FINANTELE INTREPRINDERII GRILE
1.Cum pot fi definite finantele intreprinderii:
a) ca ramura a stiintei economice care studiaza ansamblul relatiilor economice banesti prin care se constituie si se utilizeaza capitalul intreprinderii in vederea obtinerii si repartizarii rezultatului final, respectiv al profitului intreprinderii;
b) ca ramura a stiintei economice care studiaza ansamblul relatiilor economice banesti prin care se constituie si se utilizeaza capitalul intreprinderii in vederea obtinerii si repartizarii rezultatului initial, respectiv al profitului intreprinderii;
c) ca ramura a stiintei economice care studiaza ansamblul relatiilor economice banesti prin care se constituie si se utilizeaza capitalul propriu al intreprinderii in vederea obtinerii si repartizarii rezultatului final, respectiv al profitului intreprinderii.
R: a
2. Ce reprezinta finantele intreprinderii:
a) veriga secundara a sistemului financiar;
b) veriga primara a sistemului financiar;
c) veriga primara a sistemului bancar.
R: b
3. Finantele publice vizeaza:
a) aspectul mezo si macroeconomic;
b) aspectul mezo si microeconomic;
c) aspectul microeconomic.
R: a
4.De cine este legata constituirea capitalului?.
a) de infiintarea si diminuarea activitatii intreprinderii;
b) de infiintarea si finalizarea activitatii intreprinderii;
c) de infiintarea si inceperea activitatii intreprinderii.
R: c
5. Scopul final al activitatii intreprinderii este:
a) integrarea
tuturor proceselor de fabricatie ;
b) maximizarea valorii intreprinderii;
c) scaderea numarului de personal.
R: b
6. Ansamblul fluxurilor realizate de intreprindere sunt grupate pe :
A) ciclul de interventii ;
B) ciclul operatiunilor de exploatare;
C) ciclul operatiunilor financiare;
D) ciclul operatiunilor nefinanciare.
a) A+B+C+D
b) A+B+C
c) C+D
R: b
7. Intreprinderea realizeaza legaturi pentru indeplinirea obiectivului sau de activitate, cu :
A) piata factorilor de productie;
B) piata consumatorilor ;
C) piata capitalurilor;
D) statul, ca autoritate publica.
a) A+B
b) A+B+C+D
c) D
R: b
8. Sistemul de metode, ce determina realizarea obiectivului de baza a functiei financiare a intreprinderii este:
a) sistem de organizare a personalului ;
b) sistem de operatiuni financiar - contabile;
c) sistem de metode de gestiune financiare.
R: c
9. Cele mai importante ramuri din cadrul finantelor sunt:
A) finantele publice;
B) finantele locale;
C) finantele private;
D) asigurarile.
a) A+C
b) B+D
c) A+B+C+D
R: a
10. Functia de cercetare - dezvoltare vizeaza:
a) transformarea stocurilor de valori materiale in produs finit;
b) innoirea tehnologica si a gamei de produse si servicii;
c) dezvoltarea intreprinderii.
R: b
11. Autonomia functionala a intreprinderii inseamna:
a) libertate in modul de procurare si gestiune a capitalului total;
b) obtinerea maximului de rezultate;
c) angajarea personalului in functia de competente;
R: a
12. Gestiunea financiara cuprinde :
A) deciziile financiare;
B) operatiunile financiare;
C) eficienta;
D) cadrul organizatoric al activitatii financiare.
a) A+B+C
b) A+B+D
c) A+B
R: b
13. A gestiona inseamna:
a) a lua hotarari;
b) a conduce;
c) a eficientiza
R: b
14. Deciziile financiare dupa orizontul de timp, pot fi :
A) decizii strategice;
B) decizii tactice;
C) decizii intarziate;
D) decizii de finantare;
a) A+B+C+D
b) A+B
c) C
R: b
15. Deciziile financiare tactice sunt:
a) decizii de strategie;
b) decizii de corectie ;
c) decizii de finantare;
R: b
16. Deciziile financiare strategice vizeaza un orizont cat mai:
a) apropiat;
b) indepartat;
c) mic.
R: b
17. Decizia de finantare inglobeaza ca decizie:
A) alegerea structurii de finantare ;
B) politica de dividend;
C) alegerea intre finantarea interna si cea externa;
D) alegerea de investitie pe cele 3 forme de active mobilizate .
a) A+D
b) A+B+C
c) D
R: b
18. Capitalul social este sursa de capital cu exigibilitatea:
a) cea mai indepartata;
b) cea mai scazuta;
c) cea mai diversificata.
R: a
19. Capitalul intreprinderii dupa natura lui se imparte in:
A) capital real;
B) capital social;
C) capital propriu;
D) capital fictiv sau financiar.
a) A + B
b) B + C
c) A + D
R: c
20. In intreprindere rezervele create pot fi:
A) legale;
B) nelegale;
C) statutare;
D) alte rezerve.
a) A+B
b) A+C+D
c) A+B+D
R: b
21. Incorporarea de rezerve sau profituri nerepartizate este o modalitate de scadere a capitalului social:
a) care afecteaza structura financiara;
b) care nu afecteaza structura financiara;
c) nici o varianta.
R: c
22. Cresterea capitalurilor proprii ca urmare a tendintei de dezvoltare a int 555g64f reprinderii se realizeaza prin:
a) fie prin sporirea capitalului social, fie pe calea autofinantarii;
b) fie prin scaderea capitalului social, fie pe calea autofinantarii
c) fie prin sporirea capitalului social, fie pe calea finantarii.
R: a
23. Forma cea mai raspandita de constituire a capitalului social este:
a) emisiunea de actiuni;
b) emisiunea de obligatiuni;
c) aportul in natura.
R: a
24. Activele imobilizate reprezinta plasamente de capital pe termen scurt, concretizate in :
a) imobilizari necorporale, corporale si financiare;
b) imobilizari necorporale;
c) imobilizari necorporale, corporale.
R: a
25. Prima si cea mai importanta componenta a capitalurilor proprii o reprezinta:
a) capitalul permanent;
b) capitalul social;
c) capitalul total.
R: b
26. Activele circulante reprezinta plasamente de capital:
a) pe termen lung;
b) pe termen nedefinit;
c) pe termen scurt, mai mic de un an.
R: c
27. Capitalul total al intreprinderii se materializeaza dupa modul de folosinta in:
a) profit;
b) active imobilizate si active circulante;
c) stocuri si creante.
R: b
28. Prin insumarea capitalului social cu grupa rezervelor, rezultate, fonduri proprii se formeaza:
a) capitalurile proprii;
b) capitalul total;
c) capitalurile permanente.
R: a
29. Consolidarea datoriilor intreprinderii presupune:
a) transformarea datoriilor pe TS in datorii pe TL si M;
b) distribuirea de actiuni gratuite;
c) emisiunea de noi obligatiuni, pentru acoperirea datoriilor.
R: a
30. Absorbtia totala sau partiala a altei societati comerciale are ca efect cumularea partii de:
a) capital total al societatii absorbite;
b) capital social al societatii absorbite;
c) capital propriu al societatii absorbite.
R: b
31. Indatorarea pe TM si L se realizeaza prin:
A) creditul bancar pe TM si L;
B) creditul obligator;
C) leasingul;
D) factoringul.
a) A+B+C+D
b) A+B+C
c) A+B
R: b
32. Creditul obligatar se obtine prin:
a) emisiunea de obligatiuni;
b) emisiunea de actiuni;
c) creditare bancara.
R: a
33. In functie de prevederile contractului de emisiune, rascumpararea unui imprumut obligatar se poate face prin:
A) prin amortizari constante si anuitati variabile;
B) prin anuitati si amortizari variabile;
C) integral, la scadenta;
D) prin rascumparari la bursa.
a) A+B
b) A+B+C+D
c) A+D
R: b
34. Obligatiunile convertibile in actiuni confera:
a) dreptul posesorului lor de a-si transforma intr-un interval de timp determinant creanta intr-o parte asociata la o paritate stabilita in momentul emisiunii:
b) imposibilitatea posesorului lor de a-si transforma intr-un interval de timp determinant creanta intr-o parte asociata la o paritate stabilita in momentul emisiunii
c) dreptul altei persoane de a-si transforma intr-un interval de timp determinant creanta intr-o parte asociata la o paritate stabilita in momentul emisiunii
R: a
35. Leasingul este:
a) o tehnica de finantare;
b) o forma de creditare;
c) o forma de marire a capitalului social.
