FISCALITATEA IN UNGARIA

FISCALITATEA IN UNGARIA

1 Impozitul pe profit

Ungaria are un sistem integrat partial pentru impunerea profiturilor corporatiilor. Acestea sunt obiect al impozitului pe profit, iar dividendele sunt, ca regula generala, impuse la rate diferite. Dividendele platite catre actionarii companii rezidente sunt, in mod normal, scutite.

Cei mai importanti subiecti rezidenti ai impozitului pe profit sunt: entitatile corporationale create in baza legii companiilor (companiile pe actiuni, societatile cu raspundere limitata, companiile, companiile mixte, parteneriatele generale si cele limitate); cooperativele si companiile detinute de stat; uniunile si fondurile de capital speculative. De asemenea, companiile straine cu subsidiare unguresti, firmele stabilite in zonele vamale libere si companiile offshore, sunt tratate ca si contribuabilii rezidenti.

Contribuabilii sunt rezidenti daca sunt creati (infiintati) sub autoritatea legii nationale maghiare.

Companiile rezidente sunt impuse asupra venitului provenit din intreaga lume. Baza impozabila este calculata prin cumularea profiturilor si ajustarea lor pe articole prestabilite. Profiturile impozabile cuprind profiturile ordinare din afacere (incluzand profiturile operationale si profiturile din tranzactii financiare) si alte profituri.

Veniturile exceptate de la impunere, dar in anumite limite, includ dividendele primite, precum si 50% din drepturile de autor incasate.

In general, toate cheltuielile in legatura directa cu operatiunile afacerii sunt deductibile. Cheltuielile deductibile cuprind: remuneratiile si avantajele in natura oferite angajatilor si dobanzile si drepturile de autor platite integral. Anumite articole fac obiectul unor deduceri limitate, ca de exemplu pretul de vanzare al operelor de arta, care poate fi dedus pana la 1% din valoarea totala a investitiilor efectuate in anul fiscal respectiv. Urmatoarele cheltuieli sunt nedeductibile: dividendele platite; amenzile, penalitatile si dobanzile pentru plata intarziata a obligatiilor fiscale; dobanda datorata peste limita minima a capitalizarii; valoarea contabila a activelor transferate sau a serviciilor oferite gratuite, daca la beneficiari sunt avantaje scutite de impunere.

In functie de regulile contabile, activele cumparate trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul mediu ponderat. Activele produse trebuie 343c27d evaluate la costul de productie sau costului standard direct sau recalculat. Metoda FIFO poate fi aplicata. Costul de achizitie include suma bruta a cheltuielilor de cumparare, inclusiv costurile de dare in folosinta a activului (cheltuieli de transport si instalare s.a). Costurile de productie cuprind costurile directe si indirecte de fabricatie.

Deprecierea activelor fixe este obligatorie. Subiectul beneficiar al alocatiilor de depreciere este proprietarul bunului. Activele tangibile si intangibile pot fi depreciate la o rata liniara, incepand de la data punerii in folosinta, pana la data retragerii din contabilitate. Terenurile si operele de arta nu sunt depreciabile. Deprecierea contabila se bazeaza pe costurile de achizitie sau productie al activului, reduse cu valoarea asteptata reziduala de la sfarsitul durate de viata a acestuia. Insa, din ratiuni fiscale, baza depreciabila este, in general, costul total de achizitie sau productie. Ca exceptie, terenul poate fi depreciat la valoarea de piata corecta, daca a scazut permanent sub pretul de achizitie. Amortizarea, poate fi, de asemenea, calculata pentru terenul utilizat la depozitarea deseurilor. Pentru cladirile utilizate in afaceri, rata de amortizare variaza intre 2% si 6%. Rate speciale se aplica cladirilor agricole (3%, 5% si 10%), cladirilor feroviare (4% si 7%), podurilor (4%), retelelor de energie electrica si retelelor de petrol si apa (4%, 6% si 8%), rampelor de depozitare a deseurilor (20%). Pentru cladirile folosite in scopul cazarii si mesei rata de amortizare este 3%. Masinile si echipamentele se amortizeaza la o rata de 14,5%. Urmatoarele active pot fi depreciate, fie in functie de regulile contabile, fie la o rata optionala de 33%: robotii industriali; panourile solare; dispozitivele de protectie impotriva zgomotului; echipamentul de birou; masinile utilizate pentru protectia mediului; etc. Alternativ, echipamentul de tehnica de calcul si alte masini si echipamente nou achizitionate, pot fi depreciate la o rata de 50%. Autovehiculele sunt amortizate la o rata de 30%.

Activele intangibile se amortizeaza dupa regulile contabile. Corespunzator, costurile capitalizate de infiintare a companiilor, de reorganizare, de cercetare si dezvoltare trebuie amortizate in maxim 5 ani. Fondul de comert se depreciaza in minim 5 ani.

Rezervele constituite in legatura cu majorarea capitalului de lucru sunt deductibile pana la cel mai mic nivel dintre: 25% din venitul anual de dinaintea impunerii si 500 de milioane de forinti. Asemenea rezerve trebuie folosite in maxim patru ani fiscali de la constituire. Sumele neutilizate in acest scop, in termenul stabilit, devin impozabile. Nu se pot constitui provizioane pentru datorii incerte. Provizioanele pentru garantii, plati la care se renunta, etc nu sunt deductibile. Provizioanele legale constituite pentru protectia mediului sunt deductibile numai in limita sumei care depaseste valoarea acelorasi provizioane din anul anterior.

Castigurile de capital sunt, in general, incluse in venitul ordinar total al companiei. Oricum, 50% din castigurile de capital din tranzactiile la bursa a actiunilor unei companii, alta decat o institutie de asigurari sau financiara, sunt scutite. In anumite conditii, castigurile de capital provenind din fuziuni, divizari si tranzactii similare beneficiaza de o diminuare a sarcinii fiscale.

Deducerea pierderilor din baza impozabila este, in general, permisa. Reportarea se realizeaza asupra veniturilor viitoare pentru o perioada de cinci ani, iar recuperarea este cronologica. Dupa al treilea an de activitate, daca contribuabilul nu obtine profit egal cu cel putin 50% din totalul cheltuielilor contabilizate, pierderea raportata inainte este deductibila numai cu permisiunea autoritatilor fiscale. Permisiunea este data numai daca esecul de a genera profiturile necesare este cauzat de un motiv de forta majora. Pierderile inregistrate in anul infiintarii companiei si in urmatorii trei ani se pot reporta in viitor, pentru o perioada nelimitata. Pierderea anului fiscal curent se stabileste fara a lua in calcul pierderile reportate din trecut. Pierderile de capital din vanzarea activelor de afaceri sunt deductibile ca si pierderile ordinare.

Profiturile companiilor sunt impuse cu o rata procentuala proportionala de 16%. Dividendele sunt obiect al unei impuneri finale cu o rata de 20%.

Contribuabilii care efectueaza investitii de dezvoltare beneficiaza de un credit fiscal daca:

A valoarea investitiilor este de cel putin 10 miliarde forinti (3 miliarde in zonele speciale);

A investitiile vizeaza crearea de noi facilitati sau dezvoltarea celor existente ori schimba substantial productia sau procesele de productie;

A una din urmatoarele cerinte este satisfacuta pe o perioada de patru ani dupa primirea primului credit fiscal: numarul anual mediu de angajati creste cu cel putin 500, comparativ cu anul anterior efectuarii investitiei (cu 300 in zonele speciale); costul salarial anual este mai mare de 1 500 de ori decat salariul minim efectiv din prima zi a anului de impunere (de 900 de ori in zonele speciale); cel putin 50% din valoarea furnizarilor sa provina de la intreprinderi mici si mijlocii.

De asemenea, guvernul acorda un stimulent fiscal companiilor care investesc cel putin 100 de milioane de forinti in proiecte de protectie a mediului sau de servicii de Internet, daca investitiile vizeaza crearea de noi facilitati sau dezvoltarea celor existente ori schimba substantial productia sau procesele de productie. De avantaje fiscale beneficiaza si intreprinderile mici si mijlocii (credite fiscale acordate cu respectarea anumitor conditii; deducerea a 40% din dobanda platita pentru imprumuturi necesare achizitionarii sau producerii de active tangibile, insa limitata la o suma data; deducerea, limitata, a cheltuielilor de investitii s.a.).

