1.Finante Publice - definitie, functii
Fin publ sunt def ca 'mijloc prin care pers publice isi procura resursele necesare activ lor', sau ca operatiuni fin determ de aceeasi necesitate a procurarii de catre stat si celelalte colectivitati publice a fondurilor banesti destinate activ lor. Indeplinesc 2 functii:de repartitie si de control.
Constituirea fondurilor banesti publice, se caracterizeaza prin:
-participanti-regiile autonome si soc com cu capital de stat, privat sau mixt, organizatiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ, institutiile publice si unit subordonate acestora, populatia, pers juridice si fizice rezidente in strainatate;
-formele concrete de mobilizare - impozite, taxe, contrib pt asig soc, amenzile, penalitatile, varsamintele din profiturile regiilor publice, etc.
- provenienta resurselor - PIB si din transferuri primite din strainatate.
- sect soc participante - public, privat, cooperatist, mixt, populatie.
- caracterul mobilizarii - mobilizari nerambursabile si fara contraprestatie, sau mobilizari rambursabile si cu contraprestatie.
Distribuirea fondurilor banesti publ pe benef, este precedata de 2 etape:
-inventarierea nevoilor sociale
-ierarhizarea nevoilor sociale
In acesta faza ne intereseaza destinatia, prioritatea si formele concrete ale cheltuielilor publice.
Princip destinatii ale chelt publ sunt:
-invatamant, sanatate si cultura;
-asigurari sociale si protectie sociala;
-gospodarie comunala si locuinte;
-aparare nationala;
-ordine publica;
-actiuni economice;
-alte actiuni;
Formele concrete pe care le imbraca chelt publ:
-plata sal si a altor drept de personal;
-procurari de mat si plata serviciilor;
-subventii acordate unor intreprinderi;
-transferuri catre diverse pers fizice - pensii, alocatii, burse, ajutoare etc;
- investitii si rezerve materiale.
a)Primirea de imprumuturi externe;
b)Acordarea de imprumuturi externe;
c)Achitarea cotizatiilor si contributiilor datorate organismelor internationale de catre stat sau alte entitati de drept public;
d)Primirea/acordarea, de ajut externe de catre stat.
Caracteristici ale proceselor de constituire si dirijare a fondurilor financiare publice
a) Dau nastere la multiple fluxuri;
b) Sunt intr-o continua modificare ca dimensiune, provenienta si destinatie.
c) Provenienta se modifica in functie de gradul de dezv a sect soc si de pol promovata fata de acestea.
d) Destinatia se modifica sub actiunea factorilor interni si externi.
Soc este interesata sa asigure un volum de resurse financiare care sa-i permita satisfacerea nevoilor soc, sa dirijeze aceste resurse, sa utilizeze resursele respective cu maxima eficianta ec-sociala. Controlul statului prin finantele publice cuprinde toate dom vietii ec-sociale care tin de sect public.
Fiecare dom de activ trebuie analizat sub 3 aspecte:
a) al sarcinilor specifice ce-i revin
b) al efortului financiar al statului pt desfasurarea normala a activitatilor respective
c)al efectelor utile ale acestor activit.
Functia de control se realizeaza concomitent cu functia de repartitie, existand raporturi stranse de interconditionare. Functia de control are o sfera mai larga de aplicare decat functia de repartitie, pentru ca, pe langa constituirea si repartizarea fondurilor financiare publice, vizeaza si modul de utilizare, respectiv legalitatea, necesitatea, oportunitatea si eficienta folosirii lor.
2.Mec fin - definitie, rol, functii
Mecanismul fin reprez totalitatea fluxurilor financiare, monetare si de credit din cadrul ec nationale la care se adauga modalitatile de determinare, cuantificare si impulsionare a dezv ec - sociale prin intermediul carora se constituie si gestioneaza fondurile publice ale statului, dar si ale agentilor ec. Mec financiar este parte integranta a mec de functionare al ec nationale. Mec ec si cel financiar nu sunt doua mec paralele, intre ele exista raporturi de determinare ca de la intreg la parte.
In prez mec ec - fin cuprinde urm comp:
- sistemul financiar
- parghiile ec
- metode adm de conducere in dom finantelor publ
- cadrul institutional
- cadrul juridic.
Asemanari:
forma de proprietate;
sistemul de conducere a economiei liberalizata;
sistem de repartizare a rezultatelor;
regimul politico-ideologic;
participarea la aliante politice, militare sau la reuniuni cu caracter economic.
Deosebiri:
nivelul dezv fortelor productive ale societatii;
marimea resurselor economice;
conditiile naturale si dimensiunea teritoriului;
gradul de maturizare a relatiilor ec-sociale;
obiectivele de politica ec pe termen lung.
Rolul mec financiar este determinat de locul pe care il ocupa repartitia in mec reproductiei sociale; repartitia poate sa realiz un echilibru permanent intre consum si productie, intre cerere si oferta. Este masurat de activitatea financiara prin informatiile numite cheltuieli financiare.
Mec financiar indeplineste functia de conducere si reglare a fenom ec in concordanta cu interesele nationale, in sensul de repartizare a resurselor ec pe activit care vizeaza interesele resp.
Instrumentul conducerii si reglarii activitatii ec difera in raport cu modul de gestiune macroec:
in ec supercentralizate acest rol il indeplineste planul directiva;
in ec descentralizate, accentul cade pe parghiile ec-financiare.
O influenta semnificativa asupra modului de functionare a mec ec-financiar o are sistemul intereselor ec care se manifesta la nivel individual, de grup, regional si national si pot fi interese imediate, de moment sau conjuncturale si interese pe termen lung.
3.Sistemul fin publ-fonduri fin publice
Sistemul fin publ are urm elem comp:
rel fin generate de activ regiilor autonome si a soc com cu capital integral sau majoritar de stat;
rel fin reflectate in bug de stat si bug locale;
rel care se reflecta in bug asig soc de stat si in bug altor actiuni ce tin de dom asigurarilor sociale;
rel generate de constituirea si repartizarea fondurilor speciale extrabugetare;
rel financiare generate de infaptuirea asigurarilor de bunuri, de persoane si de raspundere civila prin organizatii specializate cu capital de stat;
rel de credit derulate prin bancile cu capital de stat si imprumuturile contractate de stat.
Finantele intreprinderilor cu capital de stat, regii autonome sau soc com, pot fi definite ca rel ec in forma baneasca aparute in procesul constituirii si utilizarii fondurilor banesti necesare desfasurarii activitatii lor.
Ag ec cu capital de stat isi asigura cea mai mare parte a resurselor fin de care au nevoie pentru dezv proprie si stimularea pers, au o contrib substantiala la formarea celorlalte fonduri fin din ec.
Rel fin derulate prin bug de stat sunt rel ec in forma baneasca aparute in procesul distribuirii si redistribuirii prod national in legatura cu formarea si utilizarea principalului fond fin publ din ec.
Rel fin derulate prin intermediul bug locale se def, ca si in cazul celor derulate prin bug de stat, cu mentiunea ca ele se refera la acti si obiectivele care intra in componenta organelor administratiei locale de stat, respectiv la cele de interes local.
Bug asig soc de stat, prin intermediul caruia se deruleaza rel fin generate de realizarea act de asistenta si protectie sociala.
Nevoile soc pot fi finantate din fonduri speciale care se alimenteaza din taxe si contributii ale pers fizice si juridice.
Creditul public se concretizeaza in imprumuturile contractate de stat pe plan intern sau extern, pe seama carora finanteaza obiective cu caracter de investitie sau acopera deficite bugetare.
Fondurile fin se clasifica dupa mai multe criterii:
A. Dupa nivelul la care se constituie, exista fonduri financiare:
- la nivel central;
- la nivel mediu;
- la nivel microeconomic.
B. Dupa destinatie, exista:
- fonduri de inlocuire si de dezvoltare,
- fonduri de consum,
- fonduri de rezerva
- fonduri de asigurare.
C. Dupa forma de proprietate, exista fonduri fin proprietate de stat si fonduri fin proprietate privata.
D. Dupa titlul cu care se constit fondurile fin publ:
- prelevari cu titlu definitiv si caracter obligatoriu;
-prelevari cu titlu rambursabil si caracter facultativ.
4.Competenta in domeniul finantelor publice
Organizarea finantelor publice este partea constitutiva a organizarii ec nationale.
La solutionarea problemelor fin participa o multitudine de organe ale puterii centrale si locale de stat, administratiei centrale si locale de stat si institutii financiare specializate.
Parlamentul, ca organ reprezentativ suprem al puterii de stat si unica autoritate legiuitoare a tarii, dezbate si accepta programul guvernului; aproba Legea fin publ; aproba prin lege impozitele, taxele si alte venituri ale bug administratiei centrale de stat si ale bug asigurarilor sociale de stat; examineaza si aproba bug adm centrale de stat, bug asig soc de stat si contul general anual de executie a bug; aproba legea bancara, legea asig soc, legea asig de bunuri, de pers si de raspundere civila, legea privind primirea, pastrarea si fructificarea ec populatiei, legea priv organizarea si functionarea ministerelor, legea priv organizarea si functionarea Curtii de Conturi etc.
Guvernul, ca organ suprem al administratiei de stat, elaboreaza proiectul bug de stat, si il supune spre aprobare Parlamentului.
Ministerul Finantelor, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, aplica strategia si programul guvernului in dom orientarii ec si fin publice, elaboreaza propuneri cu privire la dezv ec, exercita adm fin publice.
Curtea de Conturi constituie organul suprem de control financiar si de jurisdictie in dom fin si functioneaza pe langa Parlamentul tarii. Verifica masura in care sunt colectate veniturile, repartiz fondurilor bug si modul de utiliz a acestor fonduri.
Banca Nationala a Romaniei, banca centrala a statului este organul unic de emisiune; stabileste reglementarile in dom monetar; supravegheaza activ tuturor soc bancare; stabileste si conduce politica monetara si de credit la nivel national.
Schimbarea caracetrului planificarii macroec in Romania a impus si reproiectarea planurilor valorice, fin, monetare si valutare. Se intocmesc planuri fin cu caracter executoriu, de obieci pe per de un an (bug de stat).
Indicat fin sunt stabiliti cu ajutorul unor instrum:
a) Proiecte tehnice si de executie, devize de investitii, de cheltuieli pt lucrari de infrastructura, pt cercetarea stiintifica si prospectiuni geologice.
b) Normele - pot fi individuale, complete sau combinate.
c) Normativele-se fol in special pt capitalul circulant si de eficienta.
Utilizarea instrumentelor ec-fin (parghiile ec-fin) nu exclude fol in paralel a instrum de tip adm: prognoze, planuri, balante, etc.
Categori de planuri financiare pot fi:
a) cu caracter de sinteza
b) cu caracter executiv.
5.Cheltuieli publice- def, fact de influenta, clasif
Chelt publ reprez relatii de repartizare a fondurilor fin catre institutii publice, populatie si ag ec. Ele se efectueaza din diferite fonduri fin constituite la nivel macro si microec cum sunt: bug statului, bug asig soc de stat, fondurile institutiilor publice etc. Chelt publ exprima rel ec-soc in forma baneasca, care se manifesta intre stat si pers fizice si juridice cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor fin ale statului,in scopul indeplinirii funct acestuia.
Trebuie facuta distintie intre notiunea de chelt publ si chelt bugetare:
Cheltuielile publice cuprind:
- Cheltuieli bugetare;
-Chelt acoperite din fond extrabug;
-Chelt acoperite din fond cu destinatie speciala;
-Chelt efectuate din buge Trezoreriei Statului.
La efect chelt publ trebuie respectate 2 principii:
a) orice chelt publica poate fi realizata numai daca este prevazuta intr-un act normativ.
b) sumele alocate pentru efectuarea cheltuielilor publice sunt nerambursabile.
Factori care influenteaza cheltuielile publice:
a) factori demografici;
b) factori economici;
c) factori sociali;
d) urbanizarea;
e) factori militari;
f) factori de ordin istoric;
g) factori politici.
Intalnim mai multe clasificari ale chelt publice:
I Clasificarea administrativa - are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza chelt publice: ministere, unitati administrativ-teritoriale.
II Clasificarea ec - are in vedere influenta pe care aceste cheltuieli o au asupra ec.
III Clasificarea financiara - imparte chelt in functie de momentul si modul in care cheltuielile publice afecteaza resursele financiare ale statului.
IV Clasificarea dupa rolul lor in procesul productiei sociale - intalnim chelt reale (cu intretinerea aparatului de stat, etc) si chelt ec (investitiile efectuate de stat).
In bugete intalnim 2 clasificari ale chelt publice:
a. Clasificatia functionala - imparte chelt publ in capitole si subcapitole. Cuprinde:
I. Serv publ generale - autoritati publ
ll. Aparare, ordine publica si siguranta nationala
lll. Cheltuieli social - culturale
IV. Servicii si dezvoltare publica
V. Actiuni economice
Vl. Alte actiuni - cercetare stiintifica, alte actiuni.
Xl. Transferuri
XII. Imprumuturi acordate
XIII. Plati de dobanzi si alte cheltuieli
XV. Fonduri de rezerva
XVI. Excedent / Deficit
b. Clasificatie ec - in cadrul careia chelt publ se grupeaza astfel:
A. Cheltuieli curente
I - Cheltuieli de personal
II - Cheltuieli materiale si servicii
III - Subventii
IV - Prime
V - Transferuri
VI - Dobanzi
B. Cheltuieli de capital:
VII - Cheltuieli de capital
C. Operatiuni financiare:
VIII - Imprumuturi acordate
IX - Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite
D. Rezerve, excedent / deficit.
X - Rezerve, excedent / deficit.
6.Res fin publ-def, fact de infl, struct
Res fin reprez totalitatea mijloacelor banesti necesare anumitor obiective ec, soc sau de alta nat.
Resursele financiare publice cuprind:
a) resursele adm de stat centrale - impozite si taxe de la ag ec cu capital privat si de la populatie, venituri nefiscale provenite de la regiile autonome si soc com cu capital de stat, imprumuturi contractate in interior si in exterior;
b) resursele asig soc de stat-cotizatiile la asig soc platite de ag ec, institutiile publice si de alte pers juridice si fizice, cotizatiile platite de asiguranti si din alte surse ce alimenteaza bug asig soc de stat;
c) resursele adm locale - impozite, taxe si venituri nefiscale cu caracter local, transferuri, subventii si sume defalcate primite de la adm centrala de stat, imprumuturi si alte surse;
d)resursele instit publice cu caracter autonom.
Criterii de clasificare:
1. Dupa regularitatea cu care se incaseaza:
a) a) resurse curente (ordinare) - venituri fiscale, contributiile pentru asig. sociale, venituri nefiscale;
b) resurse extraordinare (incidente) - se incaseaza temporar pt a completa necesarul de resurse fin pub ( imprumuturile pe plan intern si extern).
2. Dupa provenienta:
a) resursele interne - impozite, taxe, venituri de la ag ec cu capital de stat, donatii interne, emisiunea de bani de hartie, imprumuturile contractate pe piata intena, etc;
b)resursele externe- imprumuturile de stat externe, transferurile de stat externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile, etc.
Structura resurselor fin publice corespunzatoare clasificatiei bugetare este urmatoarea:
I. Venituri curente
a) Venituri fiscale
- impozite directe
impozit pe profit;
impozit pe salarii
impozit pe venit;
alte impozite directe
- impozite indirecte
T.V.A.
accize si impozit pe circulatie;
taxe vamale;
. alte impozite indirecte
b) Venituri nefiscale
- varsaminte din profitul net al Bancii Nationale;
- varsaminte din profitul net al R.A.
- varsaminte de la institutiile publice
-diverse venituri (venituri din aplicarea prescriptiei extictive, venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate cf prevederilor legale, venituri din concesiuni etc.)
II. Venituri de capital
- venituri din valorificarea unor bunuri ale statului;
-venituri din valorificarea unor stocuri de la rezervele materiale nationale si de mobilizare;
III Venituri din privatizare.
7.Impozite - continut, rol, principii de impunere
Impozitele reprezinta plata baneasca obligatorie, generala, definitiva si nereciproca, efectuata de pers fizice si juridice in favoarea bug public national, in cuantumul si la termenele precise stabilite de lege, fara obligatia statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat.
Se desprind 3 elem principale legate de impozit:
- elem de autoritate - este perceput ca un act de autoritate, o oblig prin constrangere.
- elem de transfer - este o prelevare de avutie asupra patrim contribuabilului, iar veniturile din impozite se depersonalizeaza si sunt alocate acoperirii unor chelt ale caror avantaje nu-i vizeaza direct pe platitorii impozitelor;
-functia largita a impozitului este asigurata de politica fiscala.
Taxa reprezinta suma de bani platita de o persoana fizica sau juridica pentru un serviciu prestat platitorului de catre stat sau institutiile sale.
La stabilirea si aplicarea taxelor se au in vedere urmatoarele principii:
- unicitatea taxarii
- nulitatea actelor nelegal taxate;
- taxele sunt anticipative - se platesc inainte de a presta serviciul.
Impozitele indeplinesc un rol care se manif pe plan fin, ec si soc, diferit de la o et de dezv a ec la alta.
Pe plan fin-impozitele constituie mijlocul principal de procurare a resurselor banesti necesare acoperirii cheltuielilor publice.
Pe plan ec- masurilor pe care statul le ia de a interveni in activitatea ec cu ajutorul impozitelor.
Pe plan social - instrumente de redistribuire.
La determinarea gradului de fiscalitate trebuie sa se aiba in vedere anumite principii:
Echitatea fiscala (justetea impunerii) pp indeplinirea cumulativa a mai multor conditii si anume:
-stabilirea minimului neimpozabil;
-sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de puterea contributiva a fiecarui platitor;
-la o anumita putere contribubila sarcina fiscala trebuie sa fie egala indiferent de categoria sociala careia ii apartine platitorul;
-impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile soc care realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere, cu exceptia celor care se situeaza sub un anumit nivel minim.
Randament fiscal ridicat - impozitul sa aiba un caracter universal, sa fie platit de toate pers fizice sau juridice care realizeaza venituri detin o avere; volumul chelt privind stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai redus, impozitul sa ramana stabil pe o perioada cat mai mare.
Elasticitatea impozitului - impozitul trebuie sa fie usor de adaptat la nevoia de resurse.
8.Elem si clasificarea impozitelor
Subiectul impozitului este pers fizica sau juridica obligata prin lege la plata acestuia.
Suportatorul (destinat) impozitului este pers care suporta in mod efectiv impozitul.
Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii.
Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul: din venit sau din avere.
Unitatea de impunere reprez unitatea de masura care exprima dimensiunea obiectului impozabil.
Cota impozitului sau cota de impunere reprez impozitul aferent unei unitati de impunere. Impoz se exprima in cifre absolute sau procentual.
Asieta reprezinta modul de asezare si percepere a impozitului.
Termenul de plata indica data pana la care impozitul trebuie achitat statului.
Impozitele pot fi clasificate dupa:
a) trasaturile de fond si de forma, si in raport de modul perceperii:
Impozitele directe se stabilesc nominal in sarcina unor pers fizice sau juridice, in funct de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute de lege.
Impozitele directe pot fi grupate in: impozitele reale (se stbilesc in legatura cu anumite obiecte materiale) si impozitele personale (se axeaza asupra veniturilor sau averii, in stransa legatura cu situatia personala a subiectului impozitului).
Impozitele indirecte se percep cu priljul vanzarii unor bunuri, executarii unor lucrari, prestarii de servicii etc. Dupa forma pe care o imbraca impozitele indirecte pot fi grupate in: taxe de consumatie, venituri de la monopolurile fiscale, taxe vamale, taxe de timbru si de inregistrare.
b) obiectul impunerii, impozitele pot fi clasificate in: impozite pe venit, pe avere si pe consum.
c) in functie de scopul urmarit la introducerea lor, impozitele pot fi grupate in:
Impozite fin - realizarea de venituri necesare acoperirii chelt statului);
Impozite de ordine - limitarea anumitor act. sau atingerea unui tel ce nu are caracter final.
d) Dupa frecventa realizarii lor, a incasarii la buget, impozitele se pot grupa in:
Impozite permanente se incaseaza per si impozite incidentale se introduc si se incaseaza o sg data.
e) Dupa institutia care le adm. In statele de tip federal, se disting impozite federale, impozite ale statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale federatiei si impozite locale, iar in statele de tip unitar se intalnesc impozite ale administratiei centrale de stat si impozite ale adm de stat locale.
Pt tara noastra impozitele si taxele sunt grupate si nominalizate prin clasificatia indicatorilor fin aprobata prin legea bugetara anuala pentru fiecare buget in parte, inclusiv pentru fondurile speciale.
9.Impozitul pe profit - definitie, mod de calcul, termen de plata
Contribuabili. Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele persoane :
a) persoanele juridice romane;
b)persoanele juridice straine care desfasoara activ prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) pers juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Rom sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;
e) pers fizice rezidente asociate cu pers juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica.
Scutiri. Sun scutite de la plata imp pe profit :
a) trezoreria statului;
b) institutiile publice, pentru fondurile publice
c)pers juridice romane care platesc imp pe venit microintreprinderilor, asociatiile de locatari, organiztiile nonprofit care obtin venituri din activitati ec mai mici de 10 000 euro, institutiile de invatamant acreditate sau autorizate, fondurile de garantare a depozitelor din sistemul bancar, etc.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si chelt efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
Venituri neimpozabile
a) dividendele primite de la o pers juridica romana.
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.
c) veniturile din anularea obligatiilor unei pers juridice, daca obligatiile se anuleaza in schimbul titlurilor de participare la respectiva pers juridica;
d) veniturile din anularea chelt pt care nu s-a acordat deducere.
Chelt. Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
a) chelt de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul chelt aferente veniturilor impozabile, altele decat chelt de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare deductibila in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. In cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra fondului de salarii realizat.
d) perisabilitatile, in lim stab prin acte normative.
e) chelt reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, in lim prev legii anuale a bug de stat;
ETC
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) chelt proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat.
b) amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate.
c) chelt inreg in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ.
d)cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
ETC
Cota de impozitare este de 16% incepand cu 01.01.2005.
* BNR, soc com bancare, au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urm celei pt care se calc impozitul.
* Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
* Pt trim IV - plata se face pana cel tarziu la 25 ianuarie, un impozit pe profit = cu cel aferent trim III. Pt cei care platesc lunar pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei pt care se calculeaza impozitul, urmand ca regularizarea sa se faca odata cu depunerea situatiei financiare.
Depunerea declaratiilor de impozit pe profit. Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit, pana la term prevazut pt depunerea sit fin, cu exceptia contribuabililor care depun declaratia anuala de impozit pe profit pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urm.
Retinerea impozitului pe dividende. O persoana juridica romana care plateste dividende catre o pers juridica romana are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende (10%) retinut catre bug de stat. Impozitul retinut se plateste la bug de stat pana la data de 20 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
10.Impozitul pe venit - definitie, mod de calcul, termen de plata
Contribuabili. Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului pe venit:
a) persoanele fizice romane;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
Impozitul pe venit, se aplica urm. venituri:
a) venituri din activitati independente
b) venituri din salarii,
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor,
d) venituri din investitii,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activitati agricole,
g) veniturile din premii si din jocuri de noroc,
h) venituri din alte surse.
a) venituri din activitati independente - formate din: venit din activitati comerciale, din profesii libere, drepturi de proprietate intelectaula
Modul de calcul cuprinde 2 cai:
1. determinarea unui venit net real (cota unica de impozit 16% de la 01.01.2005).
2. stabilirea unor norme de venit (se stabileste o norma de venit anual la care se plateste impozit in 4 transe sub forma unor rate anticipate).
b) venit din salarii - obtinut de pers fizice sub forma de salarii in baza unui contract de munca.
Sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile demnitarilor;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite;
e) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
Cota de impozit - 16%.
Venituri neimpozabile. Urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bug de stat, din bug asig soc de stat, din bug fondurilor speciale, bug locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte per, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;
b) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi ;
c) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit pers fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
d) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen sau cu termen redus, studentii si elevii ;
e)bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;ETC
c) Venituri din cedarea folosintei bunurilor (din chirii). Impozitul pe veniturile din cedarea fol bunurilor se stabileste asupra diferentei deintre venitul incasat si o cota fixa de chelt deductibile de 50%- venituri obtinute din inchiriere de constructii si 30%- venituri obtinute din inchirierea altor bunuri
d) Venituri din investitii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobanzi;
c) castiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.
e) Venituri din pensii - Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin scaderea unei sume neimpozabile lunare de 8.000.000 lei din venitul din pensii.
f) Venituri din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati:
a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat;
b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea.
g) Venituri din premii si din jocuri de noroc cuprind veniturile din concursuri si jocuri de noroc, altele decat cele realizate ca urmare a participarii la jocuri de tip cazinou, masini electronice cu castiguri si altele.
Pt venituri din jocuri de noroc < de 6 000 000 neimpozabile, < de 25 000 000 impozit 20% si > de 25 000 000 impozit 25%.
Venitul anual global cuprinde, dupa cum urmeaza:
a) venitul net din activ independente;
b) venitul net din salarii;
c) venitul net din cedarea folosintei bunurilor.
Restul veniturilor sunt venituri cu impozit final si nu fac obiectul globalizarii.
11. TVA - definitie, mod de calcul
TVA este un impozit indirect care se datoreaza bug de stat.
In sfera de aplicare a TVA se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila.
Operatiunile impozabile pot fi:
a) operatiuni taxabile.
b) operatiuni scutite cu drept de deducere.
c) operatiuni scutite fara drept de deducere.
d) operatiuni de import scutite pentru care nu se datoreaza TVA in vama.
Faptul generator si exigibilitatea TVA
Faptul generator al taxei reprezinta momentul in care se naste conditia exigibilitatii.
Exigibilitatea taxei reprezinta momentul in care organul fiscal are dreptul sa ceara plata taxei.
Principiul general: cele 2 momente se suprapun.
Exceptii de exigibilitate inaintea principiului general:
- intocmirea unei facturi inainte de livrarea bunului sau prestarea serviciului;
- primirea unor avansuri inainte de livrarea bunului sau prestarea serviciului.
Baza de impozitare- pt TVA, ca regula generala, o reprezinta tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza sa se obtina pentru livrarea bunului sau prestarea serviciului, inclusiv subventii legate de aceste operatiuni.
Nu se cuprind in baza de impozitare a TVA urm:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile acordate de furnizori direct clientilor;
b) dobanzile, penalitatile generate de neexecutarea contractelor comerciale;
c) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;
d) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului;
f) taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera.
Cota standard a TVA este de 19% .
Cota redusa a TVA este de 9% se aplica pt urm prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii;
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;
c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarile de produse ortopedice;
e) medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Operatiuni scutite de TVA se impart in 2 categorii:
* Operatiuni scutite cu drept de deducere:
- exportul de bunuri
- servicii legate de exportul de bunuri
- transportul bunurilor exportate si a bunurilor importate in regim suspensiv
- transportul international de persoane.
* Operatiuni scutite fara drept de deducere:
- activ medicala desfasurata prin spital, sanatorii, clinici, indif de forma de proprietate a acestora.
- activ de invatamant desfasurata de unitati abilitate cf. Legii invatamantului.
- activ legate de aparare, securitate nationala, ordine publica
- activ desfasurate de organizatii nonprofit
- realizarea, difuzarea si transmiterea de programe radio TV
- activi financiar bancare
- prest de serv sau livrari de bunuri strans legate de protectia sau asist soc efect de institutii publice.
Deductibilitatea - reprezinta dreptul platitorului de TVA de a scadea din TVA aferenta vanzarii de bunuri sau prestarii de servicii TVA platita furnizorului de bunuri sau servicii. Este doar dreptul platitorilor de TVA.
TVAd>TVAc - TVA de plata la bug de stat
TVAd<TVAc - TVA de incasat de la bug de stat
Pentru a beneficia de deductibilitatea platii de TVA trebuie indeplinite 3 conditii:
1.bunurile si serviciile achizitionate sa fie destinate unor activitati taxabile
2.bunurile si serv sa fie achizitionate cu doc legale
3. bunurile si serviciile achizitionate sa intre in proprietatea platitorului.
Perioada fiscala pentru TVA este luna calendaristica. Persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic.
Devin platitorii TVA in urmatoarele situatii:
- la infiintare declara o CA mai mica de 2 miliarde/an
- platitori de TVA prin obtiune
- depasirea baremului de scutire de TVA de 2 miliarde lei.
Ies din randul platirorilor de TVA daca:
- anumite operatiuni taxabile devin scutite de TVA
- se lichideaza firma.
12. Accize - definitie, mod de calcul
Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bug de stat, pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) uleiuri minerale.
Produsele enumerate sunt supuse accizelor din momentul eliberarii in consum sau in momentul importului acestora.
Bere
Vinuri : vinuri linistite - sunt scutite, vinuri spumoase produc accize.
Alcool etilic reprezinta:
a) toate produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum chiar atunci cand aceste produse fac parte dintr-un produs incadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
b) produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 22% ;
c) tuica si rachiuri de fructe;
d) orice alt produs, in solutie sau nu, care contine bauturi spirtoase potabile.
Produse din tutun sunt:
a) tigarete;
b) tigari si tigari de foi;
c) tutun de fumat:
1. tutun de fumat fin taiat, destinat rularii in tigarete;
2. alte tutunuri de fumat.
Uleiuri minerale sunt: accizabile si neaccizabile.
Uleiuri minerale accizabile:
a) benzina cu plumb
benzina fara plumb
c)motorina
d)pacura
e)gazul petrolier lichefiat
f)gazul metan
g)petrol lampant
h)alte amestecuri aromate.
Modul de calcul
Bere = 0.74 Euro/ hl/ 1grad Platon
Alcool = 465.35 Euro / hl alcool pur
Tigarete :
- acciza specifica = 9.1 Euro / 1000 tigarete
- acciza ad-valorem = 30% din pretul de vanzare cu amanuntul / 1000 tigarete
Daca cele 2 accize adunate sunt < de 19.92 euro/1000 tigarete, acciza este de 19.92 euro/1000 tigarete.
Uleiuri minerale:
- benzine cu plumb = 480 Euro / tona
- banzine fara plumb = 460 Euro / tona
- motorine = 390 Euro / tona
Alte produse accizabile: autoturisme, confectii de blana, parfumuri, cristaluri, bijuterii aur si platina (fara verghiete), aparatura audio video.
Pt acestea accizele se calculeaza sub forma unei cote procentuale din valoarea bunurilor.
Productia de alcool, uleiuri minerale si produse din tutun se poate realiza doar in cadrul antrepozitelor fiscale. Antrepozitele fiscale sunt spatii amenajate dupa anumite conditii cerute de codul fiscal, in care este permisa productia de bunuri supuse accizelor.
Plata accizelor la bugetul de stat - se face pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila. Exceptie fac uleiurile minerale pt care acciza se plateste anticipat.
Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna
Pt titeiul si gazele naturale din productia interna, ag ec autorizati, datoreaza bug de stat impozit cu titlu de redeventa. Impozitul datorat este:
a) pentru titei - 4 euro/tona;
b) pentru gazele naturale - 7,40 euro/1.000 m3.
13. Dubla impunere - definitie, metode de evitare a dublei impuneri
Imbraca 2 forme:
Dubla impunere ec intervine cand un venit sau o avere e supusa de aceeasi autoritate fiscala la 2 sau mai multe impozite.
Dubla impunere juridica intervine cand acelasi venit sau avere e impusa pt aceeasi perioada de timp de autoritati fiscala a 2 state diferite.
Dubla impunere poate aparea numai in cazul impozitelor directe. Impozitele indirecte nu fac obiectul dublei impuneri deoarece consumul persoanelor nerezidente suporta aceleasi impozite ca cel al persoanelor rezidente.
Pt evitarea dublei impuneri in practica fiscala internationala se intalnesc urm criterii de impunere:
a) criteriul originii veniturilor;
b) criteriul rezidentei fiscale (domiciliului);
c) criteriul nationalitatii.
Evitarea dublei impuneri pe baza unor conventii bi sau multilaterale intre state rezolva problemele complexe care apar in acest domeniu.
Actualele conventii au la baza modele create in cadrul OCDE, care cuprind:
scopul conventiei
definitii
impozitarea venitului
impozitarea capitalului
metode de evitare a dublei impuneri
dispozitii speciale
dispozitii finale.
Metode de evitare a dublei impuneri
Pt evitarea dublei impuneri se fol urm metode:
Metoda scutirii totale consta in aceea ca venitul obtinut de un rezident al unei tari din alta tara in care venitul respectiv a fost impus se scade integral din venitul total impozabil in tara de rezidenta.
Metoda scutirii progresive consta in cumularea veniturilor din strainatate cu cele din tara de rezidenta pentru determinarea cotei de impozitare, cota ce se aplica numai asupra veniturilor din tara de rezidenta.
Metoda creditarii obisnuite da posibilitatea deducerii impozitului platit in strainatate din impozitul total dar nu mai mult decat impozitul ce s-ar fi platit de rezidenta pentru acel venit.
Metoda creditarii totale da posibilitatea scaderii totale a impozitului platit in strainatate.
Metoda creditarii obisnuite si metoda creditarii totale se bazeaza pe luarea in calcul a impozitului platit in statul contractant.
Daca cota de impunere in statul contractant e > decat cota de impunere din conventie, la impunerea in statul contractant se ia in calcul cota din conventie.
14. Bugetul de stat - definitie, principii bugetare, metode de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor
Bugetul de stat este o categorie fundamentala a stiintei finantelor, la definirea careia concura o abordare juridica si alta economica.
Dpdv juridic bug reprez un act prin care sunt prev si autorizate veniturile si chelt anuale ale statului. Bug de stat este un act de previzionare a resurselor publice si a modului de utilizare a acestora.
Abordarea ec a conceptului de bug subliniaza corelatiile macroec si, in special, legatura cu nivelul si evolutia PIB.
Principiul unitatii consta in aceea ca bugetul de stat trebuie sa contina toate veniturile si toate cheltuielile statului, intr-un singur document.
Principiul anualitatii consta in aceea ca bugetul trebuie elaborat si votat in fiecare an, autorizarile de chelt si venituri date de Parlament nefiind valabile decat pentru un an, iar executia bug trebuie sa se deruleze in anul pentru care s-a votat bug.
Principiul universalitatii afirma ca toate chelt si veniturile figureaza in buget in scopul reflectarii integrale a operatiunilor.
Principiul specializarii semnifica faptul ca autorizarea de a efectua chelt, acordata de Parlament Guvernului, nu este globala, ci detaliata pe categorii de credite, ceea ce presupune ca Guvernul sa respecte aceasta repartitie in procesul executiei bugetare.
Clasificatia bugetara trebuie astfel conceputa incat sa grupeze veniturile dupa provenienta, iar chelt dupa destinatie in functie de continutul ec.
Metoda evaluarii clasice consta in aceea ca se au in vedere pentru intocmirea bug pe anul urmator (t+1) veniturile si chelt penultimului an (t-1). Prezinta dezavantajul ca este departe de realitate, pt ca cond ec, soc si pol difera de la un an la altul.
Metoda majorarii sau diminuarii consta in aceea ca se au in vedere veniturile si chelt pe cel putin 5 ani in urma pt a se stabili un ritm mediu de crestere sau descrestere a acestuia. Acest ritm se aplica veniturilor si chelt anului curent obtinand veniturile si cheltuielile anului urmator.
Metoda evaluarii directe pp efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli.
15. Procesul bugetar - definitie, etape, organe cu atributiuni in procesul bugetar
Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile competente ale statului in scopul concretizarii politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentala.
Procesul bug pp desf consecutiva a urm faze:
1. elaborarea proiectului de buget;
2. aprobarea bugetului;
3.executia bugetului;
4. incheierea executiei bugetului;
5. controlul executiei bugetului;
6. aprobarea executiei bugetului;
Procesul bugetar prezinta unele trasaturi :
- este un proces decizional
- este un proces democratic
- este un proces preponderent politic
- e un proces cu continuitate ciclica
- este un proces de larg impact public, cu efecte la nivel macro si microec si in plan bugetar.
Organe cu atributii in procesul bugetar
Proiectul de buget este elaborat de Guvern, prin institutiile publice aflate in componenta acestuia atat la nivel central cat si la nivel local.
La elaborarea bugetului se tine seama de criteriile concrete de performanta care constau in:
Eficienta reprezinta raportul dintre rezultatele obtinute si resursele economice utilizate.
Eficacitatea descrie masura in care o activitate se finalizeaza cu rezultatele prevazute. Se determina ca un raport intre rezultatele efectiv realizate si rezultatele scontate.
Economicitatea prezinta gradul in care un nivel redus al resurselor efectiv consumate determina obtinerea unui volum proiectat de rezultate.
In privinta mec elaborarii proiectului de buget, atributiile de coordonare, finalizare si prezentare a acestuia catre Guvern le are Ministerul Finantelor. Acesta stabileste, in baza programului de guvernare aprobat de Parlament, premisele de la care se porneste in elaborarea proiectului de buget.
Initial, institutiile publice elaboreaza propuneri de alocatii bugetare pentru anul urmator.
Proiectul de buget finalizat se prezinta sub forma unui pachet de documente:
- expunerea de motive
- proiectul legii bugetului
- anexele la proiectul de lege bugetara
-informatii documentare privind modul de fundamentare a bugetului.
Constitutia abiliteaza Parlamentul pt aprobarea bug. Aprobarea proiectului de bug in Parlament pp urmatoarele faze :
-prezentarea de catre primul ministru a raportului pe marginea proiectului de buget;
-examinarea proiectului de buget in comisiile permanente
- analiza si aprobarea proiectului in comisia de specialitate a legislativului
-dezbaterea proiectului si aprobarea legii bugetului in Parlament.
Dupa aprobarea legii in Parlament aceasta trebuie sa fie promulgata (semnata) de catre Presedintele statului. Dupa promulgarea legii bugetului de catre Presedinte, aceasta se publica in MO. Din acel moment bugetul devine operational.
Modul cum Guvernul si institutiile din structura si subordinea sa au respectat incadrarea in limitele veniturilor, cheltuielilor si soldului bugetar aprobate de Parlament este reflectat in contul de executie bugetara, intocmit la finele anului. Executia bugetara consta in incasarea veniturilor si efectuarea chelt.
Intocmirea contului de executie bugetara se efectueaza de catre Ministerul Finantelor, pe baza rapoartelor contabile si a conturilor de executie elaborate de instituitiile publice.
Contul general de executie bugetara intocmit de Ministerul Finantelor se prezinta Guvernului, care, dupa discutare, decide supunerea acestuia Parlamentului pentru dezbatere si aprobare. Parlamentul transmite contul de executie bugetara catre Curtea de Conturi care este institutia suprema de control a finantelor publice. Curtea de Conturi raporteaza Parlamentului rezultatele controalelor efectuate, propunand si masuri de imbunatatire a unor disp legale pentru cresterea eficientei utilizarii banilor publici.
In Parlament se initiaza procedura de dezbatere si aprobare a contului general.
Incheierea procesului bugetar este realizata prin votul final favorabil al Parlamentului asupra proiectului de lege privind aprobarea contului general de executie bugetara.
Procesul bugetar se intinde pe mai multi ani, dar ca regula generala dureaza intre 2.5 - 3 ani.
16. Impoozite si taxe locale - enumerare, impozitul pe cladiri
Impozite si taxe locale sunt dupa cum urmeaza:
a) impozitul pe cladiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hoteliera;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Impozitul pe cladiri
Orice pers care are in proprietate o cladire situata in Rom datoreaza anual impoz pentru acea cladire.
Scutiri. Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru: muzee, institutii publice, instalatii speciale.
Calculul impozitului pentru persoane fizice
In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza diferentiat in functie de proprietarul acesteia prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cladirii.
Cota de impozitare este de 0,2% pentru cladirile situate in mediul urban si de 0,1% pentru cladirile din mediul rural.
Impozitul datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri
Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreza dupa cum urmeaza:
a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.
In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite.
Plata impozitului
Impozitul pe cladiri se plateste anual, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.
Impozitul datorat de persoanele juridice
In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1%, inclusiv.
17. Urmarirea si incasarea impozitelor
In relatiile dintre organele fin si contribuabilii persoane fizice si juridice se utilizeaza, de regula, urmatoarele instrumente ale impunerii:
- instiintare de plata:
- procesul verbal de impunere sau procesul verbal de verificare a declaratiilor de impunere;
- procesul verbal de control.
In cazul in care contribuabilul constata ca impunerea facuta de organul fiscal este incorecta, poate sa apeleze la caile administrative de atac: obiectiuni, contestatii, plangeri, formulate in conditiile prevazute de lege, solicitand diminuarea sau anularea, impozitelor, taxelor, majorarilor de intarziere etc., la organele fiscale competente, cu exceptia amenzilor ce se solutioneaza de catre instanta de judecata.
Incasarea si urmarirea impozitelor si a celorlalte creante bugetare se asigura de catre Ministerul Finantelor prin unitatile sale teritoriale, potrivit legislatiei in vigoare, pe baza titlului de creanta care pot fi:
- procesul vebal de impunere sau actul declarativ al contribuabilului;
- documentul de evidenta intocmit de platitor;
- documentul care cuprinde rezultatele verificarii sau constatarii pentru diferentele de impozite si taxe plus majorarile aferente stabilite cu ocazia modificarilor ulterioare;
- declaratia vamala aferenta obligatiilor de plata in vama;
- procesul verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a amenzii;
- actul prin care se constata suma de plata in cazul majorarilor de intarziere;
- hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila.
In situatia in care obligatiile bugetare n-au fost platite la scadenta, se calculeaza majorari de intarziere in sarcina ag ec, calcul ce incepe din ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei pana la data achitarii acesteia.
In cazul in care ag ec, pers juridica sau fizica, nu si-a achitat obligatiile bugetare la termen, organul de executare ii transmite acestuia instiintarea de plata cu suma notificata ca act premergator executarii silite, apoi se va incepe executarea silita prin transmiterea somatiei ce contine toate datele de identificare a debitorului si titlu executoriu alaturat, cu precizarea ca, daca nu se achita in termen de 15 zile suma datorata, se face executarea silita. Organele de executare aplica succesiv sau concomitent modalitatile de executare silita: executarea silita prin poprire; executarea silita asupra bunurilor mobile; executarea silita a bunurilor imobile. Mentionam ca exista si in aceasta situatie posibilitatea contestatiei in cazurile prevazute de legislatia amintita.
18. Impozitul pe venit microintreprinderi si impozitul pe venit nerezidenti
Impozitul pe veniturile microintreprind
O microintreprindere este o pers juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) are inscrisa in obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prest de servicii si/sau comertul;
b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
d) capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si instit publice.
Impozitul pe veniturile microintreprin este de la 01.01.2005 de 3% din venit. Se calculeaza trimestrial si se vireaza pana la 25 ale primei luni din trimestrul urmator.
Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti
Persoanele fizice si/sau juridice nerezidente care obtin venituri impozabile din Romania au obligatia de a plati impozit.
Venituri impozabile obtinute din Rom
a) venituri din dividende;
b) venituri din dobanzi;
c) venituri din redevente;
d) venituri din comisioane;
e) venituri din activitati sportive;
f) venituri din
servicii prestate in
g) venituri din
concursuri organizate in
h) venituri din locuri
de noroc practicate in
Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urm cote asupra veniturilor brute:
a) 5% pt veniturile din dobanzile la depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la banci si alte institutii de credit autorizate si situate in Romania;
b) 20% pt veniturile obtinute din jocurile de noroc;
c) 15% pt alte venituri impozabile obtinute din Romania;
Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza plata catre bugetul de stat.
|
