FINANŢELE - NOŢIUNI GENERALE

1.1. scurt istoric al finantelor publice 313f51d

1.2. raportul dintre continutul si functiile finantelor publice 313f51d

1.2.1. Continutul economic al finantelor publice 313f51d

1.2.2. Functiile finantelor publice 313f51d

Scurt istoric al finantelor publice 313f51d

Aparitia statului implica nevoia de fonduri publice 313f51d , precum si aparitia institutiei Finantelor publice 313f51d

Existenta finantelor este strâns legata de existenta statului si de folosirea banilor si a formelor valorice 313f51d în repartitia produsului intern brut. De la aparitia primelor elemente de finante - la punctul de intersectie dintre orânduirea comunei primitive si orânduirea sclavagista - si pâna în prezent, finantele au fost o componenta a sistemului relatiilor economice 313f51d .

Conditiile care au facut necesara si posibila aparitia si dezvoltarea finantelor constau în:

a) aparitia si dezvoltarea relatiilor marfa-bani, în masura sa permita formarea si utilizarea resurselor statului în forma baneasca;

b) aparitia statului, care, pentru îndeplinirea functiilor si sarcinilor sale, avea nevoie de resurse ce nu puteau fi procurate în cadrul relatiilor existente anterior.

Ca institutie si functionalitate, finantele publice 313f51d sunt rezultatul diviziunii sociale a muncii si îsi au originea legata de aparitia si functionarea statului. Stratificarea societatii pe clase sociale si interese diferite a determinat odata cu aparitia statului si aparitia multor institutii sub coordonarea acestuia ca, de exemplu: armata, justitia, mai târziu politia, parlamentul, institutii sociale ca învatamântul si sanatatea s.a.m.d.

Separarea statului si a institutiilor sale de societate în sfera relatiilor economice 313f51d , obliga statul la asigurarea veniturilor, cheltuielilor si împrumuturilor sale proprii. Procurarea resurselor necesare îndeplinirii functiilor si sarcinilor sale se face pe calea constrângerii pe care o exercita asupra membrilor societatii ce realizeaza venituri.

Viata economica era dominata de ideea de superioritate a initiativei private

De-a lungul timpului au existat diferite modalitati de abordare a finantelor. Locul actual al finantelor publice 313f51d în viata economica este rezultatul trecerii de la finantele numite "clasice 313f51d " ale perioadei liberale din sec. al XIX-lea si începutul sec. al XX-lea (abordarea clasica), la finantele perioadei interventioniste dintre cele doua razboaie mondiale si apoi la finantele statului "agent economic" din a doua jumatate a sec. al XX-lea (abordarea moderna).

Promotorii ideilor liberale: François Quesney, Adam Smith si J.B. Say

Perioada liberala (sec. al XIX-lea si pâna la primul razboi mondial) s-a caracterizat prin aceea ca, interventiile statului asupra activitatii economice 313f51d nu limitau libertatea de actiune a fortelor pietei. Statul, trebuia sa lase sa actioneze libera concurenta si mecanismele pietei, trebuia sa fie departe de activitatea economica si actiunea sa trebuia sa fie, pe cât posibil, neutra. Statul avea rolul esential de a crea cadrul pentru votarea si respectarea legilor, precum si sa furnizeze acele servicii care relevau competentele sale traditionale

Ideea de baza care predomina în perioada liberala era aceea a neutralitatii finantelor publice 313f51d . Principiile care s-au impus în aceasta perioada au fost:

- limitarea la maximum a cheltuielilor publice 313f51d ;

- neutralitatea impozitului;

- respectarea echilibrului bugetar anual;

Finantele sunt considerate ca un veritabil mijloc de interventie în economie

- limitarea împrumutului la circumstante exceptionale.

Finantele publice 313f51d în perioada interventionista (între cele doua razboaie mondiale) se caracterizeaza prin cresterea rolului acestora în viata economica fata de perioada anterioara, în special, datorita consecintelor razboiului si crizei din perioada 1929-1933.

Urmarile primului razboi mondial au facut sa evolueze conceptiile despre rolul statului. Cheltuielile publice 313f51d ating o pondere de 30% din produsul intern brut, iar statul începe sa finanteze din plin ramuri ca: industria, transporturile, constructiile de locuinte s.a. Sub presiunea evenimentelor au evoluat conceptiile despre rolul statului în sensul ca, acesta putea sa-si largeasca câmpul misiunilor traditionale, sa procedeze la interventii deliberate în domeniul economic si social.

