Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload


Finantele intreprinderii - teste grila


FINANTELE INTREPRINDERII  - teste grila

1. Creditele de trezorerie, denumite si credite cu caracter general, sunt:

a. credite pe termen lung ce se acorda in cazul deficitului de trezorerie, fara
garantii deosebite, in vederea acoperirii platilor curente

b. credite pe termen scurt ce se acorda in cazul excedentului de trezorerie, fara
garantii deosebite, in vederea acoperirii platilor curente

c. credite pe termen scurt ce se acorda in cazul deficitului de trezorerie, fara garantii deosebite, in vederea acoperirii platilor curente



d. credite pe termen lung ce se acorda in cazul excedentului de trezorerie, fara
garantii deosebite, in vederea acoperirii platilor curente

e. credite pe termen scurt ce se acorda in cazul deficitului de trezorerie, cu
garantii deosebite, in vederea acoperirii platilor curente

2. Veniturile extraordinare sunt:

a. acele venituri din evenimente sau tranzactii legate direct de activitatile curente ale
intreprinderii

b. acele venituri ale activitatii curente ale intreprinderii

c. acele venituri din activitatile curente si intamplatoare ale intreprinderii

d. acele venituri din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente ale intreprinderii

3. Din punct de vedere financiar, investitia, reprezinta:

a. schimbarea unei sume de bani prezenta si certa in speranta obtinerii unor venituri viitoare superioare, dar probabile, cum ar fi: achizitia de masini pentru cresterea productivitatii muncii sau asimilarea unui brevet pentru fabricatia de produse similare cu cele existente

b. schimbarea unei sume de bani certa in speranta obtinerii unor venituri
probabile, cum ar fi: achizitia de masini pentru scaderea productivitatii muncii
sau asimilarea unui brevet pentru fabricatia de produse noi

c. schimbarea unei sume de bani prezenta si certa in vederea efectuarii unor
cheltuieli viitoare superioare, cum ar fi: achizitia de masini pentru cresterea
productivitatii muncii sau asimilarea unui brevet pentru fabricatia de produse
noi

d. schimbarea unei sume viitoare de bani in speranta obtinerii unor venituri
superioare, dar probabile, cum ar fi: achizitia de masini pentru cresterea
productivitatii muncii sau asimilarea unui brevet pentru fabricatia de produse
noi

e. schimbarea unei sume de bani prezenta si certa in speranta obtinerii unor
venituri viitoare superioare, dar probabile, cum ar fi: achizitia de masini pentru
cresterea productivitatii muncii sau asimilarea unui brevet pentru fabricatia de
produse noi

4. Imprumuturile obligatare reprezinta:

a. o forma deosebita a creditului pe termen scurt ce au un cost de procurare mai
mic decat subscrierile la capitalul social, neafectand dreptul de proprietate al
actionarilor

b. o forma deosebita a creditului pe termen lung ce au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul social, neafectand dreptul de proprietate al actionarilor

c. o forma deosebita a creditului pe termen lung ce au un cost de procurare mai
mare decat subscrierile la capitalul social, neafectand dreptul de proprietate al
actionarilor

d. o forma deosebita a creditului pe termen lung ce au un cost de procurare mai
mic decat subscrierile la capitalul social, afectand dreptul de proprietate al
actionarilor

e. o forma deosebita a creditului pe termen lung ce au un cost de procurare mai
mare decat subscrierile la capitalul social, afectand dreptul de proprietate al
actionarilor

5. Nevoia de fond de rulment negativa arata:

a.. unsurplusderesursepermanentefatadecapitalurilecirculante,
necesitatile temporare fiind mai mici decat resursele temporare ce pot fi
mobilizate;

b. un surplus de resurse temporare fata de capitalurile circulante, necesitatile temporare fiind mai mici decat resursele temporare ce pot fi mobilizate;

c. un deficit de resurse temporare fata de capitalurile circulante, necesitatile
temporare fiind mai mici decat resursele temporare ce pot fi mobilizate;

d. unsurplus deresursepermanente fata de capitalurilepermanente,
necesitatile temporare fiind mai mici decat resursele temporare ce pot fi
mobilizate;

e. unsurplusderesursepermanentefatadecapitalurilecirculante,
necesitatile permanente fiind mai mici decat resursele temporare ce pot fi
mobilizate.

6. Costul aplicabil al creditelor solicitate este determinat de urmatorii factori esentiali:

a. criteriul de alegere a creditelor, rata dobanzii si comisioanele aferente;

b. rata dobanzii, criteriul de acordare a creditelor si comisioanele aferente;

c. rata dobanzii si comisioanele aferente;

d. criteriul de alegere a creditelor si comisioanele aferente;

e. rata dobanzii si criteriul de acordare a creditelor.

7. Dupa obiectul lor, creditele de trezorerie, se impart in:

a. credite pentru facilitati de casa, credite sezoniere, credite de legatura, credite pe termen foarte scurt si credite pentru mobilizarea efectelor financiare;

b. credite pentru facilitati de casa, credite de legatura si credite pentru
imobilizarea efectelor financiare;

c. credite sezoniere, credite de legatura, credite pe termen lung si credite
pentru imobilizarea efectelor financiare;

d. credite de legatura, credite pe termen lung si credite pentru mobilizarea
efectelor financiare

8. Scontul comercial este:

a. o operatiune bancara care consta in cumpararea de catre o banca
comerciala a unor inscrisuri de la beneficiarii lor, inainte ca acestea sa
ajunga la scadenta

b. o operatiune benevola care consta in cumpararea de catre o persoana
fizica a unor efecte de comert de la beneficiarii lor, inainte ca acestea sa
ajunga la scadenta

c. o operatiune bancara care consta in cumpararea de catre orice persoana
juridica a unor efecte de comert de la beneficiarii lor, inainte ca acestea sa
ajunga la scadenta

d. o operatiune bancara care consta in cumpararea de catre o banca comerciala a unor efecte de comert de la beneficiarii lor, inainte ca acestea sa ajunga la scadenta

e. o operatiune bancara care consta in vinderea de catre o banca comerciala
a unor efecte de comert de la beneficiarii lor, inainte ca acestea sa ajunga
la scadenta

9. Biletul la ordin:

a. este o operatiune bancara prin care o persoana, subscriptorul (emitentul)
se obliga sa plateasca unei alte persoane denumita beneficiar sau la
ordinul acesteia, o suma de bani, la o data scadenta

b. este un inscris prin care o persoana, beneficiarul se obliga sa plateasca
unei alte persoane denumita subscriptorul(emitentul) sau la ordinul
acesteia, o suma de bani, la o data scadenta

c. este un inscris prin care o persoana, subscriptorul (emitentul) se obliga sa plateasca unei alte persoane denumita beneficiar sau la ordinul acesteia, o suma de bani, la o data scadenta

d. este un inscris prin care o persoana, subscriptorul se ofera sa plateasca
unei alte persoane denumita beneficiar sau la ordinul acesteia, o suma de
bani, la o data scadenta

e. este un inscris prin care o persoana, subscriptorul (emitentul) se obliga sa
incaseze de la o alta persoana denumita beneficiar sau la ordinul acesteia,
o suma de bani, la o data scadenta

10. Fondul de rulment reprezinta:

a. partea din capitaluri cu un grad de exigibilitate ridicat ce serveste finantarii
elementelor de activ cu un grad de lichiditate suficient de scazut

b. partea din capitaluri cu un grad de exigibilitate slab ce serveste finantarii
elementelor de pasiv cu un grad de lichiditate suficient de scazut

c. partea din capitaluri cu un grad de exigibilitate ridicat ce serveste finantarii
elementelor de pasiv cu un grad de lichiditate suficient de scazut

d. partea din capitaluri cu un grad de exigibilitate slab ce serveste finantarii
elementelor de activ cu un grad de lichiditate suficient de scazut

e. partea din capitaluri cu un grad de exigibilitate slab ce serveste finantarii elementelor patrimoniale cu un grad de lichiditate suficient de ridicat

3

3



11. Nevoia de fond de rulment din exploatare, depinzand de marimea cifrei de afaceri:

a. are un caracter sezonier

b. are un caracter permanent al activitatii intreprinderii

c. este invariabil

d. nu are legatura cu activitatea intreprinderii

e. nu depinde de marimea cifrei de afaceri

12. In categoria veniturilor financiare se cuprind:

a. venituri din valorificarea marfurilor

b. venituri din imobilizari financiare, din investitii financiare cedate si venituri
din productia imobilizata

c. venituri din imobilizari, investitii financiare cedate, din sconturi obtinute si
venituri din productia de imobilizari necorporale

d. venituri din sconturi obtinute, alte venituri financiare

13. Analiza fluxurilor de resurse financiare si a fluxurilor de utilizare a resurselor financiare conduce la:

a. crearea unui flux de resurse si a trezoreriei nete negative

b. crearea unui flux de utilizare si a trezoreriei nete pozitive

c. crearea unui flux de resurse si a situatiei nete nefavorabila

d. crearea unui flux de resurse si crearea unui flux de alocare

14. Tabloul de utilizari si resurse situeaza in centrul atentiei:

a. legatura dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment in afara
exploatarii

b. legatura dintre fondul de rulment aferent activitatii de investitii si nevoia de
fond de rulment

c. legatura dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment

d. legatura dintre nevoia de fond de rulment si trezoreria neta

e. legatura dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria
neta

15. Formele de exprimare a riscului economic sunt:

a. variabilitatea profitului fata de media rentabilitatii din ultimele exercitii;
mentinerea profitului la nivelul aceluiasi volum de activitate; variabilitatea
ratei rentabilitatii intreprinderii

b. variabilitatea profitului fata de media rentabilitatii din ultimele exercitii;
variabilitatea profitului in functie de volumul de activitate; mentinerea ratei
rentabilitatii intreprinderii

c. variabilitatea profitului fata de media rentabilitatii din ultimele exercitii; variabilitatea profitului in functie de volumul de activitate; variabilitatea ratei rentabilitatii intreprinderii

16. In optimizarea marimii stocurilor se poate alege o anumita politica de gestiune:

a. de prudenta fata de risc, o politica agresiva si o politica de asigurare a unui
stoc mediu de siguranta

b. de prudenta fata de risc, o politica de asigurare a unui stoc mediu de

4

4



siguranta; o politica echilibrata

c.de imprudenta fata de risc, o politica regresiva si o politica de asigurare a unui stoc mediu de siguranta

17. Costul aplicabil al creditelor solicitate este determinat de:

a. doi factori esentiali: suma creditului si comisioanele aferente

b. doi factori esentiali: rata dobanzii si comisioane aferente

c. trei factori esentiali: suma creditului, rata dobanzii si comisioane aferente

d. doi factori esentiali: suma creditului si rata dobanzii

18. Elementele financiare ale unei investitii in mediul cert sunt:

a. cheltuielile finale de investitii, durata de viata a investitiilor, fluxurile nete de trezorerie, valoarea reziduala si rata de actualizare

b. cheltuielile initiale de investitii, durata de viata a investitiilor, fluxurile initiale de trezorerie, valoarea reziduala si rata de actualizare;

c. cheltuielile initiale de investitii, durata de viata a investitiilor, fluxurile nete de trezorerie, valoarea reziduala si rata de actualizare

d. cheltuielile initiale de investitii, durata de viata a investitiilor, fluxurile nete de trezorerie, valoarea initiala si rata de actualizare

e. cheltuielile initiale de investitii, durata de viata a investitiilor, fluxurile nete de trezorerie, valoarea reziduala si rata de dobanda

19. Analiza riscului financiar se poate face prin:

a. analiza riscului pe baza metodei pragului de rentabilitate si pe baza indicatorului fond de rulment

b. analiza riscului pe baza metodei pragului de rentabilitate si pe baza efectului de levier combinat

c. analiza riscului pe baza metodei pragului de rentabilitate si pe baza efectului de levier de exploatare

d. analiza riscului pe baza metodei pragului de rentabilitate si pe baza efectului de levier financiar

20. In practica de fundamentare a necesarului de finantare a cheltuielilor de exploatare se intalnesc urmatoarele metode:

a. metode sintetice de determinare a necesarului de finantare

b. metode analitice si metode financiare de determinare a necesarului de finantare

c. metode economico-financiare de determinare a necesarului de finantare

d. metode tehnico-economice de determinare a necesarului de finantare

e. metode analitice de determinare a necesarului de finantare

a. a+b

b. a+c

c. nici una din cele enumerate

d. a+b+c+d

e. a+e

5

5



21. Veniturile obtinute de o societate din activitatea economica si financiara sunt de 405 lei. Cheltuielile de exploatare sunt de 270 u.m, din care 90 u.m. reprezinta cheltuielile de amortizare, iar cheltuielile financiare sunt de 30 u.m, cota de impozit pe profit este de 16%, Societatea doreste sa apeleze la un imprumut pe termen lung de 570 u.m. Precizati care este capacitatea de autofinantare a societatii si daca aceasta poate obtine creditul pe termen lung solicitat.

a. 172,20 si poate obtine creditul pe termen lung solicitat

b. 178,20 si nu poate obtine creditul pe termen lung solicitat

c. 262,20 si poate obtine creditul pe termen lung solicitat

d. 178,20 si poate obtine creditul pe termen lung solicitat

e. 570 si nu poate obtine creditul pe termen lung solicitat

22. Rata dobanzii este formata din:

a. rata de referinta, diminuarea ratei de referinta pentru compensarea riscului implicatintipuldecreditesimajorarearateidereferintapentru compensarea riscului de intreprindere, in functie de marimea patrimoniului si bonitatea sa

b. rata de referinta, majorarea ratei de referinta pentru compensarea riscului implicatintipuldecreditesimajorarearateidereferintapentru compensarea riscului de intreprindere, in functie de marimea patrimoniului si bonitatea sa

c. rata de referinta, majorarea ratei de referinta pentru compensarea riscului implicatintipuldecreditesidiminuarearateidereferintapentru compensarea riscului de intreprindere, in functie de marimea patrimoniului si bonitatea sa

d. majorarearateidereferinta,diminuarearateidereferintapentru compensarea riscului implicat in tipul de credite si majorarea ratei de referinta pentru compensarea riscului de intreprindere, in functie de marimea patrimoniului si bonitatea sa

23. Cambia sau trata este:

a. o intelegere prin care un creantier, tragatorul, dispune unuia dintre debitorii sai, trasul, sa plateasca, la o anumita scadenta, o suma determinata unei persoane desemnate, beneficiarul, care poate fi insusi tragatorul

b. un inscris prin care un beneficiar da ordin unuia dintre debitorii sai, trasul, sa plateasca, la o anumita scadenta, o suma unei persoane desemnate, beneficiarul, care poate fi insusi tragatorul

c. un inscris prin care un creantier, tragatorul, da ordin unuia dintre creditorii sai, trasul, sa plateasca, la o anumita scadenta, o suma determinata unei persoane desemnate, beneficiarul, care poate fi insusi tragatorul

d. un inscris prin care un creantier, tragatorul, da ordin unuia dintre debitorii sai, trasul, sa plateasca, la o anumita scadenta, o suma insemnata unei oarecare persoane

6


e. un inscris prin care un creantier, tragatorul, da ordin unuia dintre debitorii sai, trasul, sa plateasca, la o anumita scadenta, o suma determinata unei persoane desemnate, beneficiarul, care poate fi insusi tragatorul