In acelasi timp, de facilitati fiscale beneficiaza agentii economici care angajeaza someri, ce nu au mai avut anterior vreun loc de munca si ucenici, fondurile de capital speculative (scutire pentru o perioada data de la impunere), precum si firmele care efectueaza cheltuieli de cercetare (deducerea costurilor acesteia).

Perioada impozabila este, de regula, anul calendaristic. Contribuabilii pot alege, insa, si un an fiscal diferit de cel calendaristic.

Subiectii impozitului pe profit au obligatia de a depune anual o declaratie de impunere, pana la data de 31 mai a anului fiscal urmator. Cei al caror an fiscal difera de cel calendaristic trebuie sa depuna aceasta declaratie in maxim 150 de zile de la incheierea anului lor fiscal. Declaratia contine toate date necesare determinarii venitului impozabil, scutirile de taxe si creditele (facilitatile) fiscale, precum si suma obligatiei fiscale.

Impozitul pe profit se achita in forinti, prin plati in avans, stabilite in functie de impozitul anului precedent. Cuantumul acestor rate se precizeaza in declaratia anuala de impunere. Platile in avans se efectueaza, fie trimestrial, fie lunar (daca impozitul declarat depaseste 5 milioane de forinti), pana la data de 20 a primei luni din urmatorul trimestru sau de 20 a lunii urmatoare (in cazul platilor lunare). Diferentele ramase de achitat in contul impozitului anual se platesc pana la data de 31 mai a anului fiscal urmator (contribuabilii pentru care anul calendaristic este diferit de cel fiscal, platesc aceste diferente pana in maxim 150 de zile de la expirarea anului lor fiscal). Sumele achitate in plus sunt fie compensate, fie restituite contribuabilului in 30 de zile de la cererea acestuia.

Ponderea in produsul intern brut inregistrata de impozitul pe profit in perioada 1995 – 2004 este surprinsa in continuare:

Sursa: siteul www. europa.eu.int

Grafic, tendinta de evolutie inregistrata de indicatorul amintit este urmatoarea:

2 Impozitul pe venit

Rezidentii persoane fizice sunt impusi asupra veniturilor din intreaga lume. Legislatia fiscala opereaza cu urmatoarele notiuni: venit brut, obtinut de un subiect in orice mod; venit net, determinat ca diferenta intre venitul brut si cheltuieli; parti din venitul brut, definite expres de lege. Indivizii sunt subiecti ai impunerii pentru urmatoarele categorii de venit:

e venitul global (agregat), incluzand venitul din servicii personale, venitul din servicii personale independente si altele;

e venitul antreprenorial;

e castigurile de capital;

e veniturile din capital;

e bunurile in natura;

e venitul din vanzarea titlurilor, optiunilor si drepturilor similare;

e diverse venituri.

Venitul global este impus la rate progresive. In determinarea impozitului din venitul global se deduc variate credite. Venitul din celelalte categorii este impus separat, la rate diferite.

Cele mai importante categorii de venit exceptat sunt: anumite alocatii pentru copii, platite de catre stat; bursele acordate de nerezidenti studentilor rezidenti si cercetatorilor care studiaza sau lucreaza in afara granitelor tarii; anumite facilitati pentru achizitionarea locuintelor; platile de asigurari si pagube, in anumite conditii.

Venitul din angajare este globalizat, ca venit provenind din servicii personale dependente. In particular, acest tip de venit include platile in legatura cu angajarea, cu serviciile personale ale unui membru al companiei (dovedind ca plata a fost inregistrata ca o cheltuiala pentru companie), cu serviciile oficialitatilor alese ale companiei (cu exceptia auditorilor selectionati) si cu serviciile personale ale membrului familiei antreprenorului efectuate in interesul afacerii.

Salariul este venitul din servicii personale dependente, incluzand orice valoare baneasca primita in mod regulat sau ocazional si primele impozabile platite pentru polita de asigurare de catre angajator in folosul angajatului. Cheltuielile sunt in general nedeductibile. Rambursarile pentru cheltuielile necesare substantiale nu sunt impozabile. Venitul din angajare scutit include: o plata realizata de angajator in folosul angajatului catre un fond privat de pensii, ca o suplimentare a salariului angajatului; acea parte din contributia lunara voluntara a angajatorului platita in beneficiul angajatului catre un fond mutual de asigurari, care nu depaseste salariul minim efectiv din prima zi a lunii de plata.

