Veniturile bugetare se constituie pe seama impozitelor, taxelor si a altor contributii varsate de catre diversi contribuabili la bugetele publice.
Impozitele, taxele si alte contributii au atât un rol social cât si unul economic. Rolul social decurge din impactul acestora asupra societatii, permitând un tratament diferentiat al diferitelor categorii sociale si favorizând realocarea resurselor de o maniera care sa favorizeze fie dezvoltarea economico-sociala de ansamblu, fie protejarea asa-ziselor categorii sociale defavorizate. În plan economic aceste prevelari obligatorii la bugetul statului contribuie la restructurarea si modernizarea economiei nationale, la armonizarea sferei activitatii materiale cu sfera activitatii nemateriale, la contracararea efectelor dezechilibrate ale unor fenomene de genul crizelor, recesiunii, somajului, inclusiv la atenuarea oscilatiilor ciclice ale economiei.
a) Subiectul sau contribuabilul este persoana fizica sau juridica în sarcina careia s-a stabilit obligatia de a plati impozitul.
b) Suportatorul este persoana fizica sau juridica care suporta efectiv sarcina fiscala, adica asupra caruia se rasfrânge plata impozitului, diminuându-i veniturile sau averile.
c) Obiectul impozitului reprezinta materia impozabila sau baza de calcul a impozitului si presupune cunoasterea bunurilor sau a veniturilor sau a activitatilor aducatoare de venituri fata de care se instituie impozitul.
d) Sursa impozitului o constituie venitul, averea sau activitatea pe seama careia se produce prelevarea impozitului.
e) Unitatea de impunere reprezinta unitatea de masura a materiei impozabile, adica a obiectului impozitului si serveste exprimarea marimii acestuia.
f) Cota impozitului reprezinta dimensiunea în procente a impozitelor fata de unitatea de masura a obiectului impozitelor.
g) Asieta semnifica un ansamblu de reglementari si instrumente utilizabile în identificarea materiei impozabile si administrarea impozitului (termene de plata).
h) Impunerea reprezinta complexul de operatiuni privitoare la stabilirea impozitului de plata în sarcina contribuabilului.
CLASIFICAREA IMPOZITELOR
Dupa forma sub care are loc prelevarea avem:
impozite în natura ;
impozite în bani;
Dupa modul cum se reflecta sarcina fiscala:
impozite directe ;
impozite indirecte;
Impozitele directe se împart la rândul lor in:
impozite reale sau obiective;
impozite personale sau subiective;
Impozitele indirecte, pornind de la particularitatile practicarii lor în conditii specifice, se gasesc sub forma:
taxelor de consumatie;
monopolurilor fiscale;
taxelor vamale;
Dupa obiectul impozitului:
impozite pe venit;
impozite pe avere ;
impozite pe cheltuieli sau pe consum;
Dupa scopul urmarit, impozitele sunt:
impozite financiare;
impozite de ordine;
Dupa institutia publica care le administreaza :
impozite generale sau federale;
impozite locale;
Dupa frecventa practicarii diverselor forme ale impozitelor:
impozite permanente / curente / ordinare;
impozite incidentale / exceptionale;
Procurarea resurselor financiare, bugetare sub forma impozitelor presupune o succesiune de lucrari:
Constatarea si evaluarea materiei impozabile;
Determinarea cuantumului impozitului de plata;
Încasarea efectiva a impozitului;
Constatarea si evaluarea materiei impozabile se face fie prin metode indirecte, fie prin metode directe.
a) Metodele indirecte sunt:
evaluarea pe baza de indicii exterioare sau interioare;
evaluarea forfetara;
evaluarea administrativa;
Prima metoda presupune aproximarea marimii materiei impozabile în baza unor aspecte exterioare sau interioare ( numar de încaperi, suprafata construita, etc.)
A doua metoda se realizeaza pe baza unor conlucrari între organul fiscal si subiectul impozitului.
A treia metoda are la baza o anumita metodologie si norme administrative folosite de catre organul fiscal pentru evaluarea materiei impozabile.
b) Metodele directe cunosc doua forme de aplicare:
- una bazata pe declaratia unei terte persoane;
- a doua bazata pe declaratia contribuabilului platitor;
Prima opereaza în masura în care prin lege se instituie obligatia tertei persoane de a declara, calcula, retine si preleva la bugetul statului impozitul aferent veniturilor realizate de contribuabili, de la persoana respectiva.
A doua opereaza atunci când legea stabileste conditii obligatorii de respectat în privinta tinerii evidentelor si a determinarii impozitului de plata, inclusiv a efectuarii platilor.
Determinarea cuantumului impozitului de plata se realizeaza prin utilizarea a doua variante:
a) impozitarea de repartitie;
b) impozitarea de cantitate.
a) În primul caz se porneste de la stabilirea globala a impozitului necesar la nivelul statului, se continua cu defalcarea sumelor de încasat la nivelul localitatilor pâna la nivel de individ.
b) A doua varianta porneste de la delimitarea obiectului impozitului si a subiectului acestuia. Impozitul de plata stabilit se coreleaza direct cu marimea materiei impozabile detinute de fiecare, iar suma totala a impozitelor de încasat rezulta prin însumarea la nivelul localitatilor si apoi la nivel de tara.
În ce priveste perceperea impozitelor s-au utilizat de-a lungul timpului, mai multe metode de încasare:
a) Strângerea impozitelor de catre un contribuabil la nivelul fiecarei localitati si depunerea sumei încasate la organul de stat;
b) Concesionarea impozitelor constituie cedarea de catre stat a dreptului de a încasa impozite în numele sau catre o anumita persoana fizica care achita statului suma impozitului încasat;
c) Încasarea prin intermediul organelor fiscale de stat realizata fie prin deplasarea organului fiscal la sediul subiectului, fie prin deplasarea contribuabililor la organul fiscal;
d) Stopaj la sursa. Consta în calcularea, retinerea, prelevarea impozitului de la contribuabil la locul unde se formeaza materia impozabila.
e) Încasarea prin aplicarea de timbre fiscale, vizând anumite acte, documente de notariat, judecatoresti, administrative. Încasarea efectiva are loc în momentul în care se cumpara timbrul fiscal.
În cazul în care prin asezarea si încasarea impozitelor s-a comis vreo eroare, vreo încalcare a drepturilor contribuabililor acestia au posibilitatea exercitarii pe cai de atac diferite, a actiunii împotriva organelor fiscale corespunzatoare.
Prin legea nr. 105/1997 pentru solutionarea obiectiunilor, contestatiilor si a plângerilor asupra sumelor constatate si aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finantelor, s-a adoptat pentru prima data, dupa zeci de ani de asteptari, un sistem al cailor de atac în domeniul fiscal.
Este instituita o jurisdictie fiscala mixta generalizata care cuprinde 3 cai de atac de natura administrativa si doua cai judiciare de atac.
Caile de atac administrative sunt:
a) Obiectiunile se depun, în termen de 5 zile lucratoare de la comunicare, la organul care a încheiat procesul verbal sau alt act al organului cu atributii de control sau de impunere. Raspunsul la obiectiuni se comunica în termen de 15 zile de la înregistrarea acestora, prin hotarâre motivata, semnata de seful organului care a întocmit procesul verbal sau care a întocmit procesul verbal sau care a comunicat actul organului cu atributii de control sau de impunere.
b) Contestatia se poate depune împotriva hotarârii, în termen de 15 zile de la data primirii comunicarii acesteia de la organul care a emis hotarârea, dar nu mai mult de 20 zile de la data comunicarii, si se solutioneaza de catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat Judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz. Contestatia împreuna cu altele care au stat la baza hotarârii este remisa directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia. Contestatia se solutioneaza în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei, prin dispozitia motivata, semnata de directorul general.
c) Plângerea la Ministerul Finantelor se poate face împotriva dispozitiei date de directorul general al directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, în termen de 15 zile de la data comunicarii acesteia. Ministerul Finantelor solutioneaza plângerea, prin decizie motivata în termen de 60 de zile de la primirea acesteia.
Plângerea adresata Ministerului Finantelor se depune la directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, care o înainteaza în termen de 5 zile Ministerului Finantelor, împreuna cu documentul original de plata a taxei de timbru si cu dosarul contestatiei.
Contestatiile adresate directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar sunt supuse unei taxe de timbru de 2% la suma contestata, dar nu mai putin de 10000 lei, iar plângerile adresate Ministerului Finantelor sunt supuse unei taxe de timbru de 1% la suma contestata, dar nu mai putin de 10000 lei.
Caile de atac judiciare[1] se exercita la instante judecatoresti de rang diferit, în functie de prevederile legii speciale care instituie impozitele si taxele contestate, astfel:
a) Împotriva deciziei Ministerului Finantelor se poate face actiune, în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei, la instanta judecatoreasca prevazuta de legea speciala de instituire si taxelor contestate.
În situatia în care legea speciala nu precizeaza instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze actiunea, aceasta este remisa spre solutionare Curtii de Apel în a carei raza teritoriala petentul îsi are sediul sau domiciliul, dupa caz.
b) Împotriva sentintei Curtii de Apel sau a judecatoriei se poate face recurs la Curtea Suprema de Justitie sau la tribunal, dupa caz, în termen de 15 zile de la comunicare.
Instituirea celor 5 cai de atac, cu termene de exercitare si altele de solutionare, durata litigiului fiscal se prelungeste, ceea ce va influenta realizarea creantelor fiscale în conditii de celeritate, conditie indispensabila pentru asigurarea fondurilor banesti necesare la termenele de plata a cheltuielilor bugetare.
În continuare sunt analizate impozitele si taxele platite de catre S.C. AGROINDUSTRIALA S.A. si care constituie venituri la bugetul de stat, la bugetul asigurarilor sociale de stat si la bugetele locale.
A) ACCIZELE
Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat, pentru anumite produse din tara si din import. Ele se datoreaza într-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, dupa caz, sunt unice atât pentru produsele realizate la intern cât si pentru cele din import.
Accizele preced taxa pe valoarea adaugata, fiind deci incluse în baza de impozitare a T.V.A.
1.Subiectii impunerii
În mod practic, subiectii ai impunerii pot fi deci agenti economici, persoane juridice (R.A.,S.C., societati agricole, alte societati comerciale, inclusiv cele cu participare straina), asociatii familiale si persoanele fizice autorizate, care produc, importa sau comercializeaza produsele prevazute în "Lista taxelor speciale de consumatie pentru produsele din import si din tara" care formeaza Anexa 1 a Legii nr. 42/1993 sau Anexa 1 si 2 a Ordonantei de urgenta privind regimul accizelor si al altor taxe indirecte nr. 82/1997.
De asemeni, platitori de accize sunt:
a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut în sistem de prestari de servicii, indiferent daca acestea se comercializeaza ca stare sau se introduc în fabricatie proprie pentru obtinerea altor produse atât de catre agentul economic prestator, cât si de catre beneficiarul prestatiei.
b) Agentii economici (persoane juridice, asociatii familiale, persoane fizice autorizate) care cumpara de la producatorii individuali - persoane fizice - produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si / sau comercializare.
c) Persoane fizice care introduc în tara alcoolul si bauturi alcoolice destinate consumului individual, în cantitati ce depasesc limitele admise în regim de scutire de taxe vamale, conform reglementarilor vamale în vigoare.
d) Agentii economici pentru cantitatile de produse supuse accizelor acordate ca dividende sau ca plata în natura, actionarilor, asociatilor si, dupa caz, persoanelor fizice.
2. Obiectul accizelor si cotele de impunere
Produsele pentru care se datoreaza accize sunt:
2.1 - alcool etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar.
produsele din tutun.
produsele petroliere.
alte produse si grupe de produse.
Produse pentru care S.C. Agroindustriala S.A. Bacau plateste accize si cotele de impunere aferente sunt: confectii din blana în cota de 50% aplicata asupra produselor la pretul de productie în momentul livrarii.
3.Baza impozabila
Accizele se calculeaza o singura data, daca legea nu prevede astfel, prin aplicarea cotelor procentuale mentionate asupra bazei de impozitare, care reprezinta:
a) în cazul produselor din productia interna contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele, si anume costurile plus profitul agentilor economici producatori si, respectiv, preturile de achizitie negociate între parti în cazul agentilor economici care achizitioneaza de la producatorii agricoli si individuali produsul în scopul comercializarii. Pentru alcoolul obtinut în sistem de prestari servicii - pretul practicat de unitatea prestatoare si anume costurile plus profitul aferent alcoolului din productia proprie, comercializat ca atare.
b) Pentru bunurile din import valoarea în vama stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe special stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de produse.
c) Pentru bunurile introduse în tara de persoanele fizice neînregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute. Pentru bunurile în stare noua, amanetate de catre persoanele fizice si devenite proprietatea caselor de amanet - contravaloarea încasata de casa de amanet la vânzarea bunurilor respective, exclusiv accizele.
4.Facilitati fiscale
Pentru vinul, tuica si rachiurile naturale livrate în stare varsata, provenita din import si utilizate ca materie prima, agentii economici prelucratori pot solicita restituirea accizelor platite în vama, pe baza de cerere si a documentelor justificative (declaratia vamala de import, documentul ce atesta plata accizei în vama, documente care atesta cantitatile prelucrate, retelele de fabricatie, inclusiv consumurile specifice).
Produsele livrate la export direct sau prin comisionari autorizati ca agenti economici ce îsi desfasoara activitatea în baza contactelor de comision nu sunt supuse accizelor.
Produsele importate în regim de tranzit sau import temporar atâta timp cât se afla în aceasta situatie, nu sunt supuse accizelor.
Produsele intrate în rezerva de stat sau rezerva de mobilizare sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada de timp cât au acest regim.
Sunt exonerate de plata accizelor, produsele comercializate în valuta prin magazinele pentru deservirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora, precum si prin magazinele autorizate potrivit legii, sa comercializeze marfuri în regim de "duty free" sau în sistem cambuza.
La S.C. AGROINDUSTRIALA S.A. Bacau, produsele din confectii blana livrate la export direct sau prin comisionari autorizati ca agenti economici, nu sunt supuse accizelor. În acest sens societatea a beneficiat de aceasta facilitate în proportie de 7,3% din volumul produselor livrate.
5.Exigibilitatea
Accizele se datoreaza de la momente diferite în raport cu natura tranzactiilor cu produsele ce fac obiectul acestui impozit special de consumatie. Acest moment îl constituie:
a) Data efectuarii livrarii pentru produsele din productia interna si respectiv, data efectuarii formalitatilor de receptie a alcoolului rezultat din procesare, la prestatorul de servicii.
b) Data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori.
c) Data cumpararii pentru agentii economici achizitori.
d) Data vânzarii bunurilor pentru bunurile introduse în tara de persoanele fizice neîregistrate ca agenti economici, date pentru comercializare prin agenti economici.
Accizele au, în primul rând, un caracter fiscal, constituind o sursa de venituri publice, însa, influenteaza în mod nemijlocit marimea si nivelul pretului si tarifelor, a cheltuielilor si a programelor sociale.
În Europa Occidentala se impoziteaza în special bauturile alcoolice si tutunul, ca
mijloc de aparare sanitara, fizica si morala a natiunii.
B) TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
1.DEFINIRE
T.V.A. constituie un impozit general de consum care se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic de productie al produsului fiscal, asupra valorii adaugate realizata de catre producatorii intermediari si de producatorul final, inclusiv distributia pâna la înstrainare catre consumatorul final.
T.V.A. deductibila este T.V.A. inclusa în valoarea pe care cumparatorul o plateste pentru bunurile sau serviciile pe care le achizitioneaza pentru a le utiliza în activitatea sa economica.
T.V.A. colectata reprezinta impozitul datorat asupra vânzatorului de bunuri si servicii de catre aceia care sunt subiecti ai acestui impozit în contrast T.V.A. deductibila pentru care se acorda un credit. Concret este vorba de T.V.A. care face obiectele facturarii bunurilor livrate sau serviciilor postate.
2.SUBIECŢII IMPUNERII
Taxa pe valoare adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:
Agentii economici înregistrati la organele fiscale competente ca platitori de T.V.A., pentru livrarile de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor imobiliare si prestarile de servicii supuse T.V.A.;
Titularii operatiunilor de import de bunuri, direct prin comisionari în vama sau terte persoane juridice care actioneaza în numele si din ordinul titularului operatiunii de import;
Persoanele fizice, pentru bunurile introduse în tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;
Persoanele juridice sau fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil în România, pentru bunurile din import închiriate, inclusiv pe baza de contracte de basing, precum si pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în strainatate, referitoare la: cesiuni si concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de marci de fabrica si de comert sau alte drepturi similare; prestatii de publicitate; prestatiilor consultantilor, inginerilor, bunurilor de studii, avocatilor, expertilor contabili si alte prestatii similare; prelucrarea de date si furnizarea de informatii; operatiuni bancare, financiare, de asigurarea si de reasigurare; punerea la dispozitie de personal.
În situatia în care persoana, care realizeaza operatiuni impozabile nu are sediul sau
domiciliul stabilit în România, este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajeaza sa îndeplineasca obligatiile ce-i revin prevederilor ordonantei Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata.
Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata operatiunile privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate de:
a) asociatii fara scop lucrativ, pentru activitatile având caracter social-filantropic;
b) organizatiile care desfasoara activitati de natura religioasa, politica sau civica;
c) organizatiile sindicale pentru activitatile legate direct de apararea colectiva a intereselor materiale si morale ale membrilor lor;
d) institutiile publice, pentru activitatile lor administrative, sociale, educative, de aparare, ordine publica, siguranta statului, culturale si sportive;
e) Camera de Comert si Industrie a României, camerele de comert si industrie teritoriale si Registrul comertului.
3.OBIECTUL IMPUNERII
Obiectul impunerii îl constituie operatiunile cu plata, precum si cele asimilate acestora, efectuate de o maniera independenta de catre persoane fizice sau juridice, privind:
a) livrari de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate în cadrul exercitarii activitatii profesionale;
b) transferul proprietatii bunurilor imobiliare între agentii economici, precum si între acestia si institutii publice sau persoane fizice;
Sunt asimilate cu livrarile de bunuri si prestarile de servicii si urmatoarele operatiuni
vânzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective dupa plata ratei sau la o anumita data;
preluarea de catre agentul economic a unor bunuri în vederea folosirii, sub orice forma, în scop personal sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit. Acelasi regim se aplica si prestarilor de servicii.
Se excepteaza de la prevederile de mai sus bunurile si serviciile acordate în mod
gratuit în limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege.
c) importul de bunuri si servicii nominalizate district de lege.
4.TERITORIALITATEA
Sunt supuse T.V.A. operatiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României.
Bunurile provenite din import sunt impozabile de România la intrarea acestora în tara si la înregistrarea declaratiei vamale.
Prestarile de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.
Locul impozitarii pentru serviciile utilizate în România se considera a fi locul unde prestatorul îsi are stabilit sediul activitatii economice, iar în lipsa acestuia, acolo unde este situat domiciliul stabil al prestatorului, cu exceptia urmatoarelor servicii pentru care locul impozitarii este:
Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliara.
Locul unde se presteaza transportul de persoane si de marfuri.
Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitatii economice sau în lipsa acestuia, domiciliul stabil al acestuia.
Locul unde serviciile sunt prestate efectiv.
5.SCUTIRI DE T.V.A
Sunt scutite de T.V.A. urmatoarele operatiuni:
A. Livrarile de bunuri si prestatiile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate in tara de:
a) unitatile sanitare, inclusiv veterinare, si de asistenta sociala; unitatile autorizate sa desfasoare activitati sanitare si de asistenta sociala în statiuni balneoclimaterice;
b) unitatilor si institutiilor de învatamânt cuprinse în sistemul national de învatamânt aprobat prin Legea învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile ulterioare; unitatile care desfasoara, potrivit legii, activitati de cercetare-dezvoltare si inovare si executa programul, subprograme, teme, proiecte;
c) liber-profesionistii autorizati, care îsi exercita activitatea în mod individual, precum si persoanele fizice si asociatiile familiale autorizate sa se desfasoare activitatile economice pe baza liberei initiative;
d) gospodariile agricole individuale si asociatiile de tip privat ale acestora;
e) cantinele organizate pe lânga asociatiile ale caror operatiuni nu sunt cuprinse în sfera de aplicare a T.V.A.
f) casele de economii, fondurile de plasament, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit si alte societati de credit, casele de schimb valutar;
g) societati de investitii financiare, de intermediere financiara si de valori imobiliare, cum sunt: actiunile, obligatiunile, titlurile si înscrierile de stat, precum si alte instrumente financiare derivate;
h) societati bancare;
i) societati de asigurare si / sau reasigurare, inclusiv cele de intermediere în astfel de activitati;
j) Regia Autonoma "Loteria Nationala" si agentii economici autorizati de Comisia de coordonare, avizare si atestare a jocurilor de noroc, sa desfasoare astfel de activitati;
k) 1. Lucrari de constructii, amenajari, reparatii si întretinere executate pentru monumente comemorative ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din 1989.
2. Încasarile din taxele de intrare la casele, muzee, târguri si expozitii, gradini zoologice si botanice, biblioteci;
3. Activitati de tiparire si vânzare a timbrelor la valoarea declarata;
4.Operatiunile care intra în sfera de aplicare a impozitului de spectacole, a impozitului pe veniturile din activitatea de taximetrie;
5. Editarea, tiparirea si vânzarea de ziare, ce exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. aferenta cumparatorilor de bunuri si prestarilor de servicii, destinate operatiunilor de mai sus, exclusiv activitatea cu caracter de reclama si publicitate; editarea, tiparirea si vânzarea de carti si reviste, exclusiv activitatea cu caracter de reclama si publicitate; realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune, cu exceptia celor cu caracter de reclama si publicitate; productia de filme, cu exceptia celor cu caracter de reclama si publicitate;
6.vânzarile si arendarile de terenuri;
7.aportul de bunuri si servicii la capitolul social al societatilor comerciale;
8.produsele si serviciile prevazute mai jos:
combustibili pentru consum casnic;
energie tehnica pentru consum casnic;
energie termica pentru consum casnic;
apa si canalizare;
transportul fluvial al localnicilor în Delta si pe relatiile Orsova -Moldova Noua, Braila - Hârsova, Galati - Grindu;
serviciile turistice efectuate de agentii economici autorizati pentru prestarea serviciilor turistice , pe baza de contracte încheiate direct cu persoane juridice cu sediul în strainatate si a caror contravaloarea se încaseaza în valuta;
activitatile agentilor economici, organizatiile, institutiile publice cu o cifra de afaceri declarata organului fiscal competent sau, dupa caz, realizata de pâna la 50 milioane lei anual.
B.OPERAŢIUNI DE IMPORT
a) bunuri din import care sunt scutite de taxe vamale;
b) marfuri importate si comercializare în regim de "duty free";
c) importul de aur a B.N.R.;
d) reparatiile si transformarile la nave si aeronave românesti în strainatate;
d) licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele destinate activitatii de radio si televiziune.
6.BAZA DE IMPUNERE (IMPOZITARE)
Baza de impozitare este constituita pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii
din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile efectuate, exclusiv T.V.A.
Baza de impozitare este determinata de:
a) prestarile negociate între vânzator si cumparator, precum si alte cheltuieli datorate de cumparator pentru livrarile de bunuri si care nu au fost cuprinse în pret. Aceste preturi cuprind si accizele stabilite potrivit normelor legale;
b) tarifele negociate pentru prestarile de servicii;
c) suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau suma convenita între parteneri, pentru operatiunile de intermediere;
d) preturile de piata sau, în lipsa acestora, costurile bunurilor executate de agentii economici pentru folosinta proprie ori predate sub diferite forme angajatilor sau late persoane;
e) valoarea în vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accizele datorate pentru bunurile si serviciile din import;
f) preturile de piata sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate pentru folosinta proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice;
g) preturile vânzarilor efectuate din depozitele vamilor sau stabilite prin licitatie.
Ca regula generala, baza de impozitare este constituita pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite ori care urmeaza a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.
Legislatia fiscala stabileste în mod expres si elementele ce nu se cuprind în baza de impozitare si anume:
a) remizele si alte reduceri de pret acordate de catre furnizor direct clientului, inclusiv cele date dupa facturarea bunurilor sau a serviciilor; bunurile acordate de catre furnizorii clientilor în vederea stimularii vânzarilor, în conditiile prevazute în contractele încheiate;
b) penalizarile pentru neîndeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale;
c) dobânzile percepute pentru platile cu întârziere, pentru vânzari cu plata în rate sau la termene de peste 90 de zile;
d) sumele activate de furnizor sau prestator în contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;
e) ambalajele care circula între furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;
f) sumele încasate de la bugetul de stat de catre agentii economici înregistrati la organele fiscale ca platitori de taxa pe valoarea adaugata si care sunt destinate finantarii investitiilor, acoperirii diferentelor de pret si de tarif, finantarii stocurilor de produse cu destinatie speciala.
Baza de impunere se determina integral la momentul livrarii bunurilor si prestarile de servicii, chiar daca în contract se prevede plata în rate sau prin decontari succesive.
7.COTE DE IMPOZITARE
Potrivit legii, T.V.A. se calculeaza aplicând cota de impozitare asupra bazei de imputare. În România se aplica urmatoarele cote:
a) Cota de 22% pentru operatiunile privind livrarile de bunuri, transferurile imobiliare si prestarile de servicii din tara si din import, cu exceptia celor supuse cotei reduse de 11% si a celor scutite de T.V.A.
b) Cota redusa de 11% pentru:
carne comestibila de animale si pasari domestice, inclusiv organe si maruntaie, vândute în stare proaspata; preparate si conserve;
peste si produse comestibile din peste, inclusiv semiconserve si conserve, exclusiv icre;
lapte, lapte praf si produse lactate;
uleiuri si grasimi comestibile;
oua de pasari din specii domestice;
faina;
medicamente de uz uman si veterinar, substante farmaceutice, plante medicinale, aparatura de tehnica medicala si alte bunuri destinate exclusiv utilizarii în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare;
proteze, produse ortopedice;
animale vii din specii: bovine, porcine, ovine si caprine;
pasari vii din specii domestice;
uniforme pentru copii din învatamântul prescolar si primar;
articole de îmbracaminte si încaltaminte pentru copii sub 1 an;
transportul în comun urban de calatori, inclusiv care parcurge si o distanta în afara urbanului;
lucrari agricole;
îngrasaminte chimice si minerale, insecticide, fungicide si erbicide;
activitatile de reclama si publicitate efectuate prin ziare si reviste, cu exceptia publicatiilor cu profil de reclama si publicitate, care sunt organizate si functioneaza ca persoane juridice distincte;
pâine, grâu de consum si pentru seminte;
c) Cota zero pentru:
exportul de bunuri si prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de agenti economici cu sediul în România;
transportul international de persoane în si din strainatate, efectuat, prin curse regulate de agentii economici autorizati, precum si de prestarile de servicii legate direct cu acesta.
Transportul de marfa si de persoane, în si din porturile si aeroporturile din România, cu nave si cu aeronave românesti, comandate de beneficiari cu sediul în strainatate;
Trecerea mijloacelor de transport, de marfuri si de calatori cu mijloace de transport fluvial specializate, între România si statele vecine;
Transportul si prestarile de servicii accesorii transportului, aferente marfurilor din import, efectuate pe parcurs extern si pe parcurs intern pâna la punctul de vamuire si de întocmire a declaratiei vamale;
Livrarile de bunuri destinate utilizarii sau încorporarii si în aeronave care presteaza transporturi internationale de persoane si de marfuri;
Prestarile de servicii efectuate în porturi si aeroporturi, aferente navelor de comert maritim si pe fluvii internationale precum si aeronavelor apartinând companiilor de transport straine;
Reparatiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din strainatate;
Alte prestatii de servicii efectuate de agenti economici cu sediul în România , contractate cu beneficiari din strainatate, în conditii stabilite prin H.G.;
Materiale, accesorii si alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al României în zonele libere, cu îndeplinirea formalitatilor de export, redeventele si chiriile aferente termenilor si constructiilor din zonele libere;
Bunurile si serviciile în favoarea directa a masurilor diplomatice a oficiilor consulare si a reprezentantelor internationale interguvernamentale acreditate în România, precum si a personalului acestora, în conditiile stabilite de Ministerul Finantelor pe baza de reciprocitate;
Bunurile cumparate din expozitiile organizate în România, precum si din reteaua comerciala, expediate sau transportate în strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul sau sediul în România, în conditiile stabilite de Ministerul Finantelor;
Bunurile si serviciile finantate direct din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organizare internationala si de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice, în conditiile stabilite de Ministerul Finantelor.
d) Cotele de 22% si 11% recalculate
Cotele de 22% si 11% se aplica asupra bazei de impozitare în care nu este cuprinsa
T.V.A.
Pentru bunurile comercializate prin comertul cu amanuntul - magazine comerciale, consignatii, unitati de alimentatie sau alte unitati care au relatii directe cu populatia - precum si pentru unele prestari de servicii - transport, posta, telefon, telegraf, etc. - preturile sau tarifele practicate sunt cuprinse în T.V.A.
În aceste conditii, T.V.A. se determina prin aplicarea unei cote recalculate asupra sumei obtinute din vânzarea bunurilor si din prestarea serviciilor respective, astfel:
(22:122) x 100 = 18,033 pentru operatiunile supuse cotei de 22%;
(11:111) x 100 = 9,909 pentru operatiunile supuse cotei de 11%;
Acelasi regim se aplica si pentru determinarea T.V.A. aferenta bunurilor vândute pe
baza de licitatie, pe baza de evaluare sau expertiza, precum si pentru alte situatii în care în documentele legale, nu se specifica în mod expres cuantumul T.V.A.
8.REGULI DE IMPOZITARE
Operatiunile care fac obiectul T.V.A. se divid, din punct de vedere al regimului de impozitare, în urmatoarele categorii:
a) operatiuni impozabile obligatorii supuse cotelor de 22% si 11%. În acest caz T.V.A. se calculeaza asupra sumelor obtinute din vânzari de bunuri sau prestari de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic, pâna la consumatorul final inclusiv. Din taxa facturata corespunzatoare sumelor reprezentând contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, se scade taxa aferenta bunurilor sau serviciilor achizitionate, destinate efectuarii operatiunilor impozabile;
b) operatiuni la care se aplica cota zero. Bunurile si serviciile la care se aplica aceasta cota nu se impoziteaza atâta timp cât se respecta conditia impusa de lege pentru a se încadra în cota zero;
c) operatiuni scutite de plata T.V.A. Aceste operatiuni sunt limitativ si expres stabilite în Ordonanta Guvernului nr.3/1992. Furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dreptul la deducerea taxelor aferente intrarilor destinate realizarii produselor sau serviciilor scutite de taxa. Taxele respective se vor reflecta în costul produsului sau serviciului realizat.
9.FAPTUL GENERATOR sI EXIGILIBILITATEA T.V.A.
Faptul generator al T.V.A. este împrejurarea care determina raportul juridic fiscal si
anume nasterea obligatiei de plata a impozitului.
De regula, faptul generator ia nastere în momentul efectuarii livrarii bunurilor , al transferului proprietatii bunurilor mobile sau prestarii serviciilor.
Pentru anumite operatiuni specifice, legislatia T.V.A. stabileste conditiile si momentul la care ia nastere faptul generator si anume:
a) la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau, dupa caz, la data prevazuta pentru plata ratelor, când este vorba de livrari de bunuri si prestari de servicii cu plata în rate, precum si pentru cele care dau loc la decontari sau încasari succesive;
b) data înregistrarii declaratiei vamale, în cazul importurilor de bunuri sau data receptiei de catre beneficiari pentru serviciile de import;
c) data la care bunurile exportate care au fost returnate sunt valorificate catre beneficiarii interni;
d) data vânzarii bunurilor catre beneficiari în cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau consignatie;
e) data emiterii documentelor în care se consemneaza preluarea unor bunuri achizitionate sau fabricate de agentul economic, în vederea utilizarii sub orice forma sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit;
f) data documentelor prin care se confirma prestarea de catre agenti economici a unor servicii cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice;
g) data colectarii monedelor din masina pentru marfurile vândute prin masini automate.
Exigibilitatea taxei pe valoare adaugata este dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat. Exigibilitatea ia nastere, de regula, în momentul livrarii bunurilor mobile, transferului proprietatii bunurilor imobiliare sau prestarii serviciilor.
Pentru livrarile de bunuri si prestatiile de servicii, care se efectueaza continuu, precum si pentru cele la care se încaseaza, de regula, avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura sau alt document legal, pe baza de cerere aprobata de organele fiscale la care agentii economici sunt înregistrati ca platitori de T.V.A.
10.PLATA T.V.A.
T.V.A. datorata trebuie sa se achite, potrivit decontului înlocuit lunar, pâna la data de 25 a lunii urmatoare, prin virament, cec sau numerar, la organul fiscal competent sau la bancile comerciale.
De asemeni, contribuabilii trebuie sa achite T.V.A. aferent bunurilor din import definitiv la organul vamal. O alta obligatie este achitarea T.V.A. aferenta bunurilor din import introduse în tara în regim de leasing corespunzator sumelor si termenilor de plata prevazute în contractele încheiate pentru perioada de leasing.
Nerespectarea obligatiilor contribuabililor T.V.A. cu privire la înregistrarea la organele fiscale, întocmirea documentelor privind transferul proprietatii bunurilor si prestarilor de servicii, existenta operatiunilor si plata taxei datorate, prevazute de art. 25 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 se sanctioneaza conform legii pentru combaterea evaziunii fiscale prin aplicarea de pedepse cu închisoarea, unele alternativ si cu amenda penala.
C) IMPOZITUL PE DIVIDENDE
Termenul "dividende" include orice distribuire, în bani sau în natura, în favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierderi, proportional cu cota de participare la capitalul social.
Impozitul pe dividende se retine la sursa, aplicându-se o cota de impunere de10% din suma dividendelor.
Obligativitatea calcularii, retinerii si varsarii impozitului pe dividende revine persoanelor juridice o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor, dupa caz, pâna la sfârsitul anului care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pâna la 31 decembrie a anului respectiv.
Plata impozitului pe dividende se face în lei. Daca plata dividendelor se face în valuta, impozitul, majorarile de întârziere, cât si amenzile se vireaza în lei proveniti din schimb valutar la cursul în vigoare la data efectuarii platii.
Constatarea, controlul, urmarirea si încasarea impozitului pe dividende, precum si a majorarilor de întârziere aferente se efectueaza de catre organele fiscale din subordine directiilor generale ale finantelor speciale si controlul financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti.
Termenul de prescriptie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de 5 ani de la data la care a expirat termenul prevazut mai sus.
Contestatii. Persoana juridica, care considera ca impunerea facuta de un organ este incorecta, poate face cerere de revizuire a acesteia la organele fiscale locale
în termen de 20 de zile de la data când persoana juridica a primit înstiintarea.
În termen de 30 de zile de la data înregistrarii cereri de revizuire, organele fiscale locale au obligatia sa se pronunte printr-o decizie motivata care se comunica persoanei juridice. Împotriva acestei decizii se poate face contestatie la Ministerul Finantelor în termen de 20 de zile de la data înstiintarii persoanei juridice. Ministerul Finantelor este obligat sa se pronunte printr-o decizie motivata, în termen de 40 de zile de la înregistrarea contestatiei, care se comunica persoanei juridice.
Decizia Ministerului poate fi contestata la Curtea de Apel în a carei raza teritoriala îsi are sediul persoana juridica.
Împotriva hotarârii Curtii de Apel se poate face recurs la Curtea Suprema de Justitie în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererile de revizuire cu privire la impozitul pe dividende si a majorarilor de întârziere aferente sunt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma contestata. Taxa de timbru nu poate fi mai mica de 10000 lei. Contestatiile se timbreaza cu jumatate din suma platita la cererile de revizuire.
D) IMPOZITUL DE PROFIT
Rolul. Impozitul pe profit este o sursa de alimentare cu venituri a bugetului public si are un rol important în cresterea ponderii impozitelor directe în sistem fiscal, român. Stimuleaza dezvoltarea economiei si crearea de noi locuri de munca, cresterea productiei si în consecinta a venitului agentilor economici si în final, a profitului impozabil.
Subiectii impunerii. Conform Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 contribuabilii sunt împartiti în patru categorii:
a) "persoane juridice române, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atât în România cât si în strainatate."
b) "persoane juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent."
c) "persoane juridice si fizice straine care desfasoara activitati în România ca partener într-o asociere ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate din activitatea desfasurarii în România."
d) "persoanele juridice si fizice române, pentru veniturile dintr-o asociere a acestora care nu da nastere unei persoane juridice." În acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de persoana juridica.
Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit trezoreria statului pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei, institutie publica pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate conform Legii privind finantele publice.
În cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ (asociatii, fundatii, organizatii sindicale si celelalte organisme cu caracter obstesc, cultele religioase, partidele politice) se iau în calcul la determinarea profitului impozabil numai venit si cheltuielile aferente activitatilor economice desfasurate în scopul determinarii de profit. Venituri impozabile ale acestor contribuabili sunt: cotizatiile membrilor, contributiile banesti sau în natura ale membrilor si simpatizantilor, donatii si sumele sau bunurile primite prin sponsorizare, dobânzi si dividende obtinute prin plasarea disponibilitatilor rezultate din asemenea venituri si alte venituri de aceeasi natura.
Baza impozabila
Baza de impunere, ca suma asupra careia se aplica cota de impunere pentru a se stabili impozitul datorat de contribuabil, o constituie profitul impozabil.
Profitul impozabil se determina ca diferenta între veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate si lucrari executate inclusiv din câstiguri din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale în vigoare.[2]
Sunt stabilite concret cheltuielile pentru care nu se admite deducerea, si anume:
a) impozitul pe profit, datorat conform prezentei legi, precum si impozitul pe venitul realizat din strainatate;
b) amenzile sau penalitatile datorate catre autoritatile române sau straine;
c) cheltuielile pentru protocol, reclama si publicitate care depasesc limitele prevazute de legea bugetara anuala;
d) sumele utilizate pentru construirea sau majorarea rezervelor si provizioanelor peste limita legala, cu exceptia celor create de banci în limita de 2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancara, a rezervelor tehnice ale prevederilor legale în materie, precum si a fondului de rezerva, în limita a 5% din profitul contabil anual, pâna ce acesta va atinge a-V parte din capitalul social;
e) Sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare anuale;
Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile si limita cotei prevazute în Legea nr.32
pe 1994 privind sponsorizarea.
Profitul impozabil pe profit si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza lunar, cumulat de la începutul anului fiscal.
Impozitul pe profit se reduce astfel: proportional cu ponderea persoanelor considerate, potrivit legii, handicapate sub aspectul capacitatii lor fizice si intelectuale, pentru contribuabilul cu un numar de peste 250 de salariati, care a creat locuri de munca protejate, special organizate, si are angajate cel putin 3% persoane handicapate.
Suma totala a reducerilor mentionate nu poate depasi 50% din impozitul pe profit determinat înainte de aplicarea reducerilor.
Cota de impunere
Cota generala de impozitare a profitului impozabil este de 38%.
Contribuabilii care obtin venituri din activitatea barurilor de noapte si a cluburilor de noapte platesc o cota aditionala de impozit de 22% asupra partii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor înregistrate din aceste activitatii în volumul total al veniturilor.
Cota aditionala în volumul total al veniturilor persoanele fizice si juridice pentru veniturile proprii de aceeasi natura, realizate în baza contractelor de asociere în participatiune.
În cazul Bancii Nationale a României se aplica o cota de impozit de 80% asupra veniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva.
O alta cota aditionala de impozit pe profit de 6,2% este prevazuta pentru profitul impozabil al unei persoane juridice straine realizat printr-un sediu permanent în România.
Cota de impozit pe profit, în cazul contribuabililor care realizeaza anual cel putin 80% din venituri, din agricultura este de 25%. În acest caz sensul "agriculturii" este "activitatea desfasurata în domeniul culturii vegetale, cresterii animalelor pentru prasila, productie, reproductie, selectie si din piscicultura din care se obtin materii prime, cu sau fara prelucrarea ulterioara a acestora pe capacitati proprii, cu exceptia culturii florilor, plantelor ornamentale si a tutunului."
Scutiri tranzitorii de impozit
Persoanele juridice care s-au înregistrat la Registrul Comertului înainte de 1 ianuarie 1995 beneficiaza, dupa caz, de scutiri de impozit de 5 ani, 1 an si 6 luni prevazute de art. 5 din Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit sau de 5,3 si 2 ani prevazute în art. 14 din Legea nr. 35/1991 privind regimul investitiilor straine, daca perioada de scutire nu a expirat iar persoana juridica activeaza în continuare si realizeaza venituri înca într-o perioada egala cu perioada de scutire.
De asemeni, persoanele juridice române care investesc din profit, pentru realizarea de locuinte, având ca suprafete construite cele prevazute în anexa nr. 1 a Legii locuintei, beneficiaza de scutirea impozitului pe profit în anul fiscal respectiv.
Beneficiaza de scutirea de impozit pe profit persoanele juridice române care investesc din profit în lucrari de consolidare la locuinte avariate de seisme, precum si de reabilitare a locuintelor existente, de categoria a III-a, a IV-a si garsoniere.
Asezarea impunerii
Asezarea impunerii presupune toate operatiunile necesare pentru identificarea subiectului impunerii, determinând obiectului venitului public si a bazei impozabile, a cotei legale de impunere, a înlesnirilor legale si, când este vorba de impozite, construirea titlului de creanta fiscala.
Plata impozitului. Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pâna la data de 25 inclusiv a primei luni de trimestrul urmator. Pentru trimestrul IV contribuabilii, cu exceptia societatilor bancare, au obligatia sa plateasca în contul impozitului pe profit, pâna la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pe lunile octombrie si noiembrie, iar pentru luna decembrie o suma echivalenta cu impozitul calculat pentru luna noiembrie, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se efectueze pâna la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil.
Declaratia de impunere. Contribuabilii au de depus doua categorii de declaratii de impunere:
a) declaratia de impunere pâna la termenul de plata, respectiv trimestrial, pâna la data de 25 a primei luni din trimestrul urmator;
b) declaratia de impunere pentru anul fiscal expirat, care se depune pâna la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil.
Stabilirea impozitului. Daca declaratia de impunere nu a fost completata sau nu a fost completata în conformitate cu prevederile legale or contribuabilul nu a furnizat informatiile necesare pentru a determina obligatia fiscala, stabilirea impozitului pe profit va fi facuta de catre organul fiscal în raza caruia îsi are sediul contribuabilul care va primi o înstiintare de plata pe baza careia va trebui sa fie platit impozitul pe profit.
Moneda de plata. Plata impozitului pe profit se face în moneda nationala, leu, indiferent daca plata veniturilor catre beneficiarul de venit se face în lei sau în valuta la cursul în vigoare la data platii.
Majorari de întârziere. În cazul în care orice suma reprezentând o obligatie fiscala nu este platita la data stabilita, contribuabilul este obligat sa plateasca majorari de întârziere la aceasta suma pentru perioada cuprinsa între termenul de plata stabilit prin ordonanta si data la care obligatia fiscala este efectuata, inclusiv.
Constatarea, controlul, urmarirea si încasarea impozitelor, precum si a majorarilor de întârziere aferente se efectueaza de organele fiscale din subordine directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti.[4]
La S.C. AGROINDUSTRIALA S.A. Bacau pentru anul 1997 societatea a avut ca înlesnire esalonarea la plata a obligatiilor fiscale cât si a majorarilor calculate. Au fost respectate termenele din contractul de esalonare, astfel ca societatea a avut ca facilitatea, anularea majorarilor pe perioada esalonata.
E) IMPOZITUL PE SALARII
Subiectii
Platitorii de impozit pe salarii sunt persoane fizice române sau straine ce realizeaza venituri sub forma de salarii si alte drepturi salariale platite în bani sau în natura, pe teritoriul României, precum si cele primite din strainatate de catre persoanele care desfasoara activitate în România.
De asemeni, drepturile banesti primite de catre inventatori sau inovatori sunt opuse impozitului pe salarii în conditiile legii.
Baza impozabila
Impozitul pe salarii se calculeaza asupra totalitatii sumelor brute în cursul unei luni, sub forma de salarii si alte drepturi salariale, realizate din:
a) salariile de orice fel;
b) sporurile de orice fel;
c) indemnizatiile de orice fel;
d) recompensele si premiile de orice fel;
e) sumele platite din fondul asigurarilor sociale de incapacitate temporara de munca si de maternitate;
f) sumele platite pentru concediile de odihna;
g) orice alte câstiguri, în bani sau în natura, primite ca plata a muncii lor, de la persoanele fizice sau juridice, dupa caz, la care sunt angajati, inclusiv cele acordate în baza contractului colectiv de munca, cu exceptia celor în natura acordate personalului casnic angajat.
h) Sumele platite salariatilor sub forma de îndesare sau compensare, ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor;
i) Sumele platite membrilor fundatori ai unei societati comerciale, constituite prin subscriptie juridica, din cota de participare la profitul net, conform art. 30 din Legea nr. 31/1990.
Conform art. 4, Legea nr. 32/1991 republicata, se impoziteaza si urmatoarele drepturi în bani si în natura, cuvenite persoanelor fizice:
a) câstigurile salariatilor zileri sau temporari;
b) onorariile încasati de avocati prin barouri;
c) drepturile cuvenite medicilor si personalului sanitar din policlinicile cu plata;
d) câstigurile obtinute din colaborari de orice natura;
e) onorariile încasate din expertize de orice fel;
f) drepturile cuvenite pentru inventii si inovatii.
Nu sunt cuprinse în venitul lunar impozabil si nu se impun:
a) Sumele platite în baza contractelor de munca, a statutelor sau a dispozitiilor legale; cu ocazia mutarii sau transferarii în interesul serviciului a unui salariat în alta localitate; sumele platite pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în interesul serviciului.
b) Sumele primite de salariati pentru munca prestata în perioada preavizului de concediere, precum si compensatiile acordate salariatilor, disponibilitati cu ocazia restructurarii agentilor economici, indiferent de forma de proprietate.
c) Ajutoarele sociale si alte ajutoare ce se acorda potrivit legii din bugetul asigurarilor sociale, de stat, din bugetul de stat si din bugetele locale sau din fondurile speciale constituite potrivit Legii privind finantele publice, precum si ajutoarele acordate din fondul de salarii mamelor salariate pentru nasteri si în caz de deces a angajatilor.
d) Pensiile de orice fel;
e) Alocatiile, indemnizatiile si orice sume de aceasta natura, acordate, potrivit legii, persoanelor carora li s-au dat ai plasament familial sau li s-au încredintat memorii;
f) Alimentatia de protectie, acordata potrivit Legii;
g) Câstigurile în natura acordate în prezent salariatilor de catre regiile autonome care primesc subventii pentru produse si activitati de la bugetul de stat, precum si cele acordate potrivit legii catre institutiile publice finantate de la bugetul de stat;
h) Sumele reprezentând contributia pentru pensia suplimentara si contributia datorata de salariati la fondul pentru plata ajutorului de somaj, stabilite potrivit legii;
i) Suma de 250.000 lei cu titlu de cheltuieli individuale numai pentru salariati;
Cota de impunere
Pâna la 606000 se aplica cota de 21%.
De la 606000 la 1817000 impozitul este de 127260 + 30% ce depaseste 606000.
De la 1817000 la 3028000 impozitul este 490560 + 30% ce depaseste 1817000.
De la 3028000 la 999999 impozitul este 950640 + 45% ce depaseste 3028000.
Plata
Impozitul pe salarii se calculeaza de platitorii acestuia si se retine lunar din sumele cuvenite la a doua chenzina.
Daca platitorul are cont bancar, impozitul se retine si se varsa odata cu ridicarea sumelor pentru plata celei de-a doua chenzine.
Persoanele fizice sau juridice care în exercitarea activitatii folosesc salariati sunt obligate sa depuna semestrial la organul financiar pe raza caruia îsi are sediul sau domiciliul o dare de seama privind calcularea, retinerea si varsarea la bugetul administratii publice centrale a impozitului pe salarii.
Majorari
Pentru nevarsarea la termen a impozitului pe salarii se aplica o majorare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere.
Controlul privind calcularea, retinerea si varsarea impozitului pe salarii se efectueaza de organele fiscale la care platitorii de salarii sunt obligati sa depuna darile de seama privind calcularea, retinerea si varsarea impozitului pe salarii.
|