24. Din punct de vedere contabil, investitia:

a. reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ
circulant care va determina fluxul de venituri si cheltuieli

b. reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ
fix care va determina fluxul de cheltuieli

c. reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ
fix care va determina fluxul de venituri si cheltuieli

d. reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ
fix care va determina fluxul de venituri

e. reprezinta alocarea unei sume de bani disponibila pentru dezactivarea unui
mijloc fix care nu mai determina fluxuri de venituri si cheltuieli

25. Capacitatea de autofinantare reflecta;

a. potentialul economic de crestere a intreprinderii

b. potentialul financiar de crestere tehnica a intreprinderii

c. potentialul financiar de diminuare economica a intreprinderii

d. potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii

e. potentialul tehnico-economic de crestere sociala a intreprinderii

26. Potrivit metodei indirecte de determinare a fluxurilor de trezorerie ale activitatii de
exploatare rezultatul net este corectat cu:

a. influenta operatiunilor care nu au un caracter monetar

b. influenta operatiunilor care au un caracter monetar

c. influenta tuturor operatiunilor care au loc la nivelul intreprinderii

d. influenta operatiunilor care nu au un caracter economic

27. Analiza riscului de faliment se realizeaza:

a. in maniera dinamica

b. in maniera statica

c. in maniera economica

d. in maniera financiara

e. in maniera statica si dinamica

28. Trezoreria neta pozitiva reprezinta:

a. saracirea trezoreriei nete pe termen scurt

b. un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite

c. un echilibru financiar la nivelul intreprinderii

29. Autofinantarea este:

a. expresia bogatiei ramurii din care face parte intreprinderea analizata

b. expresia bogatiei creata de intreprindere

c. expresia saraciei din intreprindere

d. expresia preocuparii managerului de intreprindere si a debitorilor

e. expresia preocuparii managerului de intreprindere si a creditorilor

30. Analiza riscului de faliment in maniera statica se bazeaza pe:
a.studiul bilantului

b. studiul bilantului si notiunea de nevoie de fond de rulment

c. studiul bilantului si notiunea de trezorerie

d. studiul bilantului si al contului de profit si pierdere

e. studiul bilantului si notiunea de fond de rulment

31. Pentru decontarea trimestriala a costului creditelor de trezorerie se intocmesc
doua documente:

a. scara dobanzilor si scara ratelor lunare

b. decontul de dobanzi si comisioane si scara ratelor lunare

c. scara dobanzilor si decontul de dobanzi si comisioane

d. scara dobanzilor, scara ratelor lunare si decontul de dobanzi si comisioane

e. scara dobanzilor, decontul de dobanzi si comisioane si scara ratelor lunare

32. Trezoreria neta negativa reprezinta:

a. un excedent monetar ce permite achitarea datoriilor pe termen scurt si
efectuarea de plasamente pe piata monetara si/sau financiara

b. limitarea autonomiei financiare a intreprinderii

c. independenta intreprinderii de resursele externe

d. activul net neangajat in datorii

33.Tabloul de finantare evidentiaza:

a. fluxurile de resurse financiare si fluxurile de trezorerie ale activitatii de
finantare;

b. fluxurile de utilizare a resurselor financiare si fluxurile de trezorerie ale
activitatii de investitii;

c. fluxurile de resurse financiare si fluxurile de utilizare a resurselor financiare;

d. fluxurile de trezorerie ale activitatii de finantare si fluxurile de trezorerie ale
activitatii de investitii;

e. fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare, fluxurile de trezorerie ale
activitatii de finantare si fluxurile de trezorerie ale activitatii de investitii.

34. Tabloul fluxurilor dupa teoria financiara separa fluxurile financiare in:

a. fluxuri nete si fluxuri financiare

b. fluxuri reale si fluxuri economice

c. fluxuri monetare si nemonetare

d. fluxuri reale si fluxuri financiare

e. fluxuri reale si fluxuri nemonetare

35. Principalele caracteristici ale imprumuturilor obligatare sunt:

a. marimea imprumutului obligatar; marimea dobanzii; durata si modalitatile
de incasare; valoarea de emisiune

b. marimea imprumutului obligatar; marimea dobanzii; modalitatile de
incasare; valoarea de piata

c. marimea imprumutului obligatar; marimea dobanzii; durata si modalitatile
de rambursare; valoarea de emisiune

d. marimea imprumutului obligatar; marimea dobanzii; durata si modalitatile
de rambursare; valoarea nominala a actiunilor

e.marimea leasing-ului; marimea dobanzii; durata si modalitatile de rambursare; valoarea de emisiune

36. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu indicatorul nevoia de fond de rulment
sunt adevarate:

a. nevoia de fond de rulment exprima gradul de insolvabilitate pe termen scurt
al intreprinderii;

b. nevoia de fond de rulment este un indicator mai instabil decat indicatorul
fond de rulment, fiind dependent de volumul de activitate al intreprinderii


37. Cash-flow-ul pozitiv reprezinta:

a. o saracire a activului real

b. o activitate de exploatare a intreprinderii

c. o imbogatire a activului real

d. o imbogatire a activului fix al intreprinderii

e. o saracire a activului fix al intreprinderii

38. Operatiunile generatoare de incasari si plati la nivelul intreprinderii sunt:

a. operatiunile de exploatare, financiare si extraordinare

b. operatiunile de exploatare, financiare si de capital

c. operatiunile financiare si extraordinare si de capital

d. operatiunile de gestiune si de capital

39. Masura rentabilitatii unei intreprinderi este data de:

a. un sistem de rate de eficienta, determinate ca raport intre efectele
financiare obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor

b. un sistem de rate de risc, determinate ca raport intre efectele economice
obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor

c. un sistem de rate de eficienta, determinate ca raport intre efectele
economice si eforturile depuse pentru obtinerea lor

d. un sistem de rate de insolvabilitate, determinate ca raport intre efectele
economice si financiare obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor

e. un sistem de rate de eficienta, determinate ca raport intre efectele
economice si financiare obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor

40. Tipurile de bugete din sistemul planificarii financiare:

a. bugete de orientare generala, bugete anuale si bugetul vanzarilor

b. bugete de orientare generala, bugete anuale si bugete de trezorerie

c. bugete anuale si bugete de trezorerie, bilantul previzional

d. bugete de orientare generala, bugete anuale si bugete de trezorerie si
bilantul previzional

e. bugete de orientare generala, bugete anuale si bugete de trezorerie,
bilantul previzional si contul de rezultate


41. Elementele de fundamentare ale metodei analitice bazata pe cifra de afaceri, de determinare a necesarului de finantare, sunt:

a. cifra de afaceri previzionata prin bugetul vanzarilor si costul complet
antecalculat

b. cifra de afaceri previzionata prin bugetul vanzarilor si costul de uzina unitar
antecalculat

c. cifra de afaceri previzionata prin bugetul vanzarilor si durata medie de
incasare a clientilor

d. cifra de afaceri previzionata prin bugetul vanzarilor si durata de rotatie a
categoriilor de stocuri

e. cifra de afaceri previzionata prin bugetul vanzarilor si durata medie de plata
a datoriilor

42. In categoria comisioanelor de risc, aferente costului creditelor de trezorerie, intra:

a. comisionul de credit, comisionul de imobilizare, comisionul pentru cel mai
mic sold debitor din fiecare luna a trimestrului de referinta, comisionul
pentru cea mai mare depasire din fiecare luna a plafonului de credite
aprobat;

b. comisionul de credit, comisionul de imobilizare, comisionul pentru cel mai
mare sold debitor din fiecare luna a trimestrului de referinta, comisionul
pentru cea mai mica depasire din fiecare luna a plafonului de credite
aprobat;

c. comisionul de credit, comisionul de imobilizare, comisionul pentru cel mai
mare sold debitor din fiecare luna a trimestrului de referinta, comisionul
pentru cea mai mare depasire din fiecare luna a plafonului de credite
aprobat;

43. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu indicatorul nevoia de fond de rulment
sunt false:

a. nevoia de fond de rulment reflecta echilibrul curent al intreprinderii, nefiind
un indicator fluctuant si stabil

b. nevoia de fond de rulment evidentiaza nevoile temporare ce se reinnoiesc
permanent in cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale intreprinderii

44. Caracteristicile principale ale tabloului de utilizari si resurse sunt:

a. instrument de gestiune si document de dezinformare a utilizatorilor de
informatii

b. instrument de gestiune si previziune, instrument de apreciere a gestiunii
financiare a intreprinderii si de calcul al indicatorului marja comerciala

c. instrument de gestiune si previziune,mijloc de apreciere a gestiunii
financiare aintreprinderii;document deinformare autilizatorilor de
informatii; mijloc de evaluare si de interpretare a politicii de distribuire a
dividendelor

45. Rata excedentului brut de exploatare ofera:

a. o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului circulant

b. o apreciere globala asupra rentabilitatii nete a capitalului investit

c. o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului investit

d. o apreciere restransa asupra rentabilitatii brute a capitalului investit

e. o apreciere asupra rentabilitatii capitalului investit


46. Previziunea vanzarilor se poate face:

a. pe baza tehnicilor cantitative de extrapolare a tendintelor observate in
evolutia anterioara a vanzarilor si pe baza previziunii cheltuielilor de
desfacere

b. pe baza tehnicilor cantitative de extrapolare a tendintelor observate in
evolutiaanterioaraa vanzarilor sipebazapreviziuniicantitative a
productiei de executat

c. pe baza tehnicilor cantitative de extrapolare a tendintelor observate in
evolutia anterioara a vanzarilor si pe baza tehnicilor calitative de analiza a
variabilelor care determina marimea vanzarilor si valoarea lor in anul de
plan

d. pe baza tehnicilor calitative de extrapolare a tendintelor observate in
evolutia anterioara a vanzarilor si pe baza tehnicilor calitative de analiza a
variabilelor care determina marimea vanzarilor si valoarea lor in anul de
plan

47. Necesarul de finantat trimestrial, conform metodei analitice bazate pe cifra de
afaceri, se determina pe categorii de stocuri in functie de:

a. ratele cinetice specifice fiecarei categorii de stocuri determinate anterior pe
baza previziunii financiare pentru anul viitor

b. ratele cinetice specifice fiecarei categorii de stocuri si determinate anterior
pe baza executiei financiare din anul precedent

c. cifra de afaceri previzionata pentru anul viitor si soldul mediu al activelor
circulante din anul precedent

d. ratele cinetice specifice fiecarei categorii de stocuri si determinate anterior
pe baza executiei financiare din ultimii trei ani

48. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un:

a. deficit denecesar temporar fata deresursele temporare cepot fi
imobilizate

b. surplus de necesar permanent fata de resursele temporare ce pot fi
imobilizate

c. surplus de necesar temporar fata de resursele permanente ce pot fi
imobilizate

d. surplus de necesar temporar fata de resursele temporare ce pot fi
imobilizate

e. surplus de necesar permanent fata de resursele permanente ce pot fi
imobilizate

49. Cash-flow-ul negativ semnifica:

a. o crestere a capacitatii de autofinantare a investitiilor

b. o diminuare a insolvabilitatii intreprinderii

c. o diminuare a excedentului brut de exploatare

d. o diminuare a valorii adaugate a intreprinderii

e. o diminuare a capacitatii de autofinantare a investitiilor, o saracire a
activului real


50. Diagnosticul financiar detecteaza eventualele:

a. stari de echilibru financiar, in scopul stabilirii masurilor de lichidare a
societatii

b. stari de dezechilibru financiar, in scopul stabilirii masurilor de identificare a
cauzelor care le-au generat

c. stari de echilibru financiar, in scopul stabilirii masurilor de redresare

d. stari de crestere a capacitatii de autofinantare a investitiilor

51. Rata de rentabilitate economica este dependenta de:

a. natura si structura activelor imobilizate

b. natura si structura investitiilor

c. natura si structura activelor circulante

d. structura capitalurilor intreprinderii

52. Bugetul de trezorerie, functie de modalitatile de luare in calcul a incasarilor si
platilor poate fi:

a. buget net de incasari

b. buget net de plati

c. buget brut si net de trezorerie

d. buget brut si net de vanzari

e. buget brut si net de vanzari si productie

53. Situatia neta a intreprinderii reprezinta:

a. activul net angajat in datorii

b. excedentul de capitaluri permanente fata de activele imobilizate

c. activul net al entitatii neangajat in datorii

d. excedentul de capitaluri circulante fata de activele imobilizate

e. excedentul de capitaluri permanente fata de activele circulante



54. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii:


NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati

4000 600 750 150

Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare

3300 1000 1200

TOTAL NEVOI

5500

TOTAL RESURSE

5500

Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220, subventii de exploatare = 500; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400;

Sa se determine ponderea capacitatii de autofinantare in excedentul brut de exploatare.

a. 81,27

b. 79,08

c. 78,09

d. 81,72

e.81,27

55. Dispuneri de urmatoarele date: cifra de afaceri = 9.000; cheltuielile variabile
reprezinta 55% din cifra de afaceri, cheltuielile fixe sunt 4.590. Sa se calculeze cifra
de afaceri pentru care profitul este zero.

a. 8200

b. 10200

c. 10020

d. 10002

e. 8002

56. Sa se calculeze variabilitatea cifrei de afaceri, la o societate comerciala care a
inregistrat urmatoarele date, pe parcursul a doua exercitii financiare consecutive:

Indicatori

N-1

N

Cifra de afaceri

5000

7000

Cheltuieli variabile

80% din C.A.

70% din C.A.

Cheltuieli fixe

200

200

Cheltuieli financiare

100

150


a.

20

b.

200

c.

0,20

d.

0,40

e.

40


57. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date:

ACTIV

N-1

N

PASIV

N-1

N

Imobilizari

760

680

Capitaluri proprii

430

520

Active circulante

200

700

Datorii financiare

500

750




Datorii de exploatare

30

110

 

TOTAL

960

1.380

TOTAL

960

1.380

Din contul de profit si pierdere aferent aceleiasi perioade s-au retinut urmatoarele date: vanzari de marfuri = 1.680; productia vanduta = 1.200; consumuri de la terti = 920; cheltuieli cu personalul = 400; cheltuielile cu amortizarea = 200; cheltuielile cu dobanzile = 100, cheltuieli extraordinare = 600; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul disponibil dupa originea sa, dar si in functie de destinatie.

a.   344,10

b.   341,40

c.   314,40

d.   304,40

e.   414,40

58. Se dau urmatoarele informatii (in lei):

costul productiei marfa vanduta de o societate in anul precedent a fost de 44 079

soldul mediu al activelor circulante in aceeasi perioada a fost de 8 582
Pentru anul viitor se estimeaza:

costuri ale productiei marfa aferente trim. I = 23 805; trim. al - II -lea = 25 351; trim,
al -III-lea = trim. al IV-lea = 23 700.

o accelerare a duratei de rotatie cu 12 zile.