Conceptiile interventioniste s-au aflat sub influenta doctrinelor socialiste si a teoriilor lordului britanic John Maynard Keynes

Postulatul lui Keynes consta în aceea ca puterile publice 313f51d pot, din punct de vedere tehnic, si trebuie, din punct de vedere politic, sa utilizeze finantele publice 313f51d pentru a asigura echilibrul tarii: echilibrul economic reglând conjunctura prin politica bugetara si dezvoltând infrastructurile prin investitii; echilibrul social, deoarece fiscalitatea si cheltuielile de transfer permit lupta contra inegalitatilor si pot atenua efectele somajului.

Extinderea rolului statului a determinat sporirea si schimbarea naturii finantelor publice 313f51d

Dupa al doilea razboi mondial, în special sub impulsul teoriei keynesiste, statul a devenit un veritabil agent economic, fapt care va face sa se vorbeasca din ce în ce mai mult de finantele publice 313f51d ale statului-agent economic.

Dupa anul 1945 statul a iesit, în maniera constanta si sistematica, din functiile sale traditionale pentru a exercita un adevarat rol economic si social. Aceasta s-a datorat, în primul rând, transpunerii în practica a ideilor keynesiste, reluate si dezvoltate apoi de numerosi autori, care au avut rolul de a justifica, în general, masurile de redistribuire a veniturilor si, în particular, sistemele de asigurari sociale care s-au dezvoltat în cea mai mare parte a tarilor europene dupa al doilea razboi mondial. Prin redistribuirea veniturilor în favoarea categoriilor sociale defavorizate (someri, pensionari, familii cu copii etc.), se reduc inegalitatile sociale si se influenteaza cererea globala.

Restabilirea conceptiei neoliberale

Dupa criza economica a anilor '70, am asistat la o restabilire foarte sensibila a unei conceptii neoliberale, mostenita, în special, de la gândirea lui Friederich von Hayek (1899-1992) si în principal, ilustrata pe plan guvernamental prin Margaret Thatcher în Marea Britanie (1979-1990) si Ronald Reagan în Statele Unite ale Americii (1981-1989). Continutul acestei conceptii consta în aceea ca puterile publice 313f51d nu mai pot sa regleze activitatea economica si sociala, ci prin interventiile lor împiedica solutionarea concomitenta a crizelor, dezvoltarea economica si libertatile.

- perioada liberalismului economic (etapa statului neutru); - perioada capitalismului în ascensiune si în prezent (etapa statului activ)

Se preconizeaza astfel o reglare a activitatii, nu numai prin stat, ci si prin piata, care presupune o dereglementare a activitatilor nationale, o privatizare a întreprinderilor publice 313f51d si o reducere a rolului finantelor publice 313f51d , în special a prelevarilor obligatorii si a politicii bugetare.

Acestea sunt conceptiile care inspira, în prezent, cea mai mare parte a guvernelor, dar cu unele nuante; în particular, daca dereglementarea si privatizarea au cunoscut progrese sensibile, finantele publice 313f51d au conservat o pondere si un rol (pozitiv sau negativ) considerabil.

În concluzie, în toate orânduirile în care a existat, statul, pentru îndeplinirea functiilor si sarcinilor sale, mobilizeaza la dispozitia sa o parte din produsul intern brut. În procesul mobilizarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului, se nasc relatii sociale de repartitie între stat, pe de o parte, si diferite categorii sociale, pe de alta parte.

Raportul dintre continutul si functiile finantelor publice 313f51d

1.2.1. Continutul economic al finantelor publice 313f51d

Pentru îndeplinirea functiilor si sarcinilor sale si pentru satisfacerea altor nevoi generale ale societatii, statul are nevoie de importante fonduri banesti. Mobilizarea resurselor banesti la dispozitia statului are loc pe seama produsului intern brut prin transfer de resurse si, implicit de putere de cumparare, de la persoane fizice 313f51d si sau juridice 313f51d la dispozitia organelor administratiei de stat centrale si/sau locale. Din fondurile astfel constituite la dispozitia statului, se efectueaza transfer de resurse (de putere de cumparare) în favoarea diversilor beneficiari, persoane fizice 313f51d si juridice 313f51d .

Fluxurile de resurse banesti se deruleaza în dublu sens: de la persoanele fizice 313f51d si juridice 313f51d catre stat si invers.