R: a
36. Leasingul este o sursa de finantare care:
a) mareste nivelul indatorarii intreprinderii;
b) nu mareste nivelul indatorarii intreprinderii;
c) nu are legatura cu finantarea intreprinderii.
R: b
37. Leasingul fata de contractul de credit bancar este o tehnica:
a) mai complicata;
b) mai simpla;
c) mai complexa.
R:b
38. Cresterea valorii intreprinderii in urma realizarii unei investitii se constata numai daca valoarea actualizata neta a investitiei este:
a) negativa;
b) egala cu zero;
c) pozitiva.
R: c
39. Daca valoarea actualizata neta pentru leasing este mai mare decat valoarea actualizata neta pentru creditul bancar, atunci:
a) se opteaza pentru obtinerea utilajului prin leasing;
b) se opteaza pentru obtinerea utilajului prin credit bancar
c) se opteaza pentru un alt utilaj.
R: a
40. Indatorarea pe termen scurt este calea de finantare prin care se acopera:
a) nevoile temporare de capitaluri ale intreprinderii;
b) amortizarea;
c) pierderea intreprinderii.
R: a
41. Creditele bancare pe termen scurt sunt:
A) creditele de trezorerie;
B) creditul furnizor;
C) creditele pe baza de creante comerciale;
D) avansurile de la clienti.
a) A+B+C+D
b) A+C
c) A+B+C
R: b
42. Ce functie presupune informarea corecta si sistematica cu privire la potentialul de productie si desfacere a intreprinderii si a modului de gestionare a resurselor acesteia:
a) functie comerciala;
b) functie de productie;
c) functie de personal;
d) functie de cercetare-dezvoltare;
e) functie financiara.
R: e
43. De ce se apeleaza la creditele pe termen mediu si lung?
a) pentru completarea nevoii globale de finantare;
b) pentru completarea nevoii temporare de finantare;
c) pentru finantarea nevoilor pe termen scurt.
R: a
Creditele pe termen mediu si lung impreuna cu capitalurile proprii formeaza:
a) capitalul social;
b) capitalurile totale;
c) capitalurile permanente.
R: c
Care sunt modalitatile de constituire sau de sporire a capitalului total?
A) emiterea de actiuni;
B) emiterea de obligatiuni;
C) contractarea de credite bancare;
D) capitalizarea unei parti din rezultatele obtinute.
a) A + B
b) A+B+C+D
c) A+C
d) D
R: b
Care sunt verigile sistemului financiar si de credit
A) finantele intreprinderii;
B) bugetul de stat;
C) bugetul asigurarilor sociale de stat
D) asigurari de bunuri, persoane si raspundere civila;
E)relatiile de credit.
a) A+B+C
b) A+B+D
c) B+D+E
d) A+B+C+D+E
R: d
47. Cu cine sunt asociate finantele publice?
a) statul, unitatile sale administrativ teritoriale, alte institutii de drept public;
b) statul, bancile comerciale, unitatile sale administrativ teritoriale, alte institutii de drept public;
c) statul, unitatile sale administrativ teritoriale, societati de asigurari;
d) statul, societati de asigurari si alte forme juridice de drept comercial.
R: a
Specificati o modalitate de rascumparare a unui imprumut obligatar:
a) prin anuitati si amortizari variabile;
b) prin anuitati constante si amortizari variabile;
c) prin anuitati variabile si amortizari constante.
R: a
49. Valoarea anuitatii se determina potrivit formulei:
a) A= I ×
b) A= I ×
c) A= I ×
R: a
50. Investitiile sunt alocari sau cheltuieli legate de crearea de noi active imobilizate, cu destinatie
a) neproductiva sau sociala, de inlocuire a mijloacelor fixe uzate, de dezvoltare si de modernizare a mijloacelor fixe existente;
b) productiva sau sociala, de inlocuire a mijloacelor fixe moderne, de dezvoltare si de modernizare a mijloacelor fixe existente;
c) productiva sau sociala, de inlocuire a mijloacelor fixe uzate, de dezvoltare si de modernizare a mijloacelor fixe existente.
R: c
51. Investitiile dupa destinatie, se impart in:
A) investitii financiare;
B) investitii productive;
C) investitii neproductive;
D) investitii de inlocuire.
a) A+B+C+D
b) B+C
c) B+C+D
R: b
52. Optiunea pentru investitii are loc cand:
a) fluxurile de incasari actualizate depasesc costul investitiei;
b) fluxurile de incasari actualizate sunt mai mici decat investitia;
c) fluxurile de incasari actualizate egale cu investitia.
R: a
53. Avand in vedere numai activitatea de exploatare a intreprinderii in calculul cash-flow-ului net intra urmatoarele elemente:
A) excedentul brut de exploatare;
B) amortizarea;
C) profitul brut din exploatare;
D) impozitul pe profit.
a) A+B
b) A+B+C+D
c) C+D
R: b
54. Investitia de inlocuire cu utilaj identic, care nu conduce la cresterea capacitatii de productie, se realizeaza numai atunci cand:
a) intreprinderea va realiza economii la costurile de productie si un spor al randamentului activelor imobilizate;
b)va realiza depasiri la costurile de productie si un spor al randamentului activelor imobilizate;
c) nu va realiza nici economii si nici depasiri la costurile de productie si va avea acelasi randament al activelor imobilizate.
R: a
55. In cazul investitiei de inlocuire cu utilaj cu parametri functionali superiori, daca pretul unitar inaintea inlocuirii este mai mic decat pretul unitar al produsului obtinut dupa inlocuire:
a) investitia se accepta;
b) investitia se respinge;
c) acest criteriu nu este relevant.
R: b
56. Rata medie a rentabilitatii investitiei se determina:
a)
b)
c)
R: a
57. Criteriul duratei de recuperare a capitalului investit prezinta inconvenientul ca nu tine seama de:
a) fluxurile de incasari si inaitea perioadei de recuperare.;
b) fluxurile de incasari si dupa perioada de nerecuperare.;
c) fluxurile de incasari si dupa perioada de recuperare..
R: c
Valoarea actualizata neta se stabileste ca:
a) diferenta intre fluxurile de trezorerie viitoare capitalizate si capitalul investit;
b) suma intre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate si capitalul investit;
c) diferenta intre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate si capitalul investit.
R: c
59. Valoarea viitoare neta presupune compararea cash-flow-urilor viitoare si costul investitiilor la puterea de cumparare de la:
a) sfarsitul duratei de viata a investitiei:
b) inceputul duratei de viata a investitiei:
c) mijlocul duratei de viata a investitiei:
R: a
60. Indicele de rentabilitate se calculeaza:
a) 
b) 
c) 
R: b
61. Uzura este un proces complex, concretizat in scaderea treptata a utilitatii activelor imobilizate datorita:
A) utilizarii sau neutilizarii activelor imobilizate;
B) aparitiei de active imobilizate mai ieftine;
C) aparitiei de active imobilizate cu parametrii tehnico-functionali superiori;
D) Legislatiei.
a) D
b) A + B + C + D
c) A + B + C
R: c
62. Amortismentul este:
a) suma de resurse banesti ce trebuie recuperata din incasarile rezultate de pe urma realizarii productiei in fiecare exercitiu, in concordanta cu ritmul uzurii fizice si morale in cadrul duratelor normale de functionare ale activelor imobilizate;
b) suma de resurse banesti ce trebuie recuperata din incasarile rezultate de pe urma realizarii productiei in fiecare exercitiu, in concordanta cu ritmul uzurii fizice si morale in cadrul duratelor normale de functionare ale activelor financiare;
c) suma de resurse banesti ce nu trebuie recuperata din incasarile rezultate de pe urma realizarii productiei in fiecare exercitiu, in concordanta cu ritmul uzurii fizice si morale in cadrul duratelor normale de functionare ale activelor imobilizate.