Sa se calculeze necesarul de finantare a cheltuielilor de exploatare aferente trimestrului I, utilizand metoda sintetica bazata pe costuri.

a.   15378,21

b.   15387,21

c.    15873,21

d.   15738,21

e.   15783,21

59. Folosind metoda analitica bazata pe costuri sa se calculeze necesarul de finantat mediu anual de materii prime, cunoscandu-se urmatoarele date:

Indicatori

Produs 1

Produs 2

Cantitati anuale de aprovizionat

60

80

Norma de consum pentru materia prima

0,5

0,6

Pretul unitar de aprovizionat

300 lei/buc

300 lei./buc

Intervalul mediu intre aprovizionari

40 zile

40 zile

Intervalul mediu pentru stocul de siguranta

22 zile

22 zile

Intervalul mediu pentru conditionare

6 zile

6 zile

Intervalul mediu pentru transportul intern

2 zile

2 zile

Repartizarea pe trimestre a necesarului valoric de materie prima se face astfel: trim I = trim II = 30%; trim. III = trim IV = 20%.

a.   3520

b.   3502

c.   3250

d.   3205

e.   3502

60. Bilantul si contul de profit si pierdere ale unui exercitiu prezinta urmatoarele date

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

3.400

Capitaluri proprii

1.600

Active circulante

1.000

Datorii financiare

2.000



Datorii catre furnizori

800

TOTAL

4.400

TOTAL

4.400

Cifra de afaceri = 8.600; consumuri provenind de la terti = 4.400; impozite si taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 820; alte cheltuieli de exploatare = 200; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare = 250. Sa se determine rata de prelevare a cheltuielilor financiare.

a. 6,54

b. 6,55

c. 6,45

d. 6,05

e. 6,04

61. Un agent economic fabrica si comercializeaza trei produse: A,B,C, pentru care previzioneaza productia anuala in cost complet si necesarul de finantat mediu anual pe produs astfel:

Produsul

Productia anuala in cost complet - lei -

Necesarul de finantat mediu anual pe produs

A

20.000

460

B

22.700

330

C

20.660

266

Productia la cost complet previzionata pentru trimestrul I al anului viitor este de 12.600 lei. Sa se determine necesarul de finantat trimestrial al produselor finite utilizand metoda analitica bazata pe costurile exploatarii.

a.   480

b.   408

c.   804

d.   840

e.     84

62. Un agent economic fabrica si comercializeaza trei produse: A,B,C, pentru care previzioneaza productia anuala in cost complet si necesarul de finantat mediu anual pe produs astfel:

Produsul

Productia anuala in cost complet - lei -

Necesarul de finantat mediu anual pe produs

A

20.000

460

B

22.700

330

C

20.660

266

Productia la cost complet previzionata pentru trimestrul I al anului viitor este de 10.500 lei. Sa se determine durata medie de stationare a produselor finite in magazie. a. 0,01

a. 0,02

b. 1,66

c. 6

d. 1,67

63. Dispuneti de urmatoarele date ale unei societati care produce trei produse:

Nr.crt

Indicatori

P1

P2

P3

1.

Cantitatea

19.800

13.500

10.000

2.

Cost unitar de productie

30

25

35

3.

Cost unitar complet

25

30

52,2

4.

Durata de stationare in magazie (in zile)

2

2

4

Sa se calculeze necesarul de finantat pentru trimestrul II, al produselor finite, cunoscandu-se repartizarea pe trimestre dupa urmatoarele proportii: trim I = trim.IV.= 23%; trim. II = 30%; trim. III = 24%.

a.   12490,20

b.   12409,20

c.    12904,20

d.   12094,20

e.   12940,20

64. Dispuneti de urmatoarele date ale unei societati care produce trei produse:

Nr.crt

Indicatori

P1

P2

P3

1.

Cantitatea

19.800

13.500

10.000

2.

Cost unitar de productie

30

25

35

3.

Cost unitar complet

25

30

52,2

15

4.

Durata de stationare in magazie (in zile)

2

2

4

Sa se calculeze necesarul de finantat mediu anual al produselor finite, cunoscandu-se repartizarea pe trimestre dupa urmatoarele proportii: trim I = trim.IV.= 23%; trim. II = 30%; trim. III = 24%.

a.   10080

b.   10800

c.    18000

d.   10080

e.   10008

65. Dispuneti de urmatoarele date ale unei societati care produce trei produse:

Nr.crt.

Indicatori

P1

P2

P3

1.

Cantitatea

19.800

13.500

10.000

2.

Cost unitar de productie

30

25

35

3.

Cost unitar complet

25

30

52,2

4.

Durata de stationare in magazie (in zile)

2

2

4

Sa se calculeze necesarul de finantat pentru trimestrul I, al produselor finite, cunoscandu-se repartizarea pe trimestre dupa urmatoarele proportii: trim I = trim IV= 23%; trim II = 30%; trim III = 24%.

a.   9920,82

b.   9290,82

c.   9209,82

d.   9902,82

e.   9092,82

66. Dispuneti de urmatoarele date ale unei societati care produce trei produse:

Nr.crt.

Indicatori

P1

P2

P3

1.

Cantitatea

19.800

13.500

10.000

2.

Cost unitar de productie

30

25

35

3.

Cost unitar complet

25

30

52,2

4.

Durata de stationare in magazie (in zile)

2

2

4

Sa se calculeze necesarul de finantat pentru trimestrul III, al produselor finite, cunoscandu-se repartizarea pe trimestre dupa urmatoarele proportii: trim I = trim.IV.= 23%; trim. II = 30%; trim. III = 24%.

a.   10532,16

b.   10352,16

c.    10235,16

d.   10253,16

e.   10325,16

67. Sa se determine necesarul de finantat pe trimestrul IV pentru elementul de activ, creante, utilizand metoda sintetica bazata pe costurile exploatarii si datele puse la dispozitie de o societate (in lei):

productia fabricata in anul precedent exprimata in cost complet a fost de 20 330;

productia la cost complet previzionata pentru anul de plan este de 24 000,

soldul materialelor din bilantul contabil este de 3 550;

soldul productiei in curs de executie din bilantul contabil este de 550;

soldul produselor finite din bilantul contabil este de 260;

soldul creantelor din bilantul contabil este de 440;

coeficientul de accelerare a rotatiei activelor circulante prin costul total al productiei
este de 0,2;

pentru repartizarea pe trimestre se vor utiliza urmatoarele proportii: trim. I = trim. I I =
trimIII. = 22%; trim.IV. = 28%.

a.   465,54

b.   456,59

c.   465,59

d.   456,54

e.   455,64

68. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii (in lei):

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati

4000 600 750 150

Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare

3300 1000 1200

TOTAL NEVOI

5500

TOTAL RESURSE

5500

Cifra de afaceri = 9 300; cheltuieli de exploatare = 2 300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220, subventii de exploatare = 500; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400. Sa se determine rata de lichiditate redusa.

a. 0,12

b. 0,57

c. 0,75

d. 75

69. Bilantul functional si contul de profit si pierdere al unei societati prezinta urmatoarele informatii (in lei):

NEVOI

N

RESURSE

N

Imobilizari Active circulante

1 530 1 335

Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare

2 190 575 100

Cifra de afaceri = 5 650; cheltuieli pentru exploatare platibile = 3 545; subventii de exploatare = 1 055; cheltuielile cu amortizarea = 1 450; cheltuielile cu dobanzile = 55, iar cota de impozit pe profit este de 16%. Se cere efectul de levier financiar al indatorarii.

a. 10,72

b. 10,73

c. 10,27

d. 10,37

70. Bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati prezinta urmatoarele informatii (in lei):

NEVOI

N-1

N

RESURSE

N-1

N

Imobilizari

350

400

Capital propriu

405

425

Stocuri materii prime

250

300

Datorii financiare termen lung

250

275

Stocuri produse finite

400

325

Datorii de exploatare

225

250

Creante de exploatare

250

375

Credite bancare curente

475

650

Disponibilitati

150

200




TOTAL NEVOI

1 400

1 600

TOTAL RESURSE

1 400

1 600

Cifra de afaceri = 9 200; cheltuieli monetare de exploatare = 7 430; cheltuielile cu amortizarea = 170; cheltuielile cu dobanzile = 500; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul de gestiune.

a.   1495

b.   1459

c.   1594

d.   1549

e.   1945

71. O intreprindere a realizat in exercitiul financiar precedent o cifra de afaceri de 6560 lei si prezinta urmatoarea structura a ratelor privind rotatia capitalurilor prin cifra de afaceri:

NEVOI

Zile

RESRSE

Zile

Imobilizari

990

Capital propriu

954

Stocuri

390

Datorii pe termen lung

360

Creante

170

Datorii de exploatare

280

Lichiditati

44



TOTAL

1 594

TOTAL

1 594

Stiind ca cifra de afaceri a inregistrat in exercitiul urmator o crestere de 15%, sa se stabileasca valorile absolute previzionate ale indicatorului fond de rulment.

a.   6789,60

b.   5867,56

c.   6879,60

d.   5687,56

e.     922,04

72. O intreprindere a realizat in exercitiul financiar precedent o cifra de afaceri de 6560 lei si prezinta urmatoarea structura a ratelor privind rotatia capitalurilor prin cifra de afaceri:

NEVOI

Zile

RESRSE

Zile

Imobilizari

990

Capital propriu

954

Stocuri

390

Datorii pe termen lung

360

Creante

170

Datorii de exploatare

280

Lichiditati

44



TOTAL

1.594

TOTAL

1.594

Stiind ca cifra de afaceri a inregistrat in exercitiul urmator o crestere de 15%, sa se stabileasca valorile absolute previzionate ale indicatorului necesar de fond de rulment.

a. 6789,60

b. 5867,56

c. 6879,60

e. 922,04


73. O intreprindere a realizat in exercitiul financiar precedent o cifra de afaceri de 6560 lei si prezinta urmatoarea structura a ratelor privind rotatia capitalurilor prin cifra de afaceri:

NEVOI

Zile

RESRSE

Zile

Imobilizari

990

Capital propriu

954

Stocuri

390

Datorii pe termen lung

360

Creante

170

Datorii de exploatare

280

Lichiditati

44



TOTAL

1 594

TOTAL

1 594

Stiind ca cifra de afaceri a inregistrat in exercitiul urmator o crestere de 15%, sa se stabileasca valorile absolute previzionate ale indicatorului trezorerie neta.

a.   6789,60

b.   5867,56

c.   6879,60

d.   5687,56

e.     922,04


74. Folosind metoda analitica bazata pe costuri sa se calculeze necesarul de finantat pe trimestrul I = II de materii prime, cunoscandu-se urmatoarele date:

Indicatori

P1

P2

Cantitati anuale de aprovizionat

60

80

Norma de consum pentru materia prima

0,5

0,6

Pretul unitar de aprovizionat

300 lei./buc

300 lei./buc

Intervalul mediu intre aprovizionari

40 zile

40 zile

Intervalul mediu pentru stocul de siguranta

22 zile

22 zile

Intervalul mediu pentru conditionare

6 zile

6 zile

Intervalul mediu pentru transportul intern

2 zile

2 zile

Repartizarea pe trimestre a necesarului valoric de materie prima se face astfel: trim I = trim II = 30%; trim. III = trim IV = 20%.

a.   3900

b.   3090

c.   3009

d.     390

e.     309

75. Cifra de afaceri a anului expirat a fost de 27840 lei, cifra de afaceri a anului de previziune este de 32 000 lei. Soldul mediu al activelor circulante pentru anul de baza a fost de 5 800 lei. Coeficientul de accelerare a rotatiei activelor circulante prin cifra de afaceri este de 0,35. Sa se determine necesarul de finantare a cheltuielilor de exploatare pentru trimestrul III, utilizand metoda sintetica bazata pe rata cinetica a activelor circulante, tinandu-se cont de repartizarea cifrei de afaceri previzionata pe trimestre astfel: trim. I = 15%; trim. II = 20%; trim. III = 25%; trim. IV = 40%.

a.   6666,66

b.   6666,67

c.   4333,33

d.   4333,34


76. Bilantul si contul de profit si pierdere ale unui exercitiu prezinta urmatoarele date (in lei):

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

3.400

Capitaluri proprii

1.600

Active circulante

1.000

Datorii financiare

2.000



Datorii catre furnizori

800

TOTAL

4.400

TOTAL

4.400

Cifra de afaceri = 8 200; consumuri provenind de la terti = 4 400; alte impozite si taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 620; alte cheltuieli de exploatare = 200; cheltuieli de amortizare = 250; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare = 220. Sa se determine durata de amortizare a imobilizarilor.

a.   10,97

b.   10,98

c.    10,89

d.   10,79

77. Bilantul si contul de profit si pierdere ale unui exercitiu prezinta urmatoarele date (in lei):

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

3 400

Capitaluri proprii

1 200

Active circulante

1 000

Datorii financiare

2 000



Datorii catre furnizori

800

TOTAL

4 400

TOTAL

4 400

Cifra de afaceri = 8 200; consumuri provenind de la terti = 4 400; impozite si taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 620; alte cheltuieli de exploatare = 200; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare = 220. Sa se determine numarul de rotatii a activelor circulante.

a. 8,02

b. 2,08

c. 8,20

d. 2,80


78. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

2 500

Capitaluri proprii

3 200

Stocuri materii prime si materiale

260

Datorii financiare

700

Stocuri de produse finite

640

Datorii de exploatare

700

Clienti

800



Lichiditati

400



TOTAL

4 600

TOTAL

4 600

Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:

7 500 3 750 5 000 3 750

materii prime si materiale impozite si taxe

impozite si taxe

cheltuieli cu personalul

amortizari si provizioane

impozit pe profit aferent cifrei de afaceri      = 2 180

profit aferent cifrei de afaceri = 3 820

Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100.

a. Sa se calculeze rata cinetica 1 pentru lichiditati.

a. 5,53

b. 5,35

c. 5,45

d. 5,54

79. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

2 500

Capitaluri proprii

3 200

Stocuri materii prime si materiale

260

Datorii financiare

700

Stocuri de produse finite

640

Datorii de exploatare

700

Clienti

800



Lichiditati

400



TOTAL

4 600

TOTAL

4 600

Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:

materii prime si materiale = 7 500

impozite si taxe =3 750

cheltuieli cu personalul =5 000

amortizari si provizioane = 3 750

impozit pe profit aferent cifrei de afaceri   = 2180

profit aferent cifrei de afaceri = 3 820

Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100.

b. Sa se calculeze rata cinetica 1 pentru clienti.

a.   11,07

b.   11,08

c.   11,80

d.   11,70

80. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

2 500

Capitaluri proprii

3 200

Stocuri materii prime si materiale

260

Datorii financiare

700

Stocuri de produse finite

640

Datorii de exploatare

700

Clienti

800



Lichiditati

400



TOTAL

4 600

TOTAL

4 600

Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:
materii prime si materiale = 7 500

impozite si taxe =3 750

cheltuieli cu personalul =5 000

amortizari si provizioane = 3 750

impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180
profit aferent cifrei de afaceri = 3 820

Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100.

c.Sa se calculeze rata cinetica 1 pentru imobilizari.

a. 420

b. 42

c. 24

d. 240

e. 204

81. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

2 500

Capitaluri proprii

3 200

Stocuri materii prime si materiale

260

Datorii financiare

700

Stocuri de produse finite

640

Datorii de exploatare

700

Clienti

800



Lichiditati

400



TOTAL

4 600

TOTAL

4 600

Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:
materii prime si materiale = 7 500

impozite si taxe =3 750

cheltuieli cu personalul =5 000

amortizari si provizioane = 3 750

impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180
profit aferent cifrei de afaceri = 3 820

Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100.

d. Sa se calculeze rata cinetica 1 pentru datorii financiare.

a. 2520

b. 2250

c. 2205

d. 2502

82. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

2 500

Capitaluri proprii

3 200

Stocuri materii prime si materiale

260

Datorii financiare

700

Stocuri de produse finite

640

Datorii de exploatare

700

Clienti

800



Lichiditati

400



TOTAL

4 600

TOTAL

4 600

Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:
materii prime, materiale si alte cheltuieli de exploatare = 7 500

impozite si taxe =3 750

cheltuieli cu personalul = 5 000

amortizari si provizioane = 3 750

impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180

profit aferent cifrei de afaceri = 3 820

Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100. e. Sa se calculeze rata cinetica 1 pentru datorii de exploatare.

a. 36,30

b. 36,03

c. 33,60

d. 33,06


83. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

2 500

Capitaluri proprii

3 200

Stocuri materii prime si materiale

260

Datorii financiare

700

Stocuri de produse finite

640

Datorii de exploatare

700

Clienti

800



Lichiditati

400



TOTAL

4 600

TOTAL

4 600

Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:

materii prime, materiale si alte cheltuieli de exploatare = 7 500

impozite si taxe =3 750

cheltuieli cu personalul = 5 000

amortizari si provizioane = 3 750

impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180

profit aferent cifrei de afaceri = 3 820

Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100. Sa se calculeze rata cinetica 2 pentru datorii de exploatare.

a. 28,84

b. 28,48

c. 28,58

d. 28,85

84. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date:

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

2 500

Capitaluri proprii

3 200

Stocuri materii prime si materiale

260

Datorii financiare

700

Stocuri de produse finite

640

Datorii de exploatare

700

Clienti

800



Lichiditati

400



TOTAL

4 600

TOTAL

4 600

Cifra de afaceri de 26.000 lei, realizata de societate are urmatoarea structura:
materii prime si materiale = 7 500

impozite si taxe =3 750

cheltuieli cu personalul =5 000

amortizari si provizioane = 3 750

impozit pe profit aferent cifrei de afaceri = 2 180
profit aferent cifrei de afaceri = 3 820

Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 1000 lei.