Relatiile de mobilizare a resurselor banesti catre fondurile financiare publice 313f51d au loc între agentii economici care desfasoara activitati cu scop lucrativ, indiferent de forma de proprietate a acestora, si persoanele fizice 313f51d (membrii societatii) luate în mod individual ca cetateni ai statului care realizeaza venituri, pe de o parte, si colectivitate, reprezentata de stat, pe de alta parte.

Relatiile de repartizare a fondurilor banesti ale statului apar între colectivitate, reprezentata de stat, pe de o parte si beneficiarii alocatiilor din fondurile statului, pe de alta parte, care sunt: agentii economici, institutiile publice 313f51d si persoanele fizice 313f51d luate în mod individual care beneficiaza de pensii, alocatii pentru copii, ajutoare, burse, indemnizatii etc. Relatiile de mobilizare si repartizare a fondurilor banesti ale statului, sunt, prin natura lor, relatii economice 313f51d de repartizare a produsului intern brut.

Existenta productiei de marfuri si actiunea legii valorii fac ca repartitia produsului intern brut în economia nationala sa se realizeze în cea mai mare parte prin intermediul banilor, iar relatiile economice 313f51d generate de catre aceasta sa îmbrace forma baneasca.

Relatii financiare (finante)

Rezulta ca relatiile care apar, între membrii societatii, în legatura cu satisfacerea nevoilor colective ale acesteia sunt relatii sociale de natura economica exprimate în forma baneasca. În teoria si practica financiara ele sunt cunoscute sub numele de relatii financiare, sau, pe scurt, finante.

Figura nr. 1.1.

Sfera finantelor este mai restrânsa decât a relatiilor banesti, cuprinzând numai relatiile banesti care exprima un transfer de valoare si nu pe cele care reflecta o schimbare a formelor valorii.

Nu toate relatiile banesti care apar în procesul repartitiei si circulatiei PIB sunt, în acelasi timp, relatii financiare.

Pentru ca relatiile banesti sa fie relatii financiare (finante) trebuie sa îndeplineasca cumulativ anumite conditii, astfel:

- în primul rând, sa exprime un transfer de valoare, în forma baneasca, de la persoane juridice 313f51d si/sau fizice 313f51d la fondurile banesti ale statului sau de la aceste fonduri catre persoanele juridice 313f51d si fizice 313f51d beneficiare. Transferul de valoare, care se realizeaza prin actul de vânzare-cumparare a unor bunuri, reflecta o schimbare a formelor valorii-din forma marfa în forma bani sau invers-si, nu o cedare definitiva si fara contraprestatie de putere de cumparare. Salariul presupune, de asemenea, un schimb de echivalente si nu un transfer de putere de cumparare fara contraprestatie.

Figura nr. 1.2.

- în al doilea rând, transferul de valoare sa se efectueze, de regula, fara contraprestatie directa, imediata sau individualizata. Astfel, nici un agent economic si nici o persoana fizica care a varsat la bugetul public national o suma de bani cu titlul de impozit nu are dreptul sa solicite rambursarea acesteia sau nu dobândeste un drept de creanta asupra statului prin aceasta. În acelasi timp, finantarea de la buget a anumitor cheltuieli publice 313f51d nu are o legatura nemijlocita cu varsamintele efectuate de beneficiarii alocatiilor bugetare;

Substanta relatiilor financiare o reprezinta transferul de valoare în forma baneasca

- în al treilea rând, transferul de resurse sa aiba, în principiu, caracter nerambursabil. De la aceasta regula exista unele exceptii: când persoanele fizice 313f51d si/sau juridice 313f51d subscriu la împrumuturile contractate de stat pe piata interna; când din fondurile financiare publice 313f51d se fac transferuri, în conditii de rambursabilitate catre agentii economici si persoanele fizice 313f51d etc.

- în al patrulea rând, transferul de valoare trebuie sa aiba ca scop satisfacerea unor nevoi generale ale societatii, si nu a unor nevoi individuale, personale sau ale unui grup restrâns de persoane.

Relatii financiare clasice 313f51d

Dupa modalitatea în care se realizeaza transferul de valoare în cadrul relatiilor financiare, se disting:

- relatii care exprima un transfer de resurse banesti, fara echivalent si cu titlu nerambursabil, care sunt considerate relatii financiare clasice 313f51d si sunt reflectate în bugetul de stat si în fondurile speciale si extrabugetare;

Relatii de credit

- relatii care exprima un transfer de resurse cu titlu rambursabil, pentru o perioada de timp determinata si pentru care se percepe dobânda. Acestea sunt relatii de credit care se deruleaza, în principal, prin intermediul institutiilor bancare;

Relatii de asigurari

- relatii care exprima, dupa caz, un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse banesti, în schimbul unei contraprestatii care depinde de producerea unui fenomen aleatoriu. Aceste relatii apar în procesul constituirii si repartizarii fondurilor de asigurari de bunuri, persoane si raspundere civila.

Figura nr. 1.3.

Relatiile financiare clasice 313f51d mai sunt cunoscute si sub numele de relatii financiare în sens restrâns care împreuna cu celelalte doua categorii de relatii alcatuiesc relatiile financiare în sens larg sau simplu, finantele.

1.2.2. Functiile finantelor publice 313f51d

Finantele publice 313f51d îsi îndeplinesc misiunea lor sociala prin functiile pe care le exercita si anume:

functia de repartitie;

- functia de control;

Exercitarea celor doua functii reprezinta o necesitate obiectiva, fapt care rezulta din doua împrejurari:

- în primul rând, pentru a-si exercita si îndeplini functiile si sarcinile ce-i revin, statul are nevoie de o serie de fonduri banesti, care se constituie în procesul repartitiei produsului intern brut, prin intermediul relatiilor financiare în mod deosebit;

- în al doilea rând, este necesara exercitarea unui control riguros asupra modului de desfasurare a activitatii economico-sociale, prin însasi derularea relatiilor financiare pentru obtinerea unor efecte economico-sociale utile de pe urma eforturilor societatii.

Între cele doua functii exista o legatura strânsa, interdependenta, o interactiune continua în sensul ca prima functie creeaza un câmp larg de actiune celei de-a doua functii si invers.

Caracterul obiectiv al functiei de repartitie

1. Functia de repartitie are un caracter obiectiv, se manifesta în procesul repartitiei produsului intern brut si consta în doua faze distincte:

- mobilizarea resurselor si constituirea fondurilor banesti la dispozitia statului;

- distribuirea sau repartizarea fondurilor pe destinatii.

a. Mobilizarea resurselor si constituirea fondurilor banesti, precede procesul redistribuirii si folosirii lor si conditioneaza amploarea acestora. La constituirea fondurilor financiare publice 313f51d , participa:

Constituirea fondurilor financiare publice 313f51d

- regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat;

- societatile comerciale cu capital privat si mixt;

- organizatiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ;

- institutiile publice 313f51d si unitatile din subordinea acestora;

- persoanele fizice 313f51d .

eficienta modului de utilizare a fondurilor

Figura nr. 1.4.

Forma concreta a fluxurilor financiare

În procesul mobilizarii resurselor la fondurile financiare publice 313f51d , finantele îmbraca urmatoarele forme concrete: impozite, taxe, contributii pentru asigurarile sociale, amenzi, penalitati, varsaminte din veniturile institutiilor publice 313f51d , redevente si chirii din concesiuni si închirieri de terenuri si alte bunuri ale statului, venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat si a bunurilor fara stapân, împrumuturi de stat primite de la persoane juridice 313f51d si fizice 313f51d , rambursari ale împrumuturilor de stat acordate, dobânzi aferente împrumuturilor acordate, donatii, ajutoare, alte venituri.

Distribuira fondurilor financiare

b. Distribuirea (repartizarea) fondurilor financiare cade în sarcina autoritatilor publice 313f51d competente si se face în functie de resursele financiare disponibile si de cererea de resurse financiare, stabilindu-se optiunile pe baza unor criterii determinate de organele autorizate.

Forma concreta a fluxurilor financiare

În procesul distribuirii resurselor financiare publice 313f51d , fluxurile financiare îmbraca forma cheltuielilor pentru: plata salariilor si a altor drepturi de personal în sectorul public, procurari de materiale si plata serviciilor achizitionate, subventii acordate unor agenti economici, investitii si rezerve materiale nationale etc. Prin intermediul cheltuielilor publice 313f51d are loc completarea resurselor financiare ale agentilor economici, institutiilor publice 313f51d si persoanelor fizice 313f51d , resurse care sunt folosite pentru dezvoltare sau consum.