Toate beneficiile in natura, acordate angajatului de catre angajator, care pot fi evaluate in expresie monetara, sunt impuse separat, prin retinere la sursa, la o rata de 44%. Valoarea impozabila este costul de achizitie sau de productie al beneficiilor. Daca asemenea cost nu poate fi determinat, valoarea impozabila este pretul de piata de referinta. Exista, insa, si avantaje in natura scutite de impunere: mesele si tichetele de masa, pana la o suma fixa lunara, dar distincta pentru fiecare in parte; uniformele, hainele de lucru si echipamentul de protectie; serviciile de ingrijire a copilului si anumite facilitati la cazare oferite si operate de catre angajator; anumite beneficii pentru recreere; alocatiile pentru schimbarea locului de munca, daca aceasta este o cerinta a angajatorului; rambursarea (dar partial) costului de deplasare la si de la locul de munca utilizand transportul public; cadourile de afaceri promotionale, pana la o anumita suma s.a. Beneficiile provenind din folosirea privata a masinii companiei sunt tratate ca si beneficiu in natura, fiind impozabile. De un regim particular beneficiaza avantajele in natura sub forma distribuirii de actiuni ale companiei catre salariatii proprii.

De la 1 ianuarie 2002 veniturile din pensii sunt integral exonerate de la impunere. Doar platile primite de la un fond privat de pensii sunt incluse in venitul global. Pentru acestea se acorda, insa, un credit fiscal. Pensiile primite de la un fond mutual de asigurari sunt, de asemenea, scutite, daca beneficiarul a contribuit la acest fond minim trei ani.

Remuneratiile directorilor sunt tratate ca venituri din servicii personale dependente.

In general, venitul din afaceri este globalizat, ca venit din servicii personale independente, numai daca nu este venit antreprenorial, care se impune separat. Indivizii care desfasoara servicii personale independente sunt producatorii originali agricoli, auditorii alesi si membrii companiilor care ofera servicii suplimentare acesteia sub un contract separat (dovedind ca respectiva companie nu deduce platile catre ei ca si cheltuieli). Antreprenorii sunt subiecti ai unui regim special de impunere a veniturilor si al unei taxe pe dividende antreprenoriale. In anumite conditii un antreprenor poate opta pentru impunerea estimativa (prezumata, forfetara) a veniturilor. Capitalul care este retinut cu scopul de a plati un antreprenor pentru serviciile sale personale, efectuate in folosul afacerii, este privit ca venit din servicii personale independente si este globalizat. Venitul antreprenorial este impus cu o rata de 18%. Baza de calcul este diferenta dintre venitul brut si cheltuielile efectuate pentru abtinerea acestuia. Aceste cheltuieli pot include si platile realizate pentru a recompensa antreprenorul pentru munca sa personala. Venitul poate fi in continuare redus de urmatoarele: salariile platite angajatilor cu dizabilitati, dar limitat; o suma fixa lunara pentru fiecare ucenic si in anumite conditii contributiile de asigurari sociale platite pentru acestia; costul cercetarii de baza, aplicative si dezvoltarii experimentale, contabilizate ca si cheltuieli; cheltuielile de investitii pentru punerea activului in folosinta, pana la o suma anuala si in anumite conditii s.a. Dividendele antreprenoriale sunt impuse la o rata de 20% (pentru 30% din cuantumul lor) si de 35% (pentru diferenta de 70%). Exista in Ungaria si posibilitatea ca antreprenorii subiecti ai acestor doua taxe (pe venit si pe dividende) sa opteze pentru un regim simplificat de impunere.

Antreprenorul care opteaza pentru impunerea estimativa a venitului este impus asupra diferentei dintre venitul brut si o deducere forfetara variind intre 40% si 94%, in functie de tipul de activitate. El poate opta pentru un astfel de sistem de impunere daca venitul sau anual nu depaseste o suma data (4 milioane forinti), nu este angajat si nu este platitor de taxa pe valoarea adaugata. Ratele utilizate in acest caz sunt:

Venitul profesional este tratat ca venit din servicii personale independente. Scopul acestui concept este oricum limitat, deoarece profesionistii precum avocatii, notarii, executorii judecatoresti si indivizii care ofera servicii medicale, sociale si farmacologice sunt tratati ca si antreprenori. Ca regula, venitul din servicii personale independente se calculeaza ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile. Contribuabilul poate opta sa deduca o suma forfetara de 10%, in locul cheltuielilor actuale (contabilizate). In completare, un individ care desfasoara o activitate intelectuala isi poate reduce obligatia fiscala cu un credit egal cu 25% din venitul provenit din aceasta activitate, dar plafonat la o suma data.

Dividendele sunt incluse in venitul din capital si sunt impuse separat. Ratele de impozit depind de sursa dividendului. Dividendele primite de la o companie rezidenta sunt impuse la o rata de 20% (pentru 30% din cuantumul lor) si de 35% (diferenta de 70%). Dividendele din sursa straina sunt impuse la o rata de 20%. Venitul din dobanzi este, in general, scutit. Drepturile de autor sunt impuse ca venit din servicii personale independente. Venitul renta provenit din proprietatea imobila este obiect al unei impuneri cu o rata de 20%. In cazul venitului renta provenit din proprietatea imobila, alta decat terenul agricol, contribuabilul poate alege sa trateze acest venit ca venit din servicii personale independente, aceasta alegere trebuind pastrata minim patru ani fiscali.

Castigurile de capital provenite din vanzarea proprietatii, fie mobil, fie imobile sau a drepturilor aferente acesteia sunt impuse ca venituri. Cu exceptia castigurilor din afaceri si din titluri, castigul impozabil este pretul de vanzare minus costurile de achizitie si cheltuielile efectuate cu imbunatatirile si transferul proprietatii. In cazul in care costul de achizitie nu poate fi demonstrat, impozitul se aseaza numai asupra a 25% din pretul de vanzare. Castigurile din proprietatea imobila si drepturile aferente acesteia sunt impuse separat la o rata de 20%. Dupa ce proprietatea a fost detinuta sase ani baza impozabila se reduce initial cu 10%, urmata in continuare de o reducere de 10% pentru fiecare an aditional. Castigurile obtinute din vanzarea proprietatii imobile detinute minim 15 ani sunt scutite. De asemenea, astfel de castiguri sunt scutite, daca se folosesc pentru achizitionarea unei case permanente pentru vanzator sau rudele acestuia, in anumite conditii. Castigurile din titluri de valoare sunt impuse separat, la o rata de 20% numai daca nu sunt considerate dobanzi sau alte tipuri specifice de venit. Castigul impozabil este diferenta dintre profitul din vanzare si cheltuielile dovedite, incluzand costul de achizitie si de tranzactionare. Castigurile din vanzarea proprietatii mobile private sunt impuse la o rata de 20% (numai primii 200 000 de forinti sunt scutiti). Castigurile de capital din vanzarea proprietatii de afaceri sunt, de asemenea, impozitate separat la o rata de 20%.

In Ungaria, subiectii impozitului beneficiaza de numeroase credite fiscale deduse din impozitul pe venitul global. Acestea sunt: creditul pentru angajare; creditul pentru contributii la pensii; creditul pentru contributiile sociale voluntare; creditele pentru primele de asigurare; creditul pentru educatie; creditele pentru locuinte; creditul pentru familie; creditul pentru donatii; creditul pentru investitii Suma cumulata a ultimelor sapte nu trebuie sa depaseasca cuantumul impozitului anual. Valoarea acestor credite, modul de determinare a lor, precum si conditiile in care se acorda sunt expres prevazute in legea fiscala.

Antreprenorii pot recupera pierderile inregistrate din veniturile viitoare ale urmatorilor cinci ani. Pierderile din primii patru ani de functionare se reporteaza in viitor, fara limita de timp. Antreprenorii implicati in productia agricola pot sa reporteze pierderile si in trecut, pentru o limita de doi ani. Recuperarea pierderilor se realizeaza cronologic.

Ratele de impunere anuale ale venitului global impozabil si transele de venit sunt urmatoarele:

Anul impozabil este anul calendaristic.

Impozitul pe venit este, in general, stabilit prin autoevaluare. Obligatia autoevaluarii presupune calcularea impozitul datorat, intocmirea declaratiei de impunere si plata obligatiei fiscale. Declaratia de impunere se completeaza si se depune la organele fiscale anual, pana la data de 20 martie a anului urmator (15 februarie pentru antreprenori).

In contul impozitului anual pe venitul global contribuabilii efectueaza patru plati in avans. Diferentele ramase de achitat se platesc odata cu depunerea declaratiei de impunere. Sumele platite in plus se achita persoanelor fizice in interval de 30 de zile de la data depunerii declaratiei.

Ponderea detinuta de impozitul pe venit in produsul intern brut, intr-o perioada de zece ani calendaristici, respectiv 1995 – 2004, este:

Sursa: siteul www. europa.eu.int

Grafic, situatia se prezinta astfel:

3 Taxa pe valoarea adaugata

Ungaria aplica un sistem fiscal in care taxa pe valoarea adaugata este asezata la toate nivelele ofertei de bunuri si servicii.

Taxa pe valoarea adaugata se aplica tuturor persoanelor fizice, entitatilor legale (inclusiv stabilimentelor permanente si antreprenorilor straini, asociatiilor de indivizi si parteneriatelor), care ofera bunuri sau servicii pe baza normala a profitului. In general, agentii economici cu un profit anual sub 2 milioane de forinti pot opta sa fie scutiti de la plata taxei pe valoarea adaugata.

Tranzactiile taxabile includ oferta (aprovizionarea) de catre contribuabil a bunurilor si serviciilor in Ungaria, precum si importul de bunuri.

Suma taxabila (baza impozabila) reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor oferite excluzand TVA.

Suma taxabila in cazul importului include valoarea de vama, plus datoriile vamale si penalitatile si datoriile impozabile, costurile de impachetare si transport, asigurarile, comisioanele platite agentilor etc.

Scutirile importante vizeaza tranzactiile efectuate in legatura cu serviciile financiare, serviciile de ingrijire a sanatatii, inchirierea locuintelor, asigurare si reasigurare si educatia. Nu este permis un credit de TVA pentru cumpararea de bunuri si servicii contra tranzactiilor scutite.

Rata standard la care este asezata taxa pe valoarea adaugata este de 25%. O rata redusa de 12% se aplica anumitor produse alimentare de baza, medicamentelor, ofertelor medicale, anumitor materiale textile, energiei electrice si pe carbune si la o gama larga de servicii. Rata zero se aplica exporturilor, la fel ca si cartilor cu text, anumitor medicamente si materialelor medicale. Totodata, rata zero se aplica si lucrarilor de dezvoltare a retelelor de gaz si de electricitate, precum si lucrarilor de constructii.

Non rezidentii, cu si fara o permanenta prezenta in Ungaria, care fac ofertele (aprovizionare) taxabile in aceasta tara sunt subiectii acelorasi cerinte ale inregistrarii TVA la fel ca si entitatile maghiare.

Contribuabilii inregistrati nerezidenti care nu sunt stabiliti in Ungaria pot fi indreptatiti, pe bazele acordurilor reciproce, sa pretinda taxa pe valoarea adaugata platita asupra ofertelor domestice de bunuri (incluzand importul de bunuri) si in serviciile folosite pe teritoriul maghiar pentru activitatile de afaceri.

In Ungaria, taxa pe valoarea adaugata are o contributie importanta la formarea veniturilor publice, detinand locul al doilea ca randament, dupa contributiile sociale ale angajatorilor. Ponderea acesteia in produsul intern brut in perioada 1995 – 2004 este surprinsa in tabelul urmator:

Sursa: siteul www. europa.eu.int

Grafic, trendul evolutiv este surprins in continuare:

4 Contributiile de asigurari sociale

Contributiile de asigurari sociale constau in contributiile de asigurari si contributiile pentru asigurarea de sanatate.

Aditional, se platesc sume (transe) de ingrijire a sanatatii.

Contributiile de asigurari de sanatate sunt platite de angajatori si de alti contribuabili din venitul provenit din munca (companii, organizatii, stabilimente permanente). Contributiile sunt asezate, in general, asupra venitului brut, venitului din servicii profesionale independente, venitului provenit din servicii personale independente si bunurilor in natura (altele decat cele provenite din folosirea masinii unitatii). Nu se platesc contributii de asigurari sociale din cheltuielile de autor si alocatiile sociale. Nu se aplica plafoane.

Contributiile de asigurari sociale includ:

- contributiile la fondurile de pensii ale angajatorilor si altor contribuabili, la o rata de 18%;

- contributia angajatorilor la ingrijirile de sanatate, stabilita in cota de 11%.

In completarea contributiilor de asigurari sociale, transele de ingrijire a sanatatii sunt platibile de catre angajatori si alti contribuabili.

Transele de ingrijire a sanatatii, considerate a fi taxe, sunt impuse in doua forme diferite:

A taxa pe ingrijirea sanatatii, perceputa ca procent;

A o suma globala perceputa ca taxa pe sanatate.

Baza de impunere a taxei pe ingrijirea sanatatii, in legatura cu rezidentii (cu exceptia angajatilor expatriati), este aceeasi cu cea a impozitului pe venitul individual. Taxa este, in general, asezata asupra acelor articole de venit care nu sunt obiect al contributiilor de asigurari sociale, dar sunt:

- incluse in venitul impozabil agregat (global);

- tratate ca beneficii in natura (de exemplu masinile companiei).

Ratele taxei asupra ingrijirii sanatatii sunt in general 11% din venit si 25% din taxa pe masinile companiei (in aceasta situatie avem de-a face cu o dubla impozitare).

Suma globala pentru ingrijirea sanatatii este suportata de catre angajatori si alti contribuabili in urma unei relatii de angajare, a unei participatii la companie in care membrii (parteneri sau actionarul unui SRL) ofera servicii personale companiei sau ca urmare a unei relatii contractuale cu un individ. Nivelul sau este de 3 450 de forinti pe luna.

Toate aceste obligatii fiscale sociale sunt cheltuieli deductibile pentru angajatori.

In cazul companiilor cu investitori straini, obligatia de a plati contributii de asigurari sociale in legatura cu angajatii straini este restrictionata la acei angajati care doresc sa beneficieze de sistemul de asigurari sociale ungar.

In acelasi timp, angajatorii trebuie sa plateasca o asigurare de somaj de 3% din remuneratia bruta platita angajatilor lor.

La randul lor, angajatii si liber profesionistii trebuie sa plateasca asigurarea de sanatate si contributiile de asigurare pentru pensii. Contributiile sunt, in general, asezate asupra venitului brut din angajare, venitului din servicii personale independente si bunuri in natura (altele decat cele derivate din folosirea masinii companiei).

Plafonul zilnic, in cazul schemelor mandatorii de pensii, este de   10 700 de forinti. Nu se aplica nici un plafon asigurarii de sanatate.

Contributia de asigurari de sanatate este calculata la o rata de 3%.

Sistemul de pensii este unul tridimensional si cuprinde:

(1) o pensie de stat statutara (legala). Pentru mobilizarea fondurilor contributiile sunt stabilite la o rata de 8,5% (1,5% pentru persoanele care contribuie, de asemenea, si la urmatorul pilon);

(2) o pensie mandatorie privata, in cazul sau contributiile fiind stabilite la o rata de 7%;

(3) o pensie suplimentara privata, la care contributiile pot creste pana la 10%.

In completare, toti angajatii trebuie sa contribuie la fondul de somaj cu o contributie determinata prin aplicarea unei cote de impunere de 1%.

Contribuabilii care nu sunt contributori prin lege la una din schemele de sanatate si pensii pot voluntar, facultativ sa contribuie la acestea.

In acelasi timp, indivizii pot participa voluntar la fondurile mutuale de asigurari de pensii, de sanatate sa.

Contributiile de asigurari sociale au o pondere importanta in totalul veniturilor publice. Ponderea detinuta de acestea, in expresie cumulata, precum si diferentiat pe cele doua categorii principale de contributori, respectiv angajatori si angajati, in produsul intern brut, in perioada 1995 – 2004 este reflectata in tabelul urmator:

Sursa: siteul www. europa.eu.int

Grafic, evolutia celor trei indicatori este evidentiata in continuare: