Exigente europene in domeniul impozitarii

Exigente europene in domeniul impozitarii

Alinierea legislatiei fiscale romanesti la cea comunitara reprezinta una din cerintele impuse pentru aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana.

Pentru Romania, armonizarea legislatiei reprezinta o necesitate care decurge, in primul rand, din optiunea sa fundamentala pentru reforma si constituirea unei economii de piata si, in acelasi timp, o obligatie asumata prin Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, Comunitatile europene si statele membre, pe de alta parte, acord ratificat de tara noastra prin Legea nr. 20/1993.

2.1. Exigente europene privind impozitarea directa:

2.1.1.Impozitul pe profit

In prezent, impozitul pe profit este reglementat de prevederile Titlul II din Codul fiscal[1], cu modificarile si completarile ulterioare.

Obiectivul fundamental al elaborarii Codului Fiscal a vizat, pe de o parte, armonizarea cu legislatia fiscala a Uniunii Europene si cu acordurile fiscale la care Romania este parte, iar pe de alta parte, asigurarea unui cadru unitar, stabil, coerent si clar al reglementarilor fiscale.

Titlul II, referitor la impozitul pe profit, a fost structurat in sapte capitole, realizandu-se , printre altele:

. fundamentarea impunerii persoanelor juridice in concordanta cu principiile Codului de conduita privind impozitarea afacerii, respectiv, introducerea de prevederi fiscale neutre, care sa nu determine localizarea afacerilor, rata de impozitare comparabila cu cea a statelor candidate la Uniunea Europeana, tratament fiscal nediscriminatoriu pentru nerezindenti sau tranzactiile desfasurate de acestia, transparenta in acordarea de facilitati fiscale, etc;

. stabilirea unor reguli clare de determinare a profitului, inclusiv pentru operatiunile din cadrul unui grup multinational, in concordanta cu principiile internationale acceptate si, mai ales, cu regulile convenite de O.C.D.E., in acest sens fiind stabilite masuri fiscale pentru contribuabilii care evita plata impozitului;

. prezentarea detaliata a cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului impozabil pentru o mai buna administrare a legii;

. recunoasterea unor cheltuieli suplimentare (cheltuielile de transport si cazare in tara si strainatate efectuate de prestatori de servicii potrivit clauzelor contractuale, precum si de catre administratori, cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, cheltuielile cu primele de asigurari private de sanatate), in vederea imbunatatirii mediului de afaceri;

. incorporarea prevederilor privind impozitul pe dividende in cadrul legislatiei privind impozitul pe profi 111d35b t, creandu-se premisele unei mai bune intelegeri a legislatiei;

. pastrarea facilitatilor fiscale existente:

- pentru stimularea investitiilor in anumite grupe de mijloace fixe, prin deducerea suplimentara de 20% din valoarea mijloacelor fixe amortizabile sau deductibilitatea cu amortizarea accelerata pana la 50% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe;

- pentru stimularea investitiilor in parcuri industriale si in zonele defavorizate;

- pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie.

O masura importanta care a vizat relaxarea fiscalitatii in Romania a constituit-o reducerea, de la 1 ianuarie 2005, a cotei generale de impozit pe profit, de la 25% la 16%

Relaxarea fiscala operata in domeniul impozitului pe profit poate fi apreciata ca un mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a initiativei private si de incurajare a oficializarii economiei ascunse.

Prin reducerea ratei de impozitare s-au avut in vedere cresterea bazei impozabile, prin dezvoltarea afacerilor existente, cresterea investitiilor straine directe (rata de impozitare devenind una competitiva in raport cu statele cu care Romania se afla in competitie), cat si reducerea ponderii in P.I.B. a economiei subterane.

Incepand cu anul 2007, prin legea de modificare si completare a Codului fiscal in ceea ce priveste impozitul pe profit au fost prevazute unele masuri legislative referitoare la extinderea bazei de impunere si preluarea directivelor in materie de impozite directe din legislatia Uniunii Europene.

Principalele modificari constau in:

-extinderea bazei de impozitare prin restrangerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabilpentru societatile bancare, prin eliminarea celor specifice fata de celelalte categiorii de contribuabili si prin eliminarea unor facilitati fiscale, cuprinse in acte normative speciale considerate neconforme cu principiile UE (facilitatile pentru cooperatia agricola si pensiunile turistice);

-simplificarea administrarii impozitului pe profit, prin introducerea impozitului anual cu plati trimestriale anticipate in cursul anului pentru societatile comerciale bancare persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor persoane juridice straine;

-preluarea prevederilor referitoare la regimul fiscal comun care se aplica societatilor mama si filialelor acestora din diferitele state membre ale Uniunii Europene pentru distributia de dividende, in conformitate cu prevederile Directivei nr. 90/435/CEE si cel aplicabil fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferului de active si schimbului de actiuni intre societatile din diferitele state membre, conform cu prevederile Directivei nr.90/434/CEE

Prevederile Directivei 90 / 435 / EEC au fost transpuse in legislatia fiscala romaneasca la art. 20 din Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare si sunt aplicabile incepand cu anul 2007.

Pentru aplicarea prevederilor directivei, au fost introduse unele exceptii de la aplicarea regimurilor generale de impunere (art.36 (4) si 117 lit.h) din Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare).

Ca urmare nu se impoziteaza dividendele platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane sau unei persoane juridice din statele membre ale Comunitatii Europene daca beneficiarul dividendelor detine minim 15% din titlurile de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.

Incepand cu anul 2009, cota de detinere a titlurilor de participare va fi redusa la 10%.

Potentialele arii de neconcordanta cu legislatia europeana, in ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor, sunt reprezentate de catre cotele diferite de impozitare: 10% impozit pe dividende primite de persoane juridice romane fata de cota de 16% aplicabila persoanelor juridice din statele membre pentru participatii mai mici de 15%.

Prevederile directivei Directiva 90/434/CEE au fost transpuse in legislatia fiscala romaneasca la art. 27 din Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare si reglementeaza tratamentul fiscal al restructurarilor transfrontaliere in Uniunea Europeana, restructurari in care sunt implicate societati din doua sau mai multe state membre.

Se aplica in cazul operatiunilor de fuziune, divizare, divizare partiala, transferuri de active si schimb de actiuni in care sunt implicate societati din doua sau mai multe state membre. Operatiunile de fuziune sau divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenta dintre pretul de piata al elementelor de activ si pasiv transferate si valoarea lor fiscala. Tratamentul fiscal este conditionat de calculul amortizarii, precum si al castigului sau pierderii aferente activelor si pasivelor transferate in acelasi mod in care s-ar fi procedat daca fuziunea, divizarea sau divizarea partiala nu ar fi avut loc.

Prevederile directivei nu se aplica atunci cand are drept efect faptul ca o societate, implicata sau nu in operatiune, nu mai indeplineste conditiile necesare reprezentarii angajatilor in organele de conducere ale societatii conform acordurilor in vigoare inainte de efectuarea operatiunii. Tratamentul nediscriminatoriu fata de operatiuni similare realizate de persoane juridice romane este prevazut expres.
Prevederile Directivei 2003 / 49 / EC privind dobanzile si redeventele au fost transpuse in legislatia fiscala romaneasca la Capitolul IV din Titlul V al Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare. Platile de natura dobanzilor si redeventelor care provin din Romania sunt scutite de impozit, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa fie o intreprindere din alt stat membru.

Romania beneficiaza de derogare de la aplicarea acestei directive pana la 31 decembrie 2010. Pana atunci, va fi aplicabil un impozit cu retinere la sursa de 10%.
Pana in anul 2011 Romania prin legislatie secundara trebuie sa implementeze modul de administrare a Directivei Consiliului 49/2003/CE:

modul de atestare a intreprinderilor asociate;

emiterea deciziilor pentru acordarea scutirilor;

obligatiile declarative pentru intreprinderile platitoare, din care sa reiasa unele informatiile necesare in eventualitatea unui schimb de date, etc.

2.1.2.Impozitul pe venit

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice este al doilea pilon al impozitelor directe si a fost inclus in cadrul reformei fiscale din anul 2005, cand s-a trecut de la impozitul progresiv la impozitul fix cu o cota de 16%

Amendamentele aduse de Codul fiscal pentru aceasta categorie nu au avut in vedere modificarea cadrului general de impozitare, respectiv rata de 16%, ci s-au orientat catre extinderea ariei de aplicare a ratei de 16%, concomitent cu renuntarea la aplicarea acestui principiu pentru tranzactiile imobiliare.

Printre avantajele impunerii in cota unica proportionala ar putea fi enumerate: eliminarea procedurilor elaborate si costisitoare de declarare anuala a veniturilor persoanelor fizice precum simplificarea procedurilor de calculare, colectare si urmarire a impozitului atat la nivelul administratiilor publice cat si la nivelul platitorilor de impozite, simplificarea sistemului contribuind la eliminarea unor costuri enorme de administrare a impozitului dar si limitarea posibilitatii de alterare a comportamentului contribuabililor.

S-a avut in vedere, ca noua cota unica de impozitare ar putea chiar sa conduca la reducerea evaziunii fiscale si muncii la negru.

In ceea ce priveste prevederile Directivei nr. 2003/48/CE, acestea sunt transpuse in Capitolul III din titlul V al Codului fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si se aplica incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Scopul final al directivei este de a permite ca veniturile din economii sub forma platilor de dobanda realizate intr-un stat membru al Uniunii Europene, in favoarea beneficiarilor care sunt persoane fizice rezidente din punct de vedere fiscal in alt stat membru, sa fie impozitate efectiv in concordanta cu legile ultimului stat membru. Astfel, potrivit art.117 din Codul fiscal, veniturile din economii sub forma platilor de dobanda, obtinute din Romania de persoane fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit.

In conformitate cu articolul 119 alin.(1^1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, platitorii de venituri sub forma dobanzilor au obligatia sa depuna o declaratie informativa referitoare la platile de astfel de venituri facute catre persoane fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene.

Informatiile cuprinse in continutul declaratiei informative, cum ar fi date de identificare ale beneficiarului platii, ale platitorului de astfel de venituri si date despre dobanda platita, sunt colectate de catre organul fiscal si transmise statului membru in care beneficiarul de venit este rezident fiscal, conform prevederilor legale.

In prezent, exista un proiect proiect de ordin pe site-ul Ministerului Finantelor Publice se propune aprobarea modelului si continutului declaratiei informative referitoare la platile de astfel de venituri facute catre persoane fizice rezidente din punct de vedere fiscal in statele membre ale Uniunii Europene.

2.2. Exigente europene privind impozitarea indirecta:

2.2.1. Taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata, inca din anul 1993, an in care aceasta taxa a fost introdusa in Romania, a fost elaborata pe scheletul Directivei a VI-a a CEE, care reglementeaza TVA in statele membre, fara insa a o respecta intocmai, deoarece la data respectiva Romania nu era inca tara candidata la aderare.

De la data aderarii, respctiv anul 2007, legislatia din domeniul TVA a fost practic inlocuita cu legislatia armonizata cu acquisul comunitar.

In prezent, taxa pe valoarea adaugata este reglementata de prevederile Titlului VI din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care de fapt transpun Directiva a VI-a.

Astfel, principalele modificari aduse de legea de modificare si completare a Codului fiscal in materie de taxa pe valoarea adaugata, dupa data aderarii au fost:

o modificare importanta o constituie desfiintarea barierelor vamale intre Statele Membre ale UE, are drept efect eliminarea controlului vamal al miscarii bunurilor intre aceste state.

notiunile de export si import in relatia dintre statele membre au disparut, fiind inlocuite de notiuni noi, precum livrarea intra-comunitara (in locul exportului) si achizitia intra-comunitara (in locul importului).

Concepte noi:

Operatiuni intracomunitare:

A.     Livrari intracomunitare:

Fig. nr.1- Livrari intracomunitare

Scutire de TVA cu drept de deducere:

-dovada transportului bunurilor;

-codul de inregistrare de TVA al clientului.

Orice expediere de bunuri din Romania in alt stat membru, chiar si in lipsa unei tranzactii comerciale, este tratata drept transfer de bunuri sau non-transfer, care sunt notiuni cu totul noi in legislatia noastra si sunt specifice numai relatiilor dintre statele membre.

Datorita desfiintarii barierelor vamale, controlul miscarii bunurilor intre statele membre este realizat prin intermediul sistemului electronic VIES (VAT International Exchange Systhem). In cadrul Uniunii Europene exista o serie de regulamente care stipuleaza conditiile in care statele membre vor face schimb de informatii si controale multilaterale in scopul evitarii fraudei fiscale in domeniul TVA.

Toate statele membre prevad in legislatia specifica privind TVA obligativitatea depunerii de declaratii recapitulative trimestriale pentru livrarile intracomunitare realizate.

In plus, legislatia Romaniei prevede si obligativitatea depunerii de declaratii recapitulative pentru achizitiile intracomunitare. Informatiile din aceste declaratii recapitulative sunt transferate prin VIES si astfel statele membre pot face verificari ale operatiunilor realizate. De exemplu atunci cand se raporteaza o achizitie intra-comunitara in Romania, va fi posibil sa fie verificat furnizorul, care a raportat livrarea intra-comunitara, respectiv daca are un numar valabil atribuit in scopuri de TVA in Statul sau Membru si daca operatiunea este declarata in respectivul stat.

B. Achizitii intracomunitare:

Fig. nr.2- Achizitii intracomunitare

in general se aplica TVA in statul membru de destinatie;

taxare inversa.

Pentru achizitiile intracomunitare operatorii economici inregistrati in scopuri de TVA nu fac plata efectiva, ci vor aplica taxare inversa, respectiv plata prin decontul de TVA.

Pe langa operatiunile obisnuite privind livrarile si achizitiile intracomunitare, exista reglementari speciale pentru bunurile care fac obiectul contractelor de consignatie, bunurile puse la dispozitia clientului (call of stock), bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii, pentru testare, pentru probe, operatiuni triunghiulare care implica operatori economici din trei state membre diferite, bunuri plasate in regim de antrepozitare de TVA, care fac obiectul unor masuri de simplificare stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

In ce priveste prestarile de servicii, si in acest domeniu a aparut o noua notiune, respectiv transportul intracomunitar de bunuri, care are reguli diferite fata de transportul international de bunuri dintre statele membre si tarile terte. Astfel, transportul international de bunuri aferent unui import sau export este si va ramane scutit de TVA, in timp ce transportul intracomunitar de bunuri nu este scutit de TVA, dar, daca clientul transmite transportatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru decat Romania, de unde pleaca transportul, atunci clientul va plati taxa din tara sa, iar transportatorul roman va factura fara TVA. In mod reciproc, cand un operator economic din Romania contracteaza un transport cu un transportator din alt stat membru, va trebui sa comunice codul sau de TVA din Romania si prin urmare va datora taxa aferenta in Romania, dar nu va face plata efectiva ci va aplica regula taxarii inverse, adica a platii prin decontul de TVA. Si celelalte prestari de servicii, atunci cand clientul sau prestatorul sunt stabiliti in alt stat membru, vor avea reguli diferite.

Foarte importanta este comunicarea codului de inregistrare in scopuri de TVA, care in majoritatea cazurilor conduce la facturarea fara TVA de catre prestator si aplicarea taxarii inverse de catre clientul din alt stat membru, daca acesta din urma este inregistrat in scopuri de TVA.

Incepand cu data aderarii nu mai este obligatorie utilizarea de facturi fiscale cu regim special, datorita faptului ca prin anularea barierelor vamale, marfurile vor circula insotite de facturi emise de fiecare stat membru, care trebuie recunoscute in statul care realizeaza achizitia intracomunitara indiferent de forma sa, in conditiile in care respecta informatiile minimale prevazute de directiva.

Au fost implementate prevederile referitoare la facturarea electronica, care sunt obligatorii de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. De asemenea este permis ca orice operator economic sa-si personalizeze facturile emise, fara insa a fi obligat in acest sens.

Prin legea de modificare a Codului fiscal, in vigoare incepand cu anul 2007, au fost implementate regimuri speciale noi precum: regimul special pentru aurul de investitii, regimul special pentru bunuri second hand, opere de arta si de colectie, regimul special pentru servicii electronice prestate de persoane care nu sunt stabilite in Comunitate pentru persoane neimpozabile stabilite in interiorul Comunitatii.

In cadrul sectorului imobiliar principalele modificari legislative sunt :

leasingul cu bunuri imobile este scutit de TVA (cu drept de optiune pentru taxare);

livrarea bunurilor imobile care nu sunt noi si de terenuri care nu sunt construibile, este scutita de TVA, dar va fi insotita si de obligativitatea ajustarii dreptului de deducere exercitat pentru respectivul bun imobil.

schimbarea destinatiei initiale a bunului imobil, respectiv utilizarea acestuia in cadrul unui sector care da drept de deducere intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, este insotita de obligativitatea ajustarii dreptului de deducere in cadrul unei perioade de ajustare, care in Romania a fost fixata la 20 de ani;

au fost stabilite reguli tranzitorii specifice acestui sector, deoarece Romania nu a aplicat in prezent sistemul ajustarilor de TVA decat in cazul inchirierilor de bunuri imobile in scutire de TVA.

si dupa aderare se va continua aplicarea masurilor de simplificare pentru cei care vor opta pentru taxarea operatiunilor imobiliare, care in prezent este cunoscuta sub denumirea de taxare inversa.

De la data aderarii au fost eliminate o serie de scutiri de TVA incompatibile cu acquis-ul comunitar. Printre cele mai semnificative se numara eliminarea scutirii de TVA pentru: activitatile de cercetare dezvoltare, comisionul pentru tranzactiile burselor de marfuri, precum si veniturile obtinute de Societatile de Valori Mobiliare pentru administrarea si depozitarea de actiuni, titluri de participare, titluri de creante, operatiunile finantate din fonduri nerambursabile acordate de guverne straine si organizatii internationale, ingrijirile medicale veterinare.

Pe langa scutirile de TVA eliminate, au fost incluse in legislatia armonizata o serie de scutiride TVA obligatorii, precum: scutirea serviciilor publice postale, scutirea pentru livrarile in tara de aur catre Banca Nationala a Romaniei, scutirea pentru operatiunile de leasing cu bunuri imobile, scutirea pentru vanzarea de terenuri de orice fel cu exceptia celor construibile, scutirea de TVA pentru vanzarea de constructii care nu sunt noi.

Adoptarea legislatiei armonizate in domeniul TVA este baza legala a creeri sistemului de interoperativitate in ce priveste schimbul de de informatii in domeniul TVA cu statele membre ale Uniunii Europene. Acest schimb de informatii este necesar intrucat dupa data aderarii, ca urmare a desfiintarii barierelor vamale, circulatia bunurilor intre statele membre numai este supusa controlului vamal. De asemenea, legislatia privind TVA armonizata este baza legala pentru calcularea contributiei Romaniei la Bugetul Comunitar, taxa pe valoarea adaugata fiind una din resursele cele mai importante ale bazei de calcul a acestei contributii.

In urma negocierilor pentru aplicarea taxei pe valoarea adaugata, Romania a obtinut urmatoarele derogari:

pentru regimul special aplicabil micilor intreprinzatori pentru pragul de impozitare (aplicarea unui prag de impozitare de 35.000 Euro pentru platitorii de TVA, astfel incat IMM care realizeaza o cifra de afaceri anuala mai mica decat aceasta valoare nu vor fi obligate sa se inregistreze ca platitori de TVA dupa data aderarii);

pentru aplicarea scutirii cu drept de deducere a transportului international de persoane.

2.2.2. Accize

Romania a continuat alinierea graduala a accizelor pentru toate categoriile de produse armonizabile, desi ratele aplicate au ramas mai jos decat minimele stipulate in acquis.

Inca din anul 2004, prin prevederile Codul fiscal au fost preluate, totodata si prevederile Directivei europene 92/12/CEE, privitoare la sistemul de antrepozitare fiscala.

Acest sistem de antrepozitare fiscala reprezinta un instrument de intarire a capacitatii de control a administratiei fiscale si de reducere a efortului administrativ pentru colectarea accizelor cu influente directe in reducerea fenomenului de evaziune fiscala, contribuind, totodata, la simplificarea sistemului de licentiere si de autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse supuse accizelor. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2004, producatorii si importatorii de produse supuse accizelor au putut efectua operatiuni de producere, prelucrare, import, cat si operatiuni de marcare si comercializare de astfel de produse, in baza unei singure autorizatii, emise de Ministerul Finantelor Publice.

A fost necesara finalizarea alinierii in acest domeniu, cum ar fi atingerea nivelului minim al cotei accizelor, transpunerea prevederilor referitoare la miscarile intracomunitare pentru toate categoriile de produse armonizate si adoptarea directivei privind energia electrica.

Astfel, prin modificarile aduse Codului fiscal prin Legea nr.343/2006, in domeniul accizelor, au fost impuse de aderare Romaniei la Uniunea Europeana: definitivarea armonizarii legislatiei fiscale cu cea prevazuta de directivele europene, implementarea cadrului legal aferent schimbului intracomunitar de produse supuse accizelor, precum si respectarea angajamentelor asumate prin Documentul de pozitie aferent Capitolului 10 - Impozitarea.

a) In domeniul accizelor armonizate

majorarea nivelului accizelor la principalele grupe de produse supuse acestui regim cu intrare in vigoare la data de 1 ianuarie 2007 potrivit calendarelor de crestere graduala a accizelor pana la atingerea nivelelor minime impuse, astfel:

- benzina cu plumb de la 395,01 euro/1000 litri la 421,19 euro/1000 litri;

- pacura de la 9,50 euro/1000 kg la 13,00 euro/1000 kg;

- gaz natural utilizat drept carburant de la 2,00 euro/gigajoule la 2,60 euro/gigajoule;

- electricitate utilizata in scop comercial de la 0,19 euro/Mwh la 0,26 euro/Mwh;

- electricitate utilizata in scop necomercial de la 0,39 euro/Mwh la 0,52 euro/Mwh;

introducerea de noi produse in sfera de aplicare a accizelor, astfel:

gaz natural utilizat drept combustibil pentru incalzire in scop comercial si necomercial cu acciza de 0,17 euro/gigajoule.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, datorita obligativitatii introducerii accizei la gazul natural utilizat in acest scop a fost eliminat "impozitul" datorat bugetului de stat pentru gazul natural provenit din productia interna - in cuantum de 7,4 euro/1000 m3;

instituirea unei accize reduse de 475 euro/hl alcool pur fata de 750 euro/hl alcool pur cat este acciza standard, in cazul alcoolului etilic produs in micile distilerii; prin mica distilerie se intelege distileria a carei productie anuala nu depaseste 10 hectolitri alcool pur;

introducerea in legislatia nationala a reglementarilor comunitare privind schimburile de produse accizabile intre statele membre.

Urmare desfiintarii frontierelor vamale intre statele membre si implicit a eliminarii notiunilor de importator si exportator au fost definiti operatorii inregistrati, operatorii neinregistrati, reprezentantul fiscal, vanzarea la distanta, regimul produselor cu accize platite;

revizuirea sferei de aplicare a scutirilor de la plata accizelor in domeniul produselor energetice si al energiei electrice si realizarea unei mai bune concordante cu prevederile comunitare, prin:

- scutirea de la plata accizelor a biocarburantilor. In cazul amestecului biocarburantilor cu carburantii traditionali, scutirea se va acorda in functie de cantitatea de biocarburant continuta in amestec si nu va depasi o anumita limita, stabilita in conformitate cu prevederile directivei comunitare in domeniu;

- scutirea de la plata accizelor a combustibililor pentru motor utilizati pentru operatiunile de dragare in cursurile de apa navigabile si in porturi;

- scutirea de la plata accizelor a combustibililor pentru motor utilizati in domeniul productiei, dezvoltarii, testarii si mentenantei aeronavelor si vapoarelor;

- scutirea de la plata accizelor a energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie;

- scutirea de la plata accizelor a produselor energetice - gaz natural, carbune, combustibili solizi - folosite de catre gospodariile individuale si/sau organizatiile de caritate;

includerea unor prevederi noi privind neaccizarea produselor energetice si a energiei electrice destinate anumitor utilizari, cum ar fi: utilizarea duala a produselor energetice; energia electrica atunci cand reprezinta mai mult de 50% din costul unui produs; energia electrica utilizata in principal in scopul reducerii chimice si in procesele metalurgice si electrolitice;

instituirea unor masuri pentru asigurarea respectarii conditiilor impuse de regimul de antrepozitare fiscala a produselor supuse accizelor armonizate prin reavizarea anuala antrepozitarilor autorizati.

b) In domeniul accizelor nearmonizate

- includerea in sfera de aplicare a accizelor si a motoarelor pentru ambarcatiuni in vederea eliminarii posibilitatilor de evaziune fiscala si asigurarii principiului de unicitate al impozitului;

- asigurarea aceluiasi regim de accizare pentru armele de vanatoare atat pentru persoanele juridice, cat si pentru persoanele fizice;

- reducerea cu 10% a accizelor pentru toate sortimentele de cafea;

- reasezarea sistemului de taxare a autoturismelor si a autoturismelor de teren.

Referitor la calculul accizelor exprimate in echivalent euro s-a institutit principiul de utilizare a cursului de schimb pe o perioada de un an de zile, cursul fiind cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent.

In urma incheierii negocierilor, Romania a obtinut urmatoarele derogari/perioade de tranzitie:

perioada de tranzitie de 3 ani, pana la 31 decembrie 2009, in vederea atingerii nivelului minim al accizelor la tigarete prevazut de noul acquis prin Directiva Consiliului 2002/10/CE privind tigaretele.

derogare pentru acordarea unui regim special pentru accizarea bauturilor alcoolice distilate din fructe, obtinute de fermieri si destinate autoconsumului, echivalent a 50 litri bauturi spirtoase /gospodarie/an, cu concentratie de 40% in volum, prin aplicarea unei cote de 50% din acciza standard aplicata in Romania.

In urma redeschiderii capitolului, Romania a mai obtinut urmatoarele perioade de tranzitie:

pentru benzina fara plumb - o perioada de tranzitie de 4 ani de la data aderarii, respectiv pana la data de 1.01.2011, de la aplicarea art. 7(1) in ceea ce priveste nivelul minim de accizare stabilit in directiva 96/2003/CE;

pentru motorina folosita drept carburant pentru masini - o perioada de tranzitie de 6 ani de la data aderarii, respectiv pana la data de 1.01.2013, de la aplicarea art. 7(1) in ceea ce priveste nivelul minim de accizare stabilit in directiva 96/2003/CE;

pentru gaz natural utilizat in scopuri necomerciale - o perioada de tranzitie de 3 ani de la data aderarii, respectiv pana la data de 1.01.2010, de la aplicarea art. 9(1) in ceea ce priveste nivelul minim de accizare stabilit in directiva 96/2003/CE;

pentru pacura - o perioada de tranzitie de 2 ani de la data aderarii, respectiv pana la data de 1.01.2009, de la aplicarea art. 9(1) in ceea ce priveste aplicarea nivelului minim de accizare stabilit in directiva 96/2003/CE, pentru pacura care nu e utilizata in reteaua de termoficare 

pentru pacura - o perioada de tranzitie de 3 ani de la data aderarii, respectiv pana la data de 1.01.2010, de la aplicarea art. 9(1) in ceea ce priveste aplicarea nivelului minim de accizare stabilit in directiva 96/2003/CE, pentru pacura utilizata pentru furnizarea energiei termice livrate populatiei prin sisteme centralizate de incalzire urbana (termoficare);

pentru electricitatea folosita in scopuri comerciale si necomerciale - o perioada de tranzitie de 3 ani de la data aderarii, respectiv pana la data de 1.01.2010, de la aplicarea art. 9(1) in ceea ce priveste nivelul minim de accizare stabilit in directiva 96/2003/CE.

Tabel nr.1 - Tabel de concordanta

Concluzii

In contextul aderarii la Uniunea Europeana, mediul corporatist va suferi transformari si remodelari structurale semnificative, impactul aderarii rasfrangandu-se intr-o masura mai mica sau mai mare asupra tuturor companiilor din Romania, indiferent de sectoarele economice in care activeaza, de structura capitalului sau marimea acestora.

La nivel de comert intra-european, piata unica va fi sursa unor oportunitati, dar si a unei concurente sporite. Eliminarea barierelor fizice si a formalitatilor vamale faciliteaza transportul bunurilor in si din UE, va reduce costurile operationale si va optimiza fluxurile de numerar prin disparitia obligatiei de plata a TVA in vama.

Riscurile pietei unice sunt in primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatorilor din tarile UE, ce vor gasi acces mult mai facil, data fiind alinierea legislatiei cu cea europeana. Mai mult decat atat, investitiile straine postaderare vor mari concurenta pe orizontala pentru serviciile si produsele oferite de furnizorii locali.

Apoi, implementarea acquis-ului comunitar presupune costuri substantiale pentru companii. Cheltuielile suplimentare cu implementarea legislatiei, normelor si standardelor europene in domeniul fiscalitatii, se vor reflecta cu siguranta in pretul final al produselor si serviciilor romanesti. Aceasta crestere sensibila a preturilor in unele sectoare economice va spori si mai mult presiunea concurentiala exercitata de produsele comunitare.

De asemenea, desi comertul intracomunitar va fi facilitat din punct de vedere logistic prin eliminarea formalitatilor vamale, vor aparea costuri administrative suplimentare pentru companiile romanesti. Astfel, desi operatiunile de import-export aferente comertului cu UE nu vor mai exista, acestea vor fi inlocuite de achizitii si livrari intracomunitare - tranzactii ce se vor desfasura in conformitate cu sistemul comunitar de TVA. In noile conditii, companiile romanesti vor avea obligatia depunerii unor declaratii suplimentare (de ex.: declaratia recapitulativa privind TVA) cu privire la tranzactiile intracomunitare cu bunuri si vor avea nevoie de documente care sa justifice transportul bunurilor in alt stat membru. Companiile va trebui sa implementeze proceduri interne de urmarire a acestor livrari si achizitii, sa primeasca si sa centralizeze documentele de transport si sa revizuiasca toate contractele de livrari pentru a asigura indeplinirea obligatiilor de TVA. De asemenea, sistemele contabile si IT va fi trebui sa fie adaptate pentru a inregistra si a extrage toate aceste informatii obligatorii pentru emiterea noilor declaratii.