Redistribuirea se poate realiza nu doar pe plan intern, ci si pe plan extern prin:

Redistribuirea fondurilor financiare pe plan extern

- contractarea de împrumuturi externe care, pe de o parte, completeaza resursele financiare ale tarii, iar pe de alta parte, antreneaza cheltuieli cu rambursarea ratelor scadente si plata dobânzilor aferente;

- acordarea de împrumuturi externe care, pe de o parte, antreneaza plati din resursele financiare ale tarii, iar pe de alta parte, genereaza încasari de resurse cu prilejul rambursarii ratelor scadente si platii dobânzilor aferente de catre debitori;

- achitarea cotizatiilor si contributiilor datorate organismelor internationale de catre stat sau alte institutii de drept public;

- primirea sau acordarea, dupa caz, de ajutoare externe de catre stat etc.

Redistribuirea de resurse financiare între state se efectueaza în baza unor acorduri si conventii bi- si/sau multilaterale ori a unor decizii unilaterale, în conditii de rambursabilitate sau cu titlu definitiv, cu sau fara contraprestatie directa.

Caracterul subiectiv al functiei de repartitie

Procesul propriu-zis de redistribuire a resurselor, atât pe plan intern, cât si extern, are si un caracter subiectiv, determinat de capacitatea factorilor de decizie de a percepe si determina nevoia sociala la un moment dat, de gradul de dezvoltare economica si sociala a tarii, de orientarea fortelor politice 313f51d care guverneaza la un moment dat. Toti acesti factori influenteaza volumul resurselor financiare ce pot fi mobilizate la dispozitia statului si cererea de resurse pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.

Functia de control are o sfera mai larga de actiune decât functia de repartitie, axându-se, mai ales, asupra modului în care sunt utilizate resursele financiare publice 313f51d .

2. Functia de control a finantelor publice 313f51d este îndeplinita concomitent cu functia de repartitie, dar are o sfera de manifestare mult mai larga decât aceasta, deoarece vizeaza, pe lânga constituirea si repartizarea fondurilor financiare publice 313f51d si modul de utilizare a resurselor. Între cele doua functii ale finantelor publice 313f51d exista raporturi de interconditionare; functia de repartitie ofera câmp de manifestare functiei de control, iar functia de control, la rândul sau, genereaza uneori forme concrete de manifestare a functiei de repartitie.

Necesitatea functiei de control a finantelor publice 313f51d decurge din faptul ca fondurile financiare constituite se afla la dispozitia statului, si acesta, este interesat de: asigurarea resurselor financiare necesare satisfacerii nevoilor generale ale societatii; distribuirea resurselor cu luarea în considerare a prioritatilor stabilite de organele competente; utilizarea resurselor financiare în conditii de maxima eficienta economica, sociala, ecologica etc.

În acelasi timp, prin intermediul fondurilor financiare publice 313f51d se concentreaza la dispozitia statului si a institutiilor sale o parte însemnata din produsul intern brut, fapt care impune organizarea unui control strict asupra modului de constituire, distribuire si utilizare a fondurilor financiare publice 313f51d .

TEME DE SEMINAR AUTOEVALUARE sI DEZBATERI

Precizati momentul de aparitie al finantelor publice 313f51d .

Cum au fost grupate conceptiile teoreticienilor de-a lungul timpului cu privire la rolul si implicarea statului în economie ?

Prezentati conceptia clasica privind finantele publice 313f51d .

Care sunt trasaturile economice 313f51d comune relatiilor financiare indiferent de orânduirea sociala ?

Definiti relatiile financiare.

Care sunt functiile finantelor publice 313f51d ?

Dezbateti rolul finantelor în gândirea neoclasica si keynesista.

Dezbateti rolul finantelor în economia de piata.

PROPUNERI DE REFERATE

Necesitatea obiectiva a aparitiei finantelor. Evolutii si perspective viitoare;

Conceptii evolutive privind rolul statului în activitatea economica;

Finantele publice 313f51d în societatea moderna;

Interdependenta finante publice 313f51d -finante private.

OBIECTIVE URMĂRITE

Cunoasterea locului si, respectiv, momentului aparitiei finantelor, precum si a evolutiei acestora;

Cunoasterea notiunii de finante (relatii financiare) prin prisma diverselor abordari;

Cunoasterea modului de actiune al functiilor de repartitie si control;

TESTE GRILĂ

1. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la relatiile financiare sunt adevarate

a.       presupun un transfer de valoare ce are ca scop satisfacerea unor nevoi generale ale societatii;

b.       presupun un transfer de valoare cu caracter exclusiv rambursabil;

c.       reprezinta relatii sociale de natura economica exprimate în forma baneasca;

d.       exprima o transformare a formelor valorii din forma bani în forma marfa si invers;

e.       presupun un transfer de valoare ce are la baza o contraprestatie directa, imediata sau individualizata.

2. Perioada liberala s-a caracterizat prin aceea ca:

a.       statul nu lasa sa actioneze libera concurenta si mecanismele pietei;

b.       interventia statului asupra activitatii economice 313f51d nu limita libertatea de actiune a fortelor pietei;

c.       în aceasta perioada, finantele sunt considerate ca un veritabil mijloc de interventie în economie;

d.       statul era considerat un veritabil agent economic;

e.       statul trebuia sa stea departe de activitatea economica.

3. În procesul mobilizarii resurselor la fondurile financiare publice 313f51d , finantele îmbraca urmatoarele forme concrete:

a.       dobânzi aferente creditelor bancare nerambursate la scadenta;

b.       redevente si chirii din concesiuni si închirieri de terenuri si alte bunuri ale statului;

c.       penalitati pentru nerespectarea obligatiilor contractuale existente între persoane fizice 313f51d ;

d.       contributii ale persoanelor fizice 313f51d la capitalul social al întreprinderilor cu capital de stat si privat;

e.       impozite, taxe si contributii pentru asigurarile sociale.

4. Finantele publice 313f51d îsi îndeplinesc misiunea lor sociala prin intermediul urmatoarelor functii:

a.       de mobilizare;

b.       de administrare;

c.       de repartitie;

d.       de control;

e.       de executie.

În faza distribuirii, fluxurile financiare îmbraca urmatoarele forme:

a.           amenzi si penalizari ;

b.           constituirea rezervelor materiale de stat;

c.           contributii de asigurari sociale si asigurari de sanatate;

d.           varsaminte din veniturile institutiilor publice 313f51d ;

e.           investitii publice 313f51d .

6. Conditiile care au facut necesara si posibila aparitia finantelor sunt :

a. aparitia si dezvoltarea relatiilor marfa-bani ;

b. aparitia schimbului ;

c. aparitia statului ;

d. dezvoltarea relatiilor inter-umane ;

e. nici unul din raspunsurile de mai sus.

7. În perioada interventionista

a. finantele sunt considerate un veritabil mijloc de interventie în economie ;

b. viata economica era dominata de ideea de superioritate a initiativei private ;

c. finantele publice 313f51d au fost utilizate pentru asigurarea echilibrului economic si social al tarii ;

d. predomina ideea neutralitatii finantelor publice 313f51d  ;

e. statul avea rolul de a crea cadrul pentru votarea si respectarea legilor.

Functia de control a finantelor publice 313f51d :

a. are o sfera de manifestare mai restrânsa decât functia de repartitie;

b. are o sfera mai larga de actiune decât functia de repartitie;

c. vizeaza doar constituirea si repartizarea fondurilor financiare publice 313f51d ;

d. este îndeplinita concomitent cu functia de repartitie;

e.consta în existenta d oua faze distincte: mobilizarea resurselor; distribuirea fondurilor financiare

9. Redistribuirea fondurilor financiare se poate realiza pe plan extern prin urmatoarele modalitati

a. plata salariilor si a altor drepturi de personal în sectorul public;

b. contractarea de împrumuturi externe;

c. primirea sau acordarea de ajutoare externe de catre stat;

d. achitarea cotizatiilor datorate organismelor internationale de catre stat;

e. subventii acordate agentilor economici de catre stat.

Precizati varianta (variantele) de raspuns incorecta(e).

10. Finantele (relatiile financiare):

a. sunt exprimate în forma baneasca;

b. apar în legatura cu satisfacerea nevoilor colective ale societatii;

c. presupun o transformare a formelor valorii;

d. sunt relatii sociale de natura economica;

e. apar în legatura cu satisfacerea nevoilor individuale.

Precizati varianta (variantele) de raspuns incorecta(e).

11. Contributia principala la constituirea fondurilor publice 313f51d o are:

a. produsul intern brut;

b. avutia nationala;

c. transferurile din strainatate;

d. împrumuturile interne si externe;

e. donatiile si subventiile.

12. Distribuirea fondurilor financiare au ca beneficiar:

a. numai persoanele fizice 313f51d ;

b. numai persoanele juridice 313f51d ;

c. persoanele fizice 313f51d si persoanele juridice 313f51d ;

d. statul;

e. nici unul din raspunsurile de mai sus.