FINANTAREA SI CREDITAREA INTERNATIONALA

FINANŢAREA SI CREDITAREA INTERNAŢIONALĂ

Piata financiara internationala

Pe piata financiara internationala se întalnesc posesorii de active cu utilizatorii de active, din diferite tari sau din aceeasi tara, pentru a tranzactiona valute.

Piata financiara internationala nu este supusa restrictiilor financiare ale tarii în care este plasata.

Pe aceste piete s-au acumulat fonduri importante ceea ce a condus la aparitia marilor institutii de credit: Banca Mondila, Banca Reglemetelor Internationle, Fondul Monetar International.

Principalele piete financiare internationale sunt: New York, Londra, Paris, Frankfurt, Zurich, Amsterdam, Milano, Tokyo.

. Pentru ca o piata financiara sa functioneze ca piata fianciara internationala trebuie sa:

existe importante capacitati de finantare;

existe o moneda stabila;

existe relatii permanent 17117c214r e cu diversi corespondenti din lume;

aiba posibilitatea convertirii si transferarii valutelor;

fie apreciata si credibila pentru organismele financiare internationale.

. În cadrul pietelor financiare internationale sunt foarte importante pietele de capital.

. Dezvoltarea a avut ca efect neasteptat aparitia unor piete internationale fluctuante si chiar a unor caderi ale burselor.

Finantarea internationala

. Prin finantare se întelege punerea la dispozitia unei institutii a unor fonduri pe termen lung, necesare realizarii de catre beneficiar a unor obiective economice importante care depasesc posibilitatile financiare proprii.

. Finantarea:

- se ramburseaza indirect prin exploatarea investitiei;

- poate fi neramburabila - sub forma unor ajutoare sau asistenta financiara;

- poate deveni împrumut pe termen lung garantat de institutii financiare internationale.

Finantarea internationala se prezinta:

prin cumpararea de valori mobiliare, actiuni si obligatiuni emise de solicitantul fonduri;

prin acordarea de împrumuturi pe termen lung garantate cu obligatiuni, titluri de stat, bonuri de tezaur;

prin acordarea de împrumuturi ipotecare;

prin transferuri de valori mobiliare straine pentru cresterea capitalului social al solicitantului.

Operatiunile de finantare trec prin urmatoarele stadii:

se întreprinde cadrul institutional al pietei financiare actiuni de acumulare de fonduri pe pietele nationale;

se evalueaza pe plan international fondurile atrase;

se face dirijarea fondurilor evaluate în bani-etalon international pe destinatii;

se realizeaza miscarea de fonduri spre economiile nationale care le-au solicitat.

Operatuni financiare internationale sunt: investitiile internationale directe, finantarea pentru plasamentul international de titluri, ajutoarele financiare internationale, asigurari si reasigurari.

Investitii internationale directe

. Au drept scop realizarea unor obiective economice importante.

. Investitia poate fi integrala sau partiala.

. Prin aceste investitii se obtin avantaje pentru ambele parti.

Etapele de realizarea a unei investitii internationale directe sunt:

. etapa pregatitoare

. etapa de executie

. etapa de exploatare a investitiei

. etapa de lichidare a investitiei

Plasamentul international de titluri

. Institutiile de pe pietele financiare cu disponibilitati de capital pot face plasamente prin achizitionarea de titluri în alta tara.

. Plasamentul international de titluri se poate face:

- pe piata nationala a altei tari - institutia emitenta vinde titluri în alta tara;

- pe piata internationala (investitii de portofoliu) - se face în cadrul pietei financiare internationale.

Euroobligatiunile

Sunt obligatiuni cu o circulatie internationala, exprimate în alta moneda decât cea a tarii emitentului.

Sunt emise de catre banci sau de sindicate de banci înfiintate pentru emisiunea respectiva.

Oferta publica este facuta simultan în mai multe tari.

Caracteristirile euroobligatiunilor sunt:

emise în afara tarii în a carei moneda sunt exprimate;

pot fi emise de catre împrumutati domiciliati în orice tara;

pot fi achizitionate de catre orice investitori;

au putine restrictii referitoare la emisiune si tranzactionare;

pot fi emise oricând si nu sunt impozitate la sursa.

Euroobligatiunile - tipuri:

. euroobligatiuni directe - cu rata fixa a cuponului - au aceeasi dobânda pâna la scadenta;

. euroobligatiuni cu optiune la cumparare - permit emitentului sa le rascumpere înainte de scadenta;

. euroobligatiuni cu optiune la vânzare - daca emitentul doreste un termen mai lung decât este dispus investitorul sa accepte;

. euroobligatiuni cu rata dobânzii variabila - rata dobânzii variaza în functie de LIBOR (London Inter-Bank Offered Rate).

Alte operatiuni financiare internationale

. Leasingul

. Franchising-ul

. Factoringul

. Forfetarea

. Ajutorul financiar international

Posibilitatea de acces la finantarea internationala

. Pentru ca o tara sa poata accesa finantari internationale trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

- sa aiba relatii financiare si politice bune cu tarile posesoare de capital disponibil;

- sa aiba relatii financiare bune cu organismele si institutiile financiare internationale;

- sa prezinte o situatie economica favorabilla, cu un buget echilibrat, o moneda stabila, cu o balanta de plati excedentara si cu datorii externe mici;

- sa aiba o situatie politica interna care sa promoveze încrederea investitorilor;

- situatia sociala interna sa fie una stabila, forta de munca sa fie instruita, organizata si ieftina.

Creditarea internationala

. Piata internationala de credit reprezinta relatiile de credit de pe piata mondiala dintre institutiile financiare internationale si nationale prin care se acumuleaza fonduri si se concentreaza cereri de credit.

. Specificul operatiunii de creditare este dat de:

- rambursarea sumei primite la termenul convenit prin contract;

- perceperea unei dobânzi care se situeaza în jurul procentului stabilit pe piata de dobânzi;

- obiectul creditului si valoarea lui;

- conditionari de natura economica, politica sau monetara.

. Participantii principali pe piata creditului sunt institutiile financiar bancare.

Clasificarea creditului

. În functie de obiectul de creditare:

- credite pentru operatiuni de import-export - se acorda pentru 80-85% din valoarea contractului;

- credite pentru alte scopuri

. În functie de durata creditului:

- credite pe termen scurt - 6-12 luni

- credite pe termen mediu - 1-5 ani

În functie de natura creditului:

creditul de export - acordat de exportator importatorului prin livrarea marfurilor cu o plata ulterioara

creditul de import - credit bancar acordat de o banca din tara exportatorului direct importatorului

În functie de modalitatea de acordare sau primire:

credit de scont - se obtine prin scontarea efectelor de comert realizultate din tranzactiile comerciale

creditul de cont curent - pentru acoperirea unor cecuri

creditul de rambursare - acordat celor care au contract de împrumut pe pia.a internationala si la scadenta nu au fonduri suficiente pentru returnare

creditul pentru constituirea de depozite - se acorda când este necesar sa se creeze depozite bancare pentru deschiderea de acreditive cu confirmare

Elementele care intervin în tehnica creditului

Determinarea plafonului creditului:

aprecierea capacitatii de credit a bancii partenere;

natura tranzactiei;

rentabilitatea operatiunii de credit.

Determinarea termenului de rambursare a creditului:

obiectul creditului;

raportul dintre cerere si oferta;

capacitatea economica a firmei.

Determinarea costului creditului:

fixarea dobânzii;

stabilirea primelor de asigurare si a comisioanelor bancare.

Rambursarea creditului:

perioada de gratie;

perioada dintre prima si ultima transa de rambursare;

esalonarea platii.

Creditele în eurovalute

Eurodeviza - orice deviza detinuta în afara tarii emitente.

Pentru ca o operatiune comerciala sa fie clasificata drept operatiune cu eurovaluta trebuie:

valuta utilizata sa fie straina fata de tara în care se desfasoara operatiunea;

nici una dintre partile contractante sa nu fie rezident al tarii emitente a valutei.

Importanta eurodolarului a crescut datorita:

cresterii deficitului balantei de plati americane;

cresterea eurodolarului reprezinta o multiplicare a creditului pe pietele internationale

avantajul castigat de bancile centrale prin detinerea de eurodolari si posibilitatea de a interveni pe piata devizelor.

Avantajele operatiunilor cu eurovalute

Avantajele operatiunilor cu eurovalute sunt:

profit mai mare pentru depunator - dobânda este mai mare decât la depuneri în valuta;

securitate sporita - depunatorul evita restrictiile autoritatilor emitente;

comoditate - depunerile se pot face la orice eurobanca

Riscurile operatiunilor cu eurovalute sunt:

nu exista nici o limita impusa împrumutatului asupra modului de folosire a eurodevizelor;

nu exista compensare si singura garantie este credibilitatea paritcipantilor;

riscul unor restrictii asupra schimbului este mare deoarece este greu de prevazut.

Riscurile si garantiile în creditul international

Pe lânga riscurile oricarui credit (insolvabilitatea debitorului, întârzirea platii, modificarea elementelor de cheltuieli) apar riscuri specifice pietei creditului international:

Riscul valutar apare datorita fluctuatiei valutelor, fie datorita deprecierilor si devaloirizarilor, fie în urma aprecierilor si revalorizarilor.

Riscul de pret apare prin subestimarea pretului la export sau acceptarea de preturi supraevaluate la import.

Riscul dobânzii apare la creditele pe termen lung, deoarece pe piata financiara internationala se poate modifica raportul dintre cererea si oferta de capital.

Garantiile sunt masuri de asigurare prin acoperirea riscului. Garantia este ceruta de banca finantatoare si cheltuiala pe care o implica este suportata de debitor.

Posibilitati de acces la creditul international

. Posibilitatea de acces la creditul international este dependenta de:

- conjunctura economica pe piata mondiala;

- conditiile care ar trebui îndeplinite de solicitantul de credit.

. Pentru ca institutiile finantatoare internationale sa fie ferite de riscul investitiei în anumite tari au aparut companii specializate care studiaza conditiile de investire în toate tarile în curs de dezvoltare. Rezultatele sunt catalogate într-o scara a valorilor denumita rating.

. Rating-ul cel mai folosit la nivel mondial este cel stabilit de celebra firma americana Standard & Poor's.

RELATIILE VALUTAR-FINANCIARE PRIVIND COMERTUL EXTERIOR

Continutul relatiilor valutar-financiare privind comertul exterior

Piata financiara internationala pune la dispozitia tarilor capitalul necesar pentru efectuarea tranzactiilor internationale.

Comertul exterior este compus din:

Export - reprezinta calea cea mai sigura pentru atragerea valutei in tara.

Importul - necesita fonduri pentru a plati marfurile. Aceste fonduri pot provenii si din credite bancare, credit de stat sau subventii pentru import.

Exporturile si importurile se regasesc in "Balanta de plati externe" - "balanta comerciala".

Balanta comerciala

Poate fi

- Excedentara (activa) atunci cand exportul depaseste valoarea importului

- Deficitara (pasiva) importurile depasesc valoarea exporturilor

. Soldul balantei poate fi:

- Activ - excedent valutar (veniturile in valuta provin din exporturi)

- Pasiv - deficit comercial

. In cadrul balantei comerciale valorile exporturilor sunt exprimate FOB iar valorile importurilor CIF.

. Pentru a calcula soldul balantei comerciale:

- Se transforma valoarea importurilor in cifre FOB si se face diferenta intre valoarea exporturilor si a importurilor ( o valoare FOB/FOB)

- Se face diferenta direct intre valoarea FOB a exporturilor si valoarea CIF a importurilor ( o valoare FOB/CIF)

. Evolutia comertului exterior este rezultatul activitatii:

- Agentii economici cu activitate de import-export

- Fostele intreprinderi de comert exterior transformate in societati comerciale pentru comert exterior cu capital privat

- Bancile comerciale - pun la dispozitia participantilor creditele necesare.

- Banca Nationala care acorda autorizatii partenerilor sau bancilor pentru operatiuni valutare, stabileste cursul valutar oficial, sconteaza titlurile de credit.

- Societatile de asigurare - creditorul poate sa nu isi recupereze fondurile avansate datorita: incapacitatii de plata a debitorului, deteriorarea pretului sau a cursului valutar, pierderea marfii.

- Bursele de marfuri

Mecanisme si instrumente valutar-financiare in activitatea de comert exterior

. Odata cu liberalizarea comertului au disparut finantarea si creditarea de la buget, planificarea exportului si a importului, planificarea preturilor si mecanismul de decontare al unitatilor participante.

. Creditul care se utilizeaza in comertul exterior este:

- Credit comercial - intervine intre participantii la tranzactii; este pe termen scurt (30-90 zile maxim 180 zile). Mecanismul consta in deschiderea unor acreditive in favoarea creditorilor straini insotite de trate

- Credit bancar - acordat cumparatorului de o banca, avand drept garantie marfa contractata.

. Pentru a evalua marfurile exportate se foloseste moneda nationala ca si moneda-etalon. In urma evaluarii rezulta:

- Pret intern de export - contine valoarea marfii si toate cheltuielile legate de livrarea acesteia in conditii francofroniera a exportatorului.

- Pret extern de contractare la export - rezulta pe piata mondiala in functie de conjunctura si valoarea marfii; rezulta din tranzactiile dintre parteneri. In stabilirea pretului extern se tine cont de evolutia viitoare a monedei din contract, eventualele variatii ale ratei dobanzii pe piata internationala, conditiile de livrare din contract, valoarea comisionului reprezentantilor care intermediaza tranzactia si valoare primelor de asigurare

. Pentru evaluarea bunurilor importate se foloseste:

- Pretul extern de contractare la import (exprimat in valuta) - care depinde de tranzactia dintre parteneri si de pretul de pe piata mondiala - Pretul intern de livare (moneda nationala) - este stabilit pentru livrarea marfii pe piata interna; se stabileste coreland preturile externe cu preturile interne similare sau prin transformarea in lei a pretului extern la cursul pietei.

. Conform regulamentului privind efectuarea operatiunilor valutare emis de BNR, persoanele juridice si fizice sunt obligate sa incaseze valuta aferenta exporturilor in conturile deschise la bancile comerciale autorizate sa efectueze operatiuni valutare.

. Documentul prin care se urmareste incasarea contravalorii exportului se numeste "Declaratie de incasare valutara".

. Declaratia de incasare valutara contine (DIV):

- Datele de identificare ale agentului economic

- Numarul contractului si al licentei (daca este cazul)

- Denumirea, cantitatea si pretul unitar al marfii

- Contravaloareamarfii in lei si in valuta

- Numele importatorului

- Modalitatea de incasare a valutei

- Termentul de incasare

- Data vamuirii.

. DIV se intocmeste in 4 exemplare (banca, vama, banca vizat de vama, agent economic). Incasarea exportului trebuie sa se faca conform DIV.

Eficienta valutar-financiara a comertului exterior

. Eficienta valutar-financiara a comertului exterior exprima multitudinea de efecte economice directe si indirecte, imediate si in   perspectiva,rezultate din participarea la schimburi comerciale externe.

. O notiune mai restransa este "rentabilitatea comertului exterior" - care reflecta numai efectele directe si immediate ale unor categorii de tranzactii de comert exterior

. Rentabilitatea comertului exterior este ridicata atunci cand la export pretul extern in valuta este superior costurilor interne, iar la import pretul de vanzare pe piata interna este superior pretului la care produsele s-au achizitionat de pe piata externa.

. Indicatorii folositi pentru eficienta comertului exterior sunt:

- Aportul valutar - exprima suma in valuta care intra integral in tara in urma exportului si care trebuie sa acopere integral cheltuielile in valuta si sa procure un surplus economiei nationale.

- Beneficiul in valuta - reprezinta diferenta dintre pretul extern in valuta si suma cheltuielilor interne pentru export, exprimate in valuta.

. Pentru o eficienta sporita a comertului exterior trebuie acordata atentie modului de utilizare a creditului, garantarii acestuia, masurilor asiguratorii inpotriva nesolvabilitatii debitorului, impotriva riscului valutar si al variatiei dobanzilor.

Contributia comertului exterior la realizarea echilibrului valutar

. Echilibrul valutar se realizeaza prin echilibrul dintre platile si incasarile unei tari intr-un interval de timp.

. Echilibrul valutar poate fi realizat pe anumite articole din structura importului si exportului, in anumite tari luate in consideratie sau per global.

. Balanta comerciala consemneaza importul si exportul de marfuri care foarte rar sunt egale. Egalitatea se realizeaza prin credite primite sau acordate.

- O balanta pasiva se realizeaza cu credite de pe piata interna, ceea ce inseamna diminuarea rezervei valutare.

- O balanta activa se echilibreaza prin creditul acordat strainatatii prin intrarea de valuta si sporirea rezervei valutare.

. O balanta activa conduce la marirea rezervei valutare dar provoaca scaderea cursului valutar.

. Un curs stabil, relativ micsorat, usureaza tranzactiile internationale, conduce la realizarea excedentului in valuta a balantei de plati.

. Cursul valutar ridicat stimuleaza exportul si face dificil imoportul.

. In deceniul opt, Romania, aflata sub regim totalitar si centralizat a realizat un excedent valutar ca urmare a unor masuri extreme.

. Masurile privind comertul exterior din acea perioada au cuprins:

- Utilizarea monopolului de stat si a hipercentralizarii deciziei;

- Intarirea monopolului operatiuinilor financiar-valutare (BNR si BRCE);

- Stimularea extrema a exporturilor in detrimentul aprovizionarii pietei iinterne;

- Limitarea importurilor cu consecinte asupra productiei si a mijloacelor de productie;

- Autoexcluderea de pe piata financiar-bancara internationala

- Introducerea unor mecanisme de creditare si de decontare complicate si restrictive

- Promovarea exportului in cadrul CAER, piata pe care calitatea si pretul nu intampinau concurenta.

. Dupa 1989, dupa liberalizarea activitatii financiar-valutare s-a trecut in cealalta extrema

- importuri masive, uneori nejustificate, ceea ce a condus la epuizarea excedentului valutar realizat.