenomen sunt impresie, iar domeniul pe care-l exploreaza este incert. Ca atare, evaziunea fiscala este o notiune foarte dificil de precizat, in plus, nu exista o definitie legala a evaziuni fiscale.

1.1 Definirea si Caracterizarea Evaziunii Fiscale

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mai sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste deopotriva atat pe plan national, cat si internaitional.

Intr-o definitie mai completa, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind sustra gerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, con tributiiIor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asi gurarilor sociale de stat Ai bugetelor fondurilor speciale de catre persoanele fizice , persoanele juridice romane sau straine

In functie de modul cum este realizata, sustragerea de la impunere poate fi sustragere realizata la adapostul legii si sustragere care se realizeaza cu incal carea legii, fiind, deci, ilicita sau frauduloasa.

Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Evaziunea legala este posibila deoarece legislatia din diferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente de averi ori a anumitor acte si fapte care, in conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare. Impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva.

Evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste pe o scara larga si se infaptuieste

Liana Donath,Finante publice si elemente de administrare a impozitelor,Marineassa ,pg 342

cu incalcarea prevederilor legate, bazandu-se, deci, pe frauda si pe rea credinta. Drept urmare, acest fenomen antisocial trebuie combatut puternic, fiindca sustrage de la bugetul public un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic.

Frecvent, evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste sub diferite forme, cum ar fi: tinerea unor registre contabile nereale; distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privind livrarile de marfuri, preturile folosite, comisioanele incasate sau platite etc.; intocmirea de documente de plata fictive; modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare; practicarea unor preturi de livrare ori a unor cote de adaos comercial cu un nivel mai ridicat decat al celor afisate, declarate sau inregistrate in contabilitate; intocmirea unor declaratii vamale false la importul sau exportul de marfuri; intocmirea de declaratii de impunere false, cand cu buna stiinta nu sunt mentionate decat o parte din veniturile realizate etc.

1.2.Formele evaziunii fiscale

Dupa modul cum se procedeaza in activitatea de evitare a reglementarilor fiscale se face diferentierea intre evaziunea fiscala legala si evaziunea fiscala ilicita.

Evaziunea fiscala legala reprezinta actiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgand la o combinatie neprevazuta a acesteia. Aceasta forma de evaziune nu este posibila decat atunci cand legea este lacunara sau prezinta inadvertente. Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale, este sustrasa de la impunere datorita modului in care legislatia fiscala dispune stabilirea obiectivului impozabil.

Contribuabilii gasesc anumite mijloace si exploatand insuficientele legislatiile eludeaza in mod legal sustragandu-se in totalitate sau in parte platii impozitelor, tocmai datorita unei insuficiente a legislatiei.In acest fel contribuabilii raman in limita drepturilor lor, fara putinta de a li se imputa ceva, iar statul nu se poate apara decat printr-o legislatie clara, precisa.

Cele mai frecvente cazuri de evaziune in care se uzeaza de interpretarea favorabila a legislatiei fiscale, in practica tarilor cu economie de piata sunt:

a)constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva, in cuantum mai mare decat cel ce se justifica din punct de vedere economic, micsorand astfel veniturile impozabile;

b)practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si echipamente tehnice pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, masura care este menita sa stimuleze acumularea;

c) asocierile de familie, precum si societatile oculte dintre sotia si copii intreprinzatorului si acesta; rezultatul unei asemenea manevre este impunerea separata a acestora, repartizarea separata a veniturilor pe fiecare asociat ducand la micsorarea sarcinilor fiscale;

d) venitul total al membrilor familiei poate fi impartit in mod egal intre acestia, indiferent de contributia fiecaruia la realizarea lui, pe aceasta cale obtinandu-se o

Liana Donath,Finante publice si elemente de administrare a impozitelor,Marineassa ,pg 342

diminuare a cuantumului impozitului pe venit, care este datorat statului;

e) constituirea unor depozite de pastrare si administrare de catre parinte (tutore) a unor fonduri in favoarea copilului minor. In acest caz desi venitul aferent depozitului este supus impunerii,impozitul platit este mai mic in comparatie cu ceea ce s-ar datora pe venitul astfel redivizat;

f) folosirea in anumite limite, a prevederilor legale cu privire a donatiilor filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau 636j92g nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la impunere;

g) un contribuabil are posibilitatea sa opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice, fie pe sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de corporatie. Optand pentru cel de al doilea regim fiscal, contribuabilul realizeaza o importanta sustragere din venitul impozabil deoarece sistemul de impunere al corporatiilor cuprinde numeroase facilitati care duc la o substantiala reducere a sarcinilor fiscale;

h) luarea in considerare a unor facilitati legale cu privire la excluderea din masa impozabila a cheltuielilor cu munca vie, cu pregatirea profesionala si practica in productie, a sumelor platite pentru contracte de cercetare ce au ca obiect programe prioritare de interes national;

i) scaderea din venitul impozabila cheltuielilor de protocol, reclama sau publicitate, indiferent daca au fost facute sau nu;

j) interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante facilitati pentru contributiile la sprijinirea activitatilor sociale, culturale, stiintifice si sportive.

Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit (M.O. nr.25 din 31.01.1991) reglementeaza cheltuielile care se scad din veniturile incasate in vederea diminuarii profitului. Aceasta lista a fost modificata in anexa 1, la Hotararea guvernului nr. 804 din 30.11.1991.

Interpretarea favorabila a acestor dispozitii ce acorda scutiri de impozit pe diferite perioade de la infiintarea societatii in functie de profil a dus la infiintarea unui numar deosebit de mare de societati cu profil comercial in scopul evaziunii fiscale.

Evaziunea fiscala ilicita, spre deosebire de cea legala, se savarseste prin calcarea flagranta a legii, profitandu-se de modul specific in care se face impunere. In acest caz contribuabilul violeaza prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor cuvenite statului.

Evaziunea fiscala este frauduloasa cand contribuabilul, obligat sa furnizeze date in sprijinul declaratiei in baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului, recurge la disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului.

In general este greu sa se determine toate formele de evaziune de acest gen, ele fiind practic nelimitate. In activitatea fiscala exista insa forme care se regasesc mai frecvent:

Ø        intocmirea de declaratii false;

Ø        intocmirea de documente de plati fictive;

Ø        alcatuirea de registre contabile nereale;

Ø        nedeclararea materiei impozabile;

Ø        declararea de venituri impozabile inferioare celor reale;

Ø        executarea de registre de evidente duble, un exemplar real si altul fictiv;

Ø        diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in cheltuielile unitatii a unor cheltuieli neefectuate in realitate;

Ø        vanzarile facute fara factura, precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva, care ascund, operatiunile reale supuse impozitarii;

Ø        falsificarea bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie intre patron si contabilul sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa.

Micsorarea incasarilor bugetare din impozite, datorita evaziunii fiscale, este in mai multe state o problema acuta si frecventa, marimea acestora nefiind deloc neglijabila

Din cele prezentate pana aici se poate desprinde ideea ca "Indiferent daca agentul economic foloseste calea neinregistrarii corecte a tuturor veniturilor realizate din activitatea e baza ori din alte surse sau pe aceea a incarcarii nejustificate a costurilor de productie, a cheltuielilor de circulatie ori a cheltuielilor aferente altor surse de venituri, obiectivul urmarit de acsta este unul singur, si anume diminuarea profitului impozabil si, pe aceasta baza reducerea la minimum a impozitului datorat".

Trebuie subliniat ca in randul autorilor care se ocupa de evaziunea fiscala cel mai frecvent utilizat sens este dat evaziunii fiscale este cel de-al doilea mentionat aici - arta evitarii de a cadea in campul de atractie al legii fiscale. Evitarea impozitelor poate avea loc prin trei modalitatii:

1. legea fiscala asigura ca insasi evaziunea printr-un regim fiscal de favoare (aici este cazul, in special, al regimului de evaluare forfetara a materiei impozabile);

2. abtinerea pur si simplu a contribuabililor de a indeplini (desfasurarea) activitatea, operatiunea sau actul impozabil; aceasta modalitate este frecventa in cazul unei fiscalitati excesive (superpresiune fiscala) deoarece rata marginala de impozitare devine foarte ridicata si contribuabili prefera, sa se abtina de a furniza o unitate suplimentara de munca, evaziunea se produce in acest caz prin substituirea timpului liber exonerat, muncii impozitate si prin folosirea lacunelor sistemului fiscal.

In acest caz evaziunea fiscala se rezuma la abilitatea fiscala sau la alegerea modalitatilor de a plati cat mai putin impozite.

In afara celor trei metode clasice de evitare a impozitelor o a patra metoda ar fi: evaziunea fiscala exista si atunci cand, cunoscandu-se surse certe de venituri ce pot fi atrase la bugetul de stat, fara repercusiuni negative asupra economiei, cei care au instruirea de a crea cadrul legal in vederea atragerii lor, le ignora cu buna stiinta. Este vorba in aceasta situatie de o evaziune fiscala apriorica.

Caracteristicile evaziunii fiscale apriorice sun urmatoarele:

Ø           Conceptul, caracteristic si societatii romanesti de astazi, vine sa semnalizeze ca evaziunea fiscala nu are loc numai la nivelul agentului economic, adica la nivelul celui care se vede constrans de rigorile legii, dar si la nivelul macroeconomicului prin lansarea, mai mult sau mai putin constient, mai mult sau mai putin intentionat, in afara interesului general, a unor importante surse de venituri ce pot fi impozitate in concordanta cu principii economice sanatoase, fara a afecta negativ presiunea fiscala generala, ci, din contra, de o usura. In consecinta, in planul veniturilor ce nu parvin bugetului de stat, evaziunea fiscala "apriorica" poate fi la fel de importanta sau chiar mai importanta decat evaziunea fiscala "posterioara", adica cea la nivel real al economiei, al contribuabililor.

Ø           Evaziunea fiscala apriorica, in conditiile in care ea se manifesta (rupturi, sociale, dezarmonii politice etc., pune serioase probleme facturilor executivi care se confrunta, in general, in aceste perioade cu importante dezechilibre bugetare, cu greutatii in acoperirea unor nevoi reale si presante ale unor segmente sociale a caror activitate este finantata preponderent sau integral de la bugetul de stat).

Ø           Evaziunea fiscala apriorica este mai subtila decat cea obisnuita pentru ca nu este, in general usor de sesizat si este greu de cuantificat si, in plus, ea este mai mult "potentiala".

Ø           Daca impotriva evaziunii fiscale "obisnuite" exista si sunt folosite instrumente de contractare si combatere, impotriva evaziunii fiscale apriorice nu se poate lupta decat in planul ideilor prin implicarea factorului politic care sa inteleaga ca riscul si pierderile in urma unei astfel de evaziunii sunt mult mai mari decat cel al foloaselor eventuale de care se poate beneficia de pe urma acesteia;

Ø           Evaziunea fiscala apriorica este sursa a evaziunii fiscale propriu-zise si constituie un atu pentru cei care recurg efectiv la aceasta din urma, mai ales cand masurile de descurajare nu sunt eficiente.

In literatura de specialitate exista, de asemenea, doua opinii diferite asupra legalitatii evaziunii fiscale. Una, care considera ca exista in materie fiscala atat evaziunea legala care consta in minimizarea obligatiilor fiscale, cat si evaziunea ilegala sau neligitima, care este definita ca incercarea de a cauta eludarea impozitului (legii). Alta opinie se refera la faptul ca avem de-a face numai cu evaziunea fiscala ca atare, adica contribuabililor respecta legea sau o violeaza. El datoreaza impozitul sau nu-l datoreaza. Se poate face remarca ca nu exista in materia fiscala o frauda permisa si o frauda interzisa. Exista o abilitate ilicita si o violare deschisa sau ascunsa a legii.

Masurarea evaziunii fiscale se bazeaza pe doua tipuri de metode:

metode aproximative;

metoda esantionului reprezentativ al contribuabililor.

Metoda aproximativa releva, fie o simpla afirmatie politica fie, din contra, o estimare bazata pe metode stiintifice. Afirmatia politica consta in avansarea unei cifre speculative pentru obtinerea unui impact asupra opiniei publice.Obiectivul, in acest caz, nu este furnizarea unei informatii utilizabile, cat de a determina o reactie in favoarea unor masuri urmarite de cel care lanseaza aceste cifre.

Estimarea metodica se face plecand de la instrumente economice si sociologice. Instrumentele economice se utilizeaza pentru a masura frauda fiscala cat si fenomenul mai vast al economiei subterane. Instrumentele sociologice pentru masurarea evaziunii fiscale au fost elaborate plecand de la statistici ale controlului fiscal sub forma anchetelor particulare in randui anumitor profesii (considerate mai 'expuse' la evaziunea fiscala). Metoda esantionului reprezentativ al contribuabililor este o metoda foarte raspandita si este utilizata in asociatie cu un sondaj pentru o ancheta de opinie, sau cu verificari fiscale aprofundata.

Cele mai frecvente metode de evaziune sunt:

practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si utilaje pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, masura care este menita sa stimuleze acumularea;

folosirea prevederilor legale cu privire la donatii filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau 636j92g nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la impunere;

_{Liliana Donath,Finante Publice,Editura Mirton,pg 245}

deducerea din veniturile impozabile a cheltuielilor de protocol, reclama sau publicitate, constituirea de fonduri de amortizare sau rezerva intr-un cuantum mai mare decat cel justificat din punct de vedere economic, micsorand astfel venitul impozabil;

evitarea platii impozitelor este posibila tinand cent de prevederile legale care permit, adesea, eliminarea din baza de impunere a unor parti din materia impozabila, venituri sau averi, practicarea amortizarii accelerate, impunerea pe baza

normelor de venit, posibilitatea impàrtirii in mod egal a veniturilor intre membrii familiei si diminuarea, astfel, a impozitelor platite, posibilitatea optarii pentru impunere dupa regimul persoanelor fizice sau a societatilor, acordarea de facilitati fiscale, achizitionarea de actiuni la societàti care distribuie dividende reduse in scopul cresterii pretului de piata a titlurilor etc.

1.3.Evaziunea fiscala in Romania

Fenomenul evaziunii fiscale se intalneste pe o scara destul de larga si in Romania. Formele de manifestare a evaziunii fiscale in tara noastra sunt diferite. Bunaoara, fundatiile, organizatiile si asociatiile non-profit, cu caracter umanitar, social, cultural, sportiv etc. sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru unele bunuri provenite din ajutoare si donatii. In unele cazuri insa bunurile primite sub forma de ajutoare §i donatii sunt utilizate in alte scopuri decat cele prevazute in obiectul de activitate sau nu sunt inregistrate in patrimoniu ori sunt utilizate in interes personal sau pentru obtinerea de profit.

Unii agenti economici practica preturi de livrare inferioare costurilor produselor livrate §i, implicit, caiculeaza accizele in raport de preturile respective si nu de costurile efective ale produselor, asa cum este legal. Concret, evaziunea fiscala se realizeaza prin: utilizarea ca baza de calcul a accizelor datorate pentru bauturile alcoolice, a preturilor de livrare negociate cu cumparatorul, preturi care se situau sub nivelul costurilor cu care au fost realizate produsele, stabilirea pretului materiei prime (porumbul), din care s-a obtinut alcoolul folosit la fabricarea bauturilor alcoolice, sub pretul pietei.

Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agentilor economici de la plata obligatiilor catre buget se produc prin neinregistrarea in contabilitate a veniturilor realizate. 0 alta modalitate de evaziune, la care se apeleaza destul de des, este aceea a folosirii de facturi externe falsificate, in care se inscriu preturi mai mici decat cele reale. Nu lipsesc nici din Romania firmele fantoma al caror singur scop il reprezinta inselaciunea si evaziunea fiscala. De obicei, aceste firme sunt inte­meiate in numele unor persoane care nu au fost niciodata in Romania sau care au plecat din tara la scurt timp dupa infiintarea lor. De exemplu, numai intr-o singura luna a anului 1997 au fost descoprite si anihilate 37 de astfel de firme. In numele unor asemenea firme se emit si se folosesc ordine de plata fictive prin care se sustrag sume importante cuvenite bugetului sau sunt inselate o serie de firme din alte localitati.Evaziunea fiscala se intalneste si in cazul taxelor de timbru pentru activitatea notariala. Astfel, de exemplu, in cazul autentificarii actelor de vanzare-cumparare, nu de putine ori, partile se inteleg ca pretul vanzàrii inscris in actul de vanzare­cumparare autentificat sa fie inferior celui practicat in realitate, pentru ca taxa de timbru sa se calculeze la un pret mai mic.

In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugata in Romania, s-au conturat diferite forme de evaziune fiscala 5i in acest domeniu. Printre formele cele mai des intalnite pot fi mentionate:

vanzarile nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de multe ori greu de descoperit. Practic, vanzàrile de bunuri sau prestari de servicii se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si, evident, fara inregistrari contabilitate;

omiterea inregistrarii, cand agentul economic neinregistrat beneficiaza de avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti, care vor solicite clientilor taxa pe valoarea adaugata;

intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau servicii fara plata (gen barter), cu plata redusa, fara factura sau eventual cu o factura valoare redusa. Intr-o asemenea situatie, sigur ca va avea loc deducerea unei taxe mai mici, insa pe total circuit (este vorba de circuitul marfii de la producator consumator), valoarea masei impozabile se va diminua si la buget se va incasa suma mai mica;

deducerile false, care se intalnesc frecvent si se realizeaza prin intocmirea facturi false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se refera la cumparaturi inexistente;

erorile de inregistrare, care pot aparea la prima vedere ca inocente, au, toti o influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt frecvente si daca valoarea lor este mare;

aplicarea incorecta a scutirilor, care poate conduce la diminuarea serioasa sumelor cuvenite bugetului, mai ales daca este asociata cu facturi false, fiind altfel platitorul de T.V.A. nu are cum sa profite de aceasta practica;

cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea da dreptul la deducere, fiind insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. 0 situatie mai des intai este aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea adaugata, pentru acelasi bun exportat, de catre doi agenti economici, pe considerentul ca documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societati comerciale.

Aria destul de larga in care se manifesta evaziunea fiscala in tara noastra punand in fata organelor de control financiar si fiscal sarcini si probleme deosebite. Dr urmare, pe parcursul anului 2002 organele Garzii Financiare au verificat un numar de 174 677 de agenti economici. Numarul cazurilor de evaziune fiscala frauduloasa identificate, pentru care au fost sesizate organele de urmarire penala a fost de 2 350. Valoarea evaziunii fiscale depistate reprezinta circa 2 077 de miliarde adica aproximativ 0,14% din PIB al anului 2002 si 0,44% din totalul venitur bugetului general consolidat.

Identificarea cazurilor de evaziune fiscala a condus si la aplicarea unor sanctiuni, sub forma majorarilor de intarziere a amenzilor si a confiscarilor. Valoarea acestor sanctiuni in aceeasi perioada a fost de 3 708 de miliarde de lei, adica coeficient efectiv al evaziunii fiscale de 1,78 (3 708 : 2 077), fata de valoarea evaziunii fiscale prezentate mai inainte.

Valoarea multiplicatorului (coeficientului) efectiv al evaziunii fiscale egala 1,78 ne arata numarul de unitati monetare incasate la buget pentru o unitate

Liana Donath,Finante publice si elemente de administrare a impozitelor,Marineassa ,pg 434

monetara din evaziunea fiscala. Consideram ca acest coeficient arata rezerve existente pe linia finantarii deficitului bugetar pe parcursul executiei bugetului. Aceste rezerve pot fi identificate prin activitatea desfasurata de organele de conducere pentru depistarea si combaterea evaziunii fiscale.

Urmarirea evolutiei fenomenului evaziunii fiscale pe baza unor indicatori, care sunt: numarul cazurilor de evaziune identificate, rata cazurilor de evaziune fiscale in totalul verificarilor, ponderea evaziunii fiscale identificate in PIB si in totalul veniturilor bugetului general consolidat, permite desprinderea unor concluzii privind stabilirea masurilor pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

Este importanta, de asemenea, si cunoasterea structurii fenomenului evazionist. Acest lucru se impune cu atat mai mult cu cat exista o anumita legatura intre marimea presiunii fiscale (respectiv structura sa de repartizare) si marimea evaziunii fiscale (respectiv repartizarea acesteia pe categorii de impozite si taxe).

Structura evaziunii fiscale identificate (in procente fata de total)

Tabelul 1

Printre cauzele cele mai importante care stau la baza evaziunii fiscale pot fi mentionate:

intetia de eludare sau incalcarea deliberata a prevederilor din legisiatia fiscala, in vederea sustragerii de la plata impozitelor, taxelor si contribuiriilor;

desfasurarea de activitàii fara autorizatie legala;

refuzul sau tergiversarea obligatiilor fiscale corect determinate;

conducerea incorecta sau incompleta a evidentelor privind determinarea cheltuielilor, veniturilor si a obligatiilor fiscale;

majorarea in mod nereal a cheltuielilor firmei in scopul diminuàrii profitului impozabil;

trecerea formala a produselor (mai ales petroliere) prin evidentele mai multor firme "fantoma', intercalate intre producator si comerciantul en-detail, ceea favorizeaza neplata catre bugetul de stat a unor sume importante reprezenta TVA si accize;

exploatarea la maximum a unor incoerente sau inconsecvente ale legislatiei fiscale sau interpretarea arbitrara a prevederilor acesteia in ceea ce prive: facilitatile fiscale;

necunoasterea legislaiiei fiscale.

Liliana Donath,Finante publice si elemente de administrare a impozitelor,Marineassa ,pg 434

Evolutia evaziunii fiscale in perioada 2001-200532, conform

datelor privind controalele intreprinse de organele Ministerului

Finantelor Publice si Garzii Financiare, se prezinta schematic in

tabelul de mai jos:

Tabel 2

Sursa : Raport pe anul 2005 - Ministerul Finantelor Publice

1.3.1.Evaziunea si frauda fiscala

in cazul Taxei pe Valoarea Adaugata

Obiectivul Taxei pe Valoarea Adugata este cumbaterea evaziunii si fraudei fiscale. Este foarte importanta combaterea evaziunii din sfera TVA pentru ca ea determina aproximativ 30% din veniturile bugetare ale Romaniei (in 1999 valoarea ei a fost de 5296 miliarde lei din 16981 miliarde lei bugetul total). Evaziunea in cadrul TVA reprezinta intentia de a nu plati taxa prin subdeclararea sau nedeclararea ei sau de a cere o rambursare necuvenita a acesteia ca urmare a unei exagerari a valorii TVA deductibila.

Obiectivul esential al inspectorului organului fiscal este de a verifica corectitudinea declararii valorii Taxei pe Valoarea Adaugata. De asemenea trebuie sa observe daca incorectitudinea este deliberata sau a fost datorata neintelegerii, neglijentei sau ignorantei platitorului. In toate situatiile se impune discernamant caci in cazurile de neglijenta se recurge la corectarea sumei de plata si plata unor amenzi si/sau penalitati, iar in cazul fraudei voite se intenteaza actiune in justitie pana la obtinerea unei condamnari.

Cea mai frecventa forma de evaziune in acest domeniu este nedeclararea vanzarilor, neinregistrarea lor in contabilitate:

- vanzari de bunuri la intern, fara TVA, cu explicatia ca firma respectiva e comisionar pentru livrarile la export ale bunurilor respective; explicatia era falsa iar masurile luate au fost de calculare si plata a TVA plus majorarile de intarziere;

- livrarea de bunuri la intern fara calculul TVA, cu motivatia ca beneficiarii respectivelor bunuri sunt institutii publice neplatitoare de TVA. Controlul a constatat ca livrarile nu se incadreaza la niciuna din operatiunile scutite de TVA conform articolului 6 al Ordonantei de Guvern numarul 3/1992 si sau impus calculul si plata TVA plus majorari de intarziere;

- neinscrierea in deconturile lunare a TVA aferenta livrarilor la intern cu facturi neincasate si inregistrarea Taxei pe Valoarea Adaugata neexigibila, pana la incasarea facturilor.

Aranjamentele de tip barter reprezinta cazuri de evaziune fiscala atunci cand exista o intelegere intre tranzactionari referitoare la schimbul de marfuri fara plata sau cu plata redusa, fara factura sau cu factura la valoare redusa.Deducerile false sunt alte metode de evaziune fiscala si se realizeaza ca facturi false, facturi utilizate de mai multe ori pentru deducere ori facturi aferente unor cumparari ce nu au fost niciodata facute. Astfel exista exemple de agenti economici ce si-au exercitat dreptul de deducere a TVA aferenta intrarilor de bunuri proprietatea altor agenti economici. In alte cazuri s-a facut deducerea TVA aferenta unor bunuri sau servicii ce nu participau la realizarea activitatii respectivului agent economic ce le-a achizitionat.

Erorile de inregistrare par inocente dar apar frecvent si au o valoare mare; de exemplu unii agenti economici nu calculeaza Taxa pe Valoarea Adaugata pentru avansurile primite de la clienti la data primirii acestora ci la data livrarii produselor, bazandu-se pe textul articolului 12 din Ordonanta de Guvern numarul 3/1992 (Taxa pe Valoarea Adaugata e exigibila la realizarea faptului generator).

Aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor, care apare celmai frecvent prin incheierea de contracte de asociere, a unor protocoale intre mai multe societati cu scopul de a realiza contracte de export (se emit facturi in valuta 'pentru export in comision' cu cota zero TVA). La control s-a constatat ca livrarile respectivelor bunuri au fost facute nu la extern ci la intern.

Cererile de rambursare nejustificata sunt exemple de frauda fiscala cand se solicita Taxa pe Valoarea Adaugata aferenta vanzarilor la export, sau pentru bunuri pentru care legea da dreptul la deducere, dar care de fapt nu au fost efectuate.

1.3.2.Protejarea intereselor financiare comunitare in Romania

Aria de cuprindere a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania vizeaza doua aspecte, pe de o parte, asistenta financiara din partea Uniunii Europene, in care sens trebuie asigurata o utilizare si o administrarea eficienta a fondurilor primite, iar pe de alta parte contributia Romaniei la bugetul comunitar, sub forma resurselor proprii, in care sens Uniunea Europeana devine direct interesata in combaterea fraudei si evaziunii fiscale in tara noastra.In vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, administratia fiscala romana trebuiesa fie capabila sa asigure schimbul de informatii intracomunitare in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata si accizele, precum si adaptarea procesului de gestiune, colectare si control,astfel incat sa raspunda cerintelor administratiilor fiscale ale statelor membre ale UniuniiEuropene.

In Romania, in cadrul Agentiei nationale de Administrare Fiscala, Biroul Central de Legaturi va realiza schimbul oficial de informatii cu statele Uniunii Europene, incepand cu anul2007.Schimbul de informatii se va realiza, pe de o parte, intre Biroul Central de Legaturi si structurile teritoriale cu atributii de control fiscal, iar pe de alta parte, intre Biroul Central de Legaturi si administratiile fiscale din tarile Uniunii Europene.

199 H.G. nr. 793/2005 privind aprobarea Strategiei nationale de lupta antifrauda pentru protectia intereselor financiare

ale Uniunii Europene in Romania, publicata in M.Of. nr. 743/16 august 2005

Totodata, a fost elaborata Strategia Nationala de Lupta Antifrauda199 pentru protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania. Aceasta are drept obiective generale dezvoltarea unui sistem integral de coordonare a luptei antifrauda privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania si intarirea capacitatii administrative a institutiilor cu atributii in prevenirea, identificarea, investigarea, sanctionarea fraudei si recuperare a prejudiciului adus prin comiterea acesteia.

Obiectivele specifice ale Strategiei se refera la prevenirea fraudarii fondurilor

comunitare prin actiuni de comunicare si relatii publice, controlul financiar public, controlul fiscal,cercetarea si urmarirea cazurilor de frauda, recuperarea prejudiciului si coordonarea luptei antifrauda.Planul de actiune in privinta controlului fiscal prevede:

→ dezvoltarea unei capacitati adecvate de coordonare si asigurarea calcularii, colectarii,platii si controlului resurselor proprii, precum si de raportare catre Uniune Europeana,

In Romania, modul de organizare a activitatii de inspectie fiscala, precum si desele

modificari ale structurii organizatorice a aparatului specializat in acest domeniu au avut un impact negativ asupra indeplinirii eficiente a menirii activitatii de inspectie fiscala. Mai mult, o buna perioada de timp, aparatul fiscal nu a avut la indemana instrumentul necesar pentru a sanctiona corespunzator frauda fiscala. Ulterior, Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, in vigoare pana la mijlocul anului 2005, a continut o serie de neclaritati, nefiind facuta o delimitare clara a infractiunilor si contraventiilor, astfel ca unele fapte puteau fi interpretate si incadrate, in functie de dorinta sau pregatirea persoanei care efectua controlul.

Daca la acestea adaugam si elementul "coruptie", existent in randul inspectorilor fiscali,intelegem de ce din punct de vedere legislativ si administrativ puterea publica nu a avut capacitatea de a actiona eficient in lupta impotriva acestei practici.

1.4.Combaterea si prevenirea evaziunii fiscale

Fenomenul inflationist este unul complex si necesita multa munca pentru a putea fi combatut.

Populatia trebuie educata si informata in legatura cu obligatiile lor (declaratiile de venit) dar si in legatura cu pedepsele si sanctiunile aplicate celor ce incalca legea.

Masuri de limitare a evaziunii fiscale:

- sistematizarea cadrului legislativ din economie;

- eliminarea actelor normative ce pot favoriza evaziunea fiscala;

- legislatia fiscala trebuie sa determine un comportament economic normal;

- restructurarea aparatului Ministerului Finantelor pentru a se evita suprapunerile, paralelismele activitatii de control fiscal;

- existenta unei publicatii a Ministerului Finantelor ce ar putea facilita interpretarea unitara a cadrului legislativ;

- trecerea pe primul loc a controlului prin exceptie (sondaj) si pe unul secund a celui permanent;

- stabilirea unui raport aproximativ optim intre salariu si stimulentele pentru cointeresarea aparatului fiscal;

- implementarea unui sistem informatic ce va furniza datele necesare analizei si combaterii evaziunii;

- o pregatire permanenta a personalului aparatului ministerului finantelor;

- implicarea mai directa a Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Industriilor si Resurselor in organizarea si buna functionare a sistemului de control financiar intern (preventiv, ulterior,de gestiune etc.);

- verificarea prin sondaj a circuitului diferitelor marfuri la comercializarea carora apare evaziunea;

- constituirea unei evidente cantitative si valorice pe principalii cumparatori/importatori de diferite marfuri la comercializarea carora apare evaziunea fiscala.

Deci trebuie o analiza profunda si sistemica a fenomenului inflationist pentru a se ajunge la elaborarea instrumetelor necesare combaterii lui.

Evaziunea fiscala frauduloasa e un fenomen antisocial care trebuie combatut cu toata energia, deoarece lipseste societatea de importante surse de venituri necesare pentru finantarea unor activitati sociale, economice si altele.

Eradicarea acesteia presupune un complex de masuri:

- elaborarea de reglementari clare cu privire la tinerea contabilitatii, intocmirea documentelor justificative, inregistrarea fenomenelor, incheierea bilantului contabil, determinarea beneficiului impozabil si calculul impozitului;

- incriminarea faptelor ce favorizeaza evaziunea fiscala si sanctionarea acestora pe masura gravitatii lor;

- reglementarile legale trebuiesc facute cunoscute contribuabililor;

- organizarea unui aparat fiscal numeros, ce poate cuprinde intreaga masa de contribuabili, si bine pregatit pentru a descoperi cele mai abile forme de evaziune dar si bine retribuit pentru a minimaliza posibilitatile de corupere a acestora.

Un factor deosebit de important generator de evaziune este nivelul cotelor impozitelor si taxelor. Reforma fiscala va trebui sa vizeze nu numai veniturile persoanelor fizice, dar si pe cel al persoanelor juridice. Obiectivele pot fi de doua feluri: fie reducerea cotelor de impunere, fie largirea bazei de impunere, fie limitarea diferitelor incitatii (aceste obiective pot fi aplicate toate, sau pe rand doar primele doua ori doar primul, in functie de politica tarii).

Nivelul cotelor nu e concludent deoarece sarcina finala este influentata nu numai de marimea cotelor de impozitare, dar si de facilitati acordate sub forma de deduceri de cheltuieli din venitul impozabil sau de reduceri ale impozitului datorat sub forma de credite fiscale. Important este ca nivelul la care se ajunge sa asigure echilibrul intre doleantele contribuabililor, necesitatile bugetare ale statului astfel incat sa nu mai fie incurajata evaziunea fiscala.

Cotele impozitului pe profit datorat de cateva societati OCDE si romanesti

Tabel 3

Se observa ca Romania ocupa locul cinci si totusi situatia sa nu este nici pe departe atat de buna ca a Germaniei care percepe impozite de pana la 61,72% (36% este cota perceputa asupra beneficiarului distribuit).

In cazul dublei impuneri, pentru a se stopa efectele pagubitoare pentru state, conventia model a OCDE sugereaza statelor contractante sa faca schimburi de informatii.

1.4.1.Infractiuni si pedepse

Neprezentarea in fata organelor de control prevazute de lege a documentelor justificative si actelor de evidenta contabila necesare pentru stabilirea obligatiilor fata de stat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 200000 la 1000000 Lei.

Conform Ordonantei 70/1997 constituie infractiuni ce vor fi pedepsite urmatoarele fapte:

- nefurnizarea persoanei imputernicite legal a informatiilor, justificarilor sau explicatiilor solicitate de aceasta, neprezentarea contribuabililor sau reprezentantilor lor legali la sediul unitatii fiscale la data, ora si locul fixate, sunt pedepsite cu amenzi intre 100000 si 1000000 Lei;

- refuzul contribuabilului de a permite accesul in sediul sau de afaceri sau in alte locuri unde exista bunuri impozabile se pedepseste cu amenzi intre 100000 si 1000000 de Lei;

- nefurnizarea organelor fiscale in termenul stabilit de ele a informatiilor si datelor solicitate precum si netinerea evidentelor contabile, se pedepseste cu amenzi intre 1000000 si 10000000 Lei;

- intocmirea incompleta sau necorespunzatoare de documente primare sau de evidenta contabila, sau acceptarea unor astfel de documente pentru a impiedica verificarile fiscale ce vor descoperi evaziunea fiscala se vor pedepsi cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi;

- sustragerea de la plata unor impozite si taxe datorate statului sau nedeclararea unor venituri impozabile, ascunderea sursei ori obiectului impozabil ori taxabil se vor pedepsi cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi;

- neevidentierea prin acte contabile sau alte documente legale in intregime sau in parte a unor venituri realizate sau evidentierea unor cheltuieli ce nu au la baza operatiuni reale ce sunt efectuate pentru a diminua ori a nu plati de loc impozitul, taxa ori contributia catre stat se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi ori cu amenda de la 1000000 la 10000000 lei;

- organizarea ori conducerea de evidente contabile duble ori albirea memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de verificare a datelor in scopul diminuarii veniturilor supuse impozitelor, taxelor si contributiilor se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi;

- de asemenea se pedepseste distrugerea actelor contabile, a altor documente, a memoriilor aparatelor de taxat sau marcaj;

- declararea de catre contribuabili ori imputernicitii acestora a unui sediu fictiv sau schimbarea sediului fara indeplinirea obligatiunilor prevazute de lege cu scopul sustragerii de la controlul fiscal se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Infractiunile prevazute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea

evaziunii fiscale

Tabelul 4

1.4.2 Contraventii si sanctiuni

Sunt de asemenea contraventii si faptele urmatoare, dar doar in cazul in care nu au fost savarsite in astfel de conditii, potrivit legii penale, sa fie infractiuni:

- nedeclararea in termenele prevazute de lege a veniturilor si bunurilor impozabile; neintocmirea la termen, conform prevederilor legale a documentelor primare si contabile privind veniturile lor precum si sustragerea de la plata impozitelor taxelor si contributiilor datorate statului pentru activitatile neautorizate se pedepsesc cu amenzi intre 100000 si 300000 Lei pentru persoana fizica si intre 100000 si 2000000 Lei pentru persoana juridica;

- pentru calcularea eronata a impozitelor , taxelor si contributiilor cu scopul micsorariilor,persoanafizica va fiamendata cu amenda de la 100000 la 300000iar cea juridica cu amenda de la 300000 la 2000000 Lei;

- pentru neaducereala indeplinire la termen a dispozitiilor date prin actul de control incheiat de organele financiar-fiscaleamenda este dela 100000 la 300000 pentru persoane fizice si de la 600000 la 2000000 pentru cele juridice;

- neprezentarea la cererea organuluide control a documentelor justificative si contabilereferitoare la cum au fost indeplinite obligatiile fiscale; refuzul de a prezenta organului decontrol bunurile impozitarii pentru stabilirea veridicitatii declaratiei de impunere precum si nedeclararea filialelor si conturile in banca organului de control financiar in termen de 5 zile de la primirea autorizatiei vor fi pedeosite cu amenda de la 100000 la 300000 pentru persoane fizice si de la 200000 la 1000000 lei pentru persoane juridice;

- neretinerea ori nevarsarea la termenele legale a impozitelor, taxelor si contributiilor care se realizeaza prin stopaj la sursa si neonorarea in mod nejustificat , de catre banci sau institutii financiare la care contribuabilii au deschis conturide disponibilitati banesti ,a titlurilor de creanta fiscala emise de organele competente , in vederea urmaririi silite a impozitelor , taxelor si contributiilor neachitate la termen inclusiv a majorarilor de intarziere vor fi pedepsite cu amenzi de la 100000 la 500000 Lei pentru persoane fizice si de la 300000 la 3000000 Lei pentru persoane juridice;

- nedepunerea actelor, situatiilor sau altor documente referitoare la activitatea efectuata de o unitate, acte cerute de organele financiar-fiscale in vederea cunoasterii realitatii financiar-contabile din acea unitatesau utilizarea in alte conditii decat cele prevazute de lege a documentelor cu regim special se va pedepsi cu amenzi intre 100000 si 300000 Lei pentru persoane fizice respectiv intre 600000 si 2000000 Lei pentru persoane juridice;

- daca impozitele au fost diminuate, contribuabilul va fi obligat sa plateasca pe langa impozitele neachitate o suma egala cu diferentele de impozite stabilite de catre organul de control. Daca se va constata, o noua contraventie in acelasi an se vor plati pe langa diferentele de impozitare stabilite potrivit legii, o suma egala cu dublul diferentelor constatate;

- daca in urma unei contraventii nu se poate stabilii suma de plata, aceasta se va estma folosindu-se orice documene despre activitatea unitatii in perioada desfasurata sau chiar compararea cu cazuri similare.

Constatarea contraventiilor se face de catre organe de control financiar-fiscal ale Ministerului Finantelor ori de catre Garda Financiara.

1.5.Exemple de evaziune

Firma Jabour Bucuresti a cumparat de la rafinarii Romnesti 1800 tone benzina pe care a prelucrat-o la rafinaria Midia, obtinand benzina cu cifra octanica 95. Aceasta benzina a fost vanduta sub pretul pietei fara a se achita taxele la stat, apoi a disparut.

Statul hotarase ca motorina pentru agricultura sa fie acutita de taxa de drum. Bacauana Otilia Malinescu, administratora Metal Fer comp Bacau a cumparat motorina dar nu a vandut-o agricultorilor, ci partenerilor, prejudiciind statul de 6,5 miliarde lei.

S.C. 'Interbrands Marketing & Distribution' s.r.l. cere solutionarea exceptiei neconstitutionaliste a dispozitiilor articolului 18 din legea 87/1994.

In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile atacate in calea principiilor constitutionale prevazute la articolul 1, aliniatul 3; articolul 16, aliniatul 1; articolul 53, aliniatul 2 din Constitutie precum si principiul 'non ibis in idem', reflectat in unele taxe constitutionale, deoarece contravenienta este obligata sa verse la buget pe langa impozitele, taxele si contributiile neplatite o suma egala cu dublul diferentelor constatate in cazul savarsirii unei noi contraventii. Astfel se ajunge in opinia autoarei exceptiei, la o impozitare impovaratoare si diseriminatorie a societatii comerciale in raport cu alte subiecte de drept. De asemenea se mai sustine ca in ipoteza in care sanctiunea prevazuta la articolul 18 din legea numarul 87/1994 este considerata ca o sanctiune fiscala de sine statatoare, aceasta constituie o confiscare speciala, care opereaza dincolo de campul infractional si contraventional, incalcand astfel prevederile articolului 41 aliniatul 8 din constitutie.

Curtea in numele legii decide respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului 18 din legea numarul 87/1994pentru combaterea evaziunii fiscale, ridicata de societatea comerciala 'Interbrands Marketing & Distribution' s.r.l. Romania.

H.G. numarul 512/1998 este un 'cadou' legislativ pentru evazionisti caci acorda o serie de facilitati persoanelor fizice si juridice la achizitionarea combustibililor petrolieri necesari incalzirii locuintelor sau spatiilor locative comune, iar cumparatorul trebuie sa depuna doar o declaratie pe proprie raspundere potrivit careia combustibilul a achzitionat va fi folosit conform destinatiei prevazute in actul normativ. Combustibilul de tip 'M' seamana foarte mult cu motorina, putand fi usor substituite ori folosite in amestec.

O firma 'X' cu capital strain,inmatriculata in Romania a generat frauda fiscala in procesul aprovizionarii si desfacerii combustibilului M. In urma controlului incrucisat efectuat la rafinariile cu care avea contracte s-au constatat urmatoarele:

- s-a ridicat combustibilul 'M' in numele unor persoane fizice si firme din judet cu mijloacele de transport ale firmei 'X'; persoanele si firmele sus amintite nu figurau cu sumele platite in contul societatii 'X' ci doar pe o lista a patronului;

- intreaga cantitate de combustibil'M' a fost descarcata in depozitele firmei 'X';

- persoanele fizice nu figureaza in evidentele politiei cu datele de identificare trecute in cereri;

- din documentele de contabilitate primara ale firmei 'X' nu rezulta ca combustibilul 'M' ar fi fost depozitat separat de motorina ori comercializat ca atare;

- firmele 'Y' si 'Z' erau doua firme 'fantoma' folosite pentru 'fabricarea' a doua contracte de livrare motorina de la ele catre firma 'X' in cantitate echivalenta cu combustibilul 'M'; si pentru ca apare ca cumparatori ai combustibilului 'M' de la firma'X';

- datele inscrise pe documentele acestor livrari sunt fictive (persoane ce nu au putut fi identificate, numere de inmatriculare ale unor autovehicule ce sunt autoturisme si nu cisterne);

- s-a constatat diminuarea obligatiilor bugetare, prin deducerea de catre firma 'X' a TVA aferenta facturilor primite de la firmele 'fantoma', cu toate ca acestea nu erau inregistrate ca platitori de TVA; decontarea catre firme se facea numai pe baza de chitante in numerar;

In concluzie, firma 'X' pentru a ascunde substituirea combustibilului 'M' cu motorina si-a procurat documente de intrare in gestiune pentru motorinasi documente de livrare pentru combustibilul de tip 'M'. Astfel si-a descarcat gestiunea astfel incat contravaloarea combustibilului de tip 'M' (mai mica) si-a incarcat-o cu cea a motorinei (mai mare); diminuandu-si obligatia de plata catre bugetul de stat in ceea ce priveste TVA.

Pentru intrarea in legalitate s-au dispus masuri de stornare din evidenta contabila a firmei 'X' a valorii motorinei si a TVA deductibil aferent precum si a livrarilor de combustibil de tip 'M' si a TVA colectat aferent lor.

Prejudiciul a fost de 1,5 miliarde Lei reprezentat de TVA si 1,1 Miliarde Lei impozit pe profit, estimandu-se obtinerea unui venit ilicit de 8 miliarde.

Prima arestare in traficul ilegal cu produse petroliere de la

SC PETROTEL LUKOIL SA

Ziarul Adevarul a publicat o ancheta referitoare la traficul cu produse petroliere de la SC PETROTEL LUKOIL ROMANIA SA, produse a caror destinatie era Moldova, dar care au fost valorificate 'la intern', eludandu-se plata accizelor si a taxelor legale. Era vorba de numai trei transporturi ilegale, care au adus prejudicii bugetului de stat de zeci de miliarde de lei. actiunea a fost posibila datorita existentei unei retele de transport, depozitare si desfacere pusa la punct pana la cel mai mic amanunt.

De regula, organele de ancheta, cand sunt confruntate cu un asemenea caz, isi construiesc strategia urmand traseul invers al desfasurarii actiunii. Cercetarile efectuate de Politie si de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti au fost extinse in 'cazul Lukoil', fiind solicitata cooperarea INTERPOL-ului si a organelor similare din republica Moldova. Concluziile preliminare indica faptul ca, in urma operatiunilor de trafic ilegal cu carburanti auto, statul roman a fost prejudiciat cu sume de ordinul sutelor de miliarde de lei.

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti a emis primul mandat de arestare in ceea ce s-ar putea numi afacerea 'Lukoil'. Mandatul, valabil pe o perioada de 30 de zile, a fost dat pe numele lui Shushan Lidia, in varsta de 41 de ani, administrator alSC ZOHRA IMPEX SRL Ploiesti, acuzata de incalcarea articolelor 10-13 din Legea numarul 87/1994 privind evaziunea fiscala. Alaturi de alte persoane, ale caror nume sunt tinute, deocamdata, secrete pentru securitatea anchetei, Shushan Lidia ar fi obtinut sume fabuloase in interes propriu din comercializarea pe teritoriul Romaniei a unor mari cantitati de benzina si motorina, produse de SC PETROTEL-lUKOIL SA Ploiesti, concurand neloial SNP PETROM SA Bucuresti si alti distribuitori privati, inclusiv firmele de renume 'Mol' si 'Shell'. In desfasurarea acestor afaceri au fost folosite lincente de export obtinute de SC LUKOIL BLACK SEA Ltd. din Anglia, filiala Romania, precum si firmele SC CULINEX SRL Chisinau si SC NORIDAR SRL Chisinau din Republica Moldova.

Evazionistii din alcool au castigat peste 12000 miliarde lei in anul 2000

Anul 2000 se incheie cu un bilant negru in industria alcoolului: evaziunea fiscala a crescut spectaculos la peste 12000 miliarde lei, iar piata neagra a depasit 70% din total, potrivit analizei realizate de patronatul GARANT. Incasarile la bugetul de stat din accize si taxe pe alcool si bauturi alcoolice au scazut dramatic, sub 25% din 1800 miliarde lei, cat era planificat initial de Ministerul Finantelor. Numai pierderile inregistrate de membri GARANT se situeaza la 3000-4000 miliarde lei. Cum s-a ajuns la aceasta situatie? In principal din cauza accizelor prea mari la alcool si bauturi alcoolice. Introducerea monopolului de stat asupra comercializarii alcoolului de la 1 decembrie 2000 si reducerea accizelor la alcool si bauturi alcoolice (la 65 euro/hl, respectiv 85 euro/hl) au detensionat aceasta situatie si ar putea duce, in timp, la diminuarea pietei negre si cresterea incasarilor la buget, daca noii guvernanti nu vor majora/revizui accizele la alcool, cum au anuntat in programul de guvernare.

1.6.Concluzii

O problema deosebit de importanta a tuturor statelor este cea a relatiilor cu exteriorul ce presupune atat posibilitatea existenta de firme in 'oazele financiare' cat si in alte state. De aceea trebuiesc incheiate acorduri foarte clare intre statele in care se afla filiale ale respectivei societatii pentru a putea prevenii evaziunea si frauda fiscala internationala. Trebuie sa existe o legislatie care sa acopere intreaga problematica legata pe de o parte de veniturile realizate de nerezidenti pe teritoriul tarii, si pe de alta parte, de impunerea veniturilor obtinute de rezidentidin surse aflate in strainatate. Deci principala atributie a organelor fiscale devine astfel calculul corect al materiei impozabile (modul de detarminare fiind precizat prin lege). Reglementarile interne pot avea un loc important in limitarea evaziunii fiscale la scara internationala; ele sunt eficiente daca tin seama de conditiile concrete din fiecare tara, de relatiile ei cu exteriorul. Toate acestea pledeaza pentru completarea de urgenta a legislatiei fiscale a Romaniei, indreptate spre combaterea evaziunii fiscale, atat interne cat si internationale.

Sustragerea in mod legal de la impozit se face in virtutea faptului ca statul a forat multiple 'fisuri' sau 'supape' care permit ca sume importante sa fie exonerate de impozit sau impuse cu cote reduse

Eficacitatea impozitului depinde de psihologia si cultura juridica si mentalitatea contribuabililor, de perfectiunea sistemului fiscal si de competenta aparatului administrativ.

Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple: prevederi legale ce favorizeaza eludarea fiscului, modul de aplicare a legilorce permite sustragerea de la impozitare, contribuabilii care cu o mentalitate nesanatoasa recurg la felurite metode de a-si ascunde materialul impozabil, coruptia organelor fiscale, repartizarea inechitabila a cotelor de impozite pe grupe de venituri si categorii sociale. Sistemul de impozitare poate duce chiar la scaderea muncii, oamenii nu mai sunt impulsionati sa presteze munca suplimentara caci veniturile astfel castigate le vor fi luate la impozitare, ceea ce impulsioneaza munca la negru si implicit sustragerea de la impozite.

Cel mai usor pot sa se eschiveze de la impozitare industriasii, comerciantii, liber-profesionistii, fermierii care isi declara veniturile printr-o declatie semnata doar de ei. Salariatilor le este mult mai greu sa se sustraga de la plata partiala sau integrala a impozitelor, caci lor li se impun impozitele pe baza unor declaratii semnate de un tert-intreprinzatorul.In sanul profesiunilor necomerciale,contabilii erau in capul listelor persoanelor urmarite cu mai mult de 25% din condamnari. Aceste urmariri erau fondate pe fapte de complicitate. In randul liber profesionistilor, evaziunea fiscala se concentra in randul avocatilor,medicilor si notarilor care impreuna insemnau 45% din condamnarile penale din acest sector.

Inflatia reprezinta un fenomen extrem de complex(existent in multe tari ale lumi si in Romania) care se datoreaza relei credinte a contribuabililor, necunoasterii legii de catre acestia si chiar lacunelor legii.Efectele ei sunt numeroase, cele mai importante ar fi diminuarea bugetului statului, nesatiafacerea anumitor serviciipublice, saracia si mai ales economia subterana.

Efectele evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra nivelurilor veniturilor fiscale, conduce la distorsiuni in mecanismul pietei si poate contribui la inechitati sociale datorate "accesului"si"inclinatiei" diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor.

BIBLIOGRAFIE :

1. Liliana Donath,Finante Publice si Elemente de Administrare a Impozitelor,Editura Marineassa.

2. Liliana Donath,Finante Publice,Editura Mirton,Timisoara 2007