R: a
63. Elementele definitorii ale oricarui sistem de amortizare in functie de care se previzioneaza si calculeaza efectiv amortismentul sunt:
A) valorile de amortizat;
B) duratele de serviciu;
C) normele de amortizare;
D) cursurile de schimb leu/euro si leu/dolar.
a) A + D
b) A + B + C + D
c) A + B + C
R: c
64. Valoarea de inlocuire a mijlocului fix este data de suma cheltuielilor necesare pentru:
a) inlocuirea unui mijloc fix uzat cu unul nou,asemanator;
b) inlocuirea unui mijloc fix uzat cu unul nou, identic;
c) inlocuirea unui mijloc fix uzat cu unul vechi.
R:b
65. La intocmirea bilantului contabil, in activ, activele imobilizate se inscriu numai la:
a) valoarea reziduala;
b) valoarea neamortizata;
c) valoarea de inlocuire.
R: b
66. Durata de serviciu tehnica fata de durata economica de exploatare:
a) este mai mare;
b) este mai mica;
c) este egala.
R: a
67. Norma de amortizare fata de durata normala de functionare:
a) este invers proportionala;
b) este direct proportionala;
c) nu are nicio legatura una cu cealalta.
R:a
68. Ceea ce ramane dupa plata impozitului pe profit reprezinta:
A) profitul net;
B) profitul brut;
C) profitul fiscal;
D) profitul contabil.
a) C + D
b) B + A
c) A
R: c
69. Necesarul financiar se poate determina prin:
a) metoda analitica;
b) metoda inlocuirii;
c) metoda actualizarii.
R: a
70. Viteza de rotatie in zile, in anul de baza se determina:
a) 
b) 
c) 
R:a
71. Pentru determinarea necesarului financiar prin metoda globala trebuie parcurse urmatoarele:
a) trei etape;
b) doua etape;
c) cinci etape.
R. c
72. Viteza de rotatie poate fi exprimata sub forma:
A) coeficientului de rotatie;
B) duratei in zile a unei rotatii;
C) activelor circulante;
D) activelor imobilizate.
a) C + D
b) A
c) A + B
R:c
Pentru obiectivele complexe, ciclul de realizare a unui proiect de dezvoltare cuprinde fazele:
a) faza preinvestitionala, faza operationala;
b) faza investitionala, faza operationala;
c) faza preinvestitionala, faza operationala, faza de executie;
d) faza preinvestitionala, faza investitionala,, faza operationala.
R: d
74. Documentatia tehnico-economica a investitiilor cuprinde:
a) studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, proiectul de executie;
b) studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, documentatia de deviz;
c) studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, proiectul de executie, documentatia de deviz;
d) studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, raportul de evaluare.
R: c
75. Ce studiu sta la baza adoptarii deciziei de investitii?
a) studiul de fezabilitate;
b) studiul de prefezabilitate;
c) documentatia de deviz;
d) proiectul de executie.
R: a
76. Criteriul costului se aplica in cazul deciziilor de investitii care vizeaza:
a) inlocuirea imobilizarilor necorporale;
b) inlocuirea imobilizarilor financiare;
c) inlocuirea imobilizarilor corporale;
d) inlocuirea imobilizarilor corporale uzate.
R: d
77. Economia sau depasirea costurilor de productie, E(D) se calculeaza astfel:
a) E(D)=
;
b) E(D)=
;
c) E(D)=
;
d) E(D)=
.
R: b
78. Valoarea actualizata neta se calculeaza astfel:
a) VAN=
-I;
b) VAN=+I;
c) VAN=
+I;
d) VAN=-I.
R: a
79. Cum se calculeaza randamentul investitiei (ri)?
a) raportand economia in costuri, respectiv cresterea profitului din exploatare, la sporul patrimonial determinat de inlocuire;
b) raportand depasirea in costuri, respectiv scaderea profitului din exploatare, la sporul patrimonial determinat de inlocuire;
c) raportand economia in costuri, respectiv scaderea profitului din exploatare, la sporul patrimonial determinat de inlocuire;
d) raportand economia in costuri, respectiv cresterea profitului din exploatare, la scaderea patrimoniala determinata de inlocuire.
R: a
80. Randamentul investitiei se calculeaza :
a) ri=
b) ri=
c) ri=
R: b
81. Decizia de investitii se adopta pentru o economie a costurilor de productie daca:
a) daca randamentul investitiei este mai mare decat randamentul activelor imobilizate existente;
b) daca randamentul investitiei este mai mic decat randamentul activelor imobilizate existente;
c) daca randamentul investitiei este egal cu randamentul activelor imobilizate existente.
R: a
82. Ce reprezinta investitia din punct de vedere financiar?
a) decizia de imobilizare a capitalului, de angajare a unei cheltuieli in prezent, in scopul obtinerii de venituri viitoare;
b) decizia de imobilizare a capitalului, de angajare a unei cheltuieli in viitor, in scopul obtinerii de venituri viitoare;
c) decizia de imobilizare a capitalului, de angajare a unei cheltuieli in prezent, in scopul obtinerii de venituri actuale.
R: a
83. Cele mai uzuale criterii simple de optiune sunt:
A) criteriul costului;
B) criteriul ratei medii a rentabilitatii;
C) criteriul duratei de recuperare a capitalului investit;
D) criteriul costului mediu.
a) A+B
b) A+B+C
c)A+B+D
R: b
84. Ce presupune optiunea pentru investitii?
a) selectarea proiectelor de investitii in functie de rentabilitatea lor, comparand costul acestora cu suma veniturilor realizate din exploatare;
b) selectarea proiectelor de investitii in functie de rentabilitatea lor, comparand costul acestora cu suma cheltuielilor realizate din exploatare;
c) selectarea proiectelor de investitii in functie de rentabilitatea lor, comparand venitul acestora cu suma cheltuielilor realizate din exploatare.
R: a
85. Cum se realizeaza finantarea investitiilor?
a) din surse interne, prin autofinantare, sau din surse externe;
b) din sume repartizate din profitul brut de dezvoltare, prin autofinantare, sau din surse externe;
c) din surse interne, prin autofinantare, sau din micsorarea capitalului social.
R: a
86. Amortizarea poate fi definita ca fiind :
a) un proces complex de cuantificare a uzurii fizice si morale si de exprimare a unei anumite politici financiare a perioadei respective, care cuprinde o singura operatiue;
b) un proces simplu de cuantificare a uzurii fizice si morale si de exprimare a unei anumite politici financiare a perioadei respective, care cuprinde un ansamblu de operatiun;i
c) un proces complex de cuantificare a uzurii fizice si morale si de exprimare a unei anumite politici financiare a perioadei respective, care cuprinde un ansamblu de operatiuni.
R: c
87. Criteriile pe baza de actualizare pot fi:
A) valoarea actualizata neta;
B) indicele de rentabilitate;
C) rata interna de rentabilitate (randament);
D) valoarea adaugata.
a) A+C+D
b) A+B+D
c) A+B+C
R: c
88. Ce se intelege prin reevaluarea mijloacelor fixe?
a) operatiunea de stabilire a valorii viitoare a fiecarui mijloc fix existent in patrimoniul intreprinderii;
b) operatiunea de stabilire a valorii actuale a fiecarui mijloc fix existent in patrimoniul intreprinderii;
c) operatiunea de micsorare a valorii actuale a fiecarui mijloc fix existent in patrimoniul intreprinderii.
R: b
89. Ce este valoarea contabila neta?
a) este partea din valoarea de iesire a mijlocului inca neamortizata la un moment dat;
b) este partea din valoarea de intrare a mijlocului, amortizata la un moment dat;
c) este partea din valoarea de intrare a mijlocului inca neamortizata la un moment dat.
R: c
90. Relatia de calcul a fondului de rulment este:
a) surse permanente - alocari permanente;
b) activ - pasiv;
c) active circulante + datorii curente.
R: a
91. Trezoreria pozitiva se concretizeaza in excedent de resurse, fondul de rulment fiind: a)inferior nevoii de fond de rulment;
b) superior nevoii de fond de rulment;
c) mai mic decat nevoia de fond de rulment .
R: b
92. Eficienta utilizarii activelor circulante se poate aprecia cu:
A) indicatorii vitezei de rotatie;
B) indicatorii rentabilitatii utilizarii activelor circulante;
C) indicatorii intensitatii utilizarii activelor circulante;
D) indicatorii creditarii activelor circulante.
a) A + B + C + D
b) A + B + C
c) A + B
R: b
93. Coeficientul vitezei de rotatie se stabileste dupa formula:
a) 
b) 
c) 
R: a
94. Cand este vorba de viteza de rotatie, fenomenul pozitiv se exprima prin notiunea de:
a) crestere;
b) accelerare;
c) marire.
R: b
95. Eliberarea relativa exprima volumul suplimentar de productie, asigurat cu aceeasi suma de:
a) active imobilizate;
b) active totale;
c) active circulante
R: c
96. Rentabilitatea ca forma a eficientei economice este caracterizata la nivel microeconomic prin intermediul:
a) ratei profitului;
b) ratei lichiditatii;
c) ratei rentabilitatii.
R: c
97. Cine determina fenomenul de rotatie a activelor circulante?
a) efectuarea intrerupta a circuitelor in concordanta cu caracterul continuu al proceselor de productie;
b) efectuarea neintrerupta a circuitelor in concordanta cu caracterul continuu al proceselor de productie;
c) efectuarea neintrerupta a circuitelor in paralel cu caracterul continuu al proceselor de productie.
R: b
98. Cum se evalueaza necesitatile de active circulante cu caracter de permanenta pe toata durata anului si previzibile inca de la inceputul anului?
a) prin determinarea necesarului de active imobilizate corporale sau necesarului de fond de rulment;
b) prin determinarea necesarului financiar de active imobilizate sau necesarului de fond de rulment,
c) prin determinarea necesarului financiar de active circulante sau necesarului de fond de rulment.
R: c
Determinarea necesarului financiar se poate realiza prin:
a) metoda analitica si metoda sintetica;
b) metoda globala si metoda simpla;
c) metoda variatiilor si metoda analitica.
R: a
100. In ce consta metoda sintetica:
a) in reflectarea in calcule a corelatiei stranse dintre variatia necesitatilor de active circulante si variatia volumului productiei;
b) in reflectarea in calcule a corelatiei stranse dintre variatia necesitatilor de active imobilizate si variatia volumului productiei;
c) in reflectarea in calcule a corelatiei stranse dintre variatia necesitatilor de active circulante si volumul productiei.
R: a
101. Fondul de rulment este:
a) acea parte a capitalurilor proprii ramasa dupa finantarea activelor circulante;
b) acea parte a capitalurilor permanente ramasa dupa finantarea activelor imobilizate;
c) acea parte a capitalurilor permanente ramasa dupa finantarea activelor circulante.
R: c
102. Fondul de rulment este, o marja de siguranta ce reflecta:
a) capacitatea intreprinderii de a-si finanta ciclul sau de exploatare din capitaluri straine;
b) capacitatea intreprinderii de a-si finanta ciclul sau de exploatare din capitaluri stabile;
c) capacitatea intreprinderii de a-si finanta ciclul sau de exploatare din surse externe.
R: b
103. Care sunt indicatorii vitezei de rotatie utilizati in previziune si analiza?
A) coeficientul vitezei de rotatie;
B) durata in zile a unei rotatii;
C) durata in ore a unei rotatii;
a) A+B
b) A+C
c) A+B+C
R: a
104. Ce exprima coeficientul vitezei de rotatie?
a) cate circuite trebuie sa efectueze sau a efectuat un volum dat de active imobilizate pentru a se obtine sau a realiza un anumit volum de productie sau cifra de afaceri intr-o perioada data;
b) cate circuite trebuie sa efectueze sau a efectuat un volum dat de active imobilizate corporale pentru a se obtine sau a realiza un anumit volum de productie sau cifra de afaceri intr-o perioada data;
c) cate circuite trebuie sa efectueze sau a efectuat un volum dat de active circulante pentru a se obtine sau a realiza un anumit volum de productie sau cifra de afaceri intr-o perioada data.
R: c
105. Ce exprima indicatorii rentabilitatii utilizarii activelor circulante?
a) capacitatea activelor circulante de a crea profit;
b) capacitatea activelor imobilizate de a crea profit;
c) capacitatea activelor circulante de a diminua cheltuielile.
R: a
Indicatorii intensitatii utilizarii activelor circulante exprima relatia intre:
a) volumul de activitate realizat si volumul de active imobilizate folosit;
b) volumul de activitate realizat si volumul de active circulante folosit;
c) volumul de activitate realizat si volumul de active circulante nefolosit.
R: b
107. Care sunt factori determinanti care pot accelera sau incetini viteza de rotatie:
A) modificarea valorii productiei exercitiului de la un an la altul;
B) modificarea sumei medii a activelor circulante utilizate.
C) modificarea sumei totale a activelor circulante utilizate.
D) modificarea sumei medii a activelor circulante neutilizate.
a) A+B;
b) A+D;
c) A+B+C.
R: a
108. Ce sunt activele circulante?
a) capitaluri banesti constituite prin diverse modalitati in scopul refinantarii activitatii curente de productie;
b) capitaluri banesti constituite prin diverse modalitati in scopul finantarii activitatii viitoare de productie;
c) capitaluri banesti constituite prin diverse modalitati in scopul finantarii activitatii curente de productie.
R: c
109. Prin ce se deosebesc activele circulante fata de fondul surselor proprii si fondul de participare la profit?
a) activele circulante nu se consuma, dispar dupa momentul efectuarii cheltuielilor si raman in permanenta in circuit cel putin la nivelul initial determinat;
b) activele circulante nu se consuma, nu dispar dupa momentul efectuarii cheltuielilor, ci raman in permanenta in circuit cel putin la nivelul initial determinat;
c) activele circulante se consuma, nu dispar dupa momentul efectuarii cheltuielilor, ci raman in permanenta in circuit cel putin la nivelul initial determinat.
R: b
110. Forma de utilizare a activelor circulante o constituie:
a) avansarea (platile din contul curent) si recuperarea (incasarile in contul curent), ce se diminueaza necontenit pana in momentul incetarii activitatii intreprinderii;
b) avansarea (platile din contul curent) si recuperarea (incasarile in contul curent), ce se repeta necontenit pana in momentul cresteri activitatii intreprinderii;
c) avansarea (platile din contul curent) si recuperarea (incasarile in contul curent), ce se repeta necontenit pana in momentul incetarii activitatii intreprinderii.
R: c
111. Activele circulante sunt capitaluri banesti a caror necesitate este influentata de:
a) parametrii proceselor de aprovizionare, productie, desfacere;
b) parametrii proceselor de aprovizionare si finantare;
c) parametrii proceselor de creditare, productie, desfacere.
R: a
112. Din sursele interne de finantare fac parte:
A) fondul de rulment;
B) sumele afectate din profitul net finantarii activelor circulante;
C) alte surse si anume sumele aferente unor fonduri proprii si dividende constituite din profitul net pana la consumarea pe destinatia corespunzatoare;
D) sumele afectate din profitul brut finantarii activelor circulante.
a) A+B+D
b) A+B+C
c) A+D+C
R: b
113. Creditele bancare pe termen scurt fac parte din:
a) surse interne;
b) surse externe;
c) surse endogene.
R: b
114. Conform carei modalitati de calcul, fondul de rulment reflecta excedentul resurselor stabile fata de utilizarile durabile.
a) FR = Sp × Ap
b) FR = Sp + Ap
c) FR = Sp - Ap
R: c
115. Cum este nevoia de fond de rulment fata de fondul de rulment net, atunci cand trezoreria este negativa?
a) este mai mica;
b) este egala;
c) este superioara.
R: c
116. Viteza de rotatie in zile se calculeaza astfel:
a) 
b) 
c) 
R: a
117. Ce factor influenteaza variatia vitezei de rotatie in urmatoarea relatie:
a) suma medie a activelor circulante;
b) productia exercitiului ;
c) productia totala.
R: b
118. Ce factor influenteaza variatia vitezei de rotatie in urmatoarea relatie:
a) suma medie a activelor circulante;
b) productia exercitiului ;
c) productia totala.
R: a
119. Daca vitezei de rotatie este mai mica decat zero (Δ VZ > 0) atunci:
a) o accelerare a vitezei de rotatie fata de anul de baza;
b) o incetinire a vitezei de rotatie fata de anul de baza;
c) o accelerare a vitezei de rotatie fata de anul previzionat.
R: a
120. Daca vitezei de rotatie este mai mare decat zero (Δ VZ < 0) atunci:
a) o accelerare a vitezei de rotatie fata de anul de baza;
b) o incetinire a vitezei de rotatie fata de anul de baza;
c) o accelerare a vitezei de rotatie fata de anul previzionat.
R: b
Intreprinderea nu inregistreaza un venit intr-una din urmatoarele situatii
a) vanzarea de produse finite cu incasare peste 60 zile;
b) vanzarea de marfuri cu incasare imediata;
c) vanzarea produselor cu incasare peste 30 zile;
d) aportul actionarilor la cresterea capitalului social (in numerar);
e) incasarea unei creante la scadenta (30 de zile de la vanzarea produselor finite).
R: d
122. Activele circulante sunt:
a) materiile prime;
b) materialele auxiliare;
c) apa, energia si gazul metan;
d) stocurile de produse finite;
e) stocurile, creantele, disponibilitatile si plasamentele.
R: e
123. Fondul de rulment se calculeaza:
a) capitalul permanent - active imobilizate sau active circulante - resurse de
trezorerie;
b) Active - pasiv;
c) active imobilizate - active circulante;
d) capital permanent - capital propriu;
e) datorii - creante.
R: a
124. Rata profitului se calculeaza ca:
a) raportul dintre profitul net si cifra de afaceri;
b) diferenta dintre venituri si cheltuieli;
c) suma de valoare adaugata;
d) diferenta dintre costuri fixe si variabile;
e) suma a incasarilor.
R: a
125. Capitalul permanent cuprinde:
a) totalitatea resurselor;
b) totalitatea activelor;
c) capitalul propriu si datoriile pe termen lung;
d) totalitatea imobilizarilor;
e) totalitatea pasivelor.
R: c
126. Efectul de levier financiar pozitiv al intreprinderii se produce cand:
a) rentabilitatea financiara este mai mare sau egala cu rentabilitatea economica;
b) rentabilitatea comerciala este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului;
c) rentabilitatea economica este superioara ratei costului capitalului imprumutat;
d) rentabilitatea financiara este superioara ratei costului capitalului imprumutat;
e) rentabilitatea financiara este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului.
R: c
127. Structura de finantare se stabileste ca raport intre:
a) capitalurile permanente si capitalurile imprumutate;
b) capitalul social si capitalurile imprumutate;
c) capitalurile imprumutate si capitalurile proprii;
d) capitalurile propriu si capitalul social;
e) capitalul social si creditele pe termen mediu si lung.
R: c
128. Activele imobilizate mai sunt cunoscute sub denumirea de:
a) resurse stabile;
b) imobilizari financiare;
c) utilizari durabile;
d) mijloace fixe;
e) elemente neamortizabile.
R: c
129. Fondul de rulment net reprezinta:
a) excedentul de trezorerie destinat finantarii investitiilor;
b) excedentul de capitaluri permanente destinat finantarii activelor circulante totale;
c) diferenta de capitaluri permanente ramase dupa finantarea activelor imobilizate
destinata finantarii activelor circulante cu caracter de permanenta;
d) excedentul de resurse stabile destinat finantarii nevoilor temporare de active
circulante;
e) diferenta neutilizata din plafonul de credite aprobat destinata finantarii nevoilor
temporare de active circulante.
R: c
130. Se cunosc:
- capital social = 87.000 u.m.;
- capitalurile proprii = 210.230 u.m.;
- creditele si datoriile pe termen scurt = 76.885 u.m.;
- creditele pe termen mediu si lung = 28.700 u.m.;
- active imobilizate nete = 68. 430 u.m.;
- active circulante = 140.975 u.m.;
Atunci valoarea fondului de rulment net va fi:
a) 17.160 u.m.;
b) 45.975 u.m.;
c) 86.415 u.m.;
d) 41.025 u.m.;
e) 170.500 u.m.;
R: e
131. In tara noastra activele imobilizate se amortizeaza astfel:
a) imobilizarile necorporale, cu exceptia fondului comercial, pe durata de utilizare, dar nu mai mult de 5 ani;
b) mijloacele fixe, prin utilizarea unuia din urmatoarele regimuri: liniar, degresiv, accelerat;
c) terenurile, prin amortizarea liniara;
d) imobilizarile financiare, prin amortizarea accelerata;
e) constructiile, prin sistemul progresiv, pe o durata de pana la 40 ani.
R: b
132. Rezultatul curent al exercitiului cuprinde:
a) rezultatul din exploatare si rezultatul financiar;
b) numai rezultatul activitatii de exploatare (curente);
c) rezultatul financiar si rezultatul extraordinar plus profitul net;
d) rezultatul din exploatare, financiar si extraordinar minus valoarea adaugata;
e) rezultatul al exercitiului curent exclusiv profituri nerepartizate din anii precedenti.
R: a
133. Trezoreria se stabileste ca:
a) Suma a nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;
b) suma intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;
c) diferenta intre resursele avansate si nevoile de resurse antrenate de activitate;
d) suma intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;
e) diferenta intre nevoia de fond de rulment global si fondul de rulment net global.
R: c
134. Echilibrul financiar este respectat atunci cand resursele stabile acopera:
a) imobilizarile nete si nevoia de fond de rulment de exploatare;
b) imobilizarile nete si fondul de rulment;
c) imobilizarile bute si nevoia de fond de rulment globala;
d) imobilizarile brute si nevoia de fond de rulment de exploatare;
e) imobilizarile brute si fondul de rulment.
R: d
135. Fluxul de numerar net, determinat in bugetul activitatii de trezorerie cuprinde:
a) fluxul de numerar din activitatea de baza, activitatea auxiliara si anexa;
b) fluxul de numerar din activitatea de exploatare, activitatea auxiliara si anexa;
c) fluxul de numerar din activitatea totala (la intern si la export);
d) fluxul de numerar din activitatea de exploatare, de investitii si financiara.
e) diferenta intre incasarile si platile totale.
R: d
136. Fondul de rulment net, ca sursa de finantare a activelor circulante este egal cu:
a) Capital propriu minus active imobilizate nete;
b) Capitaluri permanente minus active imobilizate nete;
c) Total pasiv minus active circulante nete;
d) Total activ minus datorii financiare.
R: b
137. Nevoia de fond de rulment de exploatare se determina ca diferenta intre:
a) pasivele de exploatare si activele de exploatare;
b) activele de exploatare si pasivele de exploatare;
c) pasivele stabile si activele stabile;
d) pasivele de exploatare si pasivele stabile.
R: b
138. Functia de urmarire a cresterii rentabilitatii pe baza analizei costurilor este indeplinita de:
a) compartimentul de control financiar intern;
b) compartimentul de previziune financiara;
c) compartimentul preturi si tarife;
d) conducerea executiva a intreprinderii;
e) compartimentul de analiza-diagnostic.
R: c
139. Cand nevoia de fond de rulment este constanta, cash-flow-ul este egal cu:
a) rezultatul exercitiului;
b) fondul de rulment si amortizarile cumulate;
c) trezoreria neta;
d) variatia activelor circulante (inclusiv cele de trezorerie);
e) profiturile nete distribuite sub forma de dividende.
R: d
140. Activele financiare sunt necesare pentru:
a) procurarea activelor reale si angajarea capitalului uman;
b) producerea de bunuri si servicii;
c) vanzarea de bunuri si servicii;
d) plata salariilor si a furnizorilor de materii prime si materiale;
e) procurarea de resurse materiale necesare desfasurarii activitatii.
R: a
141. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei intreprinderi apartine:
a) compartimentului financiar - contabil;
b) directorului tehnic;
c) managementului societatii;
d) actionarilor sau asociatilor;
e) conducerii sindicatului salariatilor din intreprindere.
R: c
142. Decizia de finantare:
a) sta la baza alegerii intre sursele proprii de capital si cele imprumutate;
b) se ia de catre contabilul sef;
c) are drept scop finantarea ciclului de exploatare;
d) este luata de catre administratorul firmei;
e) se face in orice moment al exploatarii.
R: a
143. Situatia neta negativa apare atunci cand:
a) capitalurile proprii sunt mai mari decat capitalurile imprumutate;
b) capitalurile imprumutate sunt mai mari decat capitalurile proprii;
c) capitalurile proprii sunt mai mici decat zero;
d) capitalurile proprii sunt mai mari decat imobilizarile ;
e) activul este mai mic decat pasivul.
R: b
144. Functia de finantare se refera la:
a) volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii;
b) volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate;
c) volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si imprumutate;
d) modificarile din cadrul capitalurilor proprii si activelor pe termen lung;
e) volumul si structura activelor circulante si de trezorerie.
R: c
145. Valoarea adaugata se calculeaza astfel:
a) productia exercitiului - consumul de la terti - impozitul pe profit;
b) productia stocata + productia imobilizata + marja (adaosul) comercial (a);
c) productia exercitiului - marja comerciala + consumul de la terti;
d) EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli de exploatare;
e) productia stocata + productia vanduta + productia imobilizata + adaosul comercial -
consumul de la terti.
R: e
146. Leasing-ul reprezinta:
a) adaptare a pietei de capital la capacitatea limitata de finantare a investitiilor;
b) forma moderna de decontare a investitiilor;
c) modalitate de diminuare a fiscalitatii;
d) vanzare-cumparare in cote procentuale a imobilizarilor;
e) sporire a capacitatii de autofinantare.
R: a
147. Deciziile privind folosirea leasing-ului pentru cresterea investitiilor unei intreprinderi apartin:
a) contabilului sef;
b) directorului economic;
c) managementului societatii;
d) investitorilor directi;
e) sindicatului salariatilor din intreprindere.
R: c
148. In cadrul leasing-ului se asigura:
a) o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobiliare (mobiliare);
b) o finantare a tuturor imobilizarilor;
c) o amortizare lineara a bunurilor;
d) avantaje numai pentru utilizator;
e) avantaje numai pentru locator.
R: a
149. Finantele sunt:
a) relatii economice in general;
b) relatii economice in expresie baneasca;
c) relatii de productie si monetare;
d) fondurile banesti;
e) capitalurile intreprinderii.
R: b
150. Functiile finantelor intreprinderii sunt:
a) de repartitie;
b) de redistribuire;
c) de control;
d) de repartitie si control;
e) de creditare.
R:d
151. Mobilul principal al oricarei intreprinderii este:
a) obtinerea de valoare noua;
b) producerea de bunuri;
c) obtinerea de produse;
d) realizarea de servicii;
e) maximizarea profitului.
R: e
152. Ciclul de exploatare are ca obiectiv:
a) sporirea stocului de materii prime;
b) producerea de bunuri si servicii;
c) cresterea cifrei de afaceri;
d) cresterea stocului de produse finite;
e) cresterea volumului productiei.
R: b
153. Rata rentabilitatii financiare se determina dupa formula:
a) 
b) 
c) 
R: a
154. Rata rentabilitatii veniturilor se determina dupa formula:
a) 
b) 
c) 
R: a
155. Conform cerintelor gestiunii financiare, fiecare intreprindere este obligata nu numai sa acopere toate cheltuielile din venituri, ci sa obtina si un :
a) anumit venit brut, cat mai mare posibil, pe seama caruia sa asigure autofinantarea propriei dezvoltari, indeplinirea functiei sociale, cointeresarea salariatilor;
b) anumit venit net, cat mai mic posibil, pe seama caruia sa asigure autofinantarea propriei dezvoltari, indeplinirea functiei sociale, cointeresarea salariatilor;
c) anumit venit net, cat mai mare posibil, pe seama caruia sa asigure autofinantarea propriei dezvoltari, indeplinirea functiei sociale, cointeresarea salariatilor.
R: c
156. In veniturile totale se includ:
A) veniturile din exploatare;
B) veniturile din TVA;
C) veniturile financiare;
D) veniturile exceptionale.
a) A + B + C + D
b) A + B + D
c) A + C + D
R: c
157. Costul total al productiei exercitiului este format din:
a) costul marfurilor vandute + cheltuieli financiare + lucrari si servicii prestate de terti + cheltuieli cu personalul + impozite, taxe, varsaminte asimilate, cu exceptia impozitului pe profit + amortizarea activelor imobilizate + alte cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli materiale + lucrari si servicii prestate de terti + cheltuieli cu personalul + impozite, taxe, varsaminte asimilate, cu exceptia impozitului pe profit + amortizarea activelor imobilizate + alte cheltuieli de exploatare;
c) cheltuieli exceptionale + cheltuieli financiare + cheltuieli cu personalul + impozite, taxe, varsaminte asimilate, cu exceptia impozitului pe profit + amortizarea activelor imobilizate + alte cheltuieli de exploatare.
R: b
158. Cota legala de impozit pe profit este de:
a) 19%
b) 16%
c) 1%
R: b
159. Echilibrul financiar al intreprinderii poate fi definit:
a) ca fiind acea stare de corespondenta nepermanenta intre volumul nevoilor de resurse pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii, pe de o parte si posibilitatile de procurare a acestora pe de alta parte;
b) ca fiind acea stare de corespondenta variata intre volumul nevoilor de resurse pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii, pe de o parte si posibilitatile de procurare a acestora pe de alta parte;
c) ca fiind acea stare de corespondenta permanenta intre volumul nevoilor de resurse pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii, pe de o parte si posibilitatile de procurare a acestora pe de alta parte.
R: c
160. Echilibrul financiar static se prefigureaza cu ajutorul:
a) balantei de verificare;
b) contului de profit si pierdere;
c) bugetului de venituri si cheltuieli.
R: c
161. Forma concreta de manifestare a echilibrului static al intreprinderii este:
a) Lichiditatea;
b) Solvabilitatea;
c) Rentabilitatea.
R: b
162. Solvabilitatea reflecta:
a) capacitatea intreprinderii de a face fata tuturor obligatiilor asumate prin contracte sau care i s-au impus in virtutea legii, pe seama fondurilor existente in circuitul sau economic.
b) capacitatea intreprinderii de a face fata tuturor obligatiilor neasumate prin contracte sau care i s-au impus in virtutea legii, pe seama fondurilor existente in circuitul sau economic.
c) capacitatea intreprinderii de a nu face fata tuturor obligatiilor asumate prin contracte sau care i s-au impus in virtutea legii, pe seama fondurilor existente in circuitul sau economic.
R:a
163. Starea de solvabilitate este data de nivelul:
a) Subunitar;
b) Unitar;
c) Corectat.
R: b
164. Nivelul subunitar al coeficientului capacitatii de plata inregistrat pe durata unei perioade de timp date, reflecta o:
a) Apreciere a capacitatii de plata;
b) Depreciere a capacitatii de plata;
c) Nu reflecta nici o stare.
R: b
165. Pentru a caracteriza pe un interval de timp dat, starea medie a capacitatii de plata si legat de aceasta, calitatea activitatii desfasurate se poate calcula:
a) un indicator de rentabilitate a solutiei activelor circulante;
b) un coeficient mediu al capacitatii de plata;
c) un bilant echilibrat.
R.: b
166. Lichiditatea realizeaza conexiunea:
a) dintre echilibrul static si cel financiar;
b) dintre echilibrul financiar si cel dinamic;
c) dintre echilibrul static si cel dinamic;
R: c
167. Cand lichiditatea intreprinderii scade, nivelul coeficientului lichiditatii tinde:
a) spre 0;
b) spre 1;
c) spre -1;
R: a
168. Bilantul lichiditatii este construit conform opticii:
a) creditorilor;
b) furnizorilor;
c) statului.
R: a
169. Activul bilantului lichiditatii este impartit in:
a) active durabile si active de exploatare;
b) active circulante;
c) active imobilizate.
R: a
170. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, daca sunt justificate se vor transfera in:
a) categoria datoriilor pe termen lung dupa cum riscul sau cheltuiala vor fi atinse in mai putin de un an;
b) categoria datoriilor pe termen scurt sau lung dupa cum riscul sau cheltuiala vor fi atinse in mai putin sau mai mult de un an;
c) categoria datoriilor pe termen mediu dupa cum riscul sau cheltuiala vor fi atinse in mai putin sau mai mult de un an.
R: b
171. Pe baza bilantului contabil - lichiditate, fondul de rulment lichiditate se poate determina:
A) FRL = Capitalului permanent - Active imobilizante;
B) FRL = Active circulante corijate - Datorii pe termen lung;
C) FRL = Capitalului permanente - Datorii pe termen lung;
D) FRL = Capitaluri permanente + Datorii pe termen lung.
a) A
b) A+B
c) A+B+C+D
R: a
172. Bilantul functional raspunde:
a) intereselor unor categorii restranse de destinatari si se situeaza intr-un context de continuitate a exploatarii:
b) intereselor unor categorii mai largi de destinatari si se situeaza intr-un context de necontinuitate a exploatarii:
c) intereselor unor categorii mai largi de destinatari si se situeaza intr-un context de continuitate a exploatarii:
R:c
173. Instrumentul financiar prin care se previzioneaza veniturile si cheltuielile intreprinderii este:
a) contul de profit si pierdere;
b) bilantul functional;
c) bugetul de venituri si cheltuieli;
R: c
174. In viata economica occidentala, principalul instrument de conducere si organizare al intreprinderii este:
a) bilantul contabil;
b) managementul prin bugete;
c) balanta contabila.
R: b
175. Bugetul de venituri si cheltuieli indeplineste functiile :
A) functia de previzionare a activitatilor financiare;
B) functia de control a executiei financiare;
C) functia de asigurare a echilibrului financiar al intreprinderii;
D) functia de organizare a activitatii intreprinderii.
a) A+B+C;
b) A+D;
c) A+B+C+D
R: a
176. Bugetul anual cu defalcare trimestriala cuprinde:
A) bugetul activitatii generale;
B) bugetul activitatii de trezorerie;
C) imprumut garantat de stat;
D) principalii indicatori economici si financiari.
a) A+B+C+D;
b) A+B+C;
c) A+B
R: a
177. Bugetele, in functie de criteriul de intocmire pot fi:
A) bugete de tip financiar;
B) bugete de tip contabil;
C) bugete de tip economic;
D) bugete de tip banesc.
a) A+B+C+D;
b) A+C+D;
c) A+B
R: b
178. Obiectivul bugetului de tip trezorerie este:
a) reducerea cheltuielilor;
b) asigurarea capacitatii de plata a agentului economic;
c) minimizarea resurselor cheltuite.
R: b
179. In raport cu factorul timp, bugetele pot fi:
A) bugete periodice;
B) bugete continue;
C) bugete discontinue;
D) bugete normale;
a) A+B;
b) A+B+C;
c) A+B+C+D.
R: a
180. Bugetele periodice privesc o anumita perioada de gestiune:
a) mai mare de un an, cu defalcare in bugete saptamanale, trimestriale si lunare;
b) mai mica de un an, cu defalcare in bugete saptamanale, trimestriale si lunare;
c) de un an, cu defalcare in bugete saptamanale, trimestriale si lunare.
R: c
181. In functie de sfera de cuprindere, bugetele pot fi:
A) bugete partiale;
B) bugete totale;
C) bugete generale;
D) bugete speciale.
a) A+C;
b) A+B+C+D;
c) B+D
R:a
SC Astra SA are in dotare un utilaj ce antreneaza costuri anuale de exploatare de 5.000 u.m. Firma intentioneaza sa achizitioneze un utilaj nou, identic cu primul, fara a obtine o crestere a capacitatii de productie. Costul noului utilaj este de 10.000 u.m. si are o durata normala de functionare de 10 ani, antrenand costuri anuale de exploatare de 3.000 u.m.
Primul utilaj va fi vandut altei firme pentru sume de 4.000 u.m. (valoarea contabila neta), iar durata acestuia este de 4 ani. Stiind ca randamentul minim pentru orice investitie este de 13%, sa se stabileasca daca intreprinderea opteaza pentru aceasta investitie.
a) investitia se accepta;
b) investitia nu se accepta;
c) investitia se recupereaza.
R: a
SC Atlas SA intentioneaza sa inlocuiasca un utilaj care produce 2.500 bucati anual dintr-un anumit produs, cu un altul cu parametri functionali superiori si cu o capacitate de doua ori mai mare. Costul noului utilaj este de 20.000 u.m. cu o durata normala de functionare de 10 ani si de la care se asteapta un randament minim sperat de 13%. Cheltuielile anuale de exploatare ale noului utilaj sunt de 2.900 u.m., iar pretul unitar al produselor realizate cu vechiul utilaj era de 1,2 u.m./bucata. Sa se determine pretul unitar al produsului obtinut cu noul utilaj.
a) 1,4 u.m./bucata;
b) 1.5 u.m./bucata;
c)1,55 u.m./bucata.
R: b
184. Se cunosc:
- capitalul social 8.700 u.m.;
- rezerve, rezultate, fonduri proprii 2.540 u.m.;
- credite pe termen mediu si lung 2.530 u.m.;
- active imobilizate nete 5.737 u.m.
Atunci valoarea fondului de rulment va fi:
a)17.160 u.m.;
b) 45.975 u.m.;
c) 8.033 u.m.;
d) 41.025 u.m.;
e) 170.500 u.m.
R: c
185. Se cunosc:
- capitalul social 8.700 u.m.;
- rezerve, rezultate, fonduri proprii 2.540 u.m.;
- credite pe termen mediu si lung 2.530 u.m.;
- active imobilizate nete 5.736 u.m.
Atunci valoarea fondului de rulment va fi:
a) 17.160 u.m.;
b)45.975 u.m.;
c) 8.033 u.m.;
d) 41.025 u.m.;
e) 8.034 u.m.
R: e
186. Se cunosc:
- capitalul social 8.700 u.m.;
- rezerve, rezultate, fonduri proprii 2.540 u.m.;
- credite si datorii pe termen scurt 8.280 u.m.;
- active circulante 16.313 u.m.
Atunci valoarea fondului de rulment va fi:
a) 17.160 u.m.;
b) 45.975 u.m.;
c) 8.033 u.m.;
d) 41.025 u.m.;
e) 170.500 u.m.
R: c
187. Se cunosc:
- capitalul social 8.700 u.m.;
- rezerve, rezultate, fonduri proprii 2.540 u.m.;
- credite si datorii pe termen scurt 8.280 u.m.;
- active circulante nete 16.312 u.m.
Atunci valoarea fondului de rulment va fi:
a) 17.160 u.m.;
b) 45.975 u.m.;
c) 8.033 u.m.;
d) 41.025 u.m.;
e) 8.032 u.m.
R: e
188. Se cunosc:
- capitalurile proprii = 210.230 u.m.;
- creditele si datoriile pe termen scurt = 76.885 u.m.;
- creditele pe termen mediu si lung = 28.700 u.m.;
- active imobilizate nete = 68. 420 u.m.;
- active circulante = 140.975 u.m.
Atunci valoarea fondului de rulment net va fi:
a) 17.160 u.m.;
b) 45.975 u.m.;
c) 86.415 u.m.;
d) 41.025 u.m.;
e) 170.510 u.m..
R: e
Sa se determine indicele de rentabilitate pentru un proiect de investitii in suma de 10.000 u.m. si a carui valoare actualizata neta este de 3.973 u.m.
a) 1,3972 u.m.;
b) 1,2973 u.m.;
c) 1,3973 u.m.;
d) 1,3962 u.m.
R: c
190. Sa se determine indicele de rentabilitate pentru un proiect de investitii in suma de 1.000 u.m. si a carui valoare actualizata neta este de 397 u.m.
a) 1,397 u.m.;
b) 1,297 u.m.;
c) 1,387 u.m.;
d) 1,396 u.m.
R: a
Se cunosc:
- capital social = 87.000 u.m.;
- capitalurile proprii = 210.330 u.m.;
- creditele si datoriile pe termen scurt = 76.885 u.m.;
- creditele pe termen mediu si lung = 28.700 u.m.;
- active imobilizate nete = 68. 430 u.m.;
- active circulante = 140.975 u.m.;
Atunci valoarea fondului de rulment net va fi:
a) 17.160 u.m.;
b) 45.975 u.m.;
c) 86.415 u.m.;
d) 41.025 u.m.;
e) 170.600 u.m.;
R: e
Se cunosc:
- capital social = 87.000 u.m.;
- capitalurile proprii = 210.230 u.m.;
- creditele si datoriile pe termen scurt = 76.885 u.m.;
- creditele pe termen mediu si lung = 28.700 u.m.;
- active imobilizate nete = 68. 430 u.m.;
- active circulante = 140.975 u.m.;
Atunci valoarea surselor permanente va fi:
a) 237.930 u.m.;
b) 45.975 u.m.;
c) 238.830 u.m.;
d) 238.930 u.m.;
e) 170.500 u.m.;
R: d
Se cunosc:
- capitalul social 8.700 u.m.;
- rezerve, rezultate, fonduri proprii 2.540 u.m.;
- credite pe termen mediu si lung 2.530 u.m.;
- active imobilizate nete 5.736 u.m.
Atunci valoarea capitalului propriu va fi:
a) 12.240 u.m.;
b) 45.975 u.m.;
c) 11.240 u.m.;
d) 41.025 u.m.;
e) 11.140 u.m.
R: c
SC Astra SA are in dotare un utilaj ce antreneaza costuri anuale de exploatare de 5.000 u.m. Firma intentioneaza sa achizitioneze un utilaj nou, identic cu primul, fara a obtine o crestere a capacitatii de productie. Costul noului utilaj este de 10.000 u.m. si are o durata normala de functionare de 10 ani, antrenand costuri anuale de exploatare de 3.000 u.m.
Primul utilaj va fi vandut altei firme pentru sume de 4.000 u.m. (valoarea contabila neta), iar durata acestuia este de 4 ani. Stiind ca randamentul minim pentru orice investitie este de 13%, sa se determine economia sau depasirea de costuri E(D)
a) E(D)=3000 u.m.
b) E(D)=2000 u.m.
c) E(D)=2010 u.m.
d) E(D)=2001 u.m.
R: b
195. SC Astra SA are in dotare un utilaj ce antreneaza costuri anuale de exploatare de 5.000 u.m. Firma intentioneaza sa achizitioneze un utilaj nou, identic cu primul, fara a obtine o crestere a capacitatii de productie. Costul noului utilaj este de 10.000 u.m. si are o durata normala de functionare de 10 ani, antrenand costuri anuale de exploatare de 3.000 u.m.
Primul utilaj va fi vandut altei firme pentru sume de 4.000 u.m. (valoarea contabila neta), durata acestuia este de 4 ani si randamentul minim pentru orice investitie este de 13%. Sa se determine randamentul investitiei (ri):
a) (ri)= 33,31 u.m.
b) (ri)= 33,23u.m.
c) (ri)=33,33 u.m.
d) (ri)= 33,32 u.m.
R: c
SC Atlas SA intentioneaza sa inlocuiasca un utilaj care produce 2.500 bucati anual dintr-un anumit produs, cu un altul cu parametri functionali superiori si cu o capacitate de doua ori mai mare. Costul noului utilaj este de 20.000 u.m. cu o durata normala de functionare de 10 ani si de la care se asteapta un randament minim sperat de 13%. Cheltuielile anuale de exploatare ale noului utilaj sunt de 2.900 u.m., iar pretul unitar al produselor realizate cu vechiul utilaj era de 1,2 u.m./bucata.Sa se stabileasca daca intreprinderea opteaza pentru aceasta investitie.
a) investitia se accepta;
b investitia se recupereaza.
c) investitia nu se accepta.
R: c
SC Atlas SA intentioneaza sa inlocuiasca un utilaj care produce 2.500 bucati anual dintr-un anumit produs, cu un altul cu parametri functionali superiori si cu o capacitate de doua ori mai mare. Costul noului utilaj este de 20.000 u.m. cu o durata normala de functionare de 10 ani si de la care se asteapta un randament minim sperat de 13%. Cheltuielile anuale de exploatare ale noului utilaj sunt de 2.900 u.m., iar pretul unitar al produselor realizate cu vechiul utilaj era de 1,2 u.m./bucata. Sa se determine pretul unitar al produsului obtinut cu noul utilaj.
a) 1,4 u.m./bucata;
b) 1.5 u.m./bucata;
c) 1,55 u.m./bucata.
R: b
198. O societate comerciala are in exploatare un utilaj, ce necesita costuri de exploatare de 4000 u. m. .Societatea intentioneaza sa achizitioneze un utilaj nou, identic cu primul care costa 12000 u. m., cu o durata de functionare de 12 ani si antreneaza costuri de exploatare de 3500 u.m.Utilajul care se inlocuieste are o valoarea contabila neta de 2400 u. m. cu o durata normala ramasa de functionare de 6 ani si este vandut altei firme la nivelul valoarii contabile nete. . Stiind ca randamentul minim pentru orice investitie este de 12%, sa se determine economia sau depasirea de costuri E(D)
a) E(D)=-101 u.m.
b) E(D)=-110 u.m.
c) E(D)=-100 u.m.
d) E(D)=-200 u.m.
R: c
O societate comerciala are in exploatare un utilaj, ce necesita costuri de exploatare de 4000 u. m. .Societatea intentioneaza sa achizitioneze un utilaj nou, identic cu primul care costa 12000 u. m., cu o durata de functionare de 12 ani si antreneaza costuri de exploatare de 3500 u.m.Utilajul care se inlocuieste are o valoarea contabila neta de 2400 u. m. cu o durata normala ramasa de functionare de 6 ani si este vandut altei firme la nivelul valoarii contabile nete. . Stiind ca randamentul minim pentru orice investitie este de 12%, sa se stabileasca daca intreprinderea opteaza pentru aceasta investitie :
a) investitia nu se accepta;
b investitia se recupereaza.
c) investitia se accepta.
R:a
SC Astra SA are in dotare un utilaj ce antreneaza costuri anuale de exploatare de 5.000 u.m. Firma intentioneaza sa achizitioneze un utilaj nou, identic cu primul, fara a obtine o crestere a capacitatii de productie. Costul noului utilaj este de 10.000 u.m. si are o durata normala de functionare de 10 ani, antrenand costuri anuale de exploatare de 3.000 u.m.
Primul utilaj va fi vandut altei firme pentru sume de 4.000 u.m. (valoarea contabila neta), iar durata acestuia este de 4 ani. Stiind ca randamentul minim pentru orice investitie este de 13%, sa se stabileasca daca exista economie sau depasire a costurilor?
a) exista economie a costurilor;
b exista depasire a costurilor;
c) exista egalitate a costurilor.
R: a
|