Sa se calculeze rata cinetica 2 pentru datorii financiare.

a. 3,84

b. 3,85

c. 3,58

d. 3,48

85. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:

Indicatori

Ianuarie

Februarie

Martie

Vanzari

1.200

1.400

1.600

Cumparari

2.200

2.800

3.000

Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:

clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;

furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;

lichiditati - 4.900.

Stabiliti soldul final de trezorerie la sfarsitul primului trimestru al anului.

a. 2760

b. - 2760

c. - 4560

d. - 4650

86. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:

Indicatori

Ianuarie

Februarie

Martie

Vanzari

1.200

1.400

1.600

Cumparari

2.200

2.800

3.000

Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:

clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;

furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;

lichiditati - 4.900.

Stabiliti volumul incasarilor la sfarsitul primului trimestru al anului.

a.   6500

b.   650

c.   5600

d.   560

e.   5006

87. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:

Indicatori

Ianuarie

Februarie

Martie

Vanzari

1.200

1.400

1.600

Cumparari

2.200

2.800

3.000

Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:

clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;

furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;

lichiditati - 4.900.

Stabiliti volumul platilor la sfarsitul primului trimestru al anului.

a.   15060

b.   15600

c.    13620

d.   13260

e.   13206

88. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:

Indicatori

Ianuarie

Februarie

Martie

Vanzari

1.200

1.400

1.600

Cumparari

2.200

2.800

3.000

Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:

clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;

furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;

lichiditati - 4.900.

Stabiliti volumul incasarilor din luna ianuarie.

a. b. c. d.

0

600 1300 3700

e. 4900

89. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:

Indicatori

Ianuarie

Februarie

Martie

Vanzari

1.200

1.400

1.600

Cumparari

2.200

2.800

3.000

Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:

clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;

furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;

lichiditati - 4.900.

Stabiliti volumul incasarilor aferente lunii februarie.

a.   3700

b.   1300

*c.   600

d.   4900

e.   1200

90. Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I al unui exercitiu este urmatoarea:

Indicatori

Ianuarie

Februarie

Martie

Vanzari

1.200

1.400

1.600

Cumparari

2.200

2.800

3.000

Incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale, jumatate in luna urmatoare vanzarilor si restul in luna a doua de la vanzare, iar datoriile catre furnizori se achita integral in luna a doua de la aprovizionare. Cheltuieli lunare cu salariile sunt de 800, cheltuieli lunare cu chiria de 120, iar cheltuieli lunare cu amortizarea sunt de 600. Bilantul exercitiului incheiat prezinta urmatoarele solduri:

clienti -3.700 - incasabili in luna ianuarie;

furnizori - 5.500 - jumatate platibili in luna februarie si restul in luna martie;

lichiditati - 4.900.

Stabiliti volumul incasarilor aferente lunii martie.

a.   3700

b.   1300

c.     600

d.   4900

e.   1200

91. In vederea aprecierii riscului financiar se prezinta urmatoarele informatii extrase
din bilantul unei intreprinderi (in u.m): activul economic = 5000, finantat 60% din
capitaluri proprii, restul din datorii pe termen lung. Alte informatii: cifra de afaceri =
4800, cheltuieli de exploatare platibile = 2200; subventii din exploatare = 700;
cheltuieli salariale = 1100; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 400; cheltuieli
cu amortizarea = 800; alte venituri de exploatare = 400; rata dobanzii pentru datoriile
din sold este de 18%. Sa se calculeze efectul de levier financiar al indatorarii.

a. 4,44

b. 4,04

c. 4,45

d. 4,54

e. 4,55

92. Analiza pragului de rentabilitate permite obtinerea unor rezultate de gestiune utile
pentru previziunea intreprinderii, cum ar fi, de exemplu, stabilirea profitului previzionat
la o variatie data a cifrei de afaceri. In acest scop, intreprinderea prezinta urmatoarele
date (in lei): cifra de afaceri realizata in perioada curenta = 8.400; cheltuielile variabile
= 5.376; cheltuielile fixe = 1.518,8; cresterea cifrei de afaceri pentru perioada de
previziune este de 20%. Sa se stabileasca marimea corecta a profitului previzionat.

a.   1680

b.   2101

c.   2011

d.   2110

e.   1860

93. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date (in lei):

Perioada

Stocuri de materii prime

Stocuri de produse finite

Stocuri de marfuri

Creante

Clienti

Datorii de exploatare

N -1

6.000

5.500

4.000

7.500

6.000

6.000

N

4.500

6.500

5.0

8.500

2.000

10.500

Vanzari de marfuri = 3.500; vanzari de produse finite = 4.200; consumuri provenind de la terti = 1.200; subventii pentru exploatare = 1.400; alte venituri de exploatare = 1.120; cheltuieli cu amortizarea = 800; cheltuieli cu personalul = 1.050; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 950; venituri financiare = 2.000; cheltuieli financiare = 3.000; venituri extraordinare = 4.000; cheltuieli extraordinare = 3.820; cota de impozit pe profit este de 16%. Activul economic al intreprinderii este de 10.000, finantat din capitaluri proprii in procent de 75%, restul din datorii. Sa se calculeze rentabilitatea financiara a intreprinderii.

a. 45,36

b. 43,56

c. 60,48

d. 60,84

e.68,48

94. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date (in lei):

Perioada

Stocuri de materii prime

Stocuri de produse finite

Stocuri de marfuri

Creante

Clienti

Datorii de exploatare

N -1

6.000

5.500

4.000

7.500

6.000

6.000

N

4.500

6.500

5.0

8.500

2.000

10.500

Vanzari de marfuri = 3.500; vanzari de produse finite = 4.200; consumuri provenind de la terti = 1.200; subventii pentru exploatare = 1.400; alte venituri de exploatare = 1.120; cheltuieli cu amortizarea = 800; cheltuieli cu personalul = 1.050; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 950; venituri financiare = 2.000; cheltuieli financiare = 3.000; venituri extraordinare = 4.000; cheltuieli extraordinare = 3.820; cota de impozit pe profit este de 16%. Activul economic al intreprinderii este de 10.000, finantat din capitaluri proprii in procent de 75%, restul din datorii. Sa se calculeze rata reala de rentabilitate financiara a intreprinderii in conditiile unei rate de inflatie de 10,84%.

a. 49,64

b. 44,78

c. 44,87

d. 49,46

e.   44,79


95.Cifra de afaceri realizata 48.900 u.m, iar bilantul exprimat

de o societate la sfarsitul unui exercitiu este de n solduri medii se prezinta astfel:

NEVOI

Sold mediu

RESURSE

Sold mediu

Imobilizari

24.580

Capital propriu

24.300

Stocuri

3.890

Datorii financiare

4.650

Creante-clienti

1.455

Datorii de exploatare

1.028

Lichiditati

53



TOTAL

29.978

TOTAL

29.978

Sa se determine, exprimat in numar de zile de recuperare prin cifra de afaceri, indicatorul nevoia de fond de rulment.

a. 0,39

c. d.

b. 31,78
31,87

e.

38,17 38,71


96. Cifra de afaceri realizata 48.900 u.m, iar bilantul exprimat

de o societate la sfarsitul unui exercitiu este de n solduri medii se prezinta astfel:

NEVOI

Sold mediu

RESURSE

Sold mediu

Imobilizari

24.580

Capital propriu

24.300

Stocuri

3.890

Datorii financiare

4.650

Creante-clienti

1.455

Datorii de exploatare

1.028

Lichiditati

53



TOTAL

29.978

TOTAL

29.978

Sa se determine, exprimat in numar de zile de recuperare prin cifra de afaceri, indicatorul fond de rulment.

a. 0,39

b. 31,78

*c. 32,17

d. 38,17

e. 38,71

97. Cifra de afaceri realizata de o societate la sfarsitul unui exercitiu este de 48.900 u.m, iar bilantul exprimat in solduri medii se prezinta astfel:

NEVOI

Sold mediu

RESURSE

Sold mediu

Imobilizari

24.580

Capital propriu

24.300

Stocuri

3.890

Datorii financiare

4.650

Creante-clienti

1.455

Datorii de exploatare

1.028

Lichiditati

53



TOTAL

29.978

TOTAL

29.978

Sa se determine, exprimat in numar de zile de recuperare prin cifra de afaceri, indicatorul trezorerie neta.

a. 38,71

c. d.

b. 31,78
32,17

e.

38,17

c 0,39

98. Capitalul social al unei societati pe actiuni este compus din 350.000 titluri, a caror valoare bursiera este de 15 lei inainte de majorare. S-a decis majorarea capitalului printr-o emisiune de 40.000 de actiuni noi la o valoare de emisiune de 12 lei /actiune. Sa se determine valoarea teoretica a actiunilor dupa majorarea capitalului.

a. 0,31

b. 0,30

c. 14,69

d. 15,00

e. 12,00

99. Capitalul social al unei societati pe actiuni este compus din 350.000 titluri, a caror
valoare bursiera este de 15 lei inainte de majorare. S-a decis majorarea capitalului
printr-o emisiune de 40.000 de actiuni noi la o valoare de emisiune de 12 lei /actiune.
Sa se determine numarul drepturilor de subscriere necesar pentru a procura o
actiune noua.

a. 14,69

b. 15,00

c. 8,75

d. 8,57

e. 7,85

100. Capitalul social al unei societati pe actiuni este compus din 350.000 titluri, a caror
valoare bursiera este de 15 lei inainte de majorare. S-a decis majorarea capitalului
printr-o emisiune de 40.000 de actiuni noi la o valoare de emisiune de 12 lei /actiune.
Sa se determine valoarea teoretica a dreptului desubscriere.

a. 1,53

b. 8,75

c. 14,69

d. 1,54

e. 0,31

101. O societate nou infiintata al carei capital social este de 53.779 lei are un profil de
activitate apropiat unei societati comerciale in functiune al carei bilant, aferent
exercitiului incheiat, exprimat sub forma ratelor de rotatie prin cifra de afaceri are
urmatoarea configuratie:

Imobilizari Rc = 399,99 zile

Capitaluri proprii Rc = 586,68 zile

Active circulante Rc= 533,34 zile

Datorii financiare Rc = 159,99 zile


Datorii de exploatare Rc =186,66 zile

Sa se calculeze marimea necesarului de fond de rulment previzional al noii societati.

a. 31779

b. 31797

c. 31977

d. 31979

e. 37179

102. O societate nou infiintata al carei capital social este de 53.779 lei are un profil de activitate apropiat unei societati comerciale in functiune al carei bilant, aferent exercitiului incheiat, exprimat sub forma ratelor de rotatie prin cifra de afaceri are urmatoarea configuratie:

Imobilizari Rc = 399,99 zile

Capitaluri proprii Rc = 586,68 zile

Active circulante Rc= 533,34 zile

Datorii financiare Rc = 159,99 zile


Datorii de exploatare Rc =186,66 zile


Sa se calculeze marimea fondului de rulment previzional al noii societati.

a. 37179

b. 31797

c. 31977

d. 31979

e. 31779

103. Bilantul si contul de profit si pierdere ale unui exercitiu prezinta urmatoarele date (in lei):

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

3.400

Capitaluri proprii

1.600

Active circulante

1.000

Datorii financiare

2.000



Datorii catre furnizori

800

TOTAL

4.400

TOTAL

4.400

Cifra de afaceri = 8.200; consumuri provenind de la terti = 4.400; impozite si taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 620; alte cheltuieli de exploatare = 200; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare = 220. Durata de achitare a datoriilor fata de furnizori in perioda expirata a fost de 50 zile. In ce sens s-a modificat durata de achitare a datoriilor fata de furnizori in anul analizat comparativ cu perioada expirata.

a. a scazut cu 14,87 zile

b. a crescut cu 14,87 zile

c. a scazut cu 14,88 zile

d. a crescut cu 14,88 zile

104. Bilantul si contul de profit si pierdere ale unui exercitiu prezinta urmatoarele date (in lei):

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

3.400

Capitaluri proprii

1.200

Active circulante

1.000

Datorii financiare

2.000



Datorii catre furnizori

800

TOTAL

4.400

TOTAL

4.400

Cifra de afaceri = 8.200; consumuri provenind de la terti = 4.400; impozite si taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 620; alte cheltuieli de exploatare = 200; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare = 220. Sa se determine durata de rambursare a datoriilor financiare.

a. 87,80

b. 87,81

c. 78,80

d. 78,81


105. In vederea aprecierii riscului financiar se prezinta urmatoarele informatii extrase
din bilantul unei intreprinderi (in lei): activul economic = 5000, finantat 60% din
capitaluri proprii, restul din datorii pe termen lung. Alte informatii: cifra de afaceri =
4800, cheltuieli de exploatare platibile = 2200; subventii din exploatare = 700;
cheltuieli salariale = 1100; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 400; cheltuieli
cu amortizarea = 800; alte venituri de exploatare = 400; cota de impozit pe profit este
de 16%; rata dobanzii pentru datoriile din sold este de 18%. Sa se calculeze rata
reala de rentabilitate economica in conditiile in care rata inflatiei este de 18%.

a. 24,67

b. 24,68

c. 5,65

d. 5,66

106. Sa se calculeze efectul de levier al exploatarii, la o societate comerciala care a
inregistrat urmatoarele date, pe parcursul a doua exercitii financiare consecutive:

Indicatori

N-1

N

Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe

4000 80% din C.A. 200

5000 70% din C.A. 200

a. 1,17

b. 0,25

c. 4,67

d. 4,68

e. 4,86

107. Sa se calculeze variabilitatea profitului,la o societate comerciala care a inregistrat urmatoarele date, pe parcursul a doua exercitii financiare consecutive:

Indicatori

N-1

N

Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe

5000 80% din C.A. 200

6000 70% din C.A. 200

a. 0,20

b. 1

c. 0,50

d. 2


108. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date (in lei)

Perioada

Stocuri de materii prime

Stocuri de produse finite

Stocuri de marfuri

Creante

Clienti

Datorii de exploatare

N -1

6.000

5.500

4.000

7.500

6.000

6.000

N

4.500

6.500

5.0

8.500

2.000

10.500

Vanzari de marfuri = 3.500; vanzari de produse finite = 4.200; consumuri provenind de la terti = 1.200; subventii pentru exploatare = 1.400; alte venituri de exploatare = 1.120; cheltuieli cu amortizarea = 800; cheltuieli cu personalul = 1.050; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 950; venituri financiare = 2.000; cheltuieli financiare = 3.000; venituri extraordinare = 4.000; cheltuieli extraordinare = 3.820; cota de impozit pe profit este de 16%. Activul economic al intreprinderii este de 10.000, finantat din capitaluri proprii in procent de 75%, restul din datorii. Sa se calculeze excedentul trezoreriei de exploatare aferent exercitiunui N.

a. 5900

b. 2500

c. 16000

d. 3400

e. 8400

109. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date (in lei):

Perioada

Stocuri de materii prime

Stocuri de produse finite

Stocuri de marfuri

Creante

Clienti

Datorii de exploatare

N -1

6.000

5.500

4.000

7.500

6.000

6.000

N

4.500

6.500

5.0

8.500

2.000

10.500

Vanzari de marfuri = 3.500; vanzari de produse finite = 4.200; consumuri provenind de la terti = 1.200; subventii pentru exploatare = 1.400; alte venituri de exploatare = 1.120; cheltuieli cu amortizarea = 800; cheltuieli cu personalul = 1.050; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 950; venituri financiare = 2.000; cheltuieli financiare = 3.000; venituri extraordinare = 4.000; cheltuieli extraordinare = 3.820; cota de impozit pe profit este de 16%. Activul economic al intreprinderii este de 10.000, finantat din capitaluri proprii in procent de 75%, restul din datorii. Sa se calculeze ponderea capacitatii de autofinantare in valoarea adaugata.

a. 69,78

b. 67,98

c. 80,29

d. 82,09

e. 80,92

110. O intreprindere realizeaza in perioada de baza o cifra de afaceri de 40.000 lei, cu o pondere a cheltuielilor variabile de 60% in cifra de afaceri. In anul de plan cifra de afaceri este mai mare fata de anul de baza cu 30%. Cheltuielile fixe de exploatare cresc de la 3.000 lei in anul de baza, la 4.000 lei in anul de plan, iar cheltuielile cu dobanzile cresc cu 20% mai mult fata de cele din anul de baza care au fost de 2000 lei. Sa se determine efectul de levier al exploatarii.

a. 0,29

b. 0,30

c. 0,96

d. 0,97

111.Sa se calculeze stoculcurent pentruunanumit tip dematerieprima

semnificativa, cunoscand urmatoarele date:

- cantitatea anuala de produse programata a se fabrica de 1.180 buc.

norma de consum specifica de materie prima este de 1,5 kg./ buc.

pretul unitar de aprovizionare este de 150 lei/ buc

cantitatile anuale aprovizionate si intervalul (in zile) intre aprovizionari sunt:

Cantitati anuale de aprovizionat

intervalul intre aprovizionari (in zile)

200

80

100

70

200

60

100

100

150

50

a. 56125

b. 51625

c. 52615

d. 55162

e. 55612

112. Sa se calculeze stocul de siguranta pentru un anumit tip de materie prima semnificativa, cunoscand urmatoarele date:

cantitatea anuala de produse programata a se fabrica de 1.180 buc.

norma de consum specifica de materie prima este de 1,5 kg./ buc.

pretul unitar de aprovizionare este de 150 lei/ buc

cantitatile anuale aprovizionate si intervalul (in zile) intre aprovizionari sunt:

Cantitati anuale de aprovizionat

intervalul intre aprovizionari (in zile)

200

80

100

70

200

60

100

100

150

50

a. 12924,13

b. 12294,12

c. 12494,12

d. 12494,13

e. 12294,13

113. La o cifra de afaceri de 42.000 lei si un profit estimat de 2.200 lei, cheltuielile variabile reprezentand 70% din cifra de afaceri, cheltuielile fixe de exploatare fiind de 10.000 lei, iar cheltuielile fixe cu dobanzile de 2.600 lei sa se calculeze pragul de rentabilitate global.

a. 49333,30

b. 49333,33

c. 49333,34

d. 40666,66

e. 40666,67


114. Din contul de profit si pierdere se cunosc urmatoarele date (in lei): productia
vanduta = 2.500; productia stocata = 1.500; cheltuieli materiale = 500; servicii
prestate de terti = 800; subventii de exploatare = 150; cheltuielile salariale = 150;
impozite, taxe si varsaminte asimilate = 100; cheltuieli cu amortizarea = 100;
provizioane de exploatare constituite = 50; cheltuieli cu dobanzile = 150; venituri din
dobanzi = 50; cota de impozit pe profit = 16 %. Stiind ca activul economic al societatii
este de 18.000, finantat in proportie de 60% din capitaluri proprii, restul din datorii, sa
se determine rata reala de rentabilitate economica in conditiile in care rata inflatiei
este de 6,5%.

a. 11,98

b. 11,99

c. 5,48

d. 5,49

e. 5,15

115. Activul economic al unei societati este de 10.000 u.m., finantat 80% din capital
propriu, restul din datorii financiare pe termen lung. Profitul net al societatii este de
290 u.m; cheltuielile cu dobanzile sunt de 720 u.m. Rentabilitatea economica a
societatii este de 38%. In aceste conditii sa se calculeze efectul de levier al indatorarii
(financiar).

a. 0,36

b. 0,38

c. 0,50

d. 0,05

116. Un agent economic fabrica si comercializeaza trei produse: A,B,C, pentru care
previzioneaza productia anuala in cost complet si necesarul de finantat mediu anual
pe produs astfel:

Produsul

Productia anuala in cost complet

Necesarul de finantat mediu anual pe produs

A

20.000

160

B

22.700

330

C

20.660

390

Productia la cost complet previzionata trimestrial este de 9.500

Sa se calculeze necesarul de finantat mediu anual pentru diverse materiale, cunoscand urmatoarele date in lei:

cheltuielile diverse de 300 repartizate pe trimestre astfel: trim.I = trim.II = 80; trim.III
= trim.IV.= 70

necesarul valoric de materii prime de 16.000. este repartizat pe trimestre astfel: trim.
I = trim.II = 5.000; trim.III = trim. IV = 3.000

necesarul de finantat al cheltuielilor de exploatare pentru materii prime de 2.265 lei
este repartizat astfel: trim. I = trim.II = 620,5; trim.III = trim IV = 512.

a. 42,46

b. 44,26

c. 42,47

d. 42,74


117. Un agent economic fabrica si comercializeaza trei produse: A,B,C, pentru care previzioneaza productia anuala in cost complet si necesarul de finantat mediu anual pe produs astfel:

Produsul

Productia anuala in cost complet

Necesarul de finantat mediu anual pe produs

A

20.000

160

B

22.700

330

C

20.660

390

Productia la cost complet previzionata trimestrial este de 9.500

Sa se calculeze necesarul de finantat pe trim I pentru diverse materiale, cunoscand urmatoarele date in lei:

cheltuielile diverse de 300 repartizate pe trimestre astfel: trim.I = trim.II = 80; trim.III
= trim.IV.= 70

necesarul valoric de materii prime de 16.000. este repartizat pe trimestre astfel: trim.
I = trim.II = 5.000; trim.III = trim. IV = 3.000

necesarul de finantat al cheltuielilor de exploatare pentru materii prime de 2.265 lei
este repartizat astfel: trim. I = trim.II = 620,5; trim.III = trim IV = 512.

a. 9,92

b. 11,95

c. 42,47

d. 9,93


118. Un agent economic fabrica si comercializeaza trei produse: A,B,C, pentru care previzioneaza productia anuala in cost complet si necesarul de finantat mediu anual pe produs astfel:

Produsul

Productia anuala in cost complet

Necesarul de finantat mediu anual pe produs

A

20.000

160

B

22.700

330

C

20.660

390

Productia la cost complet previzionata trimestrial este de 9.500

Sa se calculeze necesarul de finantat pe trim al III-lea, pentru diverse materiale, cunoscand urmatoarele date in lei:

cheltuielile diverse de 300 repartizate pe trimestre astfel: trim.I = trim.II = 80; trim.III
= trim.IV.= 70

necesarul valoric de materii prime de 16.000. este repartizat pe trimestre astfel: trim.
I = trim.II = 5.000; trim.III = trim. IV = 3.000

necesarul de finantat al cheltuielilor de exploatare pentru materii prime de 2.265 lei
este repartizat astfel: trim. I = trim.II = 620,5; trim.III = trim IV = 512.

a. 11,94

b. 11,95

c. 42,47

d. 9,93

119. O societate produce si comercializeaza patru produse:

Indicatori

A

B

c

D

Productia anuala la cost complet

3.500

5.000

5.800

3.700

Necesarul de finantat mediu anual

60

65

70

55

 

Productia la cost complet previzionata pentru trim. I al anului de plan este de 4.068 u.m. Folosind metoda analitica bazata pe costuri sa se stabileasca necesarul de finantat al produselor finite.

a. 226

b. 262

c. 622

d. 626

e. 206

120. Se pun la dispozitie urmatoarele date:

Indicatori

Produs 1

Produs 2

Cantitati anuale de aprovizionat (kg.)

40

45

Norma de consum pentru materia prima

0,5

0,8

Durata de fabricatie (in zile)

10

15

Coeficient de corelatie

0,8

0,84

Cost complet unitar

112,5

130

Durata de stationare in magazie produse finite

12

15

Costul de productie unitar

70

80

pretul unitar de aprovizionare pentru materia prima este de 200 lei;

intervalul intre doua aprovizionari consecutive este de 60 zile;

intervalul pentru stocul de siguranta este de 22 zile;

intervalul mediu pentru conditionare este de 6 zile;

intervalul mediu pentru transport intern este de 4 zile;

pentru repartizarea pe trimestre a cheltuielilor anuale previzionate pentru materii
prime se vor utiliza urmatoarele proportii: trim. I = 22%; trim. II = 24%; trim. III = trim:
IV = 27%. Sa se determine, utilizand metoda analitica bazata pe costuri, necesarul
de finantat aferent trimestrului II pentru produsele finite.

e.

e.

a. 387,12 381,72 318,72 317,82 378,12

121. Doua intreprinderi fabrica cate un produs A si B. Pretul de vanzare al acestora este identic si este egal cu 400 lei. Costurile fixe se ridica la 6000 lei si respectiv 12.000 lei. Costurile variabile unitare sunt de 360 lei pentru produsul A si de 340 pentru produsul B. Sa se determine pragul de rentabilitate in numar de produse pentru produsul B.

a. 20

*b. 200

c. 2000     daca cere pt a 150

d. 150

e. 1500


122. Doua intreprinderi fabrica cate un produs A si B. Pretul de vanzare al acestora este identic si este egal cu 400 lei. Costurile fixe se ridica la 6000 lei si respectiv 12.000 lei. Costurile variabile unitare sunt de 360 lei pentru produsul A si de 340 pentru produsul B. Sa se determine pragul de rentabilitate in numar de produse pentru produsul B.

a. 20

*b. 200

c. 2000

d. 150

e. 1500

123. Bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati prezinta urmatoarele informatii (in lei):

NEVOI

N-1

N

RESURSE

N-1

N

Imobilizari

350

400

Capital propriu

405

425

Stocuri materii prime

250

300

Datorii financiare termen lung

250

275

Stocuri produse finite

400

325

Datorii de exploatare

225

250

Creante de exploatare

250

375

Credite bancare curente

475

650

Disponibilitati

150

200




TOTAL NEVOI

1.400

1.600

TOTAL RESURSE

1.400

1.600

Cifra de afaceri = 9.200; cheltuieli monetare de exploatare = 7.430; cheltuielile cu amortizarea = 170; cheltuielile cu dobanzile = 500; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul disponibil de la actionari.

a. 924

b. 942

c. 940

d. 904

124. Bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati prezinta urmatoarele informatii (in lei):

NEVOI

N-1

N

RESURSE

N-1

N

Imobilizari

350

400

Capital propriu

405

425

Stocuri materii prime

250

300

Datorii financiare termen lung

250

275

Stocuri produse finite

400

325

Datorii de exploatare

225

250

Creante de exploatare

250

375

Credite bancare curente

475

650

Disponibilitati

150

200




TOTAL NEVOI

1.400

1.600

TOTAL RESURSE

1.400

1.600

Cifra de afaceri = 9.200; cheltuieli monetare de exploatare = 7.430; cheltuielile cu amortizarea = 170; cheltuielile cu dobanzile = 500; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul disponibil de la creditori.

a. 904

b. 500

c. 250

d. 275

e. 475


125. Bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati prezinta urmatoarele informatii (in lei):

NEVOI

N-1

N

RESURSE

N-1

N

Imobilizari

350

400

Capital propriu

405

425

Stocuri materii prime

250

300

Datorii financiare termen lung

250

275

Stocuri produse finite

400

325

Datorii de exploatare

225

250

Creante de exploatare

250

375

Credite bancare curente

475

650

Disponibilitati

150

200




TOTAL NEVOI

1.400

1.600

TOTAL RESURSE

1.400

1.600

Cifra de afaceri = 9.200; cheltuieli monetare de exploatare = 7.430; cheltuielile cu amortizarea = 170; cheltuielile cu dobanzile = 500; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul disponibil de la actionari si de la creditori.

a. 904

b. 475

c. 1379

d. 429

126. Sa se determine variatia indicatorului trezoreria neta pe baza datelor din urmatorul bilant financiar:

NEVOI

N-1

N

RESURSE

N-1

N

Terenuri

7.200

6.600

Capital social

7.500

7.500

Stocuri

3.900

5.400

Rezerve

1.200

1.500

Clienti

2.010

3.600

Profit nerepartizat

1.800

1.860

Lichiditati

390

900

Datorii financiare Furnizori

1.350* 1.650

3.090** 2.550

TOTAL NEVOI

13.500

16.500

TOTAL RESURSE

13.500

169.500

Din care: *150 lei reprezinta credite bancare curente; ** 300 lei reprezinta credite bancare curente 600 240 630

603

e.360

127. Sa se determine variatia indicatorului fond de rulment pe baza datelor din urmatorul bilant financiar:

NEVOI

N-1

N

RESURSE

N-1

N

Terenuri

7.200

6.600

Capital social

7.500

7.500

Stocuri

3.900

5.400

Rezerve

1.200

1.500

Clienti

2.010

3.600

Profit nerepartizat

1.800

1.860

Lichiditati

390

900

Datorii financiare Furnizori

1.350* 1.650

3.090** 2.550

TOTAL NEVOI

13.500

16.500

TOTAL RESURSE

13.500

169.500

Din care: *150 lei reprezinta credite bancare curente; ** 300 lei reprezinta credite bancare curente

a. 7050

b. 4500

c. 2505

d. 2550

e. 2055

128. Sa se determine variatia indicatorului fond de rulment pe baza datelor din urmatorul bilant financiar:

NEVOI

N-1

N

RESURSE

N-1

N

Terenuri

7.200

6.600

Capital social

7.500

7.500

Stocuri

3.900

5.400

Rezerve

1.200

1.500

Clienti

2.010

3.600

Profit nerepartizat

1.800

1.860

Lichiditati

390

900

Datorii financiare Furnizori

1.350* 1.650

3.090** 2.550

TOTAL NEVOI

13.500

16.500

TOTAL RESURSE

13.500

169.500

Din care: *150 lei reprezinta credite bancare curente; ** 300 lei reprezinta credite bancare curente

a. 6450

b. 4260

c. 2190

d. 2910

e. 4620

129. Bilantul si contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele date - in lei:


ACTIV

N -1

N

PASIV

N -1

N

Imobilizari

760

680

Capitaluri proprii

430

520

Active circulante

200

700

Datorii financiare

500

750




Datorii de exploatare

30

110

TOTAL

960

1.380

TOTAL

960

1.380

Din contul de profit si pierdere aferent aceleiasi perioade s-au retinut urmatoarele date: vanzari de marfuri = 1.680; productia vanduta = 1.200; consumuri de la terti = 920; cheltuieli cu personalul = 400; cheltuielile cu amortizarea = 100; cheltuielile cu dobanzile = 100, cheltuieli extraordinare = 600; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se calculeze cash flow-ul de exploatare.

a. 1438,40

b. 1338,40

c. 1560

d. 1650

130. Bilantul financiar al unei societati prezinta, la sfarsitul exercitiului, urmatoarele date (in lei):

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

2.500

Capitaluri proprii

3.200

Stocuri materii prime si materiale

260

Datorii financiare

700

Stocuri de produse finite

640

Datorii de exploatare

700

Clienti

800



Lichiditati

400



TOTAL

4.600

TOTAL

4.600

Cifra de afaceri de 26.000 realizata de societate are urmatoarea structura:

materii prime si materiale = 7.500

impozite si taxe =3.750

cheltuieli cu personalul =5.000

amortizari si provizioane = 3.750

impozit pe profit aferent cifrei de afaceri =2.180
profit aferent cifrei de afaceri =3.820

Datoriile financiare se ramburseaza in rate lunare de 100.

Sa se calculeze rata cinetica 2 pentru stocurile de materii prime.

a. 28,84

b. 28,85

c. 25,58

d. 24,84

131. Doua intreprinderi fabrica cate un produs A si B. Pretul de vanzare al acestora
este identic si este egal cu 400 lei. Costurile fixe se ridica la 6000 lei si respectiv
12000 lei. Costurile variabile unitare sunt de 360 lei pentru produsul A si de 340 lei
pentru produsul B. Sa se determine coeficientul efectului de levier al exploatarii
pentru produsul A, la nivelul unui volum de productie de 2000 produse.

a. 1,80

b. 1,09

c. 1,08

d. 1,10

e. 4,00

132. Cifra de afaceri = 8.200; consumuri provenind de la terti = 4.400; impozite si
taxe = 800; cheltuieli cu personalul = 400; subventii de exploatare = 620; alte
cheltuieli de exploatare = 200; alte venituri de exploatare = 360; cheltuieli financiare
=705,60. Stiind ca activul economic al societatii este de 18.000, finantat in proportie
de 60% din capitaluri proprii, restul din datorii, sa se determine rata de dobanda.

a. 9,80

b. 8,90

c. 9,08

d. 8,09

133. Cifra de afaceri estimata a fi realizata de o societate in anul de plan este de
24.000 lei. Valoarea creantelor-clienti este de 5.200 lei, iar valoarea furnizorilor de
plata este de 8.000 lei. In anul de baza durata de incasare a clientilor a fost de 60
zile, iar durata de achitare a furnizorilor in aceeasi perioada a fost de 150 zile. Cu
cate zile s-a modificat durata de incasare a clientilor in perioada de plan fata de
perioada de baza?

a. a crescut cu 60 zile

b. a crescut cu 18 zile

c. a crescut cu 30 zile

d. a scazut cu 18 zile

e. a crescut cu 30 zile

134. Doua intreprinderi fabrica cate un produs A si B. Pretul de vanzare al acestora
este identic si este egal cu 400 lei. Costurile fixe se ridica la 6000 lei si respectiv
12000 lei. Costurile variabile unitare sunt de 360 u.m. pentru produsul A si de 320
pentru produsul B. Sa se determine coeficientul efectului de levier al exploatarii
pentru produsul B, la nivelul unui volum de productie de 2800 produse.

a. 1,06

b. 1,05

c. 1,10

d. 1,01

135. Din contul de profit si pierdere se cunosc urmatoarele date (in lei.): productia
vanduta = 2.500; productia stocata = 1.500; cheltuieli materiale = 500; servicii
prestate de terti = 800; subventii de exploatare = 150; cheltuielile salariale = 150;
impozite, taxe si varsaminte asimilate = 100; cheltuieli cu amortizarea = 100;
provizioane de exploatare constituite = 50; cheltuieli cu dobanzile = 150; venituri din
dobanzi = 50; cota de impozit pe profit = 16 %. Stiind ca activul economic al societatii
este de 18.000, finantat in proportie de 60% din capitaluri proprii, restul din datorii, sa
se determine valoarea corecta a rezultatului net al exercitiului.

a. 2085

b. 2508

c. 2805

d. 2580

e. 2058

136. Se cunosc urmatoarele date (in lei): valoarea adaugata = 80.000; marja
comerciala = 15.000; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti =13.900;
cheltuieli cu personalul = 15.000; cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe = 1.400;
cheltuieli cu dobanzile =12.000; productia stocata (sold debitor)= 4.500 mii lei;
productia imobilizata = 1.800; costul de cumparare al marfurilor vandute = 3.600;
datorii fata de furnizori = 22.000; creante fata de clienti =18.000. Sa se calculeze
valoarea corecta a cifrei de afaceri.

a. 78900

b. 88900

c. 18600

d. 81600

e. 100200

137. Se cunosc urmatoarele date (in lei): valoarea adaugata = 80.000; marja
comerciala = 15.000; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti =13.900;
cheltuieli cu personalul = 15.000; cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe = 1.400;
cheltuieli cu dobanzile =12.000; productia stocata (sold debitor)= 4.500 mii lei;
productia imobilizata = 1.800; costul de cumparare al marfurilor vandute = 3.600;
datorii fata de furnizori = 22.000; creante fata de clienti =18.000. Sa se calculeze
valoarea corecta a productiei exercitiului.

a. 78900

b. 88900

c. 18600

d. 81600

e. 100200


138. Se cunosc urmatoarele date (in lei): valoarea adaugata = 80.000; marja
comerciala = 15.000; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti =13.900;
cheltuieli cu personalul = 15.000; cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe = 1.400;
cheltuieli cu dobanzile =12.000; productia stocata (sold debitor)= 4.500 mii lei;
productia imobilizata = 1.800; costul de cumparare al marfurilor vandute = 3.600;
datorii fata de furnizori = 22.000; creante fata de clienti =18.000. Sa se calculeze
valoarea corecta a veniturilor din vanzarea marfurilor.

a. 78900

b. 88900

c. 18600

d. 81600

e. 100200

139. Se cunosc urmatoarele date (in lei): valoarea adaugata = 80.000; marja
comerciala = 15.000; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti =13.900;
cheltuieli cu personalul = 15.000; cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe = 1.400;
cheltuieli cu dobanzile =12.000; productia stocata (sold debitor)= 4.500 mii lei;
productia imobilizata = 1.800; costul de cumparare al marfurilor vandute = 3.600;
datorii fata de furnizori = 22.000; creante fata de clienti =18.000; subventii de
exploatae = 12.600; alte impozite, taxe si varsaminte assimilate = 8.500. Sa se
calculeze valoarea corecta a excedentului brut de exploatare.

a. 78900

b. 69100

c. 18600

d. 81600

e. 100200

140. Se cunosc urmatoarele date (in lei): valoarea adaugata = 80.000; marja
comerciala = 15.000; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti =13.900;
cheltuieli cu personalul = 15.000; cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe = 1.400;
cheltuieli cu dobanzile =12.000; productia stocata (sold debitor)= 4.500 mii lei;
productia imobilizata = 1.800; costul de cumparare al marfurilor vandute = 3.600;
datorii fata de furnizori = 22.000; creante fata de clienti =18.000; subventii de
exploatae = 12.600; alte impozite, taxe si varsaminte assimilate = 8.500. Sa se
calculeze valoarea corecta a rezultatului de exploatare.

a. 78900

b. 69100

c. 18600

d. 81600

e. 67700

141. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii (in
lei):

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari

4000

Capital propriu

3300

Stocuri

600

Datorii financiare

1000

Creante

750

Datorii de exploatare

1200

Lichiditati

150



TOTAL NEVOI

5500

TOTAL RESURSE

5500

 

Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; subventii de exploatare = 1200; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400. Sa se determine valoarea corecta a indicatorului valoare adaugata.

a. 9300

b. 2300

c. 7000

d. 7660

e. 7580



142. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati

4000 600 750 150

Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare

3300 1000 1200

TOTAL NEVOI

5500

TOTAL RESURSE

5500

Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; subventii de exploatare = 1200; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400. Sa se determine valoarea corecta a excedentului brut de exploatare.

a. 9300

b. 2300

c. 7000

d. 7530

e. 7580

143. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati

4000 600 750 150

Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare

3300 1000 1200

TOTAL NEVOI

5500

TOTAL RESURSE

5500

Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; subventii de exploatare = 1200; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400. Sa se determine valoarea corecta a rezultatului de exploatare.

a. 9300

b. 2300

c. 7000

d. 7530

e. 7450


144. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii:

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati

4000 600 750 150

Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare

3300 1000 1200

TOTAL NEVOI

5500

TOTAL RESURSE

5500

Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; subventii de exploatare = 1200; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400. Sa se determine valoarea corecta a rezultatului curent al exercitiului.

a. 9300

b. 7450

c. 7530

d. 7130

e. 2300


145. Bilantul si contul de rezultate al unui exercitiu prezinta urmatoarele informatii:

NEVOI

Sume

RESURSE

Sume

Imobilizari Stocuri Creante Lichiditati

4000 600 750 150

Capital propriu Datorii financiare Datorii de exploatare

3300 1000 1200

TOTAL NEVOI

5500

TOTAL RESURSE

5500

Cifra de afaceri = 9300; cheltuieli de exploatare = 2300; cheltuieli salariale = 450; cheltuieli de amortizare = 180; subventii de exploatare = 1200; cheltuieli financiare = 320; cheltuieli reprezentand impozite, taxe si varsaminte asimilate = 220; alte venituri de exploatare = 500; alte cheltuieli de exploatare = 400; cota de impozit pe profit este de 16%. Sa se determine valoarea corecta a rezultatului net al exercitiului.

a. 5989,20

b. 5898,20

c. 7530

d. 7130

e. 5899,20

146. Bilantul unei societati prezinta urmatoarele date:

Elemente de activ

N-1

N

Elemente de pasiv

N-1

N

Active imobolizate

1700

2000

Capitaluri proprii

1900

2200

Activecirculante, din care:

2020

2140

Datorii  financiare (inclusive pasive de trezorerie)

1100

1300

-active  de trezorerie

80

140

Datorii de exploatare

720

640

Total activ

3720

4140

Total pasiv

3720

4140

Structura contului de profit si pierdere: cifra de afaceri 5800 lei, venituri financiare 90 lei, consumuri de la terti 2400 lei, cheltuieli cu personalul 1800 lei, cheltuieli cu amortizarea 540 lei, cheltuieli privind dobanzile 330 lei. Cota de impozit pe profit este

de 16%. Care este valoarea cash-flow-lui disponibil (CFD), cash-flow-lui disponibil
pentru actionari (CFDa) si a cash-flow-lui disponibil pentru creditori (CFDcr).

Varianta CFD CFDa CFDcr

a. 518,80 130 315

b. 518,80 388,80 130

c. 388,80 130 518,80

d. 820 300 200

e. 688,80 388,80 518,80

147. Cand rata nominala a rentabilitatii economice este de 50%, rata inflatiei este de
10%, rata reala a rentabilitatii economice este:

a. 18%

b. 36%

c. 17%

d. 16%

e. 19%


148. Fazele elaborarii bugetelor sunt:

A. realizarea de pregatitoare privind piata de productie si piata de desfacere

B. elaborarea de prebugete

C. identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan ce decurg din planul
general strategic pe o perioada de 3-5 ani

D. stabilirea politicii firmei

E. intocmirea si aprobarea de brebugete
Alegeti varianta corecta:

a.                           A+B+C+D

b.

B+C+D+E

c.

C+D+E

d.

A+B+C+E

e.

A+C+D+E

149. Activele

financiare de trezorerie cuprind:

A.

valori mobiliare de plasamen

B.

efecte comerciale de incasat

C.

bilete de trezorerie §i certificate de depozit in portofoliu

D.

credite de trezorerie

E.

credite de scont

Alegeti varianta corecta:

a.

A+D+E

b.

E+B+E

c.

B+C+D

d.

A+B+C

e. A+B+D

150. Pasivele financiare de trezorerie cuprind:

A. soldul creditor al contului curent

B. efecte comerciale de incasat

C. credite de trezorerie

D. credite de scont

E. bilete de trezorerie §i certificate de depozit in portofoliu
Alegeti varianta corecta:

a. B+C+E

b. A+C+D

c. A+B+D

d. A+B+E

e. B+C+D

151. Obiectivele gestiunii de trezorerie sunt:

A. evitarea pierderilor in zilele de decontare la incasarile §i platile prin banca ale
intreprinderii

B. scaderea operativitaFii incasarii creanFelor fara a afecta politica faFa de clienFi

C. e§alonarea echilibrata §i degajata a scadentelor obligaFiilor de plata ale
intreprinderii

D. obFinerea celui mai bun credit la cel mai mare cost real

E. asigurarea unui sold 'zero' al trezoreriei care antreneaza costuri de finanFare
§i de oportunitate

F. optimizarea utilizarii excedentului de trezorerie prin cea mai buna plasare a
lichiditaFilor care sa asigure rentabilitatea, siguranta §i lichiditatea optima

Alegeti varianta corecta:

a. A+C +F

b. A+D+F

c. B+C+D+E+F

d. C+D+E+F

e. nici una nu este corecta

152. Bugetul de trezorerie are ca funcFie:

A. previziunea incasarilor §i platilor pornind de la planificarea cheltuielilor, din care se
exclud cele neplatibile (amortizarea §i provizioanele calculate)

B. previziunea incasarilor §i platilor pornind de la planificarea veniturilor din care se
exclud cele neincasabile (venituri din producFie stocata, venituri din vanzari pe
credit)

C. previziunea incasarilor §i platilor pornind de la planificarea cheltuielilor, din care se
exclud cele platibile

D. previziunea incasarilor §i platilor pornind de la planificarea veniturilor din care se
exclud cele incasabile

Alegeti varianta corecta:

a. A+C+D

b. B+C+D

c. A+B

d. nici una nu este corecta

153. Determinarea §i acoperirea sodurilor de trezorerie, care cuprinde:

A. determinarea soldurilor de trezorerie inainte de acoperire

B. previziunea incasarilor §i a platilor

C. acoperirea prin credite a deficitului de trezorerie sau plasarea excedentului de

trezorerie

D. elaborarea prebugetului

E. elaborarea bugetului definitiv

Alegeti varianta corecta:

a. B+C+E

b. A+B+C

c. A+D+E

d. A+C+E

e. nici una nu este corecta

154. Previziunea incasarilor fiind fundamentata pe cifra vanzarilor, trebuie sa tina cont in permanenta de:

a. repartizarea vanzarilor pe luni, de modificarile ce vor avea loc in structura

vanzarilor §i in gradul de solvabilitate al clientilor intreprinderii, care nu vor influenta decalajul intre datele livrarilor §i cele ale incasarilor

b. repartizarea vanzarilor pe luni, de modificarile ce vor avea loc in structura

vanzarilor §i in gradul de solvabilitate al clientilor intreprinderii, care vor influenta decalajul intre datele livrarilor §i cele ale incasarilor

c. repartizarea vanzarilor pe ani, de modificarile ce vor avea loc in structura

vanzarilor §i in gradul de solvabilitate al clientilor intreprinderii, care vor influenta decalajul intre datele livrarilor §i cele ale incasarilor

