FINANTELE INTREPRINDERII - teste grila
1. Creditele de trezorerie, denumite si credite cu caracter general, sunt:
a. credite pe termen lung ce se acorda in cazul deficitului de trezorerie,
fara
garantii deosebite, in vederea
acoperirii platilor curente
b. credite pe termen scurt ce se acorda in cazul
excedentului de trezorerie, fara
garantii deosebite, in vederea
acoperirii platilor curente
c. credite pe termen scurt ce se acorda in cazul deficitului de trezorerie, fara garantii deosebite, in vederea acoperirii platilor curente
d. credite pe termen lung ce
se acorda in cazul excedentului de trezorerie, fara
garantii deosebite, in vederea acoperirii
platilor curente
e. credite pe termen scurt ce se acorda in cazul deficitului de trezorerie,
cu
garantii deosebite, in vederea
acoperirii platilor curente
2. Veniturile extraordinare sunt:
a. acele venituri din evenimente sau tranzactii legate
direct de activitatile curente ale
intreprinderii
b. acele venituri ale activitatii curente ale intreprinderii
c. acele venituri din activitatile curente si intamplatoare ale intreprinderii
d. acele venituri din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente ale intreprinderii
3. Din punct de vedere financiar, investitia, reprezinta:
a. schimbarea unei sume de bani prezenta si certa in speranta obtinerii unor venituri viitoare superioare, dar probabile, cum ar fi: achizitia de masini pentru cresterea productivitatii muncii sau asimilarea unui brevet pentru fabricatia de produse similare cu cele existente
b. schimbarea unei sume de bani certa in speranta obtinerii unor venituri
probabile, cum ar fi: achizitia de
masini pentru scaderea productivitatii muncii
sau asimilarea unui brevet pentru
fabricatia de produse noi
c. schimbarea unei sume de bani prezenta si certa in vederea efectuarii
unor
cheltuieli viitoare superioare, cum
ar fi: achizitia de masini pentru cresterea
productivitatii muncii sau
asimilarea unui brevet pentru fabricatia de produse
noi
d. schimbarea unei sume viitoare de bani in speranta obtinerii unor
venituri
superioare, dar probabile, cum ar fi:
achizitia de masini pentru cresterea
productivitatii muncii sau asimilarea
unui brevet pentru fabricatia de produse
noi
e. schimbarea unei sume de bani prezenta si certa in speranta obtinerii
unor
venituri viitoare superioare, dar
probabile, cum ar fi: achizitia de masini pentru
cresterea productivitatii muncii sau asimilarea unui brevet pentru fabricatia
de
produse noi
4. Imprumuturile obligatare reprezinta:
a. o forma deosebita a creditului pe termen scurt ce
au un cost de procurare mai
mic decat subscrierile la capitalul
social, neafectand dreptul de proprietate al
actionarilor
b. o forma deosebita a creditului pe termen lung ce au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social, neafectand dreptul de proprietate al actionarilor
c. o forma deosebita a creditului pe termen lung ce
au un cost de procurare mai
mare decat subscrierile la capitalul
social, neafectand dreptul de proprietate al
actionarilor
d. o forma deosebita a creditului pe termen lung ce
au un cost de procurare mai
mic decat subscrierile la capitalul
social, afectand dreptul de proprietate al
actionarilor
e. o forma deosebita a creditului pe termen lung ce
au un cost de procurare mai
mare decat subscrierile la capitalul social, afectand dreptul de
proprietate al
actionarilor
5. Nevoia de fond de rulment negativa arata:
a.. unsurplusderesursepermanentefatadecapitalurilecirculante,
necesitatile temporare fiind mai mici
decat resursele temporare ce pot fi
mobilizate;
b. un surplus de resurse temporare fata de capitalurile circulante, necesitatile temporare fiind mai mici decat resursele temporare ce pot fi mobilizate;
c. un
deficit de resurse temporare fata de capitalurile circulante, necesitatile
temporare fiind mai mici decat
resursele temporare ce pot fi mobilizate;
d. unsurplus deresursepermanente fata de capitalurilepermanente,
necesitatile temporare fiind mai mici
decat resursele temporare ce pot fi
mobilizate;
e. unsurplusderesursepermanentefatadecapitalurilecirculante,
necesitatile permanente fiind mai
mici decat resursele temporare ce pot fi
mobilizate.
6. Costul aplicabil al creditelor solicitate este determinat de urmatorii factori esentiali:
a. criteriul de alegere a creditelor, rata dobanzii si comisioanele aferente;
b. rata dobanzii, criteriul de acordare a creditelor si comisioanele aferente;
c. rata dobanzii si comisioanele aferente;
d. criteriul de alegere a creditelor si comisioanele aferente;
e. rata dobanzii si criteriul de acordare a creditelor.
7. Dupa obiectul lor, creditele de trezorerie, se impart in:
a. credite pentru facilitati de casa, credite sezoniere, credite de legatura, credite pe termen foarte scurt si credite pentru mobilizarea efectelor financiare;
b. credite
pentru facilitati de casa, credite de
legatura si credite pentru
imobilizarea efectelor financiare;
c. credite
sezoniere, credite de legatura, credite pe termen lung si credite
pentru imobilizarea efectelor
financiare;
d. credite de legatura, credite pe termen lung si
credite pentru mobilizarea
efectelor financiare
8. Scontul comercial este:
a. o operatiune bancara care consta in cumpararea de catre o banca
comerciala a unor inscrisuri de la beneficiarii lor, inainte ca acestea sa
ajunga la scadenta
b. o
operatiune benevola care consta in cumpararea de catre o persoana
fizica a unor efecte de comert de la
beneficiarii lor, inainte ca acestea sa
ajunga la scadenta
c. o
operatiune bancara care consta in cumpararea de catre orice persoana
juridica a unor efecte de comert de
la beneficiarii lor, inainte ca acestea sa
ajunga la scadenta
d. o operatiune bancara care consta in cumpararea de catre o banca comerciala a unor efecte de comert de la beneficiarii lor, inainte ca acestea sa ajunga la scadenta
e. o
operatiune bancara care consta in vinderea de catre o banca comerciala
a unor efecte de comert de la beneficiarii lor, inainte ca acestea sa ajunga
la scadenta
9. Biletul la ordin:
a. este o operatiune bancara prin care o persoana, subscriptorul
(emitentul)
se obliga sa plateasca unei alte
persoane denumita beneficiar sau la
ordinul acesteia, o suma de bani, la
o data scadenta
b. este un inscris prin care o persoana, beneficiarul
se obliga sa plateasca
unei alte persoane denumita subscriptorul(emitentul) sau la ordinul
acesteia, o suma de bani, la o data
scadenta
c. este un inscris prin care o persoana, subscriptorul (emitentul) se obliga sa plateasca unei alte persoane denumita beneficiar sau la ordinul acesteia, o suma de bani, la o data scadenta
d. este un inscris prin care o persoana, subscriptorul se ofera sa
plateasca
unei alte persoane denumita
beneficiar sau la ordinul acesteia, o suma de
bani, la o data scadenta
e. este un inscris prin care o persoana, subscriptorul (emitentul) se
obliga sa
incaseze de la o alta persoana
denumita beneficiar sau la ordinul acesteia,
o suma de bani, la o data scadenta
10. Fondul de rulment reprezinta:
a. partea din capitaluri cu un grad de exigibilitate
ridicat ce serveste finantarii
elementelor de activ cu un grad de
lichiditate suficient de scazut
b. partea din capitaluri cu un grad de exigibilitate
slab ce serveste finantarii
elementelor de pasiv cu un grad de
lichiditate suficient de scazut
c. partea din capitaluri cu un grad de exigibilitate
ridicat ce serveste finantarii
elementelor de pasiv cu un grad de
lichiditate suficient de scazut
d. partea din capitaluri cu un grad de exigibilitate
slab ce serveste finantarii
elementelor de activ cu un grad de
lichiditate suficient de scazut
e. partea din capitaluri cu un grad de exigibilitate slab ce serveste finantarii elementelor patrimoniale cu un grad de lichiditate suficient de ridicat
3 3 |
11. Nevoia de fond de rulment din exploatare, depinzand de marimea cifrei de afaceri:
a. are un caracter sezonier
b. are un caracter permanent al activitatii intreprinderii
c. este invariabil
d. nu are legatura cu activitatea intreprinderii
e. nu depinde de marimea cifrei de afaceri
12. In categoria veniturilor financiare se cuprind:
a. venituri din valorificarea marfurilor
b. venituri din imobilizari financiare, din
investitii financiare cedate si venituri
din productia imobilizata
c. venituri din imobilizari, investitii financiare
cedate, din sconturi obtinute si
venituri din productia de
imobilizari necorporale
d. venituri din sconturi obtinute, alte venituri financiare
13. Analiza fluxurilor de resurse financiare si a fluxurilor de utilizare a resurselor financiare conduce la:
a. crearea unui flux de resurse si a trezoreriei nete negative
b. crearea unui flux de utilizare si a trezoreriei nete pozitive
c. crearea unui flux de resurse si a situatiei nete nefavorabila
d. crearea unui flux de resurse si crearea unui flux de alocare
14. Tabloul de utilizari si resurse situeaza in centrul atentiei:
a. legatura dintre fondul de rulment si nevoia de fond
de rulment in afara
exploatarii
b. legatura dintre fondul de rulment aferent
activitatii de investitii si nevoia de
fond de rulment
c. legatura dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment
d. legatura dintre nevoia de fond de rulment si trezoreria neta
e. legatura
dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria
neta
15. Formele de exprimare a riscului economic sunt:
a. variabilitatea profitului fata de media
rentabilitatii din ultimele exercitii;
mentinerea profitului la nivelul aceluiasi volum de activitate;
variabilitatea
ratei rentabilitatii intreprinderii
b. variabilitatea profitului fata de media
rentabilitatii din ultimele exercitii;
variabilitatea profitului in functie
de volumul de activitate; mentinerea ratei
rentabilitatii intreprinderii
c. variabilitatea profitului fata de media rentabilitatii din ultimele exercitii; variabilitatea profitului in functie de volumul de activitate; variabilitatea ratei rentabilitatii intreprinderii
16. In optimizarea marimii stocurilor se poate alege o anumita politica de gestiune:
a. de prudenta fata de risc, o politica agresiva si o politica de
asigurare a unui
stoc mediu de siguranta
b. de prudenta fata de risc, o politica de asigurare a unui stoc mediu de
4 4 |
siguranta; o politica echilibrata
c.de imprudenta fata de risc, o politica regresiva si o politica de asigurare a unui stoc mediu de siguranta
17. Costul aplicabil al creditelor solicitate este determinat de:
a. doi factori esentiali: suma creditului si comisioanele aferente
b. doi factori esentiali: rata dobanzii si comisioane aferente
c. trei factori esentiali: suma creditului, rata dobanzii si comisioane aferente
d. doi factori esentiali: suma creditului si rata dobanzii
18. Elementele financiare ale unei investitii in mediul cert sunt:
a. cheltuielile finale de investitii, durata de viata a investitiilor, fluxurile nete de trezorerie, valoarea reziduala si rata de actualizare
b. cheltuielile initiale de investitii, durata de viata a investitiilor, fluxurile initiale de trezorerie, valoarea reziduala si rata de actualizare;
c. cheltuielile initiale de investitii, durata de viata a investitiilor, fluxurile nete de trezorerie, valoarea reziduala si rata de actualizare
d. cheltuielile initiale de investitii, durata de viata a investitiilor, fluxurile nete de trezorerie, valoarea initiala si rata de actualizare
e. cheltuielile initiale de investitii, durata de viata a investitiilor, fluxurile nete de trezorerie, valoarea reziduala si rata de dobanda
19. Analiza riscului financiar se poate face prin:
a. analiza riscului pe baza metodei pragului de rentabilitate si pe baza indicatorului fond de rulment
b. analiza riscului pe baza metodei pragului de rentabilitate si pe baza efectului de levier combinat
c. analiza riscului pe baza metodei pragului de rentabilitate si pe baza efectului de levier de exploatare
d. analiza riscului pe baza metodei pragului de rentabilitate si pe baza efectului de levier financiar
20. In practica de fundamentare a necesarului de finantare a cheltuielilor de exploatare se intalnesc urmatoarele metode:
a. metode sintetice de determinare a necesarului de finantare
b. metode analitice si metode financiare de determinare a necesarului de finantare
c. metode economico-financiare de determinare a necesarului de finantare
d. metode tehnico-economice de determinare a necesarului de finantare
e. metode analitice de determinare a necesarului de finantare
a. a+b
b. a+c
c. nici una din cele enumerate
d. a+b+c+d
e. a+e
5 5 |
21. Veniturile obtinute de o societate din activitatea economica si financiara sunt de 405 lei. Cheltuielile de exploatare sunt de 270 u.m, din care 90 u.m. reprezinta cheltuielile de amortizare, iar cheltuielile financiare sunt de 30 u.m, cota de impozit pe profit este de 16%, Societatea doreste sa apeleze la un imprumut pe termen lung de 570 u.m. Precizati care este capacitatea de autofinantare a societatii si daca aceasta poate obtine creditul pe termen lung solicitat.
a. 172,20 si poate obtine creditul pe termen lung solicitat
b. 178,20 si nu poate obtine creditul pe termen lung solicitat
c. 262,20 si poate obtine creditul pe termen lung solicitat
d. 178,20 si poate obtine creditul pe termen lung solicitat
e. 570 si nu poate obtine creditul pe termen lung solicitat
22. Rata dobanzii este formata din:
a. rata de referinta, diminuarea ratei de referinta pentru compensarea riscului implicatintipuldecreditesimajorarearateidereferintapentru compensarea riscului de intreprindere, in functie de marimea patrimoniului si bonitatea sa
b. rata de referinta, majorarea ratei de referinta pentru compensarea riscului implicatintipuldecreditesimajorarearateidereferintapentru compensarea riscului de intreprindere, in functie de marimea patrimoniului si bonitatea sa
c. rata de referinta, majorarea ratei de referinta pentru compensarea riscului implicatintipuldecreditesidiminuarearateidereferintapentru compensarea riscului de intreprindere, in functie de marimea patrimoniului si bonitatea sa
d. majorarearateidereferinta,diminuarearateidereferintapentru compensarea riscului implicat in tipul de credite si majorarea ratei de referinta pentru compensarea riscului de intreprindere, in functie de marimea patrimoniului si bonitatea sa
23. Cambia sau trata este:
a. o intelegere prin care un creantier, tragatorul, dispune unuia dintre debitorii sai, trasul, sa plateasca, la o anumita scadenta, o suma determinata unei persoane desemnate, beneficiarul, care poate fi insusi tragatorul
b. un inscris prin care un beneficiar da ordin unuia dintre debitorii sai, trasul, sa plateasca, la o anumita scadenta, o suma unei persoane desemnate, beneficiarul, care poate fi insusi tragatorul
c. un inscris prin care un creantier, tragatorul, da ordin unuia dintre creditorii sai, trasul, sa plateasca, la o anumita scadenta, o suma determinata unei persoane desemnate, beneficiarul, care poate fi insusi tragatorul
d. un inscris prin care un creantier, tragatorul, da ordin unuia dintre debitorii sai, trasul, sa plateasca, la o anumita scadenta, o suma insemnata unei oarecare persoane
6 |
e. un inscris prin care un creantier, tragatorul, da ordin unuia dintre debitorii sai, trasul, sa plateasca, la o anumita scadenta, o suma determinata unei persoane desemnate, beneficiarul, care poate fi insusi tragatorul
24. Din punct de vedere contabil, investitia:
a. reprezinta
alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ
circulant care va determina fluxul de
venituri si cheltuieli
b. reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile
pentru procurarea unui activ
fix care va determina fluxul de
cheltuieli
c. reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile
pentru procurarea unui activ
fix care va determina fluxul de
venituri si cheltuieli
d. reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile
pentru procurarea unui activ
fix care va determina fluxul de
venituri
e. reprezinta alocarea unei sume de bani disponibila
pentru dezactivarea unui
mijloc fix care nu mai determina
fluxuri de venituri si cheltuieli
25. Capacitatea de autofinantare reflecta;
a. potentialul economic de crestere a intreprinderii
b. potentialul financiar de crestere tehnica a intreprinderii
c. potentialul financiar de diminuare economica a intreprinderii
d. potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii
e. potentialul tehnico-economic de crestere sociala a intreprinderii
26. Potrivit
metodei indirecte de determinare a fluxurilor de trezorerie ale activitatii de
exploatare rezultatul net este
corectat cu:
a. influenta operatiunilor care nu au un caracter monetar
b. influenta operatiunilor care au un caracter monetar
c. influenta tuturor operatiunilor care au loc la nivelul intreprinderii
d. influenta operatiunilor care nu au un caracter economic
27. Analiza riscului de faliment se realizeaza:
a. in maniera dinamica
b. in maniera statica
c. in maniera economica
d. in maniera financiara
e. in maniera statica si dinamica
28. Trezoreria neta pozitiva reprezinta:
a. saracirea trezoreriei nete pe termen scurt
b. un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite
c. un echilibru financiar la nivelul intreprinderii
29. Autofinantarea este:
a. expresia bogatiei ramurii din care face parte intreprinderea analizata
b. expresia bogatiei creata de intreprindere
c. expresia saraciei din intreprindere
d. expresia preocuparii managerului de intreprindere si a debitorilor
e. expresia preocuparii managerului de intreprindere si a creditorilor
30. Analiza
riscului de faliment in maniera statica se bazeaza pe:
a.studiul bilantului
b. studiul bilantului si notiunea de nevoie de fond de rulment
c. studiul bilantului si notiunea de trezorerie
d. studiul bilantului si al contului de profit si pierdere
e. studiul bilantului si notiunea de fond de rulment
31. Pentru
decontarea trimestriala a costului creditelor de trezorerie se intocmesc
doua documente:
a. scara dobanzilor si scara ratelor lunare
b. decontul de dobanzi si comisioane si scara ratelor lunare
c. scara dobanzilor si decontul de dobanzi si comisioane
d. scara dobanzilor, scara ratelor lunare si decontul de dobanzi si comisioane
e. scara dobanzilor, decontul de dobanzi si comisioane si scara ratelor lunare
32. Trezoreria neta negativa reprezinta:
a. un excedent monetar ce permite achitarea
datoriilor pe termen scurt si
efectuarea de plasamente pe piata
monetara si/sau financiara
b. limitarea autonomiei financiare a intreprinderii
c. independenta intreprinderii de resursele externe
d. activul net neangajat in datorii
33.Tabloul de finantare evidentiaza:
a. fluxurile de resurse financiare si fluxurile de
trezorerie ale activitatii de
finantare;
b. fluxurile de utilizare a resurselor financiare si
fluxurile de trezorerie ale
activitatii de investitii;
c. fluxurile de resurse financiare si fluxurile de utilizare a resurselor financiare;
d. fluxurile de trezorerie ale activitatii de
finantare si fluxurile de trezorerie ale
activitatii de investitii;
e. fluxurile de trezorerie ale activitatii de
exploatare, fluxurile de trezorerie ale
activitatii de finantare si fluxurile de trezorerie ale activitatii de investitii.
34. Tabloul fluxurilor dupa teoria financiara separa fluxurile financiare in:
a. fluxuri nete si fluxuri financiare
b. fluxuri reale si fluxuri economice
c. fluxuri monetare si nemonetare
d. fluxuri reale si fluxuri financiare
e. fluxuri reale si fluxuri nemonetare
35. Principalele caracteristici ale imprumuturilor obligatare sunt:
a. marimea imprumutului obligatar; marimea dobanzii;
durata si modalitatile
de incasare; valoarea de emisiune
b. marimea imprumutului obligatar; marimea dobanzii;
modalitatile de
incasare; valoarea de piata
c. marimea imprumutului obligatar; marimea dobanzii;
durata si modalitatile
de rambursare; valoarea de emisiune
d. marimea imprumutului obligatar; marimea dobanzii;
durata si modalitatile
de rambursare; valoarea nominala a
actiunilor
e.marimea leasing-ului; marimea dobanzii; durata si modalitatile de rambursare; valoarea de emisiune
36. Care din
urmatoarele afirmatii in legatura cu indicatorul nevoia de fond de rulment
sunt adevarate:
a. nevoia de fond de rulment exprima gradul de
insolvabilitate pe termen scurt
al intreprinderii;
b. nevoia de fond de rulment este un indicator mai
instabil decat indicatorul
fond de rulment, fiind dependent de
volumul de activitate al intreprinderii
37. Cash-flow-ul pozitiv reprezinta:
a. o saracire a activului real
b. o activitate de exploatare a intreprinderii
c. o imbogatire a activului real
d. o imbogatire a activului fix al intreprinderii
e. o saracire a activului fix al intreprinderii
38. Operatiunile generatoare de incasari si plati la nivelul intreprinderii sunt:
a. operatiunile de exploatare, financiare si extraordinare
b. operatiunile de exploatare, financiare si de capital
c. operatiunile financiare si extraordinare si de capital
d. operatiunile de gestiune si de capital
39. Masura rentabilitatii unei intreprinderi este data de:
a. un sistem de rate de eficienta, determinate ca raport intre efectele
financiare obtinute si eforturile
depuse pentru obtinerea lor
b. un sistem de rate de risc, determinate ca raport
intre efectele economice
obtinute si eforturile depuse pentru
obtinerea lor
c. un sistem de rate de eficienta, determinate ca raport intre efectele
economice si eforturile depuse pentru
obtinerea lor
d. un sistem de rate de insolvabilitate, determinate
ca raport intre efectele
economice si financiare obtinute si
eforturile depuse pentru obtinerea lor
e. un sistem de rate de eficienta, determinate ca raport intre efectele
economice si financiare obtinute si
eforturile depuse pentru obtinerea lor
40. Tipurile de bugete din sistemul planificarii financiare:
a. bugete de orientare generala, bugete anuale si bugetul vanzarilor
b. bugete de orientare generala, bugete anuale si bugete de trezorerie
c. bugete anuale si bugete de trezorerie, bilantul previzional
d. bugete de orientare generala, bugete anuale si
bugete de trezorerie si
bilantul previzional
e. bugete de orientare generala, bugete anuale si bugete de trezorerie,
bilantul previzional si contul de
rezultate
41. Elementele de fundamentare ale metodei analitice bazata pe cifra de afaceri, de determinare a necesarului de finantare, sunt:
a. cifra de
afaceri previzionata prin bugetul vanzarilor si costul complet
antecalculat
b. cifra de
afaceri previzionata prin bugetul vanzarilor si costul de uzina unitar
antecalculat
c. cifra de afaceri previzionata prin bugetul
vanzarilor si durata medie de
incasare a clientilor
d. cifra de afaceri previzionata prin bugetul
vanzarilor si durata de rotatie a
categoriilor de stocuri
e. cifra de afaceri previzionata prin bugetul
vanzarilor si durata medie de plata
a datoriilor
42. In categoria comisioanelor de risc, aferente costului creditelor de trezorerie, intra:
a. comisionul de credit, comisionul de imobilizare, comisionul pentru cel
mai
mic sold debitor din fiecare luna a
trimestrului de referinta, comisionul
pentru cea mai mare depasire din
fiecare luna a plafonului de credite
aprobat;
b. comisionul de credit, comisionul de imobilizare,
comisionul pentru cel mai
mare sold debitor din fiecare luna a
trimestrului de referinta, comisionul
pentru cea mai mica depasire din
fiecare luna a plafonului de credite
aprobat;
c. comisionul de credit, comisionul de imobilizare,
comisionul pentru cel mai
mare sold debitor din fiecare luna a
trimestrului de referinta, comisionul
pentru cea mai mare depasire din
fiecare luna a plafonului de credite
aprobat;
43. Care din
urmatoarele afirmatii in legatura cu indicatorul nevoia de fond de rulment
sunt false:
a. nevoia de fond de rulment reflecta echilibrul
curent al intreprinderii, nefiind
un indicator fluctuant si stabil
b. nevoia de fond de rulment evidentiaza nevoile
temporare ce se reinnoiesc
permanent in cadrul ciclurilor de
exploatare succesive ale intreprinderii
44. Caracteristicile principale ale tabloului de utilizari si resurse sunt:
a. instrument de gestiune si document de dezinformare
a utilizatorilor de
informatii
b. instrument de gestiune si previziune, instrument de
apreciere a gestiunii
financiare a intreprinderii si de
calcul al indicatorului marja comerciala
c. instrument de gestiune si previziune,mijloc de apreciere a gestiunii
financiare aintreprinderii;document deinformare autilizatorilor de
informatii; mijloc de evaluare si de
interpretare a politicii de distribuire a
dividendelor
45. Rata excedentului brut de exploatare ofera:
a. o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului circulant
b. o apreciere globala asupra rentabilitatii nete a capitalului investit
c. o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului investit
d. o apreciere restransa asupra rentabilitatii brute a capitalului investit
e. o apreciere asupra rentabilitatii capitalului investit
46. Previziunea vanzarilor se poate face:
a. pe baza tehnicilor cantitative de extrapolare a
tendintelor observate in
evolutia anterioara a vanzarilor
si pe baza previziunii cheltuielilor de
desfacere
b. pe baza tehnicilor cantitative de extrapolare a
tendintelor observate in
evolutiaanterioaraa vanzarilor sipebazapreviziuniicantitative a
productiei de executat
c. pe baza tehnicilor cantitative de extrapolare a
tendintelor observate in
evolutia anterioara a vanzarilor si
pe baza tehnicilor calitative de analiza a
variabilelor care determina marimea
vanzarilor si valoarea lor in anul de
plan
d. pe baza tehnicilor calitative de extrapolare a
tendintelor observate in
evolutia anterioara a vanzarilor si
pe baza tehnicilor calitative de analiza a
variabilelor care determina marimea
vanzarilor si valoarea lor in anul de
plan
47. Necesarul de
finantat trimestrial, conform metodei analitice bazate pe cifra de
afaceri, se determina pe categorii de
stocuri in functie de:
a. ratele cinetice specifice fiecarei categorii de stocuri determinate
anterior pe
baza previziunii financiare pentru anul viitor
b. ratele cinetice specifice fiecarei categorii de
stocuri si determinate anterior
pe baza executiei financiare din anul
precedent
c. cifra de afaceri previzionata pentru anul viitor
si soldul mediu al activelor
circulante din anul precedent
d. ratele cinetice specifice fiecarei categorii de stocuri si determinate
anterior
pe baza executiei financiare din
ultimii trei ani
48. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un:
a. deficit denecesar temporar
fata deresursele temporare cepot fi
imobilizate
b. surplus de necesar permanent fata de resursele
temporare ce pot fi
imobilizate
c. surplus de necesar temporar fata de resursele
permanente ce pot fi
imobilizate
d. surplus de necesar temporar fata de resursele temporare ce pot
fi
imobilizate
e. surplus de necesar permanent fata de resursele
permanente ce pot fi
imobilizate
49. Cash-flow-ul negativ semnifica:
a. o crestere a capacitatii de autofinantare a investitiilor
b. o diminuare a insolvabilitatii intreprinderii
c. o diminuare a excedentului brut de exploatare
d. o diminuare a valorii adaugate a intreprinderii
e. o diminuare a capacitatii de autofinantare a
investitiilor, o saracire a
activului real
50. Diagnosticul financiar detecteaza eventualele:
a. stari de echilibru financiar, in scopul stabilirii
masurilor de lichidare a
societatii
b. stari de dezechilibru financiar, in scopul
stabilirii masurilor de identificare a
cauzelor care le-au generat
c. stari de echilibru financiar, in scopul stabilirii masurilor de redresare
d. stari de crestere a capacitatii de autofinantare a investitiilor
51. Rata de rentabilitate economica este dependenta de:
a. natura si structura activelor imobilizate
b. natura si structura investitiilor
c. natura si structura activelor circulante
d. structura capitalurilor intreprinderii
52. Bugetul de
trezorerie, functie de modalitatile de luare in calcul a incasarilor si
platilor poate fi:
a. buget net de incasari
b. buget net de plati
c. buget brut si net de trezorerie
d. buget brut si net de vanzari
e. buget brut si net de vanzari si productie
53. Situatia neta a intreprinderii reprezinta:
a. activul net angajat in datorii
b. excedentul de capitaluri permanente fata de activele imobilizate
c. activul net al entitatii neangajat in datorii
d. excedentul de capitaluri circulante fata de activele imobilizate
e. excedentul de capitaluri permanente fata de activele circulante
54. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii:
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati |
4000 600 750 150 |
Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare |
3300 1000 1200 |
TOTAL NEVOI |
5500 |
TOTAL RESURSE |
5500 |
Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220, subventii de exploatare = 500; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400;
Sa se determine ponderea capacitatii de autofinantare in excedentul brut de exploatare.
a. 81,27
b. 79,08
c. 78,09
d. 81,72
e.81,27
55. Dispuneri
de urmatoarele date: cifra de afaceri = 9.000; cheltuielile variabile
reprezinta 55% din cifra de afaceri,
cheltuielile fixe sunt 4.590. Sa se calculeze cifra
de afaceri pentru care profitul este
zero.
a. 8200
b. 10200
c. 10020
d. 10002
e. 8002
56. Sa se calculeze variabilitatea cifrei de
afaceri, la o societate comerciala care a
inregistrat urmatoarele date, pe
parcursul a doua exercitii financiare consecutive:
Indicatori |
N-1 |
N |
Cifra de afaceri |
5000 |
7000 |
Cheltuieli variabile |
80% din C.A. |
70% din C.A. |
Cheltuieli fixe |
200 |
200 |
Cheltuieli financiare |
100 |
150 |
a. |
20 |
b. |
200 |
c. |
0,20 |
d. |
0,40 |
e. |
40 |
57. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date:
ACTIV |
N-1 |
N |
PASIV |
N-1 |
N |
|
Imobilizari |
760 |
680 |
Capitaluri proprii |
430 |
520 |
|
Active circulante |
200 |
700 |
Datorii financiare |
500 |
750 |
|
|
|
|
Datorii de exploatare |
30 |
110 |
|
TOTAL |
960 |
1.380 |
TOTAL |
960 |
1.380 |
|
Din contul de profit si pierdere aferent aceleiasi perioade s-au retinut urmatoarele date: vanzari de marfuri = 1.680; productia vanduta = 1.200; consumuri de la terti = 920; cheltuieli cu personalul = 400; cheltuielile cu amortizarea = 200; cheltuielile cu dobanzile = 100, cheltuieli extraordinare = 600; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul disponibil dupa originea sa, dar si in functie de destinatie.
a. 344,10
b. 341,40
c. 314,40
d. 304,40
e. 414,40
58. Se dau urmatoarele informatii (in lei):
costul productiei marfa vanduta de o societate in anul precedent a fost de 44 079
soldul
mediu al activelor circulante in aceeasi perioada a fost de 8 582
Pentru anul viitor se estimeaza:
costuri
ale productiei marfa aferente trim. I = 23 805; trim. al - II -lea = 25 351;
trim,
al -III-lea = trim. al IV-lea = 23 700.
o accelerare a duratei de rotatie cu 12 zile.
Sa se calculeze necesarul de finantare a cheltuielilor de exploatare aferente trimestrului I, utilizand metoda sintetica bazata pe costuri.
a. 15378,21
b. 15387,21
c. 15873,21
d. 15738,21
e. 15783,21
59. Folosind metoda analitica bazata pe costuri sa se calculeze necesarul de finantat mediu anual de materii prime, cunoscandu-se urmatoarele date:
Indicatori |
Produs 1 |
Produs 2 |
Cantitati anuale de aprovizionat |
60 |
80 |
Norma de consum pentru materia prima |
0,5 |
0,6 |
Pretul unitar de aprovizionat |
300 lei/buc |
300 lei./buc |
Intervalul mediu intre aprovizionari |
40 zile |
40 zile |
Intervalul mediu pentru stocul de siguranta |
22 zile |
22 zile |
Intervalul mediu pentru conditionare |
6 zile |
6 zile |
Intervalul mediu pentru transportul intern |
2 zile |
2 zile |
Repartizarea pe trimestre a necesarului valoric de materie prima se face astfel: trim I = trim II = 30%; trim. III = trim IV = 20%.
a. 3520
b. 3502
c. 3250
d. 3205
e. 3502
60. Bilantul si contul de profit si pierdere ale unui exercitiu prezinta urmatoarele date
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
3.400 |
Capitaluri proprii |
1.600 |
Active circulante |
1.000 |
Datorii financiare |
2.000 |
|
|
Datorii catre furnizori |
800 |
TOTAL |
4.400 |
TOTAL |
4.400 |
Cifra de afaceri = 8.600; consumuri provenind de la terti = 4.400; impozite si taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 820; alte cheltuieli de exploatare = 200; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare = 250. Sa se determine rata de prelevare a cheltuielilor financiare.
a. 6,54
b. 6,55
c. 6,45
d. 6,05
e. 6,04
61. Un agent economic fabrica si comercializeaza trei produse: A,B,C, pentru care previzioneaza productia anuala in cost complet si necesarul de finantat mediu anual pe produs astfel:
Produsul |
Productia anuala in cost complet - lei - |
Necesarul de finantat mediu anual pe produs |
A |
20.000 |
460 |
B |
22.700 |
330 |
C |
20.660 |
266 |
Productia la cost complet previzionata pentru trimestrul I al anului viitor este de 12.600 lei. Sa se determine necesarul de finantat trimestrial al produselor finite utilizand metoda analitica bazata pe costurile exploatarii.
a. 480
b. 408
c. 804
d. 840
e. 84
62. Un agent economic fabrica si comercializeaza trei produse: A,B,C, pentru care previzioneaza productia anuala in cost complet si necesarul de finantat mediu anual pe produs astfel:
Produsul |
Productia anuala in cost complet - lei - |
Necesarul de finantat mediu anual pe produs |
A |
20.000 |
460 |
B |
22.700 |
330 |
C |
20.660 |
266 |
Productia la cost complet previzionata pentru trimestrul I al anului viitor este de 10.500 lei. Sa se determine durata medie de stationare a produselor finite in magazie. a. 0,01
a. 0,02
b. 1,66
c. 6
d. 1,67
63. Dispuneti de urmatoarele date ale unei societati care produce trei produse:
Nr.crt |
Indicatori |
P1 |
P2 |
P3 |
1. |
Cantitatea |
19.800 |
13.500 |
10.000 |
2. |
Cost unitar de productie |
30 |
25 |
35 |
3. |
Cost unitar complet |
25 |
30 |
52,2 |
4. |
Durata de stationare in magazie (in zile) |
2 |
2 |
4 |
Sa se calculeze necesarul de finantat pentru trimestrul II, al produselor finite, cunoscandu-se repartizarea pe trimestre dupa urmatoarele proportii: trim I = trim.IV.= 23%; trim. II = 30%; trim. III = 24%.
a. 12490,20
b. 12409,20
c. 12904,20
d. 12094,20
e. 12940,20
64. Dispuneti de urmatoarele date ale unei societati care produce trei produse:
Nr.crt |
Indicatori |
P1 |
P2 |
P3 |
1. |
Cantitatea |
19.800 |
13.500 |
10.000 |
2. |
Cost unitar de productie |
30 |
25 |
35 |
3. |
Cost unitar complet |
25 |
30 |
52,2 |
15
4. |
Durata de stationare in magazie (in zile) |
2 |
2 |
4 |
Sa se calculeze necesarul de finantat mediu anual al produselor finite, cunoscandu-se repartizarea pe trimestre dupa urmatoarele proportii: trim I = trim.IV.= 23%; trim. II = 30%; trim. III = 24%.
a. 10080
b. 10800
c. 18000
d. 10080
e. 10008
65. Dispuneti de urmatoarele date ale unei societati care produce trei produse:
Nr.crt. |
Indicatori |
P1 |
P2 |
P3 |
1. |
Cantitatea |
19.800 |
13.500 |
10.000 |
2. |
Cost unitar de productie |
30 |
25 |
35 |
3. |
Cost unitar complet |
25 |
30 |
52,2 |
4. |
Durata de stationare in magazie (in zile) |
2 |
2 |
4 |
Sa se calculeze necesarul de finantat pentru trimestrul I, al produselor finite, cunoscandu-se repartizarea pe trimestre dupa urmatoarele proportii: trim I = trim IV= 23%; trim II = 30%; trim III = 24%.
a. 9920,82
b. 9290,82
c. 9209,82
d. 9902,82
e. 9092,82
66. Dispuneti de urmatoarele date ale unei societati care produce trei produse:
Nr.crt. |
Indicatori |
P1 |
P2 |
P3 |
1. |
Cantitatea |
19.800 |
13.500 |
10.000 |
2. |
Cost unitar de productie |
30 |
25 |
35 |
3. |
Cost unitar complet |
25 |
30 |
52,2 |
4. |
Durata de stationare in magazie (in zile) |
2 |
2 |
4 |
Sa se calculeze necesarul de finantat pentru trimestrul III, al produselor finite, cunoscandu-se repartizarea pe trimestre dupa urmatoarele proportii: trim I = trim.IV.= 23%; trim. II = 30%; trim. III = 24%.
a. 10532,16
b. 10352,16
c. 10235,16
d. 10253,16
e. 10325,16
67. Sa se determine necesarul de finantat pe trimestrul IV pentru elementul de activ, creante, utilizand metoda sintetica bazata pe costurile exploatarii si datele puse la dispozitie de o societate (in lei):
productia fabricata in anul precedent exprimata in cost complet a fost de 20 330;
productia la cost complet previzionata pentru anul de plan este de 24 000,
soldul materialelor din bilantul contabil este de 3 550;
soldul productiei in curs de executie din bilantul contabil este de 550;
soldul produselor finite din bilantul contabil este de 260;
soldul creantelor din bilantul contabil este de 440;
coeficientul
de accelerare a rotatiei activelor circulante prin costul total al productiei
este de 0,2;
pentru
repartizarea pe trimestre se vor utiliza urmatoarele proportii: trim. I = trim.
I I =
trimIII. = 22%; trim.IV. = 28%.
a. 465,54
b. 456,59
c. 465,59
d. 456,54
e. 455,64
68. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii (in lei):
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati |
4000 600 750 150 |
Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare |
3300 1000 1200 |
TOTAL NEVOI |
5500 |
TOTAL RESURSE |
5500 |
Cifra de afaceri = 9 300; cheltuieli de exploatare = 2 300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220, subventii de exploatare = 500; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400. Sa se determine rata de lichiditate redusa.
a. 0,12
b. 0,57
c. 0,75
d. 75
69. Bilantul functional si contul de profit si pierdere al unei societati prezinta urmatoarele informatii (in lei):
NEVOI |
N |
RESURSE |
N |
Imobilizari Active circulante |
1 530 1 335 |
Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare |
2 190 575 100 |
Cifra de afaceri = 5 650; cheltuieli pentru exploatare platibile = 3 545; subventii de exploatare = 1 055; cheltuielile cu amortizarea = 1 450; cheltuielile cu dobanzile = 55, iar cota de impozit pe profit este de 16%. Se cere efectul de levier financiar al indatorarii.
a. 10,72
b. 10,73
c. 10,27
d. 10,37
70. Bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati prezinta urmatoarele informatii (in lei):
NEVOI |
N-1 |
N |
RESURSE |
N-1 |
N |
Imobilizari |
350 |
400 |
Capital propriu |
405 |
425 |
Stocuri materii prime |
250 |
300 |
Datorii financiare termen lung |
250 |
275 |
Stocuri produse finite |
400 |
325 |
Datorii de exploatare |
225 |
250 |
Creante de exploatare |
250 |
375 |
Credite bancare curente |
475 |
650 |
Disponibilitati |
150 |
200 |
|
|
|
TOTAL NEVOI |
1 400 |
1 600 |
TOTAL RESURSE |
1 400 |
1 600 |
Cifra de afaceri = 9 200; cheltuieli monetare de exploatare = 7 430; cheltuielile cu amortizarea = 170; cheltuielile cu dobanzile = 500; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul de gestiune.
a. 1495
b. 1459
c. 1594
d. 1549
e. 1945
71. O intreprindere a realizat in exercitiul financiar precedent o cifra de afaceri de 6560 lei si prezinta urmatoarea structura a ratelor privind rotatia capitalurilor prin cifra de afaceri:
NEVOI |
Zile |
RESRSE |
Zile |
Imobilizari |
990 |
Capital propriu |
954 |
Stocuri |
390 |
Datorii pe termen lung |
360 |
Creante |
170 |
Datorii de exploatare |
280 |
Lichiditati |
44 |
|
|
TOTAL |
1 594 |
TOTAL |
1 594 |
Stiind ca cifra de afaceri a inregistrat in exercitiul urmator o crestere de 15%, sa se stabileasca valorile absolute previzionate ale indicatorului fond de rulment.
a. 6789,60
b. 5867,56
c. 6879,60
d. 5687,56
e. 922,04
72. O intreprindere a realizat in exercitiul financiar precedent o cifra de afaceri de 6560 lei si prezinta urmatoarea structura a ratelor privind rotatia capitalurilor prin cifra de afaceri:
NEVOI |
Zile |
RESRSE |
Zile |
Imobilizari |
990 |
Capital propriu |
954 |
Stocuri |
390 |
Datorii pe termen lung |
360 |
Creante |
170 |
Datorii de exploatare |
280 |
Lichiditati |
44 |
|
|
TOTAL |
1.594 |
TOTAL |
1.594 |
Stiind ca cifra de afaceri a inregistrat in exercitiul urmator o crestere de 15%, sa se stabileasca valorile absolute previzionate ale indicatorului necesar de fond de rulment.
a. 6789,60
b. 5867,56
c. 6879,60
e. 922,04 |
73. O intreprindere a realizat in exercitiul financiar precedent o cifra de afaceri de 6560 lei si prezinta urmatoarea structura a ratelor privind rotatia capitalurilor prin cifra de afaceri:
NEVOI |
Zile |
RESRSE |
Zile |
Imobilizari |
990 |
Capital propriu |
954 |
Stocuri |
390 |
Datorii pe termen lung |
360 |
Creante |
170 |
Datorii de exploatare |
280 |
Lichiditati |
44 |
|
|
TOTAL |
1 594 |
TOTAL |
1 594 |
Stiind ca cifra de afaceri a inregistrat in exercitiul urmator o crestere de 15%, sa se stabileasca valorile absolute previzionate ale indicatorului trezorerie neta.
a. 6789,60
b. 5867,56
c. 6879,60
d. 5687,56
e. 922,04
74. Folosind metoda analitica bazata pe costuri sa se calculeze necesarul de finantat pe trimestrul I = II de materii prime, cunoscandu-se urmatoarele date:
Indicatori |
P1 |
P2 |
Cantitati anuale de aprovizionat |
60 |
80 |
Norma de consum pentru materia prima |
0,5 |
0,6 |
Pretul unitar de aprovizionat |
300 lei./buc |
300 lei./buc |
Intervalul mediu intre aprovizionari |
40 zile |
40 zile |
Intervalul mediu pentru stocul de siguranta |
22 zile |
22 zile |
Intervalul mediu pentru conditionare |
6 zile |
6 zile |
Intervalul mediu pentru transportul intern |
2 zile |
2 zile |
Repartizarea pe trimestre a necesarului valoric de materie prima se face astfel: trim I = trim II = 30%; trim. III = trim IV = 20%.
a. 3900
b. 3090
c. 3009
d. 390
e. 309
75. Cifra de afaceri a anului expirat a fost de 27840 lei, cifra de afaceri a anului de previziune este de 32 000 lei. Soldul mediu al activelor circulante pentru anul de baza a fost de 5 800 lei. Coeficientul de accelerare a rotatiei activelor circulante prin cifra de afaceri este de 0,35. Sa se determine necesarul de finantare a cheltuielilor de exploatare pentru trimestrul III, utilizand metoda sintetica bazata pe rata cinetica a activelor circulante, tinandu-se cont de repartizarea cifrei de afaceri previzionata pe trimestre astfel: trim. I = 15%; trim. II = 20%; trim. III = 25%; trim. IV = 40%.
a. 6666,66
b. 6666,67
c. 4333,33
d. 4333,34
76. Bilantul si contul de profit si pierdere ale unui exercitiu prezinta urmatoarele date (in lei):
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
3.400 |
Capitaluri proprii |
1.600 |
Active circulante |
1.000 |
Datorii financiare |
2.000 |
|
|
Datorii catre furnizori |
800 |
TOTAL |
4.400 |
TOTAL |
4.400 |
Cifra de afaceri = 8 200; consumuri provenind de la terti = 4 400; alte impozite si taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 620; alte cheltuieli de exploatare = 200; cheltuieli de amortizare = 250; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare = 220. Sa se determine durata de amortizare a imobilizarilor.
a. 10,97
b. 10,98
c. 10,89
d. 10,79
77. Bilantul si contul de profit si pierdere ale unui exercitiu prezinta urmatoarele date (in lei):
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
3 400 |
Capitaluri proprii |
1 200 |
Active circulante |
1 000 |
Datorii financiare |
2 000 |
|
|
Datorii catre furnizori |
800 |
TOTAL |
4 400 |
TOTAL |
4 400 |
Cifra de afaceri = 8 200; consumuri provenind de la terti = 4 400; impozite si taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 620; alte cheltuieli de exploatare = 200; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare = 220. Sa se determine numarul de rotatii a activelor circulante.
a. 8,02
b. 2,08
c. 8,20
d. 2,80
78. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
2 500 |
Capitaluri proprii |
3 200 |
Stocuri materii prime si materiale |
260 |
Datorii financiare |
700 |
Stocuri de produse finite |
640 |
Datorii de exploatare |
700 |
Clienti |
800 |
|
|
Lichiditati |
400 |
|
|
TOTAL |
4 600 |
TOTAL |
4 600 |
Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:
7 500 3 750 5 000 3 750 |
materii prime si materiale impozite si taxe
impozite si taxe
cheltuieli cu personalul
amortizari si provizioane
impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180
profit aferent cifrei de afaceri = 3 820
Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100.
a. Sa se calculeze rata cinetica 1 pentru lichiditati.
a. 5,53
b. 5,35
c. 5,45
d. 5,54
79. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
2 500 |
Capitaluri proprii |
3 200 |
Stocuri materii prime si materiale |
260 |
Datorii financiare |
700 |
Stocuri de produse finite |
640 |
Datorii de exploatare |
700 |
Clienti |
800 |
|
|
Lichiditati |
400 |
|
|
TOTAL |
4 600 |
TOTAL |
4 600 |
Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:
materii prime si materiale = 7 500
impozite si taxe =3 750
cheltuieli cu personalul =5 000
amortizari si provizioane = 3 750
impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2180
profit aferent cifrei de afaceri = 3 820
Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100.
b. Sa se calculeze rata cinetica 1 pentru clienti.
a. 11,07
b. 11,08
c. 11,80
d. 11,70
80. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
2 500 |
Capitaluri proprii |
3 200 |
Stocuri materii prime si materiale |
260 |
Datorii financiare |
700 |
Stocuri de produse finite |
640 |
Datorii de exploatare |
700 |
Clienti |
800 |
|
|
Lichiditati |
400 |
|
|
TOTAL |
4 600 |
TOTAL |
4 600 |
Cifra de afaceri de 26.000 realizata de
societate are urmatoarea structura:
materii prime si materiale = 7 500
impozite si taxe =3 750
cheltuieli cu personalul =5 000
amortizari si provizioane = 3 750
impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180
profit aferent cifrei de afaceri = 3 820
Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100.
c.Sa se calculeze rata cinetica 1 pentru imobilizari.
a. 420
b. 42
c. 24
d. 240
e. 204
81. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
2 500 |
Capitaluri proprii |
3 200 |
Stocuri materii prime si materiale |
260 |
Datorii financiare |
700 |
Stocuri de produse finite |
640 |
Datorii de exploatare |
700 |
Clienti |
800 |
|
|
Lichiditati |
400 |
|
|
TOTAL |
4 600 |
TOTAL |
4 600 |
Cifra de afaceri de 26.000 realizata de
societate are urmatoarea structura:
materii prime si materiale = 7 500
impozite si taxe =3 750
cheltuieli cu personalul =5 000
amortizari si provizioane = 3 750
impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180
profit aferent cifrei de afaceri = 3 820
Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100.
d. Sa se calculeze rata cinetica 1 pentru datorii financiare.
a. 2520
b. 2250
c. 2205
d. 2502
82. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
2 500 |
Capitaluri proprii |
3 200 |
Stocuri materii prime si materiale |
260 |
Datorii financiare |
700 |
Stocuri de produse finite |
640 |
Datorii de exploatare |
700 |
Clienti |
800 |
|
|
Lichiditati |
400 |
|
|
TOTAL |
4 600 |
TOTAL |
4 600 |
Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are
urmatoarea structura:
materii prime, materiale si alte cheltuieli de
exploatare = 7 500
impozite si taxe =3 750
cheltuieli cu personalul = 5 000
amortizari si provizioane = 3 750
impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180
profit aferent cifrei de afaceri = 3 820
Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100. e. Sa se calculeze rata cinetica 1 pentru datorii de exploatare.
a. 36,30
b. 36,03
c. 33,60
d. 33,06
83. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
2 500 |
Capitaluri proprii |
3 200 |
Stocuri materii prime si materiale |
260 |
Datorii financiare |
700 |
Stocuri de produse finite |
640 |
Datorii de exploatare |
700 |
Clienti |
800 |
|
|
Lichiditati |
400 |
|
|
TOTAL |
4 600 |
TOTAL |
4 600 |
Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:
materii prime, materiale si alte cheltuieli de exploatare = 7 500
impozite si taxe =3 750
cheltuieli cu personalul = 5 000
amortizari si provizioane = 3 750
impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180
profit aferent cifrei de afaceri = 3 820
Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100. Sa se calculeze rata cinetica 2 pentru datorii de exploatare.
a. 28,84
b. 28,48
c. 28,58
d. 28,85
84. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
2 500 |
Capitaluri proprii |
3 200 |
Stocuri materii prime si materiale |
260 |
Datorii financiare |
700 |
Stocuri de produse finite |
640 |
Datorii de exploatare |
700 |
Clienti |
800 |
|
|
Lichiditati |
400 |
|
|
TOTAL |
4 600 |
TOTAL |
4 600 |
Cifra de afaceri de 26.000 lei, realizata de
societate are urmatoarea structura:
materii prime si materiale = 7 500
impozite si taxe =3 750
cheltuieli cu personalul =5 000
amortizari si provizioane = 3 750
impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180
profit aferent cifrei de afaceri = 3 820
Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 1000 lei.
Sa se calculeze rata cinetica 2 pentru datorii financiare.
a. 3,84
b. 3,85
c. 3,58
d. 3,48
85. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:
Indicatori |
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Vanzari |
1.200 |
1.400 |
1.600 |
Cumparari |
2.200 |
2.800 |
3.000 |
Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:
clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;
furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;
lichiditati - 4.900.
Stabiliti soldul final de trezorerie la sfarsitul primului trimestru al anului.
a. 2760
b. - 2760
c. - 4560
d. - 4650
86. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:
Indicatori |
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Vanzari |
1.200 |
1.400 |
1.600 |
Cumparari |
2.200 |
2.800 |
3.000 |
Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:
clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;
furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;
lichiditati - 4.900.
Stabiliti volumul incasarilor la sfarsitul primului trimestru al anului.
a. 6500
b. 650
c. 5600
d. 560
e. 5006
87. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:
Indicatori |
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Vanzari |
1.200 |
1.400 |
1.600 |
Cumparari |
2.200 |
2.800 |
3.000 |
Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:
clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;
furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;
lichiditati - 4.900.
Stabiliti volumul platilor la sfarsitul primului trimestru al anului.
a. 15060
b. 15600
c. 13620
d. 13260
e. 13206
88. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:
Indicatori |
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Vanzari |
1.200 |
1.400 |
1.600 |
Cumparari |
2.200 |
2.800 |
3.000 |
Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:
clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;
furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;
lichiditati - 4.900.
Stabiliti volumul incasarilor din luna ianuarie.
a. b. c. d. |
0
600 1300 3700
e. 4900
89. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:
Indicatori |
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Vanzari |
1.200 |
1.400 |
1.600 |
Cumparari |
2.200 |
2.800 |
3.000 |
Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:
clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;
furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;
lichiditati - 4.900.
Stabiliti volumul incasarilor aferente lunii februarie.
a. 3700
b. 1300
*c. 600
d. 4900
e. 1200
90. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:
Indicatori |
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Vanzari |
1.200 |
1.400 |
1.600 |
Cumparari |
2.200 |
2.800 |
3.000 |
Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:
clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;
furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;
lichiditati - 4.900.
Stabiliti volumul incasarilor aferente lunii martie.
a. 3700
b. 1300
c. 600
d. 4900
e. 1200
91. In vederea
aprecierii riscului financiar se prezinta urmatoarele informatii extrase
din bilantul unei intreprinderi (in
u.m): activul economic = 5000, finantat 60% din
capitaluri proprii, restul din
datorii pe termen lung. Alte informatii: cifra de afaceri =
4800, cheltuieli de exploatare
platibile = 2200; subventii din exploatare = 700;
cheltuieli salariale = 1100; alte
impozite, taxe si varsaminte asimilate = 400; cheltuieli
cu amortizarea = 800; alte venituri de
exploatare = 400; rata dobanzii pentru datoriile
din sold este de 18%. Sa se calculeze efectul de levier financiar al
indatorarii.
a. 4,44
b. 4,04
c. 4,45
d. 4,54
e. 4,55
92. Analiza
pragului de rentabilitate permite obtinerea unor rezultate de gestiune utile
pentru previziunea intreprinderii,
cum ar fi, de exemplu, stabilirea profitului previzionat
la o variatie data a cifrei de afaceri. In acest scop, intreprinderea prezinta
urmatoarele
date (in lei): cifra de afaceri realizata in perioada curenta = 8.400;
cheltuielile variabile
= 5.376; cheltuielile fixe = 1.518,8;
cresterea cifrei de afaceri pentru perioada de
previziune este de 20%. Sa se
stabileasca marimea corecta a profitului previzionat.
a. 1680
b. 2101
c. 2011
d. 2110
e. 1860
93. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date (in lei):
Perioada |
Stocuri de materii prime |
Stocuri de produse finite |
Stocuri de marfuri |
Creante |
Clienti |
Datorii de exploatare |
N -1 |
6.000 |
5.500 |
4.000 |
7.500 |
6.000 |
6.000 |
N |
4.500 |
6.500 |
5.0 |
8.500 |
2.000 |
10.500 |
Vanzari de marfuri = 3.500; vanzari de produse finite = 4.200; consumuri provenind de la terti = 1.200; subventii pentru exploatare = 1.400; alte venituri de exploatare = 1.120; cheltuieli cu amortizarea = 800; cheltuieli cu personalul = 1.050; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 950; venituri financiare = 2.000; cheltuieli financiare = 3.000; venituri extraordinare = 4.000; cheltuieli extraordinare = 3.820; cota de impozit pe profit este de 16%. Activul economic al intreprinderii este de 10.000, finantat din capitaluri proprii in procent de 75%, restul din datorii. Sa se calculeze rentabilitatea financiara a intreprinderii.
a. 45,36
b. 43,56
c. 60,48
d. 60,84
e.68,48
94. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date (in lei):
Perioada |
Stocuri de materii prime |
Stocuri de produse finite |
Stocuri de marfuri |
Creante |
Clienti |
Datorii de exploatare |
N -1 |
6.000 |
5.500 |
4.000 |
7.500 |
6.000 |
6.000 |
N |
4.500 |
6.500 |
5.0 |
8.500 |
2.000 |
10.500 |
Vanzari de marfuri = 3.500; vanzari de produse finite = 4.200; consumuri provenind de la terti = 1.200; subventii pentru exploatare = 1.400; alte venituri de exploatare = 1.120; cheltuieli cu amortizarea = 800; cheltuieli cu personalul = 1.050; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 950; venituri financiare = 2.000; cheltuieli financiare = 3.000; venituri extraordinare = 4.000; cheltuieli extraordinare = 3.820; cota de impozit pe profit este de 16%. Activul economic al intreprinderii este de 10.000, finantat din capitaluri proprii in procent de 75%, restul din datorii. Sa se calculeze rata reala de rentabilitate financiara a intreprinderii in conditiile unei rate de inflatie de 10,84%.
a. 49,64
b. 44,78
c. 44,87
d. 49,46
e. 44,79
95.Cifra de afaceri realizata 48.900 u.m, iar bilantul exprimat |
de o societate la sfarsitul unui exercitiu este de n solduri medii se prezinta astfel: |
||
NEVOI |
Sold mediu |
RESURSE |
Sold mediu |
Imobilizari |
24.580 |
Capital propriu |
24.300 |
Stocuri |
3.890 |
Datorii financiare |
4.650 |
Creante-clienti |
1.455 |
Datorii de exploatare |
1.028 |
Lichiditati |
53 |
|
|
TOTAL |
29.978 |
TOTAL |
29.978 |
Sa se determine, exprimat in numar de zile de recuperare prin cifra de afaceri, indicatorul nevoia de fond de rulment.
a. 0,39
c. d. |
b. 31,78
31,87
e. |
38,17 38,71
96. Cifra de afaceri realizata 48.900 u.m, iar bilantul exprimat |
de o societate la sfarsitul unui exercitiu este de n solduri medii se prezinta astfel: |
||
NEVOI |
Sold mediu |
RESURSE |
Sold mediu |
Imobilizari |
24.580 |
Capital propriu |
24.300 |
Stocuri |
3.890 |
Datorii financiare |
4.650 |
Creante-clienti |
1.455 |
Datorii de exploatare |
1.028 |
Lichiditati |
53 |
|
|
TOTAL |
29.978 |
TOTAL |
29.978 |
Sa se determine, exprimat in numar de zile de recuperare prin cifra de afaceri, indicatorul fond de rulment.
a. 0,39
b. 31,78
*c. 32,17
d. 38,17
e. 38,71
97. Cifra de afaceri realizata de o societate la sfarsitul unui exercitiu este de 48.900 u.m, iar bilantul exprimat in solduri medii se prezinta astfel:
NEVOI |
Sold mediu |
RESURSE |
Sold mediu |
Imobilizari |
24.580 |
Capital propriu |
24.300 |
Stocuri |
3.890 |
Datorii financiare |
4.650 |
Creante-clienti |
1.455 |
Datorii de exploatare |
1.028 |
Lichiditati |
53 |
|
|
TOTAL |
29.978 |
TOTAL |
29.978 |
Sa se determine, exprimat in numar de zile de recuperare prin cifra de afaceri, indicatorul trezorerie neta.
a. 38,71
c. d. |
b. 31,78
32,17
e. |
38,17
c 0,39
98. Capitalul social al unei societati pe actiuni este compus din 350.000 titluri, a caror valoare bursiera este de 15 lei inainte de majorare. S-a decis majorarea capitalului printr-o emisiune de 40.000 de actiuni noi la o valoare de emisiune de 12 lei /actiune. Sa se determine valoarea teoretica a actiunilor dupa majorarea capitalului.
a. 0,31
b. 0,30
c. 14,69
d. 15,00
e. 12,00
99. Capitalul
social al unei societati pe actiuni este compus din 350.000 titluri, a caror
valoare bursiera este de 15 lei
inainte de majorare. S-a decis majorarea capitalului
printr-o emisiune de 40.000 de actiuni
noi la o valoare de emisiune de 12 lei /actiune.
Sa se determine numarul drepturilor
de subscriere necesar pentru a procura o
actiune noua.
a. 14,69
b. 15,00
c. 8,75
d. 8,57
e. 7,85
100. Capitalul
social al unei societati pe actiuni este compus din 350.000 titluri, a caror
valoare bursiera este de 15 lei
inainte de majorare. S-a decis majorarea capitalului
printr-o emisiune de 40.000 de
actiuni noi la o valoare de emisiune de 12 lei /actiune.
Sa se determine valoarea teoretica a dreptului desubscriere.
a. 1,53
b. 8,75
c. 14,69
d. 1,54
e. 0,31
101. O
societate nou infiintata al carei capital social este de 53.779 lei are un
profil de
activitate apropiat unei societati
comerciale in functiune al carei bilant, aferent
exercitiului incheiat, exprimat sub forma
ratelor de rotatie prin cifra de afaceri are
urmatoarea configuratie:
Imobilizari Rc = 399,99 zile |
Capitaluri proprii Rc = 586,68 zile |
Active circulante Rc= 533,34 zile |
Datorii financiare Rc = 159,99 zile |
|
Datorii de exploatare Rc =186,66 zile |
Sa se calculeze marimea necesarului de fond de rulment previzional al noii societati.
a. 31779
b. 31797
c. 31977
d. 31979
e. 37179
102. O societate nou infiintata al carei capital social este de 53.779 lei are un profil de activitate apropiat unei societati comerciale in functiune al carei bilant, aferent exercitiului incheiat, exprimat sub forma ratelor de rotatie prin cifra de afaceri are urmatoarea configuratie:
Imobilizari Rc = 399,99 zile |
Capitaluri proprii Rc = 586,68 zile |
Active circulante Rc= 533,34 zile |
Datorii financiare Rc = 159,99 zile |
|
Datorii de exploatare Rc =186,66 zile |
Sa se calculeze marimea fondului de rulment previzional al noii societati.
a. 37179
b. 31797
c. 31977
d. 31979
e. 31779
103. Bilantul si contul de profit si pierdere ale unui exercitiu prezinta urmatoarele date (in lei):
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
3.400 |
Capitaluri proprii |
1.600 |
Active circulante |
1.000 |
Datorii financiare |
2.000 |
|
|
Datorii catre furnizori |
800 |
TOTAL |
4.400 |
TOTAL |
4.400 |
Cifra de afaceri = 8.200; consumuri provenind de la terti = 4.400; impozite si taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 620; alte cheltuieli de exploatare = 200; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare = 220. Durata de achitare a datoriilor fata de furnizori in perioda expirata a fost de 50 zile. In ce sens s-a modificat durata de achitare a datoriilor fata de furnizori in anul analizat comparativ cu perioada expirata.
a. a scazut cu 14,87 zile
b. a crescut cu 14,87 zile
c. a scazut cu 14,88 zile
d. a crescut cu 14,88 zile
104. Bilantul si contul de profit si pierdere ale unui exercitiu prezinta urmatoarele date (in lei):
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
3.400 |
Capitaluri proprii |
1.200 |
Active circulante |
1.000 |
Datorii financiare |
2.000 |
|
|
Datorii catre furnizori |
800 |
TOTAL |
4.400 |
TOTAL |
4.400 |
Cifra de afaceri = 8.200; consumuri provenind de la terti = 4.400; impozite si taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 620; alte cheltuieli de exploatare = 200; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare = 220. Sa se determine durata de rambursare a datoriilor financiare.
a. 87,80
b. 87,81
c. 78,80
d. 78,81
105. In vederea
aprecierii riscului financiar se prezinta urmatoarele informatii extrase
din bilantul unei intreprinderi (in
lei): activul economic = 5000, finantat 60% din
capitaluri proprii, restul din
datorii pe termen lung. Alte informatii: cifra de afaceri =
4800, cheltuieli de exploatare
platibile = 2200; subventii din exploatare = 700;
cheltuieli salariale = 1100; alte
impozite, taxe si varsaminte asimilate = 400; cheltuieli
cu amortizarea = 800; alte venituri de exploatare = 400; cota de impozit pe
profit este
de 16%; rata dobanzii pentru
datoriile din sold este de 18%. Sa se calculeze rata
reala de rentabilitate economica in
conditiile in care rata inflatiei este de 18%.
a. 24,67
b. 24,68
c. 5,65
d. 5,66
106. Sa se
calculeze efectul de levier al exploatarii, la o societate comerciala care a
inregistrat urmatoarele date, pe
parcursul a doua exercitii financiare consecutive:
Indicatori |
N-1 |
N |
Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe |
4000 80% din C.A. 200 |
5000 70% din C.A. 200 |
a. 1,17
b. 0,25
c. 4,67
d. 4,68
e. 4,86
107. Sa se calculeze variabilitatea profitului,la o societate comerciala care a inregistrat urmatoarele date, pe parcursul a doua exercitii financiare consecutive:
Indicatori |
N-1 |
N |
Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe |
5000 80% din C.A. 200 |
6000 70% din C.A. 200 |
a. 0,20
b. 1
c. 0,50
d. 2
108. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date (in lei)
Perioada |
Stocuri de materii prime |
Stocuri de produse finite |
Stocuri de marfuri |
Creante |
Clienti |
Datorii de exploatare |
N -1 |
6.000 |
5.500 |
4.000 |
7.500 |
6.000 |
6.000 |
N |
4.500 |
6.500 |
5.0 |
8.500 |
2.000 |
10.500 |
Vanzari de marfuri = 3.500; vanzari de produse finite = 4.200; consumuri provenind de la terti = 1.200; subventii pentru exploatare = 1.400; alte venituri de exploatare = 1.120; cheltuieli cu amortizarea = 800; cheltuieli cu personalul = 1.050; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 950; venituri financiare = 2.000; cheltuieli financiare = 3.000; venituri extraordinare = 4.000; cheltuieli extraordinare = 3.820; cota de impozit pe profit este de 16%. Activul economic al intreprinderii este de 10.000, finantat din capitaluri proprii in procent de 75%, restul din datorii. Sa se calculeze excedentul trezoreriei de exploatare aferent exercitiunui N.
a. 5900
b. 2500
c. 16000
d. 3400
e. 8400
109. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date (in lei):
Perioada |
Stocuri de materii prime |
Stocuri de produse finite |
Stocuri de marfuri |
Creante |
Clienti |
Datorii de exploatare |
N -1 |
6.000 |
5.500 |
4.000 |
7.500 |
6.000 |
6.000 |
N |
4.500 |
6.500 |
5.0 |
8.500 |
2.000 |
10.500 |
Vanzari de marfuri = 3.500; vanzari de produse finite = 4.200; consumuri provenind de la terti = 1.200; subventii pentru exploatare = 1.400; alte venituri de exploatare = 1.120; cheltuieli cu amortizarea = 800; cheltuieli cu personalul = 1.050; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 950; venituri financiare = 2.000; cheltuieli financiare = 3.000; venituri extraordinare = 4.000; cheltuieli extraordinare = 3.820; cota de impozit pe profit este de 16%. Activul economic al intreprinderii este de 10.000, finantat din capitaluri proprii in procent de 75%, restul din datorii. Sa se calculeze ponderea capacitatii de autofinantare in valoarea adaugata.
a. 69,78
b. 67,98
c. 80,29
d. 82,09
e. 80,92
110. O intreprindere realizeaza in perioada de baza o cifra de afaceri de 40.000 lei, cu o pondere a cheltuielilor variabile de 60% in cifra de afaceri. In anul de plan cifra de afaceri este mai mare fata de anul de baza cu 30%. Cheltuielile fixe de exploatare cresc de la 3.000 lei in anul de baza, la 4.000 lei in anul de plan, iar cheltuielile cu dobanzile cresc cu 20% mai mult fata de cele din anul de baza care au fost de 2000 lei. Sa se determine efectul de levier al exploatarii.
a. 0,29
b. 0,30
c. 0,96
d. 0,97
111.Sa se calculeze stoculcurent pentruunanumit tip dematerieprima
semnificativa, cunoscand urmatoarele date:
- cantitatea anuala de produse programata a se fabrica de 1.180 buc.
norma de consum specifica de materie prima este de 1,5 kg./ buc.
pretul unitar de aprovizionare este de 150 lei/ buc
cantitatile anuale aprovizionate si intervalul (in zile) intre aprovizionari sunt:
Cantitati anuale de aprovizionat |
intervalul intre aprovizionari (in zile) |
200 |
80 |
100 |
70 |
200 |
60 |
100 |
100 |
150 |
50 |
a. 56125
b. 51625
c. 52615
d. 55162
e. 55612
112. Sa se calculeze stocul de siguranta pentru un anumit tip de materie prima semnificativa, cunoscand urmatoarele date:
cantitatea anuala de produse programata a se fabrica de 1.180 buc.
norma de consum specifica de materie prima este de 1,5 kg./ buc.
pretul unitar de aprovizionare este de 150 lei/ buc
cantitatile anuale aprovizionate si intervalul (in zile) intre aprovizionari sunt:
Cantitati anuale de aprovizionat |
intervalul intre aprovizionari (in zile) |
200 |
80 |
100 |
70 |
200 |
60 |
100 |
100 |
150 |
50 |
a. 12924,13
b. 12294,12
c. 12494,12
d. 12494,13
e. 12294,13
113. La o cifra de afaceri de 42.000 lei si un profit estimat de 2.200 lei, cheltuielile variabile reprezentand 70% din cifra de afaceri, cheltuielile fixe de exploatare fiind de 10.000 lei, iar cheltuielile fixe cu dobanzile de 2.600 lei sa se calculeze pragul de rentabilitate global.
a. 49333,30
b. 49333,33
c. 49333,34
d. 40666,66
e. 40666,67
114. Din contul
de profit si pierdere se cunosc urmatoarele date (in lei): productia
vanduta = 2.500; productia stocata = 1.500; cheltuieli
materiale = 500; servicii
prestate de terti = 800; subventii de
exploatare = 150; cheltuielile salariale = 150;
impozite, taxe si varsaminte asimilate = 100; cheltuieli cu amortizarea = 100;
provizioane de exploatare constituite
= 50; cheltuieli cu dobanzile = 150; venituri din
dobanzi = 50; cota de impozit pe
profit = 16 %. Stiind ca activul economic al societatii
este de 18.000, finantat in proportie de 60% din capitaluri proprii, restul din
datorii, sa
se determine rata reala de
rentabilitate economica in conditiile in care rata inflatiei
este de 6,5%.
a. 11,98
b. 11,99
c. 5,48
d. 5,49
e. 5,15
115. Activul economic al unei societati este de
10.000 u.m., finantat 80% din capital
propriu, restul din datorii financiare pe termen lung. Profitul net al
societatii este de
290 u.m; cheltuielile cu dobanzile sunt de
720 u.m. Rentabilitatea economica a
societatii este de 38%. In aceste
conditii sa se calculeze efectul de levier al indatorarii
(financiar).
a. 0,36
b. 0,38
c. 0,50
d. 0,05
116. Un agent
economic fabrica si comercializeaza trei produse: A,B,C, pentru care
previzioneaza productia anuala in
cost complet si necesarul de finantat mediu anual
pe produs astfel:
Produsul |
Productia anuala in cost complet |
Necesarul de finantat mediu anual pe produs |
A |
20.000 |
160 |
B |
22.700 |
330 |
C |
20.660 |
390 |
Productia la cost complet previzionata trimestrial este de 9.500
Sa se calculeze necesarul de finantat mediu anual pentru diverse materiale, cunoscand urmatoarele date in lei:
cheltuielile
diverse de 300 repartizate pe trimestre astfel: trim.I = trim.II = 80; trim.III
= trim.IV.= 70
necesarul
valoric de materii prime de 16.000. este repartizat pe trimestre astfel: trim.
I = trim.II = 5.000; trim.III = trim. IV = 3.000
necesarul
de finantat al cheltuielilor de exploatare pentru materii prime de 2.265 lei
este repartizat astfel: trim. I = trim.II = 620,5;
trim.III = trim IV = 512.
a. 42,46
b. 44,26
c. 42,47
d. 42,74
117. Un agent economic fabrica si comercializeaza trei produse: A,B,C, pentru care previzioneaza productia anuala in cost complet si necesarul de finantat mediu anual pe produs astfel:
Produsul |
Productia anuala in cost complet |
Necesarul de finantat mediu anual pe produs |
A |
20.000 |
160 |
B |
22.700 |
330 |
C |
20.660 |
390 |
Productia la cost complet previzionata trimestrial este de 9.500
Sa se calculeze necesarul de finantat pe trim I pentru diverse materiale, cunoscand urmatoarele date in lei:
cheltuielile
diverse de 300 repartizate pe trimestre astfel: trim.I = trim.II = 80; trim.III
= trim.IV.= 70
necesarul
valoric de materii prime de 16.000. este repartizat pe trimestre astfel: trim.
I = trim.II = 5.000; trim.III = trim. IV = 3.000
necesarul
de finantat al cheltuielilor de exploatare pentru materii prime de 2.265 lei
este repartizat astfel: trim. I = trim.II = 620,5;
trim.III = trim IV = 512.
a. 9,92
b. 11,95
c. 42,47
d. 9,93
118. Un agent economic fabrica si comercializeaza trei produse: A,B,C, pentru care previzioneaza productia anuala in cost complet si necesarul de finantat mediu anual pe produs astfel:
Produsul |
Productia anuala in cost complet |
Necesarul de finantat mediu anual pe produs |
A |
20.000 |
160 |
B |
22.700 |
330 |
C |
20.660 |
390 |
Productia la cost complet previzionata trimestrial este de 9.500
Sa se calculeze necesarul de finantat pe trim al III-lea, pentru diverse materiale, cunoscand urmatoarele date in lei:
cheltuielile
diverse de 300 repartizate pe trimestre astfel: trim.I = trim.II = 80; trim.III
= trim.IV.= 70
necesarul
valoric de materii prime de 16.000. este repartizat pe trimestre astfel: trim.
I = trim.II = 5.000; trim.III = trim. IV = 3.000
necesarul
de finantat al cheltuielilor de exploatare pentru materii prime de 2.265 lei
este repartizat astfel: trim. I = trim.II = 620,5;
trim.III = trim IV = 512.
a. 11,94
b. 11,95
c. 42,47
d. 9,93
119. O societate produce si comercializeaza patru produse:
Indicatori |
A |
B |
c |
D |
|||
Productia anuala la cost complet |
3.500 |
5.000 |
5.800 |
3.700 |
|||
Necesarul de finantat mediu anual |
60 |
65 |
70 |
55 |
|
||
Productia la cost complet previzionata pentru trim. I al anului de plan este de 4.068 u.m. Folosind metoda analitica bazata pe costuri sa se stabileasca necesarul de finantat al produselor finite.
a. 226
b. 262
c. 622
d. 626
e. 206
120. Se pun la dispozitie urmatoarele date:
Indicatori |
Produs 1 |
Produs 2 |
Cantitati anuale de aprovizionat (kg.) |
40 |
45 |
Norma de consum pentru materia prima |
0,5 |
0,8 |
Durata de fabricatie (in zile) |
10 |
15 |
Coeficient de corelatie |
0,8 |
0,84 |
Cost complet unitar |
112,5 |
130 |
Durata de stationare in magazie produse finite |
12 |
15 |
Costul de productie unitar |
70 |
80 |
pretul unitar de aprovizionare pentru materia prima este de 200 lei;
intervalul intre doua aprovizionari consecutive este de 60 zile;
intervalul pentru stocul de siguranta este de 22 zile;
intervalul mediu pentru conditionare este de 6 zile;
intervalul mediu pentru transport intern este de 4 zile;
pentru
repartizarea pe trimestre a cheltuielilor anuale previzionate pentru materii
prime se vor utiliza urmatoarele proportii: trim. I =
22%; trim. II = 24%; trim. III = trim:
IV = 27%. Sa se
determine, utilizand metoda analitica bazata pe costuri, necesarul
de finantat aferent trimestrului II pentru produsele
finite.
e. e. |
a. 387,12 381,72 318,72 317,82 378,12
121. Doua intreprinderi fabrica cate un produs A si B. Pretul de vanzare al acestora este identic si este egal cu 400 lei. Costurile fixe se ridica la 6000 lei si respectiv 12.000 lei. Costurile variabile unitare sunt de 360 lei pentru produsul A si de 340 pentru produsul B. Sa se determine pragul de rentabilitate in numar de produse pentru produsul B.
a. 20
*b. 200
c. 2000 daca cere pt a 150
d. 150
e. 1500
122. Doua intreprinderi fabrica cate un produs A si B. Pretul de vanzare al acestora este identic si este egal cu 400 lei. Costurile fixe se ridica la 6000 lei si respectiv 12.000 lei. Costurile variabile unitare sunt de 360 lei pentru produsul A si de 340 pentru produsul B. Sa se determine pragul de rentabilitate in numar de produse pentru produsul B.
a. 20
*b. 200
c. 2000
d. 150
e. 1500
123. Bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati prezinta urmatoarele informatii (in lei):
NEVOI |
N-1 |
N |
RESURSE |
N-1 |
N |
Imobilizari |
350 |
400 |
Capital propriu |
405 |
425 |
Stocuri materii prime |
250 |
300 |
Datorii financiare termen lung |
250 |
275 |
Stocuri produse finite |
400 |
325 |
Datorii de exploatare |
225 |
250 |
Creante de exploatare |
250 |
375 |
Credite bancare curente |
475 |
650 |
Disponibilitati |
150 |
200 |
|
|
|
TOTAL NEVOI |
1.400 |
1.600 |
TOTAL RESURSE |
1.400 |
1.600 |
Cifra de afaceri = 9.200; cheltuieli monetare de exploatare = 7.430; cheltuielile cu amortizarea = 170; cheltuielile cu dobanzile = 500; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul disponibil de la actionari.
a. 924
b. 942
c. 940
d. 904
124. Bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati prezinta urmatoarele informatii (in lei):
NEVOI |
N-1 |
N |
RESURSE |
N-1 |
N |
Imobilizari |
350 |
400 |
Capital propriu |
405 |
425 |
Stocuri materii prime |
250 |
300 |
Datorii financiare termen lung |
250 |
275 |
Stocuri produse finite |
400 |
325 |
Datorii de exploatare |
225 |
250 |
Creante de exploatare |
250 |
375 |
Credite bancare curente |
475 |
650 |
Disponibilitati |
150 |
200 |
|
|
|
TOTAL NEVOI |
1.400 |
1.600 |
TOTAL RESURSE |
1.400 |
1.600 |
Cifra de afaceri = 9.200; cheltuieli monetare de exploatare = 7.430; cheltuielile cu amortizarea = 170; cheltuielile cu dobanzile = 500; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul disponibil de la creditori.
a. 904
b. 500
c. 250
d. 275
e. 475
125. Bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati prezinta urmatoarele informatii (in lei):
NEVOI |
N-1 |
N |
RESURSE |
N-1 |
N |
Imobilizari |
350 |
400 |
Capital propriu |
405 |
425 |
Stocuri materii prime |
250 |
300 |
Datorii financiare termen lung |
250 |
275 |
Stocuri produse finite |
400 |
325 |
Datorii de exploatare |
225 |
250 |
Creante de exploatare |
250 |
375 |
Credite bancare curente |
475 |
650 |
Disponibilitati |
150 |
200 |
|
|
|
TOTAL NEVOI |
1.400 |
1.600 |
TOTAL RESURSE |
1.400 |
1.600 |
Cifra de afaceri = 9.200; cheltuieli monetare de exploatare = 7.430; cheltuielile cu amortizarea = 170; cheltuielile cu dobanzile = 500; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul disponibil de la actionari si de la creditori.
a. 904
b. 475
c. 1379
d. 429
126. Sa se determine variatia indicatorului trezoreria neta pe baza datelor din urmatorul bilant financiar:
NEVOI |
N-1 |
N |
RESURSE |
N-1 |
N |
Terenuri |
7.200 |
6.600 |
Capital social |
7.500 |
7.500 |
Stocuri |
3.900 |
5.400 |
Rezerve |
1.200 |
1.500 |
Clienti |
2.010 |
3.600 |
Profit nerepartizat |
1.800 |
1.860 |
Lichiditati |
390 |
900 |
Datorii financiare Furnizori |
1.350* 1.650 |
3.090** 2.550 |
TOTAL NEVOI |
13.500 |
16.500 |
TOTAL RESURSE |
13.500 |
169.500 |
Din care: *150 lei reprezinta credite bancare curente; ** 300 lei reprezinta credite bancare curente 600 240 630
603
e.360
127. Sa se determine variatia indicatorului fond de rulment pe baza datelor din urmatorul bilant financiar:
NEVOI |
N-1 |
N |
RESURSE |
N-1 |
N |
Terenuri |
7.200 |
6.600 |
Capital social |
7.500 |
7.500 |
Stocuri |
3.900 |
5.400 |
Rezerve |
1.200 |
1.500 |
Clienti |
2.010 |
3.600 |
Profit nerepartizat |
1.800 |
1.860 |
Lichiditati |
390 |
900 |
Datorii financiare Furnizori |
1.350* 1.650 |
3.090** 2.550 |
TOTAL NEVOI |
13.500 |
16.500 |
TOTAL RESURSE |
13.500 |
169.500 |
Din care: *150 lei reprezinta credite bancare curente; ** 300 lei reprezinta credite bancare curente
a. 7050
b. 4500
c. 2505
d. 2550
e. 2055
128. Sa se determine variatia indicatorului fond de rulment pe baza datelor din urmatorul bilant financiar:
NEVOI |
N-1 |
N |
RESURSE |
N-1 |
N |
Terenuri |
7.200 |
6.600 |
Capital social |
7.500 |
7.500 |
Stocuri |
3.900 |
5.400 |
Rezerve |
1.200 |
1.500 |
Clienti |
2.010 |
3.600 |
Profit nerepartizat |
1.800 |
1.860 |
Lichiditati |
390 |
900 |
Datorii financiare Furnizori |
1.350* 1.650 |
3.090** 2.550 |
TOTAL NEVOI |
13.500 |
16.500 |
TOTAL RESURSE |
13.500 |
169.500 |
Din care: *150 lei reprezinta credite bancare curente; ** 300 lei reprezinta credite bancare curente
a. 6450
b. 4260
c. 2190
d. 2910
e. 4620
129. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date - in lei:
ACTIV |
N -1 |
N |
PASIV |
N -1 |
N |
Imobilizari |
760 |
680 |
Capitaluri proprii |
430 |
520 |
Active circulante |
200 |
700 |
Datorii financiare |
500 |
750 |
|
|
|
Datorii de exploatare |
30 |
110 |
TOTAL |
960 |
1.380 |
TOTAL |
960 |
1.380 |
Din contul de profit si pierdere aferent aceleiasi perioade s-au retinut urmatoarele date: vanzari de marfuri = 1.680; productia vanduta = 1.200; consumuri de la terti = 920; cheltuieli cu personalul = 400; cheltuielile cu amortizarea = 100; cheltuielile cu dobanzile = 100, cheltuieli extraordinare = 600; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul de exploatare.
a. 1438,40
b. 1338,40
c. 1560
d. 1650
130. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date (in lei):
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari |
2.500 |
Capitaluri proprii |
3.200 |
Stocuri materii prime si materiale |
260 |
Datorii financiare |
700 |
Stocuri de produse finite |
640 |
Datorii de exploatare |
700 |
Clienti |
800 |
|
|
Lichiditati |
400 |
|
|
TOTAL |
4.600 |
TOTAL |
4.600 |
Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:
materii prime si materiale = 7.500
impozite si taxe =3.750
cheltuieli cu personalul =5.000
amortizari si provizioane = 3.750
impozit pe profit aferent cifrei de afaceri =2.180
profit aferent cifrei de afaceri =3.820
Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100.
Sa se calculeze rata cinetica 2 pentru stocurile de materii prime.
a. 28,84
b. 28,85
c. 25,58
d. 24,84
131. Doua
intreprinderi fabrica cate un produs A si B. Pretul de vanzare al acestora
este identic si este egal cu 400 lei.
Costurile fixe se ridica la 6000 lei si respectiv
12000 lei. Costurile variabile unitare sunt de 360 lei pentru produsul A
si de 340 lei
pentru produsul B. Sa se determine
coeficientul efectului de levier al exploatarii
pentru produsul A, la nivelul unui
volum de productie de 2000 produse.
a. 1,80
b. 1,09
c. 1,08
d. 1,10
e. 4,00
132. Cifra de
afaceri = 8.200; consumuri provenind de la terti = 4.400; impozite si
taxe = 800; cheltuieli cu personalul =
400; subventii de exploatare = 620; alte
cheltuieli de exploatare = 200; alte
venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare
=705,60. Stiind ca activul economic al societatii este de 18.000, finantat in
proportie
de 60% din capitaluri proprii, restul
din datorii, sa se determine rata de dobanda.
a. 9,80
b. 8,90
c. 9,08
d. 8,09
133. Cifra de
afaceri estimata a fi realizata de o societate in anul de plan este de
24.000 lei. Valoarea
creantelor-clienti este de 5.200 lei, iar valoarea furnizorilor de
plata este de 8.000 lei. In anul de baza durata de incasare a clientilor a fost
de 60
zile, iar durata de achitare a furnizorilor in aceeasi perioada a fost de 150
zile. Cu
cate zile s-a modificat durata de
incasare a clientilor in perioada de plan fata de
perioada de baza?
a. a crescut cu 60 zile
b. a crescut cu 18 zile
c. a crescut cu 30 zile
d. a scazut cu 18 zile
e. a crescut cu 30 zile
134. Doua
intreprinderi fabrica cate un produs A si B. Pretul de vanzare al acestora
este identic si este egal cu 400 lei.
Costurile fixe se ridica la 6000 lei si respectiv
12000 lei. Costurile variabile
unitare sunt de 360 u.m. pentru produsul A si de 320
pentru produsul B. Sa se determine
coeficientul efectului de levier al exploatarii
pentru produsul B, la nivelul unui
volum de productie de 2800 produse.
a. 1,06
b. 1,05
c. 1,10
d. 1,01
135. Din contul
de profit si pierdere se cunosc urmatoarele date (in lei.): productia
vanduta = 2.500; productia stocata = 1.500; cheltuieli
materiale = 500; servicii
prestate de terti = 800; subventii de
exploatare = 150; cheltuielile salariale = 150;
impozite, taxe si varsaminte asimilate = 100; cheltuieli cu amortizarea = 100;
provizioane de exploatare constituite
= 50; cheltuieli cu dobanzile = 150; venituri din
dobanzi = 50; cota de impozit pe
profit = 16 %. Stiind ca activul economic al societatii
este de 18.000, finantat in proportie de 60% din capitaluri proprii, restul din
datorii, sa
se determine valoarea corecta a
rezultatului net al exercitiului.
a. 2085
b. 2508
c. 2805
d. 2580
e. 2058
136. Se
cunosc urmatoarele date (in lei): valoarea adaugata = 80.000; marja
comerciala = 15.000; cheltuieli cu
lucrarile si serviciile executate de terti =13.900;
cheltuieli cu personalul = 15.000;
cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe = 1.400;
cheltuieli cu dobanzile =12.000; productia stocata (sold debitor)= 4.500 mii
lei;
productia imobilizata = 1.800; costul
de cumparare al marfurilor vandute = 3.600;
datorii fata de furnizori = 22.000; creante fata de clienti =18.000. Sa se
calculeze
valoarea corecta a cifrei de afaceri.
a. 78900
b. 88900
c. 18600
d. 81600
e. 100200
137. Se
cunosc urmatoarele date (in lei): valoarea adaugata = 80.000; marja
comerciala = 15.000; cheltuieli cu
lucrarile si serviciile executate de terti =13.900;
cheltuieli cu personalul = 15.000;
cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe = 1.400;
cheltuieli cu dobanzile =12.000; productia stocata (sold debitor)= 4.500 mii
lei;
productia imobilizata = 1.800; costul
de cumparare al marfurilor vandute = 3.600;
datorii fata de furnizori = 22.000; creante fata de clienti =18.000. Sa se
calculeze
valoarea corecta a productiei
exercitiului.
a. 78900
b. 88900
c. 18600
d. 81600
e. 100200
138. Se
cunosc urmatoarele date (in lei): valoarea adaugata = 80.000; marja
comerciala = 15.000; cheltuieli cu
lucrarile si serviciile executate de terti =13.900;
cheltuieli cu personalul = 15.000;
cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe = 1.400;
cheltuieli cu dobanzile =12.000; productia stocata (sold debitor)= 4.500 mii
lei;
productia imobilizata = 1.800; costul
de cumparare al marfurilor vandute = 3.600;
datorii fata de furnizori = 22.000; creante fata de clienti =18.000. Sa se
calculeze
valoarea corecta a veniturilor din
vanzarea marfurilor.
a. 78900
b. 88900
c. 18600
d. 81600
e. 100200
139. Se
cunosc urmatoarele date (in lei): valoarea adaugata = 80.000; marja
comerciala = 15.000; cheltuieli cu
lucrarile si serviciile executate de terti =13.900;
cheltuieli cu personalul = 15.000;
cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe = 1.400;
cheltuieli cu dobanzile =12.000; productia stocata (sold debitor)= 4.500 mii
lei;
productia imobilizata = 1.800; costul
de cumparare al marfurilor vandute = 3.600;
datorii fata de furnizori = 22.000;
creante fata de clienti =18.000; subventii de
exploatae = 12.600; alte impozite,
taxe si varsaminte assimilate = 8.500. Sa se
calculeze valoarea corecta a
excedentului brut de exploatare.
a. 78900
b. 69100
c. 18600
d. 81600
e. 100200
140. Se
cunosc urmatoarele date (in lei): valoarea adaugata = 80.000; marja
comerciala = 15.000; cheltuieli cu
lucrarile si serviciile executate de terti =13.900;
cheltuieli cu personalul = 15.000;
cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe = 1.400;
cheltuieli cu dobanzile =12.000; productia stocata (sold debitor)= 4.500 mii
lei;
productia imobilizata = 1.800; costul
de cumparare al marfurilor vandute = 3.600;
datorii fata de furnizori = 22.000;
creante fata de clienti =18.000; subventii de
exploatae = 12.600; alte impozite,
taxe si varsaminte assimilate = 8.500. Sa se
calculeze valoarea corecta a
rezultatului de exploatare.
a. 78900
b. 69100
c. 18600
d. 81600
e. 67700
141. Bilantul
si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii (in
lei):
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
||
Imobilizari |
4000 |
Capital propriu |
3300 |
||
Stocuri |
600 |
Datorii financiare |
1000 |
||
Creante |
750 |
Datorii de exploatare |
1200 |
||
Lichiditati |
150 |
|
|
||
TOTAL NEVOI |
5500 |
TOTAL RESURSE |
5500 |
|
|
Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; subventii de exploatare = 1200; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400. Sa se determine valoarea corecta a indicatorului valoare adaugata.
a. 9300
b. 2300
c. 7000
d. 7660
e. 7580
142. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati |
4000 600 750 150 |
Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare |
3300 1000 1200 |
TOTAL NEVOI |
5500 |
TOTAL RESURSE |
5500 |
Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; subventii de exploatare = 1200; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400. Sa se determine valoarea corecta a excedentului brut de exploatare.
a. 9300
b. 2300
c. 7000
d. 7530
e. 7580
143. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati |
4000 600 750 150 |
Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare |
3300 1000 1200 |
TOTAL NEVOI |
5500 |
TOTAL RESURSE |
5500 |
Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; subventii de exploatare = 1200; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400. Sa se determine valoarea corecta a rezultatului de exploatare.
a. 9300
b. 2300
c. 7000
d. 7530
e. 7450
144. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii:
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati |
4000 600 750 150 |
Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare |
3300 1000 1200 |
TOTAL NEVOI |
5500 |
TOTAL RESURSE |
5500 |
Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; subventii de exploatare = 1200; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400. Sa se determine valoarea corecta a rezultatului curent al exercitiului.
a. 9300
b. 7450
c. 7530
d. 7130
e. 2300
145. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii:
NEVOI |
Sume |
RESURSE |
Sume |
Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati |
4000 600 750 150 |
Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare |
3300 1000 1200 |
TOTAL NEVOI |
5500 |
TOTAL RESURSE |
5500 |
Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; subventii de exploatare = 1200; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se determine valoarea corecta a rezultatului net al exercitiului.
a. 5989,20
b. 5898,20
c. 7530
d. 7130
e. 5899,20
146. Bilantul unei societati prezinta urmatoarele date:
Elemente de activ |
N-1 |
N |
Elemente de pasiv |
N-1 |
N |
Active imobolizate |
1700 |
2000 |
Capitaluri proprii |
1900 |
2200 |
Activecirculante, din care: |
2020 |
2140 |
Datorii financiare (inclusive pasive de trezorerie) |
1100 |
1300 |
-active de trezorerie |
80 |
140 |
Datorii de exploatare |
720 |
640 |
Total activ |
3720 |
4140 |
Total pasiv |
3720 |
4140 |
Structura contului de profit si pierdere: cifra de afaceri 5800 lei, venituri financiare 90 lei, consumuri de la terti 2400 lei, cheltuieli cu personalul 1800 lei, cheltuieli cu amortizarea 540 lei, cheltuieli privind dobanzile 330 lei. Cota de impozit pe profit este
de 16%. Care este valoarea cash-flow-lui disponibil (CFD),
cash-flow-lui disponibil
pentru actionari (CFDa) si a
cash-flow-lui disponibil pentru creditori (CFDcr).
Varianta CFD CFDa CFDcr
a. 518,80 130 315
b. 518,80 388,80 130
c. 388,80 130 518,80
d. 820 300 200
e. 688,80 388,80 518,80
147. Cand rata
nominala a rentabilitatii economice este de 50%, rata inflatiei este de
10%, rata reala a rentabilitatii
economice este:
a. 18%
b. 36%
c. 17%
d. 16%
e. 19%
148. Fazele elaborarii bugetelor sunt:
A. realizarea de pregatitoare privind piata de productie si piata de desfacere
B. elaborarea de prebugete
C. identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan ce decurg
din planul
general strategic pe o perioada de
3-5 ani
D. stabilirea politicii firmei
E. intocmirea
si aprobarea de brebugete
Alegeti varianta corecta:
a. A+B+C+D
b. |
B+C+D+E |
c. |
C+D+E |
d. |
A+B+C+E |
e. |
A+C+D+E |
149. Activele |
financiare de trezorerie cuprind: |
A. |
valori mobiliare de plasamen |
B. |
efecte comerciale de incasat |
C. |
bilete de trezorerie §i certificate de depozit in portofoliu |
D. |
credite de trezorerie |
E. |
credite de scont |
Alegeti varianta corecta: |
|
a. |
A+D+E |
b. |
E+B+E |
c. |
B+C+D |
d. |
A+B+C |
e. A+B+D
150. Pasivele financiare de trezorerie cuprind:
A. soldul creditor al contului curent
B. efecte comerciale de incasat
C. credite de trezorerie
D. credite de scont
E. bilete de
trezorerie §i certificate de depozit in portofoliu
Alegeti varianta corecta:
a. B+C+E
b. A+C+D
c. A+B+D
d. A+B+E
e. B+C+D
151. Obiectivele gestiunii de trezorerie sunt:
A. evitarea pierderilor in zilele de decontare la incasarile §i platile
prin banca ale
intreprinderii
B. scaderea operativitaFii incasarii creanFelor fara a afecta politica faFa de clienFi
C. e§alonarea echilibrata §i degajata a scadentelor obligaFiilor de plata ale
intreprinderii
D. obFinerea celui mai bun credit la cel mai mare cost real
E. asigurarea unui sold 'zero' al
trezoreriei care antreneaza costuri de finanFare
§i de oportunitate
F. optimizarea utilizarii excedentului de trezorerie prin cea mai
buna plasare a
lichiditaFilor care sa
asigure rentabilitatea, siguranta §i lichiditatea optima
Alegeti varianta corecta:
a. A+C +F
b. A+D+F
c. B+C+D+E+F
d. C+D+E+F
e. nici una nu este corecta
152. Bugetul de trezorerie are ca funcFie:
A. previziunea incasarilor §i platilor pornind de la planificarea
cheltuielilor, din care se
exclud cele neplatibile (amortizarea
§i provizioanele calculate)
B. previziunea incasarilor §i platilor pornind de la
planificarea veniturilor din care se
exclud cele neincasabile (venituri din producFie stocata, venituri
din vanzari pe
credit)
C. previziunea incasarilor §i platilor pornind de la planificarea
cheltuielilor, din care se
exclud cele platibile
D. previziunea incasarilor §i platilor pornind de la
planificarea veniturilor din care se
exclud cele incasabile
Alegeti varianta corecta:
a. A+C+D
b. B+C+D
c. A+B
d. nici una nu este corecta
153. Determinarea §i acoperirea sodurilor de trezorerie, care cuprinde:
A. determinarea soldurilor de trezorerie inainte de acoperire
B. previziunea incasarilor §i a platilor
C. acoperirea prin credite a deficitului de trezorerie sau plasarea excedentului de
trezorerie
D. elaborarea prebugetului
E. elaborarea bugetului definitiv
Alegeti varianta corecta:
a. B+C+E
b. A+B+C
c. A+D+E
d. A+C+E
e. nici una nu este corecta
154. Previziunea incasarilor fiind fundamentata pe cifra vanzarilor, trebuie sa tina cont in permanenta de:
a. repartizarea vanzarilor pe luni, de modificarile ce vor avea loc in structura
vanzarilor §i in gradul de solvabilitate al clientilor intreprinderii, care nu vor influenta decalajul intre datele livrarilor §i cele ale incasarilor
b. repartizarea vanzarilor pe luni, de modificarile ce vor avea loc in structura
vanzarilor §i in gradul de solvabilitate al clientilor intreprinderii, care vor influenta decalajul intre datele livrarilor §i cele ale incasarilor
c. repartizarea vanzarilor pe ani, de modificarile ce vor avea loc in structura
vanzarilor §i in gradul de solvabilitate al clientilor intreprinderii, care vor influenta decalajul intre datele livrarilor §i cele ale incasarilor
155. Excedentul previzional al trezorerie poate proveni, fie din:
a. fondul de
rulment prea mic determinat de angajarea unor datorii financiare pe
termen lung fara o
intrebuinFare imediata
b. o nevoie
de fond de rulment mai mica decat fondul de rulment determinata de
scadenFa platilor generate de
activitatea de exploatare mult mai mare decat cele ale
incasarilor
156. Excedentul previzional al trezorerie poate proveni, fie din:
a. fondul de
rulment prea mare determinat de angajarea unor datorii financiare pe
termen lung fara o
intrebuinTare imediata
b. o nevoie de
fond de rulment mai mare decat fondul de rulment determinata de
scadenFa plaFilor generate de
activitatea de exploatare mult mai mare decat cele ale
incasarilor
157. Activitatea
trezorierului, in stabilirea previziunilor de finantare poate fi
sintetizata
in urmatoarele direcFii principale:
a. evaluarea
costului real al fiecarui credit, in functie de durata de folosinta §i de
stabilirea unei ierarhizari a
imprumuturilor; cuantificarea efectelor disponibile dupa
natura lor; selecFionarea surselor
de finanFare care genereaza cel mai ridicat cost al
finanTarii
b. evaluarea
costului real al fiecarui credit, in functie de durata de folosinta §i de
stabilirea unei ierarhizari a
imprumuturilor; cuantificarea efectelor disponibile dupa
natura lor; selecTionarea
surselor de finanTare care genereaza cel mai redus cost al
finanTarii
c. evaluarea
costului real al fiecarui credit, in funcTie doar de durata de
folosinFa a
imprumuturilor; cuantificarea efectelor disponibile dupa
natura lor; selecFionarea
surselor de finanFare care
genereaza cel mai redus cost al finanFarii
158. Gestiunea ciclului de exploatare este cea mai
importanta secFiune a gestiunii
financiare, importanFa acesteia fiind
data de:
a. ponderea
scazuta a activelor circulante in bilanF, de gradul scazut de rentabilitate,
precum §i de reflectarea imediata asupra situatiei financiare a intreprinderii
b. ponderea
nesemnificativa a activelor circulante in bilanF, de gradul ridicat de renta-
bilitate, precum §i de reflectarea imediata asupra situaFiei financiare a
intrepriderii
c. ponderea
nesemnificativa a activelor circulante in bilanF, de gradul scazut de ren-
tabilitate, precum §i de reflectarea
imediata asupra situaFiei financiare a intreprinderii
d. ponderea
ridicata a activelor circulante in bilanF, de gradul ridicat de
rentabilitate,
precum §i de reflectarea imediata
asupra situatiei financiare a intreprinderii
159. Pentru gestiunea ciclului de exploatare
distingem in intreprinderi urmatoarele
politici de gestiune cu efecte diferite
asupra rentabilitatii §i a riscului:
a. o politica defensiva, o politica echilibrata
b. o politica ofensiva, o politica defensiva, o politica dezechilibrata
c. o politica agresiva, o politica defensiva, o politica intermediara
160. Nevoia de finanFare a stocurilor cuprinde:
a. totalitatea cheltuielilor de formare §i
pastrare a stocurilor de active circulante, in
toate fazele ciclului de exploatare, astfel
meat sa se asigure desfa§urarea continua §i
ritmica a producFiei
b. totalitatea
cheltuielilor de formare §i pastrare a stocurilor de active imobilizate, in
toate fazele ciclului de exploatare,
astfel meat sa se asigure desfa§urarea continua §i
ritmica a producFiei
c. totalitatea cheltuielilor de formare §i pastrare a stocurilor de active circulante, in anumite faze ale ciclului de exploatare, astfel meat sa se asigure desfa§urarea continua §i ritmica a productiei
161. Metoda
sintetica de determinare a necesarului de finantare a cheltuielilor de
exploatare:
A. presupune determinarea necesarului de active circulante pentru totalul acestora
B. se bazeaza pe indicatorii de fundamentare: costurile exploatarii si cifra de afaceri
C. presupune
determinarea necesarului de active imobilizate pentru totalul acestora
Alegeti varianta corecta:
a. A+B+C
b. A+C
c. B+C
d. A+B
e. nici una nu este corecta
162. InvestiFiile interne constau in:
a. alocarea de capital pentru achiziFii de active
materiale sau nemateriale, pentru
dezvoltarea §i perfectionarea aparatului productiv §i de distribute a bunurilor
§i
serviciilor intreprinderii
b. alocarea de capital pentru achiziFii de active
materiale sau nemateriale, pentru
mentinerea la acelasi nivel de
dezvoltare a aparatului productiv §i de distribute
a bunurilor §i serviciilor intreprinderii
c. alocarea de capital pentru achiziFii de active
materiale sau nemateriale, pentru
mentinerea la acelasi nivel al distribuFiei de bunuri §i servicii ale
intreprinderii
163. Investitiile externe constau in:
a. plasamente de capital pentru descre§terea
participarii financiare la formarea ca-
pitalului altor societaFi
comerciale, ceea ce conduce la diversificarea activitatilor §i
exprima conceptul de portofoliu
de proiecte de investiFii ce caracterizeaza activi-
tatea investiFionala a
intreprinderii
b. plasamente de capital pentru cre§terea participarii
financiare la formarea capita-
lului altor societaFi comerciale, ceea ce conduce la unificarea
activitatilor §i ex
prima conceptul de portofoliu de
proiecte de investiFii ce caracterizeaza activita-
tea investiFionala a
intreprinderii
c. plasamente de capital pentru cre§terea
participarii financiare la formarea capita-
lului altor societaFi comerciale, ceea ce conduce la diversificarea
activitatilor §i
exprima conceptul de portofoliu de
proiecte de investiFii ce caracterizeaza activi-
tatea investiFionala a
intreprinderii
164. Investitiile dupa natura lor sunt:
a. investiFia sociala, investiFia financiara si investiFia comerciala
b. investiFia tehnica, investiFia umana, investiFia sociala si investiFia comerciala
c. investiFia tehnica, investiFia umana, investiFia sociala, §i investitia financiara,
d. investiFia tehnica, investiFia umana,
investiFia sociala, investiFia financiara, in
vestiFia comerciala
165. In
funcFie de riscul pe care il implica in perspectiva intreprinderilor,
investitiile
sunt:
a. investiFia de inlocuire a echipamentului complet
uzat, investiFia de modernizare
a echipamentelor existente in funcFiune si investiFia de de extindere a
unor
secFii, uzine
b. investiFia de inlocuire a echipamentului complet
uzat, investiFia de modernizare
a echipamentelor existente in funcFiune, si investiFia strategica
c. investiFia de inlocuire a echipamentului complet
uzat, investiFia de modernizare
a echipamentelor existente in
funcFiune, investiFia de extindere a unor secFii,
uzine si investiFia strategica
166. Valoarea reziduala exprima:
a. valoarea posibila de recuperat dupa
incheierea duratei de viaFa a investiFiei si cu-
prinde urmatoarele elemente:
valoarea imobilizarilor corporale la preF de revanzare
estimat cu impozite aferente;
valoarea imobilizarilor necorpolare §i a celor financia
re la pret de piata; suma cumulata a
cre§terii anterioare a fondului de rulment
b. a. valoarea posibila de recuperat dupa
incheierea duratei de viaFa a investiFiei si
cuprindeurmatoarele elemente:valoarea imobilizarilor corporalela preF de
revanzare estimat cu impozite
aferente; valoarea imobilizarilor necorpolare §i a ce
lor financiare la preF de
piaFa; suma cumulata a cre§terii anterioare a necesarului
de fond de rulment
c. a. valoarea posibila de recuperat dupa
incheierea duratei de viaFa a investiFiei si
cuprinde urmatoarele elemente:
valoarea imobilizarilor corporale la valoarea de in-
ventar; valoarea imobilizarilor necorpolare §i a celor financiare la
preF de piaFa;
suma cumulata a cre§terii anterioare a
fondului de rulment
167. Metoda sintetica de determinare a necesarului de finantare:
a. se foloseste cu bune rezultate in perioada de stabilitate economica a
intreprinderii
b. se foloseste in perioada de instabilitate economica a intreprinderii
c. se foloseste cu bune rezultate in orice perioade de
desfasurare a activitatii
intreprinderii
168. In categoria veniturilor financiare se cuprind:
a. venituri din dobanzi, venituri din vanzarea produselor,marfurilor,lucrari
executate si servicii prestate
b. venituridin vanzarea produselor,marfurilor,lucrariexecutate si servicii
prestate si venituri din investitii financiare cedate
c. venituri din investitii financiare cedate,
venituri din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi, alte venituri
financiare
d. venituri din productia de imobilizari, venituri
din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi, alte venituri
financiare
e. venituri din sconturi obtinute si alte venituri de exploatare
169. In categoria veniturilor de exploatare se cuprind:
a. venituridin vanzarea produselor,marfurilor,lucrariexecutate si servicii
prestate, venituri din variatia
stocurilor §i venituri din dobanzi
b. venituridin vanzarea produselor,marfurilor,lucrariexecutate si servicii
prestate si venituri din investitii financiare cedate
c. venituri din investitii financiare cedate,
venituri din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi, alte venituri
financiare
d. venituri din productia de imobilizari, venituri din subventii de exploatare,
venituri din variatia stocurilor,
alte venituri financiare
e. venituri din productia de
imobilizari, venituri din subventii de
exploatare,
venituri din variatia stocurilor,
alte venituri de exploatare
170. In categoria cheltuielilor de exploatare se cuprind:
a. cheltuieli privind stocurie §i cheltuieli privind dobanzile
b. cheltuieli privind investitii financiare cedate si cheltuieli din calamitati naturale
c. cheltuieli privind investitii financiare cedate, cheltuieli
privind diferentele de
curs valutar, cheltuieli privind
dobanzile, alte cheltuieli financiare
d. cheltuieli privind stocurie, cheltuieli privind
lucrarile executate si serviciile
prestate, cheltuieli cu alte
impozite si taxe, cheltuieli privind salariile
e. cheltuieli privind sconturile acordate si alte cheltuieli de exploatare
171. In categoria cheltuielilor financiare se cuprind:
a. cheltuieli privind stocurie §i cheltuieli privind dobanzile
b. cheltuieli privind investitii financiare cedate si cheltuieli din calamitati naturale
c. cheltuieli privind investitii financiare cedate,
cheltuieli privind diferentele de
curs valutar, cheltuieli privind
dobanzile, alte cheltuieli financiare
d. cheltuieli privind stocurie, cheltuieli privind
lucrarile executate si serviciile
prestate, cheltuieli cu alte
impozite si taxe, cheltuieli privind salariile
e. cheltuieli privind sconturile acordate si alte cheltuieli de exploatare
172. In categoria veniturilor extraordinare se cuprind:
a venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrari executate si servicii prestate
b. venituri rezultate din evenimente sau tranzactii
care sunt clar diferite de
activitatile curente ale
intreprinderii si care se repeta in mod frecvent
c. venituri din investitii financiare cedate, venituri din diferente de
curs valutar,
venituri din dobanzi, alte venituri
financiare
d. venituri din productia de imobilizari, venituri
din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi, alte venituri
financiare
e. venituri rezultate din evenimente sau tranzactii
care sunt clar diferite de
activitatile curente ale
intreprinderii, care nu se repeta in mod frecvent si sunt
provocate de calamitati naturale
173. Rezultatul financiar al exercitiului se determina ca:
a. suma a veniturilor de exploatare cu suma cheltuielilor de exploatare
b. diferenta intre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare
c. diferenta intre veniturile financiare totale si
cheltuielile financiare
totale
174. Instrumentele de realizare a previziunii financiare sunt:
a. indicatorii de analiza manageriala a intreprinderii
b. bugetele intreprinderii
c. indicatorii de analiza a performantelor economico-financiare
d. indicatorii de analiza a performantelor
economico-financiare si indicatorii de
analiza manageriala a intreprinderii
175. Capacitatea de autofinantare se poate caracteriza astfel:
A. este un sold rezidual al fluxurilor generate de
ansamblul a operatiunilor de
gestiune si unele operatiuni
extraordinare
B. este un flux de trezorerie efectiva sau potentiala care cuprinde inexactitati
C. este eterogena
D. trebuie sa concure la mentinerea valorii intreprinderii, fiind un factor de
crestere a acesteia
E. are intotdeauna
aceeasi valoare
Alegeti varianta:
a A+B+C+E
b. A+C+D+E
c. A+C+ E
d. A+D+E
e. A+B+C+D
176. Scaderea fondului de rulment este determinta de:
a. scaderea capitalurilor permanente si de descresterea imobilizarilor nete
b. cresterea capitalurilor permanente si de descresterea imobilizarilor nete
c. scaderea capitalurilor permanente si de cresterea imobilizarilor nete
d. scaderea capitalurilor circulante si de cresterea imobilizarilor nete
e. cresterea capitalurilor circulante si de cresterea imobilizarilor nete
177. Cresterea fondului de rulment este determinta de:
a. scaderea capitalurilor permanente si de reducerea imobilizarilor nete
b. cresterea capitalurilor permanente si de reducerea imobilizarilor nete
c. scaderea capitalurilor permanente si de reducerea imobilizarilor nete
d. scaderea capitalurilor circulante si de cresterea imobilizarilor nete
e. cresterea capitalurilor circulante si de cresterea imobilizarilor nete
178. Cresterea necesarului de fond de rulment poate avea loc prin:
a. cresterea creantelor fata de clienti sau prin cresterea datoriilor catre furnizori
b. reducerea creantelor fata de clienti sau prin reducerea datoriilor catre furnizori
c. scaderea creantelor fata de clienti sau prin cresterea datoriilor catre furnizori
d. cresterea creantelor fata de clienti sau prin reducerea datoriilor catre furnizori
179. Reducerea necesarului de fond de rulment poate avea loc prin:
a. cresterea datoriilor catre furnizori sau reducerea stocurilor de materii prime
b. reducerea datoriilor catre furnizori sau cresterea stocurilor de materii prime
c. cresterea datoriilor catre furnizori sau cresterea stocurilor de materii prime
180. Cheltuielile
reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de
momentul angajarii lor astfel:
a. cheltuieli
constatate doar in momentul platii lor si cheltuieli angajate cu plata
ulterioara
b. cheltuieliconstatate inmomentulplatiilor,cheltuieliangajate cuplata
ulterioara si cheltuieli contabile
calculate pentru a se estima deprecierile
definitive sau latente, fara a
angaja o plata
c. cheltuieliconstatate inmomentulplatiilor,cheltuieliangajate cuplata
ulterioara,cheltuielicontabile calculate pentru a se estima deprecierile
definitive sau latente, care
angajaza o plata
181. Contul de rezultate se utilizeaza pentru:
a. determinarea rezultatului din exploatare si a rezultatului financiar
b. determinarea rezultatului financiar si a rezultatului extraordinar
c. determinarea rezultatului extraordinar si a impozitului pe profit
d. determinarea rezultatului exercitiului
182. Contul de rezultate:
a. sintetizeaza fluxurile economice ce au loc la nivelul entitatii, respective
cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de
exploatare
b. sintetizeaza fluxurile economice ce au loc la nivelul entitatii, respective
cheltuielilesiveniturileperioadeidegestiune,rezultatedinactivitatea
financiara
c. sintetizeaza fluxurile economice ce au loc la nivelul entitatii, respective
cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de
exploatare, financiara si
extraordinara
d. sintetizeaza fluxurile economice ce au loc la nivelul entitatii, respective
cheltuielilesiveniturileperioadeidegestiune,rezultatedinactivitatea
extraordinara
183. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune are la baza:
a. constructia intamplatoare a indicatorilor valorici,porninid de la cel mai cuprinzator si pana la cel mai sintetic
b. constructia in trepte a indicatorilor
valorici, porninid de la cel mai putin
cuprinzator si pana la cel mai
sintetic
c. constructiaintrepteaindicatorilor economici,porniniddelacelmai
cuprinzator si pana la cel mai
sintetic
d. constructia in trepte a indicatorilor valorici,
porninid de la cel mai cuprinzator si
pana la cel mai sintetic
184. Vanzarea si leaseback reprezinta:
a. o modalitate prin care o intreprindere vinde unei societati de leasing
sau unui
alt investitor bunuri aflate in proprietatea sa la valoarea lor de piata si
incheie,
in acelasi timp, un contract de vanzare
a bunurilor respective in conditiile
specifice ale leasingului financiar, ceea ce denota ca vanzarea si
leaseback
sunt similare si chiar ipotetice
leasingului financiar
b. o modalitate prin care o intreprindere vinde unei
societati de leasing sau unui
alt investitor bunuri aflate in
proprietatea sa la valoarea lor de inventar si
incheie, in acelasi timp, un contract
de inchiriere a bunurilor respective in
conditiile specifice ale leasingului
financiar, ceea ce denota ca vanzarea si
leaseback sunt similare si chiar
ipotetice leasingului financiar
c. o modalitate prin care o intreprindere vinde unei
societati de leasing sau unui
alt investitor bunuri aflate in proprietatea sa la valoarea lor de piata si
incheie,
in acelasi timp, un contract de
inchiriere a bunurilor respective in conditiile
specifice ale leasingului financiar, ceea ce denota ca vanzarea si
leaseback
sunt similare si chiar ipotetice
leasingului financiar
d. o modalitate prin care o intreprindere vinde unei societati de leasing
sau unui
alt investitor bunuri aflate in proprietatea sa la valoarea lor de piata si
incheie,
in acelasi timp, un contract de
inchiriere a bunurilor respective in conditiile
specifice ale leasingului financiar, ceea ce denota ca vanzarea si
leaseback
sunt similare si chiar ipotetice
leasingului operational
185. In practica economica se intalnesc urmatoarele tipuri de leasing:
a. leasing financiar si leasing operaFional
b. leasing financiar si leaseback
c. leasing financiar, leasing operaFional, leaseback
d. doar leasing financiar
186. Dreptul de subscriere este:
a. un titlu de valoare negociabil care poate fi vandut
catre noii actionari care
doresc sa subscrie la capital
b. un titlu cu valoare certa ce poate fi vandut
catre noii actionari care doresc sa
subscrie la capital
c. un titlu de valoare negociabil care nu poate fi
vandut catre noii actionari care
doresc sa subscrie la capital
d. un titlu de valoare negociabil care poate fi
vandut numai vechilor actionari care
doresc sa mai subscrie la capital
187. Determinarea valorii financiare sau de randament a intreprinderii este:
a. asemanatoare cu evaluarea proiectalor de investiFii, evaluarea efectuandu-se la nivel unic asupra proiectelor de investitii mai vechi, in functie de veniturile viitoare globale pe care acestea le degaja
b. diferite
de evaluarea proiectalor de investiFii, evaluarea efectuandu-se la nivel
global asupra tuturor proiectelor de
investitii mai vechi sau mai noi, in functie
de veniturile viitoare globale pe care acestea le degaja
c. diferite
de evaluarea proiectalor de investiFii, evaluarea efectuandu-se la nivel
global asupra anumitor proiecte de
investitii mai vechi sau mai noi, in functie
de veniturile viitoare globale pe care acestea le degaja
d. asemanatoare cu evaluarea proiectalor de investitii,
evaluarea efectuandu-se
la nivel global asupra tuturor
proiectelor de investitii mai vechi sau mai noi, in
functie de veniturile viitoare globale pe care acestea le degaja
e. asemanatoare cu evaluarea proiectalor de
investiFii, evaluarea efectuandu-se
la nivel unic asupra proiectelor de
investitii mai noi, in functie de veniturile vii
toare globale pe care acestea le degaja
188. Stocurile reprezinta, din punct de vedere fizic:
a. cantitatile de materiale, produse sau marfuri
necesare fiecarei faze a ciclului
de exploatare pentru a asigura desfasurarea pe etape a activitatilor de
exploa-
tare
b. alocari de capital ce nu pot fi recuperate pana ce ele nu parcurg intreg
ciclul
de exploatare si sunt valorificate
prin vanzarea si incasarea produselor,
lucrarilor si serviciilor realizate in intreprindere
c. cantitatile de materiale, produse sau marfuri
necesare fiecarei faze a ciclului
de exploatare pentru a asigura desfasurarea continu si ritmica a
activitatilor de
exploatare
d. alocari de capital ce pot
fi recuperate la inceputul ciclului de exploatare si sunt
valorificate prin vanzarea si incasarea
produselor, lucrarilor si serviciilor reali
zate in intreprindere
189. Din punct de vedere financiar stocurile reprezinta:
a. cantitatile de materiale, produse sau marfuri necesare fiecarei faze a
ciclului
de exploatare pentru a asigura desfasurarea pe etape a activitatilor de
exploa
tare
b. alocari de capital ce nu pot fi recuperate pana ce
ele nu parcurg intreg ciclul
de exploatare si sunt valorificate
prin vanzarea si incasarea produselor, lucra
rilor si serviciilor realizate in intreprindere
c. cantitatile de materiale, produse sau marfuri necesare fiecarei faze a
ciclului
de exploatare pentru a asigura desfasurarea continu si ritmica a
activitatilor de
exploatare
d. alocari de capital ce pot
fi recuperate la inceputul ciclului de exploatare si sunt
valorificate prin vanzarea si incasarea
produselor, lucrarilor si serviciilor reali
zate in intreprindere
190. Politica agresiva, utilizata ca procedeu in
gestiunea ciclului de exploatare,
presupune:
a. ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc, de lipsa de lichiditati si de insolvabilitate a intreprinderii, punand accent pe renta-bilitatea mult mai scazuta a rotatiei activelor circulante, a cresterii gradului de lichiditate a activelor circulante
b. ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri
mici legate de lipsa de stoc, de
lipsa de lichiditati si de
insolvabilitate a intreprinderii, punand accent pe renta-
bilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotatiei, a cresterii gradului de
lichiditate
a activelor circulante
c. ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri
mari legate de lipsa de stoc, de
lipsa de lichiditati si de
insolvabilitate a intreprinderii, punand accent pe renta-
bilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotatiei, a scaderii gradului de
lichiditate
a activelor circulante
d. ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri
mari legate de cantitati mari de
stoc, de lipsa de lichiditati si de
insolvabilitate a intreprinderii, punand accent
pe rentabilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotatiei, a cresterii
gradului de
lichiditate a activelor circulante
e. ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri
mari legate de lipsa de stoc, de
lipsa de lichiditati si de insolvabilitate
a intreprinderii, punand accent pe renta
bilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotatiei, a cresterii gradului de
lichiditate
a activelor circulante
191. Politica
defenesiva, utilizata ca procedeu in gestiunea ciclului de exploatare,
este:
a. o politica de aversiune fata de risc, iar managerii prudenti
accepta riscul rup-
turii de stoc chiar si in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta,
afectata de
costuri suplimentare ale prudentei in
asigurarea stocurilor
b. o politica ofensiva fata de risc, iar
managerii nu accepta riscul rupturii de stoc
chiar si in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta, afectata de costuri
supli
mentare ale prudentei in asigurarea
stocurilor
c. o politica echilibrata fata de risc, iar managerii prudenti nu
accepta riscul rup
turii de stoc chiar si in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta,
afectata de
costuri suplimentare ale prudentei in
asigurarea stocurilor
d. o politica de aversiune fata de risc, iar managerii prudentinu accepta
riscul
rupturii de stoc chiar si in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta,
afectata
de costuri suplimentare ale prudentei in
asigurarea stocurilor
e. o politica de
aversiune fata de risc, iar managerii imprudentiaccepta riscul
rupturii de stoc in detrimentul unei
rentabilitati mai scazuta, afectata de costuri
suplimentare ale prudentei in
asigurarea stocurilor
192. Politica intermediara, utilizata ca procedeu in gestiunea ciclului de exploatare:
a. este o politica de aversiune fata de risc, iar
managerii prudenti nu accepta ris
cul rupturii de stoc chiar si in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta,
afecta
ta de costuri suplimentare ale
prudentei in asigurarea stocurilor
b. presupune ca managerii de intreprinderi sa accepte
riscuri mari legate de lipsa
de stoc, de lipsa de lichiditati si de insolvabilitate a intreprinderii,
punand ac
cent pe rentabilitatea mult mai ridicata a
accelerarii rotatiei, a cresterii gradului
de lichiditate a activelor circulante
c. presupune
realizarea cifrei de afaceri prin echilibrarea relaFiei rentabilitate -
risc §i sincronizarea perfecta dintre
scadentele activelor §i pasivelor pe termen
scurt
d. presupune
realizarea cifrei de afaceri prin echilibrarea relatiei rentabilitate -
rise §i sincronizarea perfecta dintre
scadentele activelor §i pasivelor pe termen
lung
193. In
gestiunea ciclului de exploatare armonizarea relatiei rentabilitate-risc se
reali-
zeaza:
a. in cadrul echilibrului dintre necesarul de active
circulante §i sursele de finan
tare a acestora
b. in cadrul dezechilibrului dintre necesarul de
active circulante §i sursele de fi
nanFare a acestora
c. in cadrul echilibrului dintre necesarul de active
imobilizate §i sursele de finan
Fare a activelor circulante
d. in cadrul echilibrului dintre necesarul de active
circulante §i sursele de finan
Fare a activelor imobilizate
194. Gestiunea activelor circulante urmare§te:
a. realizarea unui nivel maxim de active circulante,
eliminarea rupturii de stoc,
a lipsei de lichiditate, diminuarea
costurilor de exploatare, cresterea rentabi-
litatii
b. realizarea celui mai redus cost al procurarii
capitalului necesar, permanenta
surselor de finantare, autonomia financiara a ciclului de exploatare
c. realizarea unui nivel minim de active circulante,
eliminarea rupturii de stoc, a
lipsei de lichiditate, cresterea costurilor de exploatare, cresterea
rentabilitatii
d. realizarea unui nivel minim de active circulante,
eliminarea rupturii de stoc, a
lipsei de lichiditate, diminuarea
costurilor de exploatare, diminuarea rentabi
litatii
e. realizarea unui nivel minim de active circulante,
eliminarea rupturii de stoc, a
lipsei de lichiditate, diminuarea
costurilor de exploatare, cresterea rentabili
tatii
195. Gestiunea pasivelor circulante urmare§te:
a. realizarea celui mai redus cost al procurarii
capitalului necesar, permanenta
surselor de finantare, dependenta financiara a ciclului de exploatare
b. realizarea celui mai redus cost al procurarii
capitalului necesar, permanenta
surselor de finantare, autonomia financiara a ciclului de exploatare
c. realizarea unui nivel minim de active circulante,
eliminarea rupturii de stoc, a
lipsei de lichiditate, diminuarea
costurilor de exploatare, cresterea rentabili
tatii
d. realizarea celui mai ridicat cost al procurarii
capitalului necesar, permanenta
surselor de finantare, autonomia financiara a ciclului de exploatare
196. Fluxurile de trezorerie desemneaza:
a. totalitatea intrarilor si iesirilor de
lichiditati, respectiv fonduri disponibile si la
vedere si cvasilichiditati - acele
plasamente pe termen lung foarte lichide,
convertibile cu usurinta intr-o
marime determinata de lichiditate si a caror va-
loare nu risca sa varieze in mod
semnificativ
b. totalitatea intrarilor si iesirilor de
lichiditati, respectiv fonduri indisponibile si la
vedere si cvasilichiditati - acele
plasamente pe termen scurt foarte lichide,
convertibile cu usurinta intr-o
marime nedeterminata de lichiditate si a caror
valoare nu risca sa varieze in mod
semnificativ
c. totalitatea intrarilor si iesirilor de lichiditati,
respectiv fonduri disponibile ce nu
se afla la vedere si cvasilichiditati - acele plasamente pe termen scurt
foarte
lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditate si a caror valoare nu risca sa varieze in mod semnificativ
d. totalitatea intrarilor si iesirilor de
lichiditati, respectiv fonduri disponibile si la
vedere si cvasilichiditati - acele
plasamente pe termen scurt foarte lichide,
convertibile cu usurinta intr-o
marime determinata de lichiditate si a caror va-
loare risca sa varieze in mod
nesemnificativ
e. totalitatea intrarilor si iesirilor de
lichiditati, respectiv fonduri disponibile si la
vedere si cvasilichiditati - acele
plasamente pe termen scurt foarte lichide,
convertibile cu usurinta intr-o
marime determinata de lichiditate si a caror va-
loare nu risca sa varieze in mod
semnificativ
197. In viata practica s-a demonstrat ca:
a. nu intotdeauna o intreprindere care
realizeaza profit are si o trezorerie
pozitiva, si aceasta datorita
decalajului dintre inregistrarea in contabilitate a
veniturilor si cheltuielilor, si
incasarea, respectiv plata efectiva a acestora
b. intotdeauna o intreprindere care realizeaza
profit are si o trezorerie pozitiva, si
aceasta datorita decalajului dintre
inregistrarea in contabilitate a veniturilor si
cheltuielilor, si incasarea,
respectiv plata efectiva a acestora
c. intotdeauna o intreprindere care realizeaza pierdere are si o
trezorerie
negativa, si aceasta datorita decalajului dintre inregistrarea in
contabilitate a
veniturilor si cheltuielilor, si incasarea,
respectiv plata efectiva a acestora
198. Trezoreria este:
a. informatia cheie,deoarece asigura cunoasterea modului de finantare a
activitatii intreprinderii si pe baza
acesteia se determina indicatorii necesari
gestiunii si analizei financiare pe
termen lung
b. informatia cheie, deoarece asigura cunoasterea modului de finantare al
activitatii intreprinderii si pe baza
acesteia se determina indicatorii necesari
gestiunii si analizei financiare
atat pe termen scurt, cat si pe termen lung
c. informatia cheie, deoarece asigura cunoasterea modului de finantare al
activitatii intreprinderii si pe baza
acesteia se determina indicatorii necesari
gestiunii si analizei financiare pe
termen scurt
199. Rezultatul
net al exerciFiului, ca sold intermediar de gestiune este adesea utilizat
in:
a analiza
contabil-financiara pe baza sistemului de rate si poate imbraca forma
profitului sau pierderii nete si exprima marimea absoluta a rentabilitatii
financiare cu care vor firemunerati actionariipentru capitalurile proprii
subscrise
b. analiza contabil-financiara pe baza sistemului de
rate si poate imbraca forma
profitului sau pierderii nete si exprima marimea absoluta a rentabilitatii
economice cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile
proprii
subscrise
c. analiza contabil-financiara pe baza sistemului de
rate si poate imbraca forma
profitului sau pierderii nete si exprima marimea absoluta a rentabilitatii
financiare cu care vor firemuneraticreditoriipentru capitalurile proprii
subscrise
200. Fondul de rulment propriu pune in evidenta:
a. influenta
structurii de finantare asupra constituirii sale, adica masura in care se
asigura echilibrul financiar prin
capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de depen-
denta financiara al intreprinderii
b. influenta
structurii de finantare asupra constituirii sale, adica masura in care se
asigura echilibrul financiar prin
capitalurile imprumutate, ceea ce reflecta gradul de
autonomie financiara al
intreprinderii
c. influenta
structurii de finantare asupra constituirii sale, adica masura in care se
asigura dezechilibrul financiar prin
capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de au
tonomie financiara al intreprinderii
d. influenta
structurii de finantare asupra constituirii sale, adica masura in care se
asigura echilibrul financiar prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta
gradul de auto
nomie financiara al intreprinderii
|