155. Excedentul previzional al trezorerie poate proveni, fie din:

a. fondul de rulment prea mic determinat de angajarea unor datorii financiare pe
termen lung fara o intrebuinFare imediata

b. o nevoie de fond de rulment mai mica decat fondul de rulment determinata de
scadenFa platilor generate de activitatea de exploatare mult mai mare decat cele ale
incasarilor

156. Excedentul previzional al trezorerie poate proveni, fie din:

a. fondul de rulment prea mare determinat de angajarea unor datorii financiare pe
termen lung fara o intrebuinTare imediata

b. o nevoie de fond de rulment mai mare decat fondul de rulment determinata de
scadenFa plaFilor generate de activitatea de exploatare mult mai mare decat cele ale
incasarilor

157. Activitatea trezorierului, in stabilirea previziunilor de finantare poate fi sintetizata
in urmatoarele direcFii principale:

a. evaluarea costului real al fiecarui credit, in functie de durata de folosinta §i de
stabilirea unei ierarhizari a imprumuturilor; cuantificarea efectelor disponibile dupa
natura lor; selecFionarea surselor de finanFare care genereaza cel mai ridicat cost al
finanTarii

b. evaluarea costului real al fiecarui credit, in functie de durata de folosinta §i de
stabilirea unei ierarhizari a imprumuturilor; cuantificarea efectelor disponibile dupa
natura lor; selecTionarea surselor de finanTare care genereaza cel mai redus cost al
finanTarii

c. evaluarea costului real al fiecarui credit, in funcTie doar de durata de folosinFa a
imprumuturilor; cuantificarea efectelor disponibile dupa natura lor; selecFionarea
surselor de finanFare care genereaza cel mai redus cost al finanFarii


158. Gestiunea ciclului de exploatare este cea mai importanta secFiune a gestiunii
financiare, importanFa acesteia fiind data de:

a. ponderea scazuta a activelor circulante in bilanF, de gradul scazut de rentabilitate,
precum §i de reflectarea imediata asupra situatiei financiare a intreprinderii

b. ponderea nesemnificativa a activelor circulante in bilanF, de gradul ridicat de renta-
bilitate, precum §i de reflectarea imediata asupra situaFiei financiare a intrepriderii

c. ponderea nesemnificativa a activelor circulante in bilanF, de gradul scazut de ren-
tabilitate, precum §i de reflectarea imediata asupra situaFiei financiare a intreprinderii

d. ponderea ridicata a activelor circulante in bilanF, de gradul ridicat de rentabilitate,
precum §i de reflectarea imediata asupra situatiei financiare a intreprinderii

159. Pentru gestiunea ciclului de exploatare distingem in intreprinderi urmatoarele
politici de gestiune cu efecte diferite asupra rentabilitatii §i a riscului:

a. o politica defensiva, o politica echilibrata

b. o politica ofensiva, o politica defensiva, o politica dezechilibrata

c. o politica agresiva, o politica defensiva, o politica intermediara

160. Nevoia de finanFare a stocurilor cuprinde:

a. totalitatea cheltuielilor de formare §i pastrare a stocurilor de active circulante, in
toate fazele ciclului de exploatare, astfel meat sa se asigure desfa§urarea continua §i
ritmica a producFiei

b. totalitatea cheltuielilor de formare §i pastrare a stocurilor de active imobilizate, in
toate fazele ciclului de exploatare, astfel meat sa se asigure desfa§urarea continua §i
ritmica a producFiei

c. totalitatea cheltuielilor de formare §i pastrare a stocurilor de active circulante, in anumite faze ale ciclului de exploatare, astfel meat sa se asigure desfa§urarea continua §i ritmica a productiei

161. Metoda sintetica de determinare a necesarului de finantare a cheltuielilor de
exploatare:

A. presupune determinarea necesarului de active circulante pentru totalul acestora

B. se bazeaza pe indicatorii de fundamentare: costurile exploatarii si cifra de afaceri

C. presupune determinarea necesarului de active imobilizate pentru totalul acestora
Alegeti varianta corecta:

a. A+B+C

b. A+C

c. B+C

d. A+B

e. nici una nu este corecta

162. InvestiFiile interne constau in:

a. alocarea de capital pentru achiziFii de active materiale sau nemateriale, pentru
dezvoltarea §i perfectionarea aparatului productiv §i de distribute a bunurilor §i
serviciilor intreprinderii

b. alocarea de capital pentru achiziFii de active materiale sau nemateriale, pentru
mentinerea la acelasi nivel de dezvoltare a aparatului productiv §i de distribute
a bunurilor §i serviciilor intreprinderii

c. alocarea de capital pentru achiziFii de active materiale sau nemateriale, pentru
mentinerea la acelasi nivel al distribuFiei de bunuri §i servicii ale intreprinderii


163. Investitiile externe constau in:

a. plasamente de capital pentru descre§terea participarii financiare la formarea ca-
pitalului altor societaFi comerciale, ceea ce conduce la diversificarea activitatilor §i
exprima conceptul de portofoliu de proiecte de investiFii ce caracterizeaza activi-
tatea investiFionala a intreprinderii

b. plasamente de capital pentru cre§terea participarii financiare la formarea capita-
lului altor societaFi comerciale, ceea ce conduce la unificarea activitatilor §i ex­
prima conceptul de portofoliu de proiecte de investiFii ce caracterizeaza activita-
tea investiFionala a intreprinderii

c. plasamente de capital pentru cre§terea participarii financiare la formarea capita-
lului altor societaFi comerciale, ceea ce conduce la diversificarea activitatilor §i
exprima conceptul de portofoliu de proiecte de investiFii ce caracterizeaza activi-
tatea investiFionala a intreprinderii

164. Investitiile dupa natura lor sunt:

a. investiFia sociala, investiFia financiara si investiFia comerciala

b. investiFia tehnica, investiFia umana, investiFia sociala si investiFia comerciala

c. investiFia tehnica, investiFia umana, investiFia sociala, §i investitia financiara,

d. investiFia tehnica, investiFia umana, investiFia sociala, investiFia financiara, in­
vestiFia comerciala

165. In funcFie de riscul pe care il implica in perspectiva intreprinderilor, investitiile
sunt:

a. investiFia de inlocuire a echipamentului complet uzat, investiFia de modernizare
a echipamentelor existente in funcFiune si investiFia de de extindere a unor
secFii, uzine

b. investiFia de inlocuire a echipamentului complet uzat, investiFia de modernizare
a echipamentelor existente in funcFiune, si investiFia strategica

c. investiFia de inlocuire a echipamentului complet uzat, investiFia de modernizare
a echipamentelor existente in funcFiune, investiFia de extindere a unor secFii,
uzine si investiFia strategica

166. Valoarea reziduala exprima:

a. valoarea posibila de recuperat dupa incheierea duratei de viaFa a investiFiei si cu-
prinde urmatoarele elemente: valoarea imobilizarilor corporale la preF de revanzare
estimat cu impozite aferente; valoarea imobilizarilor necorpolare §i a celor financia­
re la pret de piata; suma cumulata a cre§terii anterioare a fondului de rulment

b. a. valoarea posibila de recuperat dupa incheierea duratei de viaFa a investiFiei si
cuprindeurmatoarele elemente:valoarea imobilizarilor corporalela preF de
revanzare estimat cu impozite aferente; valoarea imobilizarilor necorpolare §i a ce­
lor financiare la preF de piaFa; suma cumulata a cre§terii anterioare a necesarului
de fond de rulment

c. a. valoarea posibila de recuperat dupa incheierea duratei de viaFa a investiFiei si
cuprinde urmatoarele elemente: valoarea imobilizarilor corporale la valoarea de in-
ventar; valoarea imobilizarilor necorpolare §i a celor financiare la preF de piaFa;
suma cumulata a cre§terii anterioare a fondului de rulment

167. Metoda sintetica de determinare a necesarului de finantare:

a. se foloseste cu bune rezultate in perioada de stabilitate economica a
intreprinderii

b. se foloseste in perioada de instabilitate economica a intreprinderii

c. se foloseste cu bune rezultate in orice perioade de desfasurare a activitatii
intreprinderii

168. In categoria veniturilor financiare se cuprind:

a. venituri din dobanzi, venituri din vanzarea produselor,marfurilor,lucrari
executate si servicii prestate

b. venituridin vanzarea produselor,marfurilor,lucrariexecutate si servicii
prestate si venituri din investitii financiare cedate

c. venituri din investitii financiare cedate, venituri din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi, alte venituri financiare

d. venituri din productia de imobilizari, venituri din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi, alte venituri financiare

e. venituri din sconturi obtinute si alte venituri de exploatare

169. In categoria veniturilor de exploatare se cuprind:

a. venituridin vanzarea produselor,marfurilor,lucrariexecutate si servicii
prestate, venituri din variatia stocurilor §i venituri din dobanzi

b. venituridin vanzarea produselor,marfurilor,lucrariexecutate si servicii
prestate si venituri din investitii financiare cedate

c. venituri din investitii financiare cedate, venituri din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi, alte venituri financiare

d. venituri din productia de imobilizari, venituri din subventii de exploatare,
venituri din variatia stocurilor, alte venituri financiare

e. venituri din productia de imobilizari, venituri din subventii de exploatare,
venituri din variatia stocurilor, alte venituri de exploatare

170. In categoria cheltuielilor de exploatare se cuprind:

a. cheltuieli privind stocurie §i cheltuieli privind dobanzile

b. cheltuieli privind investitii financiare cedate si cheltuieli din calamitati naturale

c. cheltuieli privind investitii financiare cedate, cheltuieli privind diferentele de
curs valutar, cheltuieli privind dobanzile, alte cheltuieli financiare

d. cheltuieli privind stocurie, cheltuieli privind lucrarile executate si serviciile
prestate, cheltuieli cu alte impozite si taxe, cheltuieli privind salariile

e. cheltuieli privind sconturile acordate si alte cheltuieli de exploatare

171. In categoria cheltuielilor financiare se cuprind:

a. cheltuieli privind stocurie §i cheltuieli privind dobanzile

b. cheltuieli privind investitii financiare cedate si cheltuieli din calamitati naturale

c. cheltuieli privind investitii financiare cedate, cheltuieli privind diferentele de
curs valutar, cheltuieli privind dobanzile, alte cheltuieli financiare

d. cheltuieli privind stocurie, cheltuieli privind lucrarile executate si serviciile
prestate, cheltuieli cu alte impozite si taxe, cheltuieli privind salariile

e. cheltuieli privind sconturile acordate si alte cheltuieli de exploatare

172. In categoria veniturilor extraordinare se cuprind:

a venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrari executate si servicii prestate

b. venituri rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de
activitatile curente ale intreprinderii si care se repeta in mod frecvent

c. venituri din investitii financiare cedate, venituri din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi, alte venituri financiare

d. venituri din productia de imobilizari, venituri din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi, alte venituri financiare

e. venituri rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de
activitatile curente ale intreprinderii, care nu se repeta in mod frecvent si sunt
provocate de calamitati naturale


173. Rezultatul financiar al exercitiului se determina ca:

a. suma a veniturilor de exploatare cu suma cheltuielilor de exploatare

b. diferenta intre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare

c. diferenta intre veniturile financiare totale si cheltuielile financiare
totale

174. Instrumentele de realizare a previziunii financiare sunt:

a. indicatorii de analiza manageriala a intreprinderii

b. bugetele intreprinderii

c. indicatorii de analiza a performantelor economico-financiare

d. indicatorii de analiza a performantelor economico-financiare si indicatorii de
analiza manageriala a intreprinderii

175. Capacitatea de autofinantare se poate caracteriza astfel:

A. este un sold rezidual al fluxurilor generate de ansamblul a operatiunilor de
gestiune si unele operatiuni extraordinare

B. este un flux de trezorerie efectiva sau potentiala care cuprinde inexactitati

C. este eterogena

D. trebuie sa concure la mentinerea valorii intreprinderii, fiind un factor de
crestere a acesteia

E. are intotdeauna aceeasi valoare
Alegeti varianta:

a A+B+C+E

b.   A+C+D+E

c.   A+C+ E

d.   A+D+E

e.   A+B+C+D

176. Scaderea fondului de rulment este determinta de:

a. scaderea capitalurilor permanente si de descresterea imobilizarilor nete

b. cresterea capitalurilor permanente si de descresterea imobilizarilor nete

c. scaderea capitalurilor permanente si de cresterea imobilizarilor nete

d. scaderea capitalurilor circulante si de cresterea imobilizarilor nete

e. cresterea capitalurilor circulante si de cresterea imobilizarilor nete

177. Cresterea fondului de rulment este determinta de:

a. scaderea capitalurilor permanente si de reducerea imobilizarilor nete

b. cresterea capitalurilor permanente si de reducerea imobilizarilor nete

c. scaderea capitalurilor permanente si de reducerea imobilizarilor nete

d. scaderea capitalurilor circulante si de cresterea imobilizarilor nete

e. cresterea capitalurilor circulante si de cresterea imobilizarilor nete

178. Cresterea necesarului de fond de rulment poate avea loc prin:

a. cresterea creantelor fata de clienti sau prin cresterea datoriilor catre furnizori

b. reducerea creantelor fata de clienti sau prin reducerea datoriilor catre furnizori

c. scaderea creantelor fata de clienti sau prin cresterea datoriilor catre furnizori

d. cresterea creantelor fata de clienti sau prin reducerea datoriilor catre furnizori

179. Reducerea necesarului de fond de rulment poate avea loc prin:

a. cresterea datoriilor catre furnizori sau reducerea stocurilor de materii prime

b. reducerea datoriilor catre furnizori sau cresterea stocurilor de materii prime

c. cresterea datoriilor catre furnizori sau cresterea stocurilor de materii prime

180. Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de
momentul angajarii lor astfel:

a. cheltuieli constatate doar in momentul platii lor si cheltuieli angajate cu plata
ulterioara

b. cheltuieliconstatate inmomentulplatiilor,cheltuieliangajate cuplata
ulterioara si cheltuieli contabile calculate pentru a se estima deprecierile
definitive sau latente, fara a angaja o plata

c. cheltuieliconstatate inmomentulplatiilor,cheltuieliangajate cuplata
ulterioara,cheltuielicontabile calculate pentru a se estima deprecierile
definitive sau latente, care angajaza o plata

181. Contul de rezultate se utilizeaza pentru:

a. determinarea rezultatului din exploatare si a rezultatului financiar

b. determinarea rezultatului financiar si a rezultatului extraordinar

c. determinarea rezultatului extraordinar si a impozitului pe profit

d. determinarea rezultatului exercitiului

182. Contul de rezultate:

a. sintetizeaza fluxurile economice ce au loc la nivelul entitatii, respective
cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de
exploatare

b. sintetizeaza fluxurile economice ce au loc la nivelul entitatii, respective
cheltuielilesiveniturileperioadeidegestiune,rezultatedinactivitatea
financiara

c. sintetizeaza fluxurile economice ce au loc la nivelul entitatii, respective
cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de
exploatare, financiara si extraordinara

d. sintetizeaza fluxurile economice ce au loc la nivelul entitatii, respective
cheltuielilesiveniturileperioadeidegestiune,rezultatedinactivitatea
extraordinara

183. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune are la baza:

a. constructia intamplatoare a indicatorilor valorici,porninid de la cel mai cuprinzator si pana la cel mai sintetic

b. constructia in trepte a indicatorilor valorici, porninid de la cel mai putin
cuprinzator si pana la cel mai sintetic

c. constructiaintrepteaindicatorilor economici,porniniddelacelmai
cuprinzator si pana la cel mai sintetic

d. constructia in trepte a indicatorilor valorici, porninid de la cel mai cuprinzator si
pana la cel mai sintetic

184. Vanzarea si leaseback reprezinta:

a. o modalitate prin care o intreprindere vinde unei societati de leasing sau unui
alt investitor bunuri aflate in proprietatea sa la valoarea lor de piata si incheie,
in acelasi timp, un contract de vanzare a bunurilor respective in conditiile
specifice ale leasingului financiar, ceea ce denota ca vanzarea si leaseback
sunt similare si chiar ipotetice leasingului financiar

b. o modalitate prin care o intreprindere vinde unei societati de leasing sau unui
alt investitor bunuri aflate in proprietatea sa la valoarea lor de inventar si
incheie, in acelasi timp, un contract de inchiriere a bunurilor respective in
conditiile specifice ale leasingului financiar, ceea ce denota ca vanzarea si
leaseback sunt similare si chiar ipotetice leasingului financiar

c. o modalitate prin care o intreprindere vinde unei societati de leasing sau unui
alt investitor bunuri aflate in proprietatea sa la valoarea lor de piata si incheie,
in acelasi timp, un contract de inchiriere a bunurilor respective in conditiile
specifice ale leasingului financiar, ceea ce denota ca vanzarea si leaseback
sunt similare si chiar ipotetice leasingului financiar

d. o modalitate prin care o intreprindere vinde unei societati de leasing sau unui
alt investitor bunuri aflate in proprietatea sa la valoarea lor de piata si incheie,
in acelasi timp, un contract de inchiriere a bunurilor respective in conditiile
specifice ale leasingului financiar, ceea ce denota ca vanzarea si leaseback
sunt similare si chiar ipotetice leasingului operational


185. In practica economica se intalnesc urmatoarele tipuri de leasing:

a. leasing financiar si leasing operaFional

b. leasing financiar si leaseback

c. leasing financiar, leasing operaFional, leaseback

d. doar leasing financiar

186. Dreptul de subscriere este:

a. un titlu de valoare negociabil care poate fi vandut catre noii actionari care
doresc sa subscrie la capital

b. un titlu cu valoare certa ce poate fi vandut catre noii actionari care doresc sa
subscrie la capital

c. un titlu de valoare negociabil care nu poate fi vandut catre noii actionari care
doresc sa subscrie la capital

d. un titlu de valoare negociabil care poate fi vandut numai vechilor actionari care
doresc sa mai subscrie la capital

187. Determinarea valorii financiare sau de randament a intreprinderii este:

a. asemanatoare cu evaluarea proiectalor de investiFii, evaluarea efectuandu-se la nivel unic asupra proiectelor de investitii mai vechi, in functie de veniturile viitoare globale pe care acestea le degaja

b. diferite de evaluarea proiectalor de investiFii, evaluarea efectuandu-se la nivel
global asupra tuturor proiectelor de investitii mai vechi sau mai noi, in functie
de veniturile viitoare globale pe care acestea le degaja

c. diferite de evaluarea proiectalor de investiFii, evaluarea efectuandu-se la nivel
global asupra anumitor proiecte de investitii mai vechi sau mai noi, in functie
de veniturile viitoare globale pe care acestea le degaja

d. asemanatoare cu evaluarea proiectalor de investitii, evaluarea efectuandu-se
la nivel global asupra tuturor proiectelor de investitii mai vechi sau mai noi, in
functie de veniturile viitoare globale pe care acestea le degaja

e. asemanatoare cu evaluarea proiectalor de investiFii, evaluarea efectuandu-se
la nivel unic asupra proiectelor de investitii mai noi, in functie de veniturile vii­
toare globale pe care acestea le degaja

188. Stocurile reprezinta, din punct de vedere fizic:

a. cantitatile de materiale, produse sau marfuri necesare fiecarei faze a ciclului
de exploatare pentru a asigura desfasurarea pe etape a activitatilor de exploa-
tare

b. alocari de capital ce nu pot fi recuperate pana ce ele nu parcurg intreg ciclul
de exploatare si sunt valorificate prin vanzarea si incasarea produselor,
lucrarilor si serviciilor realizate in intreprindere

c. cantitatile de materiale, produse sau marfuri necesare fiecarei faze a ciclului
de exploatare pentru a asigura desfasurarea continu si ritmica a activitatilor de
exploatare

d. alocari de capital ce pot fi recuperate la inceputul ciclului de exploatare si sunt
valorificate prin vanzarea si incasarea produselor, lucrarilor si serviciilor reali­
zate in intreprindere

189. Din punct de vedere financiar stocurile reprezinta:

a. cantitatile de materiale, produse sau marfuri necesare fiecarei faze a ciclului
de exploatare pentru a asigura desfasurarea pe etape a activitatilor de exploa­
tare

b. alocari de capital ce nu pot fi recuperate pana ce ele nu parcurg intreg ciclul
de exploatare si sunt valorificate prin vanzarea si incasarea produselor, lucra­
rilor si serviciilor realizate in intreprindere

c. cantitatile de materiale, produse sau marfuri necesare fiecarei faze a ciclului
de exploatare pentru a asigura desfasurarea continu si ritmica a activitatilor de
exploatare

d. alocari de capital ce pot fi recuperate la inceputul ciclului de exploatare si sunt
valorificate prin vanzarea si incasarea produselor, lucrarilor si serviciilor reali­
zate in intreprindere

190. Politica agresiva, utilizata ca procedeu in gestiunea ciclului de exploatare,
presupune:

a. ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc, de lipsa de lichiditati si de insolvabilitate a intreprinderii, punand accent pe renta-bilitatea mult mai scazuta a rotatiei activelor circulante, a cresterii gradului de lichiditate a activelor circulante

b. ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri mici legate de lipsa de stoc, de
lipsa de lichiditati si de insolvabilitate a intreprinderii, punand accent pe renta-
bilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotatiei, a cresterii gradului de lichiditate
a activelor circulante

c. ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc, de
lipsa de lichiditati si de insolvabilitate a intreprinderii, punand accent pe renta-
bilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotatiei, a scaderii gradului de lichiditate
a activelor circulante

d. ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri mari legate de cantitati mari de
stoc, de lipsa de lichiditati si de insolvabilitate a intreprinderii, punand accent
pe rentabilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotatiei, a cresterii gradului de
lichiditate a activelor circulante

e. ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc, de
lipsa de lichiditati si de insolvabilitate a intreprinderii, punand accent pe renta­
bilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotatiei, a cresterii gradului de lichiditate
a activelor circulante

191. Politica defenesiva, utilizata ca procedeu in gestiunea ciclului de exploatare,
este:

a. o politica de aversiune fata de risc, iar managerii prudenti accepta riscul rup-
turii de stoc chiar si in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta, afectata de
costuri suplimentare ale prudentei in asigurarea stocurilor

b. o politica ofensiva fata de risc, iar managerii nu accepta riscul rupturii de stoc
chiar si in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta, afectata de costuri supli­
mentare ale prudentei in asigurarea stocurilor

c. o politica echilibrata fata de risc, iar managerii prudenti nu accepta riscul rup­
turii de stoc chiar si in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta, afectata de
costuri suplimentare ale prudentei in asigurarea stocurilor

d. o politica de aversiune fata de risc, iar managerii prudentinu accepta riscul
rupturii de stoc chiar si in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta, afectata
de costuri suplimentare ale prudentei in asigurarea stocurilor

e. o politica de aversiune fata de risc, iar managerii imprudentiaccepta riscul
rupturii de stoc in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta, afectata de costuri
suplimentare ale prudentei in asigurarea stocurilor

192. Politica intermediara, utilizata ca procedeu in gestiunea ciclului de exploatare:

a. este o politica de aversiune fata de risc, iar managerii prudenti nu accepta ris­
cul rupturii de stoc chiar si in detrimentul unei rentabilitati mai scazuta, afecta­
ta de costuri suplimentare ale prudentei in asigurarea stocurilor

b. presupune ca managerii de intreprinderi sa accepte riscuri mari legate de lipsa
de stoc, de lipsa de lichiditati si de insolvabilitate a intreprinderii, punand ac­
cent pe rentabilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotatiei, a cresterii gradului
de lichiditate a activelor circulante

c. presupune realizarea cifrei de afaceri prin echilibrarea relaFiei rentabilitate -
risc §i sincronizarea perfecta dintre scadentele activelor §i pasivelor pe termen
scurt

d. presupune realizarea cifrei de afaceri prin echilibrarea relatiei rentabilitate -
rise §i sincronizarea perfecta dintre scadentele activelor §i pasivelor pe termen
lung


193. In gestiunea ciclului de exploatare armonizarea relatiei rentabilitate-risc se reali-
zeaza:

a. in cadrul echilibrului dintre necesarul de active circulante §i sursele de finan­
tare a acestora

b. in cadrul dezechilibrului dintre necesarul de active circulante §i sursele de fi­
nanFare a acestora

c. in cadrul echilibrului dintre necesarul de active imobilizate §i sursele de finan­
Fare a activelor circulante

d. in cadrul echilibrului dintre necesarul de active circulante §i sursele de finan­
Fare a activelor imobilizate

194. Gestiunea activelor circulante urmare§te:

a. realizarea unui nivel maxim de active circulante, eliminarea rupturii de stoc,
a lipsei de lichiditate, diminuarea costurilor de exploatare, cresterea rentabi-
litatii

b. realizarea celui mai redus cost al procurarii capitalului necesar, permanenta
surselor de finantare, autonomia financiara a ciclului de exploatare

c. realizarea unui nivel minim de active circulante, eliminarea rupturii de stoc, a
lipsei de lichiditate, cresterea costurilor de exploatare, cresterea rentabilitatii

d. realizarea unui nivel minim de active circulante, eliminarea rupturii de stoc, a
lipsei de lichiditate, diminuarea costurilor de exploatare, diminuarea rentabi­
litatii

e. realizarea unui nivel minim de active circulante, eliminarea rupturii de stoc, a
lipsei de lichiditate, diminuarea costurilor de exploatare, cresterea rentabili­
tatii

195. Gestiunea pasivelor circulante urmare§te:

a. realizarea celui mai redus cost al procurarii capitalului necesar, permanenta
surselor de finantare, dependenta financiara a ciclului de exploatare

b. realizarea celui mai redus cost al procurarii capitalului necesar, permanenta
surselor de finantare, autonomia financiara a ciclului de exploatare

c. realizarea unui nivel minim de active circulante, eliminarea rupturii de stoc, a
lipsei de lichiditate, diminuarea costurilor de exploatare, cresterea rentabili­
tatii

d. realizarea celui mai ridicat cost al procurarii capitalului necesar, permanenta
surselor de finantare, autonomia financiara a ciclului de exploatare

196. Fluxurile de trezorerie desemneaza:

a. totalitatea intrarilor si iesirilor de lichiditati, respectiv fonduri disponibile si la
vedere si cvasilichiditati - acele plasamente pe termen lung foarte lichide,
convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditate si a caror va-
loare nu risca sa varieze in mod semnificativ

b. totalitatea intrarilor si iesirilor de lichiditati, respectiv fonduri indisponibile si la
vedere si cvasilichiditati - acele plasamente pe termen scurt foarte lichide,
convertibile cu usurinta intr-o marime nedeterminata de lichiditate si a caror
valoare nu risca sa varieze in mod semnificativ

c. totalitatea intrarilor si iesirilor de lichiditati, respectiv fonduri disponibile ce nu
se afla la vedere si cvasilichiditati - acele plasamente pe termen scurt foarte

lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditate si a caror valoare nu risca sa varieze in mod semnificativ

d. totalitatea intrarilor si iesirilor de lichiditati, respectiv fonduri disponibile si la
vedere si cvasilichiditati - acele plasamente pe termen scurt foarte lichide,
convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditate si a caror va-
loare risca sa varieze in mod nesemnificativ

e. totalitatea intrarilor si iesirilor de lichiditati, respectiv fonduri disponibile si la
vedere si cvasilichiditati - acele plasamente pe termen scurt foarte lichide,
convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditate si a caror va-
loare nu risca sa varieze in mod semnificativ

197. In viata practica s-a demonstrat ca:

a. nu intotdeauna o intreprindere care realizeaza profit are si o trezorerie
pozitiva, si aceasta datorita decalajului dintre inregistrarea in contabilitate a
veniturilor si cheltuielilor, si incasarea, respectiv plata efectiva a acestora

b. intotdeauna o intreprindere care realizeaza profit are si o trezorerie pozitiva, si
aceasta datorita decalajului dintre inregistrarea in contabilitate a veniturilor si
cheltuielilor, si incasarea, respectiv plata efectiva a acestora

c. intotdeauna o intreprindere care realizeaza pierdere are si o trezorerie
negativa, si aceasta datorita decalajului dintre inregistrarea in contabilitate a
veniturilor si cheltuielilor, si incasarea, respectiv plata efectiva a acestora

198. Trezoreria este:

a. informatia cheie,deoarece asigura cunoasterea modului de finantare a
activitatii intreprinderii si pe baza acesteia se determina indicatorii necesari
gestiunii si analizei financiare pe termen lung

b. informatia cheie, deoarece asigura cunoasterea modului de finantare al
activitatii intreprinderii si pe baza acesteia se determina indicatorii necesari
gestiunii si analizei financiare atat pe termen scurt, cat si pe termen lung

c. informatia cheie, deoarece asigura cunoasterea modului de finantare al
activitatii intreprinderii si pe baza acesteia se determina indicatorii necesari
gestiunii si analizei financiare pe termen scurt

199. Rezultatul net al exerciFiului, ca sold intermediar de gestiune este adesea utilizat
in:

a analiza contabil-financiara pe baza sistemului de rate si poate imbraca forma
profitului sau pierderii nete si exprima marimea absoluta a rentabilitatii
financiare cu care vor firemunerati actionariipentru capitalurile proprii
subscrise

b. analiza contabil-financiara pe baza sistemului de rate si poate imbraca forma
profitului sau pierderii nete si exprima marimea absoluta a rentabilitatii
economice cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii
subscrise

c. analiza contabil-financiara pe baza sistemului de rate si poate imbraca forma
profitului sau pierderii nete si exprima marimea absoluta a rentabilitatii
financiare cu care vor firemuneraticreditoriipentru capitalurile proprii
subscrise

200. Fondul de rulment propriu pune in evidenta:

a. influenta structurii de finantare asupra constituirii sale, adica masura in care se
asigura echilibrul financiar prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de depen-
denta financiara al intreprinderii

b. influenta structurii de finantare asupra constituirii sale, adica masura in care se
asigura echilibrul financiar prin capitalurile imprumutate, ceea ce reflecta gradul de
autonomie financiara al intreprinderii

c. influenta structurii de finantare asupra constituirii sale, adica masura in care se
asigura dezechilibrul financiar prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de au­
tonomie financiara al intreprinderii

d. influenta structurii de finantare asupra constituirii sale, adica masura in care se
asigura echilibrul financiar prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de auto­
nomie financiara al intreprinderii


Document Info


Accesari: 654
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )